joi, martie 28, 2024

S-au gasit 300 din cei 15.000 de specialisti. Au lucrat la Strategia Energetica a Romaniei (ACTUALIZAT)

Motto:

“Imi  poti spune incotro sa o apuc?” intreba Alice.

“Asta depinde in mare masura de unde vrei sa ajungi” raspunde pisica.

“Nu prea stiu unde vreau sa ajung” spuse fata.

“Atunci nu conteaza in ce directie o apuci” raspunse pisica.Daca nu stii incotro mergi, orice drum te va duce

intr-acolo.”

Alice in Tara Minunilor, Lewis Carol

1. Ce e o strategie sectoriala, totusi?

Definitia unei strategii e probabil cunoscuta, insa merita reluata, avand in vedere ca statul roman a reusit din 2005 pana azi sa dea de toti peretii cu vreo 30-40- de strategii din domenii diverse, de la aparare la educatie, iar efectele se vad zi de zi, ca sa nu spun ca de multe ori le culegem din bucatile sparte pe jos. Conform DEX 2009 (sper ca a fost consultat de fiecare dintre cei 300 de contributori la documentul de mai jos), notiunea de strategie economica se refera la “stabilirea obiectivelor si planificarea cursului actiunilor de urmat, atat la nivel macroeconomic, cat si la nivel microeconomic”. Cu alte cuvinte, celebrul “context” (exemplu pag. 28,63) national sau international,  nu face parte in mod normal dintr-o strategie inchegata, decat in masura in care apare ca background la un anume curs al actiunii propus. Nici elementele de diagnoza (pag. 105-114 si  123)  nu apar, decat strict ca explicatie pentru solutia propusa si asumata, in general ca prima propozitie in document. Nici elemente referitoare la calitatea actului administrativ, de exemplu citesc de la pagina 137, va reamintesc a strategiei energetice nu a strategiei administrative sau anti-cotuptie: “ Dincolo de actualele prevederi legale de transparenta – privind publicarea declaratiilor de avere si de interese….sunt necesare si alte mecanisme de promovarea a integritatii ….”, apoi se ajunge in balarii la “notand angajamentele Romaniei in domeniul agendei digitale, este necesar un inalt nivel de transparenta in sectorul energetic” (dispecerul national va lucra cu ANI si cu justitia cand va ordona nivelul barajelor) . Deci va dati seama – urmasii celor care au jefuit Hidroelectrica, au bagat in insolventa Complexul Energetic Oltenia si au pus pe butuci Societatea Nationala a Lignitului Oltenia vor avea de a face cu zmeii de la digital Romania, e-guvernare si vor fi verificati la declaratia de avere de ANI sa se constate cat s-au imbogatit. Astfel de pasaje referitoare la pere, intr-o strategie despre mere, ajung usor  in “grupurile de lucru”,  fiecare binevoitor vrea sa isi strecoare o fraza astfel incat finalul pus cap la cap nu e recunoscut de nimeni, pentru ca e facut din bucati. Vorba unei vechi butade, camila este un cal desenat de un comitet.

Reluand ideea, daca Ministerul Energiei isi propune sa construiasca Strategia Energetica a Romaniei, cum este cea data publicitatii ieri, conform definitiei de mai sus are trei lucruri de facut, pe langa mese rotunde cu… ati ghicit, consultarea celor 300 de specialisti (300 de specialisti sunt pe Facebook-ul ministrului, in pagina 18 paragraful 2 din document si in anuntul de presa sunt doar 250).  Strategia are de stabilit in primul rand niste obiective clare, de tipul independentei energetice pana la data x sau al unui mix optim de energie din punct de vedere al mediului sau al unui cost al energiei cat mai redus pentru populatie. Obiectivul (de preferat) sau putinele obiective (care speram ca nu se bat cap in cap)  sunt eminamente politice si strategice si nu punem carul inaintea boilor – nu pot veni niciodata de la participanti, prin distilarea gandului colectiv, trebuie anuntate si asumate de un ministru responsabil inainte de inceperea procesului. Altfel, este precum motto-ul cu Alice in Tara Minunilor, nu avem un punct final in minte definit clar si atunci nu stim pe unde sa o apucam, bajbaim si orbecaim in functie de scandalul zilei sau parerea ultimului panelist-vorbitor care isi da cu parerea referitor la strategie.

In al doilea rand, trebuie sa aiba in vedere cadrul macroeconomic – investitional, financiar, bugetar, cu alte cuvinte, anvelopa economica si financiara in care se discuta sectorul energetic. In al treilea rand, ar fi trebuit sa aiba in vedere actiunile concrete subsecvente, planul de lucru in detaliu – planul de actiune atasat strategiei. Acest plan care nu poate fi facut decat la nivelul companiilor din subordine (si uneori care nu sunt deloc in subordine, vezi Petrom) si necesita programe multi-anuale, de anvergura nationala. Marea problema a Romaniei este aceeasi in mai toate domeniile – habar nu avem unde vrem sa ajungem peste 8-10 ani si chiar daca am face un efort si am defini ce vrem nu suntem in stare sa operationalizam minunatele strategii intr-un plan de actiune preluat din guvernare in guvernare (sa spicuim doar dezastrul complexelor energetice, falimentul Hidroelectrica, contractele cu baietii destepti, coruptia din ANRM si ANRE).

2. Ce elemente nu trebuie sa lipseasca dintr-o strategie energetica a Romaniei?

In afara de cele trei elemente derivate din lectura atenta a DEX-ului, mai sunt cel putin alte patru elemente cheie legate de specificitatea domeniului energetic. Primul este balanta cerere – oferta cu proiectie in viitor, care pana in prezent nu a fost modelata deloc, cum recunoaste si documentul ministerului la pagina 19, deci trancanim 165 de pagini (dintre care 13 pagini doar definitii si acronime, fite de fite  – sa nu cumva sa nu stim ce e PNAEE sau WANO, asta ne doare pe noi, nene)  fara sa stim de fapt pe ce cifre stam: “Totodata, urmeaza sa inceapa derularea etapei de modelare cantitativa a datelor despre sistemul energetic national, cu elaborarea unor scenarii de dezvoltare in orizontul anilor 2030 si 2050”. A doua ar fi elementul tehnic, specific energiei care, odata produsa, nu este stocabila – balanta regionala, necesarul tehnic si de reglaj, echilibrul regional (Transilvania in mare avant economic dar noi vorbim despre capacitati energetice suplimentare la Cernavoda), plus starea infrastructurii, avand in vedere parametrii de avarie ai sistemului relevati si public prin intreruperi bruste de curent din ce in ce mai dese. Al treilea element ar fi unul hai sa ii spunem geopolitic si geostrategic, desi nu imi place folosirea acestor doua termene de catre multi mestecatori de talas care isi dau cu parerea pe acest subiect (de pilda daca o fi bine ca importam in continuare gaz rusesc si depindem de el in varf de iarna, stiut fiind ca dl Putin foloseste gazul rusesc ca un instrument de politica de forta, ca sa nu ii spunem militara?). Acestea se suprapun partial peste elementele de “diplomatie energetica” oferite de strategie, dar fara directii strategice clare.

In fine cel de-al patrulea element, definitoriu pentru intreaga performanta a zisului sistem energetic a carui strategie vrem sa o construim este strategia de resurse urmane. Cum se demonstreaza si din simpla lectura a primelor 30-40 de pagini ale schitei de strategie actuale, ne lipseste in domeniul energiei o mite limpede, clara, strategica si nu avem un plan de resurse umane – se demonstreaza, pentru cei care stiu cu ce se mananca domeniu enorma lipsa a dlui Jean Constantinescu si a profesorului Aureliu Leca, doi dintre putinii specialisti care ar fi putut sa scrie o astfel de strategie in mod coerent. Cum ambii sunt pe lumea cealalta – Dumnezeu sa ii odihneasca, am ramas noi muritorii sa ne chinuim cum se poate.  Mai jos fiecare dintre aceste elemente este detaliat.

3. Un exemplu din SUA – Energy Strategic Plan

In plus, daca avem nevoie de o inspiratie externa, mai ales avand in vedere relatia privilegiata cu SUA putem arunca un ochi pe Strategia Department for Energy Strategic Plan. Se anunta frumos misiunea din strategie intr-o singura fraza (fraza care ne arata viziunea asupra problemei date): Sporirea in tandem atat a securitatii energetice cat si a cresterii economice prin (investitii in cercetare si ) stiinte aplicate transformatoare, inovatii tehnologice si solutii de piata pentru a raspunde provocarilor energetice, de securitate nucleara si legate de mediu. Documentul intreg este aici, planul american a inceput in 32 de pagini cu tot cu pagina de garda. Apoi sunt trei capitole mari si late, corespunzatoare celor trei obiective care au la randul lor niste planuri clare de actiune : primul se refera la legatura dintre stiinta/inovatie si energie (o notiune aproape absenta din documentul nostru), al doilea este legat de securitate nucleara , iar ultimul capitol face referire la obiectivele de curatare a mediului in jurul obiectivelor energetice, ori noi avem foste combinate gen Calan, zone din complexele energetice, CET-uri  si zone miniere unde nu doar ca nu a facut nimeni decontaminarea haldelor de steril, dar se plimba copii , cainii si traficantii de fier vechi, iar din cand in cand mai cade cate-un stalp de fier din ce incearca sa taie cu flexul si sa vanda la fier vechi. Simpla enuntare a titlului fiecarui capitol si posibilele paralele in Romania naste o discutie utila. De altfel, americanii “saracii”, ne-au si scris un paper (recte Centre for European Policy Analysis, vezi aici : http://cepa.org/files/?id_plik=2090), dar in strategia noastra nu s-au preluat optiunile strategice care deschid paper-ul, ci cateva mici fragmentele la “cooperarea Romania – SUA”, cooperare cu SUA care vine dupa cooperarea cu UE si dupa un paragraf de cooperare cu…Serbia.

4.  Elementul 1:  Definirea misiunii

Aici pot fi avute in vedere mai multe posibile obiective prioritare, insa ele se bat cap in cap si este absolut necesara o alegere politica si strategica pentru a prioritiza unul dintre ele. Cel mai important obiectiv ar fi probabil tintirea in urmatorii 25 de ani a unui pret al energiei mai mic cu intre 30-50% fata de nivelul actual, pentru sustinerea competitivitatii economice, cu obiectiv secundar de pilda injumatatirea pana in 2025 a facturilor consumatorilor casnici. Sau, mai larg, ca in strategia americana – stabilirea strategiei energetice ca un pilon pentru  crestere economica anuala cu x % (BNR-ul vad ca propune mai nou catre Cotroceni, evident intr-o strategie separata, un 5% care ar fi maximul de crestere economica compatibila cu o inflatie potolita).  Acest lucru se poate realiza si direct, cu o gestiune corespunzatoare a sistemului si indirect, prin injectarea in economie a unor preturi mici la energia electrica. Mai sunt alte obiective posibile: reducerea spre zero a dependentei energetice externe catre orizontul 2030, mai ales fata de parteneri estici, marirea capacitatii de productie a Romaniei astfel incat sa depaseasca cu x % asigurarea consumului intern prognozat, astfel incat sa devenim exportator net de energie. Obiective secundare ar putea fi inchegarea unui mecanism de piata care sa faca din Romania un actor regional cu instrumente fluide de tranzactionare – la nivelul racordurilor fizice de interconectare, la nivelul sofisticarii gestiunii sistemice, la nivelul instrumentelor de piata plus a instrumentelor financiare derivate. Discutia e mult mai ampla, insa anuntarea unui obiectiv este esentiala, din capul locului. De pilda, vechea strategie din 2007 (cu multe lipsuri, dar pana in prezent neinlocuita de vreun alt document finalizat echivalent si insusit de Minister) propune in prima pagina, la obiective strategice “satisfacerea necesarului de energie atat in prezent cat si pe termen mediu si lung la un pret cat mai scazut”. Desigur, asta era potrivit la acea vreme roza de crestere economica, o vreme in care Rusia nu era inca atat de agresiva, Turcia nu explodase, etc.

5. Elementul 2: Cadrul economic, bugetar si financiar

Evident, poate fi prematur cand inca nu exista nici macar o prognoza stabila legata de cantitatea de energie care va fi necesara in anii urmatori (nici pe urmatorii 3 nu exista prognoza, ce sa mai vorbim de urmatorii 30?!), insa trebuie sa existe un cadru economic clar al investitiilor necesare in energie. In conditiile in care de 26 de ani de pilda am abandonat CET-urile si am investit putin in minerit (dimpotriva, inchidem inclusiv mine de uraniu), in primul rand ne trebuie o estimare referitoare la resursele primare de energie pe care le vom folosi. Vom mai folosi lignit? Dar uraniu extras din Romania? Vom importa LNG din Oman? Vom produce curent din ce? In al doilea rand ne trebuie o idee despre dimensiunea economica, ca procent din PIB pe care ne dorim sa o aiba energia – ne propunem acoperirea nevoilor, doar – plus inlocuirea in echivalent a capacitatilor care se inchid ca vrem sau nu, gen oprirea prognozata in urmatorii ani pentru retehnologizare la Cernavoda 1. Subsecvent acelei dimensiuni ne trebuie un plan de investitii pe 10 ani, corelat cu anvelopa bugetara posibila pentru Ministerul Energiei (documentul prezentat nu are prezentate estimari bugetare, fara de care orice strategie risca sa ramana doar la stadiul unor vorbe foarte frumoase). Trebuie avut in vedere efectul de parghie pe care il pot avea instrumentele financiare – vanzarea de actiuni pentru companii cotate si reinvestirea in companii, programe europene pentru interconectare, imprumuturi pentru investitii in noi capacitati si in reducerea noxelor de la cele existente, etc. Aici trebuie facut un studiu comparativ clar – investim in continuare in eoliene ca nebunii sau investim in hidro? Investim in Cernavoda 3 si 4 sau cu acei bani putem face ceva mai util? Putem investi in alte lucruri utile care afecteaza echilibrul cerere-oferta? Mai facem reabilitari gen Borzesti sau Braila la echipamente vechi, chestiuni denumite foarte plastic de Jean Constantinescu drept “carpeli”?

6. Elementul 3: Microeconomic

Aici am putea vorbi despre gestiunea integrata a planurilor de investitii ale companiilor din subordinea Ministerului, pentru a pune umarul la o strategie cu adevarat coerenta. Observ de pilda din fuga trenului aici (link: http://www.transelectrica.ro/documents/10179/640755/8_2+Program+de+investitii+2014+si+estimari+2015-2016.PDF/a0bfff2d-3afd-4f1e-b151-b60b407f9b6a ) ca investitiile in capacitatea sistemului sunt absolut plate, in jur de 160-174 de milioane de euro anual, desi probabil nevoile sunt cu mult mai mari daca stam sa ne gandim doar la platforme industriale noi, linii de tensiune si conectarea unor parcuri eoliene, etc., motiv care creaza si foarte multe asteptari pentru aprobarea bransarii pentru noii producatori de energie, in special verde. Strategie nu vorbeste despre necesarul de investitii Romgaz/ Transelectrica pentru a putea sustine orice alt plan maret. Mai exista doua institutii aproape deloc amintite in strategie – ANRM-ul si ANRE-ul . Pentru cel de-al doilea exista o serie de rapoarte devastatoare facut de Otilia Nutu si Jean Constantinescu. Primul este si mai putred – au existat cazuri in care juristii si-au luat concedii medicale in momente oportune, adica semnarea unor concesiuni cu cantec, care oricum nu sunt discutate in sedinta de guvern prin prisma interesului economic si energetic al Romaniei, ci ca un simplu contract firav, cu clauze neclare, care se semneaza de multe ori “la secret” (cereti, dragi jurnalisti, un contract de concesiune la ANRM si veti vedea la ce ma refer in cele 30 de zile dupa care nu veti primi niciun raspuns). Este evident ca un sistem integrat, care ar trebui sa fie schitat macar de strategia energetica trebuie sa aibe in vedere politica de licentiere a perimetrelor energetice (de gaz, petrol, de ce or mai fi) prin ANRM, politica de reglementare prin ANRE si politica de investitii si crestere economica a Ministerului (a nu se citi “gesiunea” stil OPSPI cu plantarea unora prin CA-uri, pt. ca OUG 109 privind transparenta nu prea functioneaza in domeniu, sa recunoastem deschis).

7. Elementul 4 si cel mai important: supply and demand balance

Intr-o piata libera, echilibrul cerere-oferta este esential, in piata de energie statul ramane producator dominant, desi nu exclusiv, detinator inca de distributii importante in care investitiile trebuie masurate cu distributiile private. In ultima discutie substantiala cu Jean Constantinescu mi-a argumentat clar ca discutam degeaba o strategie fara punctul de plecare al modelarii, prin prognoza cerere si oferta. De altfel, chiar gandirea unei strategii in afara conceptului de piata si in afara consolidarii unei piete a energiei poate fi daunatoare – ori in acest sens merge si unbundling-ul, si reglementarea europeana si privatizarile facute de pana acum de Romania in cooperare cu Banca Mondiala.

In primul rand, Romania este prognozata la ora la care vorbim de catre Dispecerul National sa aiba o scadere (ati citit bine, scadere!) a cererii de energie. De la prognoze privind restrangerea consumului marilor consumatori prin retehnologizare (ganditi-va la Alro sau Mittal) la prognoze privind restrangerea nevoilor unor industrii (exemplu – industria de pantofi sau de masini) prin cresterea eficientei tehnologice, respectiv scaderea consumurilor energetice de pana la 5-7% in conditiile crestereii usoare a productiei. Nimeni nu stie exact care este scaderea, cei mai buni specialisti estimeaza undeva la o scadere de 2-5% pe an, insa acei iscusiti consultanti tocmiti de Minister vor trebui sa vina cu un model in septembrie sa ne spuna prognoza lor.

Corelativ cu scaderea cererii, riscam sa avem o supra-oferta daca macar 30% din toate investitiile visate de oficiali vor fi chiar realizate: doar Cernavoda 3 si 4 ne-ar da 20% in plus fata de energia actuala totala Evident “riscul” este unul teoretic, pentru ca niciunul dintre marile proiecte de investitii nu este chiar bugetat (a se vedea mai sus). Cert este insa ca Romania trebuie sa exploreze diversele posibilitati de retehnologizare a structurilor existente si sa faca foarte clar o matrice cost-beneficiu, pentru a nu investi bani ce ar fi mai utili in alta parte.

8. Elementul 5: Elementul tehnic

Iarasi din analiza lui Jean Constantinescu, Dumnezeul sa-l odihneasca acolo unde este… este nevoie de modelarea in timp real (si in prognoza) a fluxurilor de energie de la productie pana la consumatori, pentru optimizare sistemica. Dispecerul national face dispecerizarea zilnica si are cunostiintele necesare (porneste barajul, scoate eolienele, stocheaza x%, intra grupul x din Complexul Energetic y), insa sunt necesare studii regionale (inclusiv prospective) referitoare la nevoile de energie dintr-o anumita zona si corespondenta cu zonele care le-ar putea furniza. Ca sa exageram putin, pentru efect dramatic, daca 40% din energia Romaniei s-ar produce la Cernavoda. Intr-o extremitate a tarii (daca 3 si 4 ar fi functionale maine – evident este un experiment de gandire, nu altceva), in timp ce cea mai mare cerere ar fi in Bucuresti si in Transilvania, avem o mare problema. Plus ineficienta transportului, plus desfiintarea agentiei care se ocupa de eficienta energetica, ARCE, capacitatile reduse ale unor linii de inalta tensiune si alte detalii pe care doar cei din sistem le cunosc. Aici ar fi mai multe de spus, despre “integritatea sistemului” si “restrangerea in balanta bruta de sistem”, raspunderile privind siguranta functionarii sistemului energetic national vedeti aici: https://www.youtube.com/watch?v=uLyzP7xz7IQ.

Dau doar un citat semnificativ:  “Daca echililbrul nu e mentinut, sistemul se poate prabusi in cateva secunde, nu in cateva zile cum ar trebui sa apara aceasta hotarare de guvern” (se refera la prevederile Legii 13/2007). Si inca unul: “definitia europeana a unui sistem de energie sigur (criteriul n-1) se refera la posibilitatea lui de a functiona si daca cea mai mare capacitate a sa iese din functiune din orice motive “(la noi se refera la un grup de la Cernavoda, fie din cauza secetei de pe Dunare si a scaderii apei, fie perioada de retehnologizare obligatorie care va interveni la Grupul 1). 1977 nu e doar anul Marelui Cutremur ci si cel al black-out-ului national, reteaua energetica a Romaniei a fost paralizata, lectiile acelui soc sunt in continuare la temelia functionarii sistemului azi.

In plus, vorbim de grupuri de productie care au costuri enorme, care functioneaza la 20% sau nu vor mai indeplini conditiile de mediu, iar in momentul de fata nu avem o strategie in cazul colapsului (previzibil) al unitatilor pe carbuni in urmatorii ani, avand in vedere ca cea mai mare investitie e cea de la Paroseni.

9.  Elementul 6: Relatiile regionale

Aici trebuie revizuite capacitatile de export si import, relatiile cu Uniunea Europeana de la ponderea regenerabilelor de 20% in 2020 pana la coridoarele energetice de la Marea Neagra, complicate enorm in urma celor ce se intampla in Turcia. Ar trebui revizuita relatia bilaterala cu Rusia si solutii pentru limitarea importurilor, dezvoltarea de pilda a unor capacitate LNG mai mari in Constanta, capacitatea de stocare a combustibililor, etc. Deci, in loc sa avem un grafic la pagina 64 cu pretul titeiului din 1861 pana in prezent preluat de la British Petroleum, sa ne preocupam de faptul ca sunt 27 de piete si nu una singura a energiei – sa vedem ce efecte ar putea avea integrarea, de pilda, sa le analizam si sa avem in strategie niste masuri urgente, masurabile, cu responsabili precisi si o bugetare adecvata. Sa studiem daca nu mai putem salva vreun coridor extern sau sa infiintam unul catre Orientul Mijlociu. Nu ne putem agata mereu de vreun miraj numit Nabucco, de pilda. Nu am timp sa merg mai in detaliu, dar ar fi enorm de multe lucruri de spus aici de la transpunerea reglementarilor la chestiuni legate de competitivitate si terminarea sau intarirea interconectivitatii cu toti vecinii terestri.

10. Elementul 7: Resursele umane

Daca va declarati socati, etc. de rezultatele de la bacalaureat de zilele trecute, aveti in vederea ca din generatia respectiva, peste niste ani, se vor selecta oameni cheie care vor avea raspunderea privind centrala de la Cernavoda, cei care vor fi la carma sistemului energetic, care vor hotari apararea barajelor, siguranta sistemului energetic si eventuala punere in aplicare a acestei strategii, atunci cand vor veni si cifrele si modelele. Este limpede ca trebuie regandit din temelii sistemul de invatamant din domeniul energiei, inclusiv racordarea lui la cele mai performante sisteme mondiale. Acolo unde nu avem expertiza, e clar ca trebuie sa avem o strategie de a o importa si de o creste.

11.  In loc de concluzii

Nu vreau sa fiu inteles gresit. Strategia din 2007, care a plecat de pe biroul meu de la Palatul Victoria, dupa o ultima revizuire penibila, pe fuga, cu dl Vosganian alaturi, singura care exista in acest moment (pana la finalizarea exercitiului prezent), este una cu foarte multe lipsuri. Este insa rusinos pentru Romania ca, dupa ani de zile in care s-au tot promis documente strategice care nu au mai venit, in Tara Minunilor a venit prima data un document plin de platitudini cifre si tabele statistice referitoare la sistem, in vremea ministeriatului lui Razvan Nicolescu (m-am mirat tare, omul este un specialist de prima mana, insa ministerele economice au o modalitate implacabila de a remesteca talas, indiferent de guvernare). Acel document (nestrategic si cu aproape nicio propunere concreta, precisa, bugetata, de nivel de strategie) a fost apoi extinsa in documentul de fata. Din efortul “monumental” de 166 de pagini (repet, la americani sunt doar 32, dar bine scrise) cred ca cel putin 100 de pagini ar putea fi trimise linistit direct la Comisia de Tocat Hartii a Guvernului – uite un prilej sa amintesc ca Guvernul Ciolos face de obicei treaba foarte buna. Iar “strategia energetica” (daca putem vorbi de asa ceva in lipsa suportului empiric si al unor scenarii concrete legate de fluxuri de energie, capacitate investitionala si legatura cu cresterea economica) cred ca are nevoie de toti cei 15.000 de specialisti, daca se gasesc pentru ca sincer toti acesti 300 (sau 250, ma rog) nu m-au convins, sau cel putin cineva nu a asamblat cum trebuie inputul lor (iar uitandu-se la forma finala sunt vreo doi sau treci cu care am vorbit care nu isi recunosc input-ul). Este rusinos ca suntem in 2016 si pana in 2017 nu vom avea nici macar o strategie energetica demna de Romania de azi, nu mai vorbesc de capacitate de implementare, project management la stat si bani pentru a o face functionala efectiv, in practica, in Romania de maine. Nu mai avem timp pentru universul “Alice in Tara Minunilor”, trebuie sa ne trezim si sa gandim mai coerent si mai ales sa actionam in consecinta.

Update 1

Ministerul a raspuns aici la articolul meu. Am oferit la randul meu niste contra-raspunsuri, va invit sa comentati cu argumente atat parerea coordonatorului strategiei cat si a mea. Pt. dvs este clar, macar, care este obiectivul fundamental al strategiei dupa tot ce a argumentat dansul si dupa lectura celor 160 de pagini ale strategiei?

Domnule Dudau, domnule doctor in filozofie, National Security Fellow, domnule coordonator al strategiei,

Sunt atat de multe lucruri in neregula spuse mai sus ca nici nu prea stiu de unde sa incep.

1. Timing

Faptul ca sunteti coordonatorul (nu stiu daca ati fost de la inceput) al unui proces de desenare a strategiei care a inceput cel putin pe 12.03.2014 (a se vedea linkul de mai jos) si pe 25.07.2016 nu este inca gata) si inca ne explicati savant ca are multe etape (avem, asadar, doar “analiza stadiului actual”, pt. strategia in sine probabil mai asteptam vreo doi ani) este penibil pentru noi ca tara si pt. dvs. in calitate de coordonator. Toate modelele de buna practica pe care mi le azvarliti – Italia, Marea Britanie, etc. – sunt convins ca o sa gasiti undeva un asa grad de incapacitate institutionala manifestat printr-o intarziere perpetua, pe acest subiect.

2. Obiectivele strategice

Ma ingrijoreaza intrucatva ca, in calitatea dvs. de coordonator, nu puteti vedea ca a arunca pe piata mai multe obiective strategice posibile este un exercitiu de futilitate. Ministerul trebuie sa isi asume un obiectiv mare si lat , sau cel mult cateva. Noi nu avem capacitatea altor tari avansate de a urmari simultan (cazul Italiei) 7 obiective strategice. O

Consultare Publică

Ce spuneti dvs aici mai jos sunt insiruiri ne-ierarhizate. E clar ca nu poti sa faci si de-carbonare si imbunatatirea guvernantei, si pol energetic regional, e clar ca eficienta economica uneori vine in conflict cu obiectivul de de-carbonare. Faptul ca nu aveti o ierarhie clara in cap nici macar dvs si insuiriti, precum hainele pe o franghie, “toate obiectivele strategice operationale” (daca sunt strategice, nu mai sunt operationale, obiectivele operationale trebuie sa….operationalizeze obiectivele strategice, adica sa vina cu implementarea clara a viziunii) este devastator pentru o tara ca Romania.

Spuneti asa : “Sunt prezentate obiectivele strategice fundamentale (securitatea energetică, competitivitatea piețelor de energie și competitivitatea economică, și sustenabilitatea ecologică și climatică a activităților din energie), obiectivele strategice operaționale (menținerea unui mix de energie diversificat și echilibrat; decarbonarea sistemului energetic prin mecanisme ale pieței concurențiale; susținerea investițiilor în eficientizarea economică și decarbonarea sectorului energetic; interconectarea și integrarea în piețele regionale de energie; protecția consumatorului vulnerabil și diminuarea sărăciei energetice; îmbunătățirea guvernanței sectorului energetic; profilarea României ca pol energetic regional, la orizontul anului 2030)

3. Formulari “democratice”

Scrieti “Ca atare, formularea lor trebuie să reprezinte o formă de exercițiu democratic, deși unul tehnic, încadrat de constrângeri stricte de ordin economic, tehnologic, ecologic și geopolitic.”. Eu am spus ca, printr-un proces democratic, camila poate fi reprezentata drept un cal desenat de un comitet. Mai clar : cand faci o strategie nu poti raspunde tututor constrangerilor si trebuie sa iti asumi alegeri clare, care nemultumesc pe unii (pe unii dpdv tehnologic, pe altii dpdv economic) , o strategie nu poate sa fie de tipul “de toate pentru toti”, decat daca mai adaugam un morman de hartii (buna treaba dpdv ecologic) la muntele de hartii inutile deja existent. Clar, limpede, intr-o fraza, ce isi propune ministerul, dle coordonator, sa devina sectorul energetic din Romania la orizontul 2030? Care este obiectivul strategic fundamental?!

4. “Inversunarea legata de modelare”

Domnule coordonator, poate doar in filozofia hegeliana discutam prima data lumea numenala (peste 100 de pagini, obligatoriu) si apoi trecem sa discutam lumea fenomenala. Toate strategiile energetice din lume au la baza modelarea PIB-ului, forecast of supply and demand si “sourcing options”. Adica, daca noi habar nu avem care va fi efectiv cererea de energie in 2017/18/19, pt. ca ea nu e modelata clar si nu avem nici limpede optiunile de producere a acelei energii (cu echilibrare regionala si sistemica, cu rationalitate dpdv costuri) , la ce strangem 300 de specialisti sa isi dea cu parerea ? Despre ce?

5. Numarul de specialisti

Scrieti dvs : “Peste 250 de specialiști – în fapt, aproape 300, incluzându-i pe cei care au trimis observații ulterioare”. Domnule, ar trebui sa fie o evidenta clara, sunt 259? Sunt 289? Altfel e ca si cum spunem ca Cernavoda are intre 2 si 4 reactoare nucleare, lipsa de precizie la nivel de coordonare strategie energetica nationala este socanta. De ce? Pentru ca, de pilda, 1000MW in plus sau in minus in model pot sa insemne diferenta intre o cheltuala de foarte multe milioane de euro sau nicio cheltuiala pentru statul roaman).

6. Documentul DOE

Deci americanii cu tot cu institutele de cercetare si infrastructura lor s-au limitat la un document pe cinci ani, fara a cauta vastitatea abisala a modelarii spre orizontul anului 2050 (habar nu avem ce tehnologie vom avea in acel an). Deci noi trebuie sa facem democratia originala, documentul lor nu e bun, noi o sa facem mai bine.

7. Documentul CEPA

Din cate stiu, documentul a fost coordonat de dna Alexandra Gatej ca Chaiwoman of the pannel, fapt usor verificabil in documentul cu pricina. Nu mai dau si din culisele discutiei pe marginea lui, am fost prezent la lansarea de la Cotroceni si am avut fericita ocazie de a sta de vorba in privat cu dna Gatej, o buna prietena de multi ani, ref. la modalitatea efectiva in care s-a elaborat.

8. Se va face, se va drege

Scrieti dvs „document de politici publice, Strategia energetică va fi un text limpede și accesibil, cu menirea de a fi un ghid eficient pentru decidenții din sectorul public, pentru investitori și pentru consumatorii de energie.” Speram ca macar ultimul text sa fie limpede si accesibil, efortul prezent intitulat “Analiza stadiului actual” nefacand nici macar ceea ce pare a indica subtitlul, sub marele titlu de Strategia Energetica . De ce spun asta? Pentru ca a face o analiza clara a stadiului actual fara a pomeni de dezastrul Hidroelectrica, riscul foarte real pentru complexele energetice de a fi inchise in urma coruptiei si a problemelor de mediu, de lipsa de investitii in infrastrutura de transport, de problemele de la ANRM in licentiere si problemele ANRE in reglementare (vezi cazul cu DIICOT, etc.) este pur si simplu imposibil. Ca atare, ori faceti o analiza serioasa a stadiului actual al sectorului energetic (dar nu stadiul actual al discutiilor despre Strategie, ca imbatranim si au trecut doi ani si mai bine deja), derivand concluziile strategice care se impun, ori porniti cu ancora din viitor – unde vrem sa ajungem – si veti putea creiona strategia energetica a Romaneii in functie de acest obiectiv unic (sau de putine obiective care trebuie nearat sa fie complementare).

Distribuie acest articol

47 COMENTARII

  1. 1. Ar fi interesant un link exact la sursa indignarii dvs.
    2. Documentele pe care le-am gasit eu, la capitolul obiective pica la examen pentru ca nu tin cont de SMART (niciuna din formele cunoscute mie)
    3. 300 de spartani aveau sens, 300 de specialisti pentru o strategie e o aiureala. O strategie presupune un grup restrans, nu mai mult de 5. Planificarea ulterioara poate implica 300 sau 30.000 de birocrati, dar asta e alta poveste.

  2. Sa vorbim pe sleau : prea putin randament, prea proaste rezultate si prea scumpe costurile in ce priveste „specialistii” astia de care vorbesti si printre care te numeri. Sa stii ca in ziua de azi nimeni nu e impresionat de asocierea vaga cu Harvard sau cu cine stie ce alta universitate, oricum facuta tot in stilul romanesc cu tot felul de programe birocratice si infratiri guvernamentale (si Geoana era absolvent de doua saptamani sau workshop de ENA! etc…). Calitatea si rezultatele sunt prea slabe, iar salariile de care va plangeti – cu diurne, relatii prin care castiga lumea in plus, dupa si in timpul functiei publice cum e in Romania, sunt nemeritorii pentru nivelul de saracie acuta – daca te dai jos din masina si mai circuli prin tara sau chiar pe la perferia Bucurestiului, in care se zbat multi oameni. Nu vreau sa sun populist, dar in Romania – desi nu e foamete – sunt oameni care nu au suficient sa puna pe masa acasa, te uiti in piata daca faci piata (aia saraci nu cumpara de la supermarket!) cum se targuie si se uita cate o batran sau chiar un tanar la inca un kilogram de rosi, unul de cirese, o banana – trebuie sa aleaga din ele, pe ziua de azi, nu si le permite pe toate, nu isi permite o masa indestulata! E de-acuma obscena inegalitatea asta de venituri si de pretentii raportat la rezultate, dintre birocratul sus-pus si omul de rand. Mai e si la privat salarii dolofane cu relatii si castiguri in dos de tot felul, dar la stat e mult mai batatoar ela ochi si imorala. Deunazi, un directoras de muzeu, o tipa de fapt cu realtii prin tot consiliul unui judet (tata, mama, bunicul – toti bugetari cu functii!), parca un Mercedes nou-nout, tip limuzina, scump. Oare l-a luat cu credit din salariul de bugetar de sef – nu de muzeu, ci doar d eo unitate a sa!- de sef de unitate muzeala de oras neimportant de provincie?!

    • Cu tot respectul si pe sleau : eu vorbesc de energie, dvs de alte lucruri….care nu stau sa analizez daca sunt sau nu adevarate, dar nu au treaba cu energia, asta e clar.

    • Fellow inseman ca a trecut pe acolo 3-6 luni. E totusi ceva dar ar trebui specificata universitatea de baza gen SNSPA sau ASE.

      • „Universitatea de baza”este London School of Economics (absolvita cu cea mai mare bursa a facultatii, ar trebui adaugat) . La Harvard am petrecut 2 ani pana acum si voi mai petrece niste luni. Multumesc.

  3. Razvan, am vazut ce ai scris. Pornind de la faptul ca orice critica este constructiva vreau insa doar sa iti precizez cateva lucruri.

    Primul este ca nu am avut timp sa duc la bun sfarsit proiectul de revizuire al strategiei energetice. As mai fi avut nevoie de vreo patru-cinci luni. Proiectul nu a inceput cu date statistice si platitudini, ci cu enuntarea, inca din luna mai 2014, a unor obiective asumare clar de minister si cu sanse de a obtine o larga sustinere politica. Aceste obiective sunt publice. Ti le pot oricum transmite daca nu le ai.

    Apoi, anvelopa economica asa cum o numeste tu, a fost definita prin folosirea elementelor economice din Planul de Convergenta a Romaniei la nivelul de dezvoltare al UE. In ceea ce priveste corelarea cu dezvoltarea companiilor, am incercat sa fac lucrul acesta tinand cont de strategiile de dezvoltare ale companiilor mari, de un dialog cu mediul privat authoton si de strategiile de dezvoltare ale companiilor de stat. Prin orin de ministru am dat mandat reprezentatilor statului in AGA ca toate companiile de stat din energie sa aiba strategii de dezvoltare pe minim 10 ani aprobate de actionari in AGA.

    Nu a fost timp de necesat sa termin proiectul. Documentul nu ar fi avut mai mult de 50-60 de pagini iar proiectele de investitie asumate de stat ca fiind strategice nu ar fi fost mai mult de doua, cu sursele de finantare clar indicate. Repet, nu am avut timpul necesar sa terminam, lucrand cu o echipa de 15-20 de oameni. Dupa ce am plecat din minister nu prea mai stiu ce s-a intamplat cu proiectul pentru ca nu am mai fost deloc implicat. Sper sa iti foloseasca aceste date si iti stau cu placere la dispozitie pentru orice alta informatie suplimentara.

    Nu am citit ce a publicat ministerul ziele trecute. Voi citi forma finala atunci cand va fi gata.

  4. Daca a fost nevoie doar de 300…cat vitejii regelui Leonida din Sparta (desi Vojganian da mai mult a haiduc!)…si la ce rezultate exista, se vad, sau nu se vad mai degraba…nu stam bine nici la specialisti, nici la strategie, desi e frumos ca ne-ai spus ca la clasa intaia pregatitoare ce inseamna o strategie de politici publice…

    • Scuze daca unele explicatii au fost elementare, insa am simtit nevoia sa le scriu cu claritate pentru toate categoriile de public. Am prezumat, poate gresit, ca daca anumite lucruri de baza nu se inteleg la varf, e posibil sa nu se inteleaga nici la baza.

      • @Razvan Orasanu – de ce e necesară independența energetică? Cât se justifică să cheltuie în plus România de dragul acestei independențe? 10%, 25%, 50%? Poți da un răspuns argumentat, fără aiureli naționaliste și fără ”se știe că independența e necesară”?

        • Independenta, Harald, pe scurt este necesara mai ales pe partea de gaz. Pentru ca deja stim ca Rusia a oprit, in varf de iarna, alimentarea in Ucraina si Rep. Moldova, iar noi depindem de acest traseu, in acest moment, pentru ca nu ne putem alimenta singuri (gradul de dependenta variaza de la 20-40% in functie de stocuri, etc.), insa pe termen lung ar trebui alimentat. Un argument in plus sunt ultimele declaratii belicoase ale oficialilor rusi legate de NATO, Romania,Marea Neagra si faptul universal cunoscut ca politica de preturi si alimentare a Gazpromului este directionata de la Kremlin (in general cu un loialist putinist la conducerea companiei ca sa fie linia de comanda foarte scurta).

          • @Razvan Orasanu – apreciez faptul că independența energetică a devenit deja mai nuanțată, acum fiind necesară ”în special pe partea de gaz” :)

            Dar problema tot la costuri se rezumă: cât poate cheltui România în plus, de dragul acestei independențe pe partea de gaz? Dacă gazul ”independent” autohton va costa cu 10% în plus vreme de 30 de ani, nu cumva e mai ieftin de suportat întreruperea alimentării la fiecare 5 ani pentru câte 3 zile?

            Pe termen lung, soluția e oricum renunțarea la utilizarea lui în gospodării și trecerea gătitului și încălzirii din locuințe pe energie electrică. Iar termocentralele pe gaz și combinatele chimice, dacă n-or să aibă gaz timp de 3 zile fiindcă au întrerupt rușii furnizarea, asta e, n-or să aibă gaz timp de 3 zile. Gazul trebuie să fie competittiv cu restul resurselor energetice, nu pot fi acceptate orice costuri de dragul lui.

  5. Este greu de inteles incrancenarea holistica cu care aplicati buline rosii peste sectorul energetic. In fond incet, incet PIB-ul creste iar consumul energetic scade.
    Asa se face ca avem un oarecare exces de capacitate de productie (un mix echilibrat hidro/termo/nuclear/eolian/solar) disponibil, chiar daca cu ceva sincope, pentru o economie din ce in ce mai putin energofaga, ca si pentru o populatie tot mai atenta la clasa de consum energetic a aparatelor casnice.
    Sigur ca putem aduce in discutie standardele de mediu, riscurile de securitate, rentele oneroase ale baietilor destepti care tind sa submineze – in termenii pietei libere- dinamica sectoriala. Asta este inceputul fara sfarsit al poliloghiilor strategice care tintesc drobul de sare si rateaza barna din propriul ochi.
    Ati amintit, dupa dezavuarea strategilor nationali, o fraza: energie disponibila la preturi competitive. Este strategia pur si simplu, pentru care nu e nevoie nici de 15 000 nici de 300 de specialisti. Poate ca lumea s-a saturat de viziuni strategice esuate si vrea aplicatii tactice oneste pentru timpul prezent.
    Viitorul oricum nu ne apartine: suntem ai lui cu rasul in gura.

  6. Un interesant exercitiu de futilitate acest eseu.

    1. Intr-o tara condusa de smintiti a gandi strategic e a 3 -a dimensiune pentru cel ce traieste in 2. Imposibil de perceput practic. Da, cel din 2 dimensiuni poate halucina 3 dimensiuni dar nu poate stabili un plan de cum sa ajunga in 3. Imaginatia nu e realitate decat la biserica sau moschee.

    2. Cand 6 miliarde de euros sunt jefuite cu non-chalance de la cei care au facut idiotenia sa investeasca in Romania ce sa te mai astepti. Ministrul asta nou al energiei: ” am investit in tipul prost de regereabile”. Ar trebui spus ” am jefuit ce-am putut, asteptam alti fraieri”.

    3. Acum vor sa-i fenteze pe chinezi cu 3 si 4 si cu Tarnita. Chinezii au fost furati de 500M Euro in regenerabile. Au revoir la Roumanie sau she-she lomania.

    4. Cand strategii sunt facute de „mari specialisti ” fara studii in energetica gen Mihnea Constantinescu ar fi o idiotenie sa ai pretentii de la statul roman.

    5. Cand 9 din zece pacienti mor in terapie intensiva in spitale, unii mancati de viermi, Dumnezeule ce pretentii sa mai ai de la cei ce conduc aceasta tara?

    6. Cand 80% din industrie e in mana firmelor straine, singurele capabile sa produca serios de altfel, cand 90% din sistemul bancar e in mana bancilor straine, etc, etc., la ce bun sa faci strategii D-le Orasanu? Ar trebui stiut ce planuri au cu noi nemtii, americanii, turcii, rusii ca sa stim ce sa planuim.

    7. S-au inchis 504 mine, s-au deschis zero. S-au inchis zeci de campuri petrolifere, au intrat in productie zero. Romanii fug din tara 300 pe zi, la tara se moare efectiv de foame, lumea a innebunit si cauta refugiu in absurdul religios, mizeria cat casa pe unde te duci, politicieni care nu mai disting legalul de ilegal. Hello Romania, wake-up!!..if you can. Desteptarea necesita efort structurat pe mai multi ani de zile daca nu generatii. Imposibil, imposibil, imposibil!

    • Precizare: Mihnea Constantinescu este absolvent al Facultatii Energetica.
      Stiu ca parerea mea personala nu este relevanta in acest context, dar ma simt obligat sa precizez ca nu cred ca cineva suficient de bine dotat intelectual poate gasi argumente prin care sa-i fie contestata foarte buna capacitate intelectuala a dlui Mihnea Constantinescu, precum si alte calitati foarte folositoare in abordarea unei strategii nationale (cum ar fi capacitatea de relationare intr-un grup de experti). Frunzarind strategia, am impresia ca nodul nevralgic al grupului de experti care au elaborat-o nu este Mihnea Constantinescu. O alta impresie e ca unii experti au fost foarte vocali, mai mult decat ar fi fost necesar scopului.

    • Nu sunt nici eu de acord cu pdv despre Mihnea Constantinescu, am lucrat cu el patru ani de zile si nu e altceva decat un profesionist desavarsit.

      • Mihnea Constantinescu este unul dintre cei 7 absolventi ai facultatii de energetica care a terminat facultatea cu magna cum laude cu media 10 sef de promotie !!! Mai fac o precizare in industria energetica din Ro lucreaza circa 8000 de specialisti cu studii superiuoare din care circa 5500 sunt absolventi ai facultatilor de energetica ceilalti fiind automatisti, electronisti, chimisti si alte specializari alaturi de cei cu studii economice si de drept.

  7. The 300 (Rebuttal)

    Motto:

    „Graba strică treaba”

    Zicală populară românească

    1. Subiect

    E demn de menționat că lucrarea pe care o tratați în acest articol se cheamă ”Raport consolidat al sesiunilor de lucru din cadrul procesului consultativ al etapei de analiză calitativă a sectorului energetic românesc”. În secțiunea Considerații Metodologice este specificat ca și document intermediar în <> de elaborare a SEN, respectiv etapa de consultare a experților și părților interesate, care este mai jos definită ca ”etapă calitativă” al cărei obiectiv a fost o ”radiografie a SEN, (…), atuuri și vulnerabilități sistemice, (…) elementele unei viziuni de dezvoltare, (…) propuneri de căi de acțiune.

    Susțin, inclusiv prin acest material, că diferența majoră demonstrată de guvernul Cioloș este înțelegerea și aplicarea noțiunilor de ”proces” și ”metodă”. Pentru că de azi pe mâine se pot rezolva doar anumite probleme și nevoi, în general fiziologice.

    2. Abordare:

    În business-ul mare (ca mărime și sofisticare a organizației) construcția unei strategii este în egală măsură un proces formal, ce are două etape majore, respectiv ”strategy-making” și ”strategic planning”. Și chiar dacă prezentul subiect este mai degrabă de politici publice, disciplină distinctă, anumite elemente de metodă se pot aplica și aici.

    Prima etapă a procesului de strategie este cea de creație, fundamental calitativă (cârcotașii ar caracteriza-o doar ca povești și metode de adormit copii cu manageri educați din Harvard Business Review, dar poate fi și mai bine de atât, chiar formalizată, ex. metoda Delphi sau cea utilizată aici) în care se gândește o viziune a viitorului ca și context (vezi și ”Shell Scenario Planning”) cât și ca răspuns al companiei la acesta. Etapa se materializează în actualizarea misiunii (ca declarație strategică) și într-o structură de obiective (vezi și top-level balanced scorecard, strategy map). Prin analogie cu disciplina cercetării de marketing, atât premisele luate în calcul cât și rezultatele etapei pot fi evaluate cantitativ.

    În etapa de planificare strategică obiectivele definite (pe care BS ne-a ajutat deja să le vedem ca un sistem cu componente interdependente) sunt distilate SMART (inclusiv ca ținte cuantificate) și fracționate pentru a fi alocate pe perioade, piețe/produse/segmente și entități organizaționale. Devin astfel acționabile și suficient de tangibile, respectiv se poate gândi și formaliza un plan de acțiune pentru fiecare individual. Mai mult decât atât, perpendicular pe această matrice se poate adăuga și dimensiunea de planificare a suportului (in sensul din value-chain al lui M.Porter) respectiv strategia financiară (ex. planul de investiții și de finanțare a acestora) și planul de resurse umane. E logic de altfel, pentru că pe setul agregat de planuri de acțiune se poate acum agrega și necesarul de resurse. Pentru o prezentare exhaustivă a acestei metode ca proces organizațional recomand lucrările lui H. Mintzberg, în particular ”The Strategy Process” (1991), ”The Rise and Fall of Strategic Planning (1994), ”Strategy Safari” (1998), ”Tracking Strategies: Towards a General Theory of Strategy Formation” (2007).

    În particular și de lăudat în acest caz este și etapa de modelare cantitativă, ca fundament pentru prioritizarea obiectivelor și implicit acțiunilor relativ la resurse. Este echivalentul funcțional și specific sectorial al studiului de modelare în transporturi, care însă a fost un ”șmen cu consultant străin” al guvernului anterior, ce a eșuat la fel ca și master-plan-ul construit (și) pe baza lui.

    3. Aplicare:

    Ca fundament analitic al viitoarei strategii sunt minim menționate:
    1. Trei obiective strategice fundamentale
    2. Analiza stadiului actual
    3. Inventarul obligațiilor naționale și internaționale în sectorul energetic.

    Nu mai argumentez acum ($$$:D) pentru coerența metodologică a acestui studiu și a raportului rezultat, doar răspunsul la contra-argumente.

    3.1 ”Strategia are de stabilit in primul rand niște obiective clare…”. Pe lângă argumentația de mai sus, citez din raport ”În continuare, pe baza Analizei stadiului actual, a prezentului Raport consolidat al sesiunilor de lucru din cadrul procesului consultativ al etapei de analiză calitativă a sectorului energetic românesc, precum și pe baza altor documente naționale și europene cu caracter strategic, va fi elaborat raportul calitativ al Strategiei Energetice a României. Astfel, vor fi luate în considerare strategiile sectoriale și planurile naționale de acțiune în vigoare, acolo unde acestea sunt relevante pentru sectorul energetic.”

    3.2 ”În al doilea rand, trebuie sa aibă in vedere cadrul macroeconomic…”. Citat: ”Raportul Strategiei Energetice a României 2016-2030, cu perspectiva anului 2050, va fi publicat către finele lunii septembrie 2016, prin armonizarea aspectelor analizei calitative cu datele obținute prin modelare matematică macroeconomică, în cadrul analizei cantitative a sectorului energetic național.”

    3.3 ”In al treilea rand, ar fi trebuit sa aibă în vedere acțiunile concrete subsecvente, planul de lucru in detaliu…” – vezi mai sus.

    3.4. ”Definirea misiunii” – cele trei obiective strategice fundamentale sunt menționate la începutul lucrării. Cascada de obiective de rang inferior pe care o propuneți în continuare merită discutată și preluată și sper ca va fi, eventual mai bine organizată pe teme strategice.

    3.5. ”Cadrul economic, bugetar și financiar” – este atât prevăzut de metoda prezentată cât și promis în raport ca fiind un rezultat al procesului într-o etapă ulterioară.

    3.6. ”Microeconomic” – Planurile de acțiune ale entităților subordonate sau „influențate” de la nivelul de policy nu pot fi logic create și/sau detaliate de acestea anterior mandatării cu obiective de către autoritatea publică. Discuția despre ANRE nu-și are locul aici ci mai degrabă chiar în secțiunea propusă de guvern în raport.

    3.7. ”Echilibrul cerere-ofertă” – Prognoza cerere ofertă este un REZULTAT al modelării. Dacă modelul este suficient de complex și inteligent, scenariile prognozate de cerere-ofertă pot fi reintroduse în model pentru a evalua IMPACTUL politicilor publice și planurilor de acțiune discutate.

    3.8. ”Elementul tehnic” – raportul menționează paradigme curente ex. smart-grid corelat cu smart-metering și prosumer (con sumer vs. pro ducer) mult mai relevate astăzi pentru SEN decât paradigma aplicată acum de la 1977.

    3.9 ”Relațiile regionale” – tema strategică este Securitatea Energetică, parte din strategia rezultată ulterior lucrării prezente, în aceeași dimensiune perpendiculară a planificării strategice (așa cum finanțarea implică MFP, această temă implică CSAT, și discuția nu se poate purta coerent anterior unei prime iterații a SEN).

    3.10 ”Resursele umane” – vezi 3.9 ref. la educație, importul e doar o chestiune de bani și securitate (națională de data asta).

    Ca și concluzie, nu sunt deloc de acord cu alocarea rușinii. Dimpotrivă, documentul de 166 de pagini este mare și pentru că face educație de metodă, este o COMPONENTĂ dintr-un efort mult mai mare ale cărui pagini le vom număra la final și din care va rezulta poate și un document elegant de 32 de pagini după modelul american. Document american despre care pot pune pariu că are CA BAZĂ un efort mult mai mare, întrucât stakeholder-ii lor sunt mai competenți și mai implicați decât ai noștri (ex. Comisiile din Congres). Ca ultimă recomandare, procesul de politici publice, strategie, execuție, monitorizare și iterații de optimizare pentru sistemul feroviar din U.K. este extrem de transparent/accesibil, coerent metodologic și pe termen lung, în linia celor propuse aici.

    • Stimate domnule Cobianu,
      Am o nedumerire: de ce recomandati lucrarile lui Mintzberg din moment ce comentariul dumneavoastra este in procent covarsitor in genul Porter ? Nu de alta, dar cei doi sunt aproape imiscibili.
      Cu stima,
      Mihai Ionescu

      • Stimate domnule Ionescu,

        Mulțumesc de citire. Nu mă gândeam că argumentul meu o să pară construit în abordarea Porter, l-am menționat doar pentru a ”ancora” unul din conceptele folosite. Conflictul între Mintzberg și școala ”maintream” există:) pe diverse subiecte, eu l-am apreciat pe HM pentru că tratează cu multă atenție strategia ca proces organizațional, ceea ce îl ”obligă” să considere și variantele de abordare și prescripțiile cu care nu este neapărat de acord. E probabil că în abordarea prescriptivă HM procesul prezentat de mine intră în categoria ”wrong”, dar o organizație are nevoie și de o formă vizibilă și explicită a procesului pentru a funcționa.

        Bottom-line, nu cred de obicei în soluții finale:). Îl recomand pe Mintzberg pentru deschiderea și acoperirea cu care a tratat aceste subiecte, nu neapărat pentru concluzii.

        Cu respect,

        Cezar Cobianu

        • Stimate domnule Cobianu,
          Ma bucura nespus sinceritatea dumneavoastra, lucru rar prin zilele noastre, mai ales in mediul virtual. Da, asa e, Mintzberg ar ajunge la concluzia ca abordarea este gresita. Dar trebuia sa fim atenti la nuante. In linii mari, Mintzberg nu a spus ca Porter este “total gresit”, ci mai degraba faptul ca aplicabilitatea solutiilor lui este mult mai restransa decat le declara, mai ales in sisteme complexe si/sau situatii care reclama abordari emergente. Practic, avem doua conflicte majore, unul dat de managementul generalist, caruia nu ii sant clare consecintele propriilor decizii, si al doilea determinat de calatoria unei carute deterministe pe un drum unde viitorul este imprevizibil (oare nu sunt asa toate drumurile ? diferenta este data insa de asteptarile calatoriei). In ceea ce priveste construirea politicilor publice, este perfect adevarat ca balanta inclina covarsitor spre determinism/Porter, dar acele “mici”diferente construiesc adevarata sustenabilitate a acestor politici. Partea proasta este ca avem ochi numai pentru partea determinista. Si asta nu ar fi tot. Nu privim nici ansamblul. Astfel, ne uitam peste gard si zicem ca si ei fac la fel. Nu prea mai fac la fel. Noi ne uitam la ei prin prisma unor prejudecati. Daca privim politicile publice ale USA (invocate pe aici), vedem ca nu mai sunt atat de deterministe/formaliste ca in trecut. Asta daca privim intregul, caci altfel vom fi mirati cum ceea ce vedem ca fiind (aparent) element strategic prescriptiv este tradus la nivelul executivului ca avand componenta emergenta. Noi citim partea prescriptiva, o dam exemplu, o urmam, o implementam si esuam.
          Si “ei” au avut greselile lor. Diferenta este ca noi ne adancim in ele.
          Cu stima,
          Mihai Ionescu
          PS Daca imi aduc aminte, si Shell a avut greseli marca “Porter”. Sa ne intelegem: in companiile mari care au invatat din greseli (ale lor si/sau ale altora) coexista grupuri/echipe cu abordari diferite, de la predominant “Porter” la predominant “Mintzberg” (nu exista o asa diferentiere a abordarilor manageriale; este insa potrivita aici si o fac doar in acest context !). Astfel, Shell se poate “vedea” diferit, functie de perspectiva privitorului.

          • Buna ziua din nou,

            @M.I. Acum am inteles mai clar directia in care argumentati, dar cred ca mergem spre un nivel de sofisticare care depaseste contextul:). Daca as lucra la constructia aplicata a unui asemenea proces si metodologii probabil ca nu as ignora nuantele discutate (dizertatia mea in zona si de demult a fost destul de influentata de Argyris de exemplu). Pe de alta parte, ca si debater si pe subiecte de policy sunt destul de conservator si cu intentie de oarecare pragmatism. Mai concret, m-a interesat in acest daca: a) initiativa guvernului este un pas inainte in directia binelui public si relativ la status-quo, b) daca este o constructie logica ce se preteaza la analiza si critica, cu coerenta metodologica, si c) daca fructele din pomul logic sunt sau nu gaunoase (unde nu am foarte multe de spus daca subiectul e SEN). /@M.I.

            Intentia a fost de a argumenta ca o metoda (cu oaresce suport academic si din zona de consultanta, chiar daca dezbaterea continua) este mai buna decat lipsa ei (sau respectiv mai buna decat ce am inteles eu despre cea anterioara). In subsidiar am considerat ca linia critica a d-lui Orasanu nu a fost la un nivel comparabil (la scara). Erorile de constructie si argument pe care le vad sunt astfel:
            a) Confuzia insistenta de obiectiv si caracteristici intre documentul tratat, strategia finala si documentul DoE. Plastic si mecanicist, nu poti sa intrebi motorul de ce n-are ABS.
            b) Retorica agresiva ce nu contrazice dar acuza si inflameaza – vezi subiectul Shell – nu am „trancanit” despre Shell Scenarios ci doar le-am invocat ca si exemplu de componenta best practice a metodei. Perfect de acord cu ce spune autorul care „ce sa vezi” a lucrat acolo despre ce, de ce (!), cum se face si cat costa, inclusiv comparatia cu RO. Pe de alta parte guvernul a declarat intentia de a face o modelare cantitativa serioasa, intr-un mod promis transparent. In momentul in care se si face ceva si avem si un rezultat vom avea ce critica impreuna, pana atunci e doar infoiala de pene fara obiect. Idem re coruptia in sistem, unde pot reciti malitios ca vina guvernului e ca nu a scris la nivel de policy, capitolul guvernanta, negru pe alb ca trebuie sa scapam de Borza de la Hidro.
            c) Reinterpretarea unor elemente din textul analizat (chiar si al meu) in contradictie flagranta cu citatul explicit (pot accepta o retorica ce scoate din context dar nu una alb=negru).

            In rest numai de bine, imi pare rau ca mi-am bruiat propriul argument atingand putin si subiecte de fond de strategie SEN. Asa ca, in loc de concluzie, ma declar partial in gluma „necontrazis” si suficient de multumit de „official rebuttal”.

            Multumiri pentru dezbatere,
            Cezar

    • Nu ati inteles aproape nimic din ce am scris, dar e bine si asa.

      1. Abordarea nu e calitativa, ci in primul rand cantitativa. Nici Porter (pe care il ascult cu atentie aici si spune acelasi lucru ) nici nu Minzberg nu putem da liniile directoare ale sistemului in momentul in care nu stim cine ce a consumat ca energie in ultimii 25 de ani si de unde a venit energia respectiva si nu avem studii prospective pentru inca 25 de ani. Punct. Facem gargara cu clabuci altfel.

      2. Procesul de elaborare al unei strategii este acelasi de cand pamantul (si in cursurile fostului INA este, intamplator, la fel ) . Viziune, misiune, proiecte, implementare, eventual modalitati de corectie pe parcurs (gen feedback loops) . Aceasta tocanita de varza pe care o numim document pur si simplu nu se racordeaza acestei realitati.

      3. Cererea si oferta nu sunt rezultate ale modelarii, ci inputuri – pentru ca orice modelare depinde de anumite inputuri. De pilda daca statul isi propune reducerea la jumatate a pretului energiei – si ar putea-o face – cantitatea consumata se poate dubla .

      4. Micro – daca in continuare continua jaful din companiile din ograda Ministerului si proasta gestiune (Mr. Borza, where are you?) degeaba facem strategii, pt. ca ele se implementeaza prin companii. Cu alte cuvinte, planul de actiune al mai multor puncte din strategie trebuie sa se manifeste in planuri de investitii pentru companii si intr-o coordonare strategica (atentie, nu actiune concertata in sensul Legii Concurentei) a lor care lipseste azi.

      5. Nevoia de resurse umane se poate deduce doar din nivelul discutiei prezente – niciun comentariu de analiza pe fond in afara de cel de mai sus si niciun alt „rebuttal” de la cei 300 in afara dvs. Cu un raspuns destul de slab, sincer.

      • Mulțumesc de răspuns. Al meu va trebui să fie în mai multe episoade;).

        3 Re modelare, este utilă distincția prognoză vs. istoric. Eu am spus doar că ”prognoza cerere-ofertă” este rezultatul modelării, nu ceva absurd cum ar fi că istoricul consumului și producției nu sunt folosite în construcția, testarea și aplicarea modelului. Puțină atenție vă rog.
        3. Cred că suntem cu toții de acord că proasta administrare și corupția din companiile și agențiile discutate este o mare problemă. Am vrut doar să remarc comasarea improprie a două subiecte importante – atunci când definești strategia planurile de acțiune nu poți să pornești de la ideea că sunt construite și implementate de organizații incompetente și corupte. Trebuie tratată distinct această problemă a organizațiilor, inclusiv prin construcție instituțională, fiind evident că orice strategie este altfel inaplicabilă.

        Pe curând,

        Cezar

        • Nu domnule, nu asa. Companiile sunt cheia de bolta, daca nu au actiuni subsecvente clare din strategie nu am facut nimic. De pilda, daca economia romaneasca isi propune sa scada output-ul de carbon cu x% (strategic goal) ,a tunci in 15 ani Hidroelectrica trebuie sa isi majoreze productia cu y% pe an, conform acestui standard, prin retehnologizari care costa x milioane de euro la preturile actuale (plan de implementare al strategiei). Asta inseamna jucaria asta….nu sa faci clabuci mishto dupa care Hidro e tot pe mana lui Borza si cine o mai urma – mama lu’ Borza, bunica lu’ Borza, strabunica si tot asa…..

    • Mai sunt aici atat de multe lucruri ca nici nu stiu unde sa incep. Minzberg face strategii pentru companii si strategii la nivel managerial – operational (adica tactic), el nu face politici publice si cu atat mai putin politici publice sectoriale in energie. In rest, e bine ca cititi Safari, etc. insa nu va ajuta cu nimic in povestea de fata.

      Apoi – Shell. Imi plac foarte mult oamenii care trancanesc din afara Shell fara sa fi muncit o zi in interior. Ghinionul dvs este ca am lucrat trei luni de zile, ce sa vezi, la Shell Business Consulting, chiar unitatea de strategie a respectivei companii. Mi-au sarit ochii cu modele cantitative si peste tot in companie este la fel, compania fiind condusa de „numbers guys”. Ca sa aveti o idee, pentru a construi sau a nu construi o rafinarie de lubrifianti a fost pusa cap la cap balanta de cerere si oferta (vedeti similaritatile cu ce e scris mai sus) de pe toata piata mondiala, scenariile pentru urmatorii 15 ani, balanta de supply and demand in t zero si cinci scenarii posibile avand in vedere actiunea Shell. Sa mai continui?! Va mai spun doar concluzia – o investitie „nenorocita” de 120 de milioane de euro are parte de o analiza mai detaliata decat ultimele 12 miliarde de euro investite in Romania, in sectorul energetic, in ultimii 25 de ani. Si de o echipa cu o capacitate analitica mult mai mare – ganditi-va ca eu in aceasta echipa am fost cel mai junior dintre juniori.

  8. Date fiind dimensiunile ei economice și demografice, raportate la Uniunea Europeană sau la întreaga planetă, o strategie energetică a României e o pierdere de vreme și o glumă proastă în egală măsură.

    Un singur exemplu: ce însemna ”reducerea spre zero a dependenței energetice externe” la 100 de dolari barilul de petrol și ce mai înseamnă ea la 40 de dolari barilul? La un asemenea preț al petrolului nu mai e necesară nicio reducere a dependenței energetice, e necesară creșterea activității economice și a exporturilor, astfel încât România să poată importa oricâtă energie e nevoie, că vânzători se găsesc destui.

    Statele Unite joacă în altă ligă, e normal ca ele să aibă o strategie energetică. Dar România nu va putea prăbuși prețul petrolului ca să bage Rusiei mințile în cap și nici nu va putea exploata gaze de șist pe care nu le are. România este în schimb expertă în a cheltui aiurea bani publici, nu numai pentru astfel de strategii fără nicio acoperire în practică, dar și pentru a susține capacități energetice fantomă, bune doar pentru a fi căpușate de ”băieții deștepți”.

    Strategiile astea naționale sunt reminiscențe ceaușiste, un mod de a ne da importanță aiurea. Autarhia lui Ceaușescu s-a dus demult și nu se mai întoarce, iar moneda națională e de multă vreme liber convertibilă.

    • Ba da e necesara independenta, sau daca vrei altfel spus pastrarea la minimum a balantei comerciale negative pe subiectul energie. Se si face, prin investitiile Exxon in Marea Neagra si prin diverse strategii de stocare, de pilda, pentru a reduce dependenta de gaz din import. Insa majoritatea campurilor noastre (petroliere, gazeifere, etc.) sunt mature, deci o strategie pe partea de extractie este esentiala.

  9. Ar fi de vazut si Romania Competitiva, dezbatuta ieri la Academia Romana pe capitolul Sanatate (lansata de min Economiei). Obiective, masuri, finantare – o capodopera a lipsei de logica, incepand de la formulare si terminand cu (lipsa de) viziune.

    • Nu ma pricep la sanatate si sunt f. putini in Ro care se pricep pe bune….Dau cateva nume care s-ar putea pronunta : Virgil Paunescu, Sorin Paveliu, Cristian Vladescu, Vasile Cepoi, Vasile Ciurchea.

  10. cand intr-o tara ca Romania, cu un consum in cscadere in ultimii 6 ani, cu capacitatea instalata in crestere de 24.000 MW si varful de consum este de 8000 MW ,literatura de specialitate spune ca la acoperirea de 300% a consumului nu mai este necesara nici o strategie a statului,piata de energie isi face propria strategie!Cand nu ai in cap proiecte mari,(de tara) pentru generatiile viitoare tip : centrala de pompaj Tarnita,centrala hidro Turnu Magurele-Nicopole,obligativitatea montarii propriilor micro centrale solare pe toate constructiile noi,cand nu incurajezi(chiar descurajezi) microhidrocentralele(Cehia are un numar triplu de microhidrocentrale la o suprafata cat Oltenia, Austria are un numar de 4 ori mai mare de microhidrocentrale,la fasonul de tara de mare turism montan)etc,etc cand nu stim sa inventam consumatori,degeaba ne umplem de capacitati de producere,si aratam ca nici aceasta Strategie nu e mai reusita,cum nu a fost nici insailarea precedenta a lui Nicolescu,cum nu a fost nici Strategia din 2007 a lui Vosganian!

  11. Nu e amuzant dar si penibil ca in anul 2016 vine un domn nici calare, nici pe jos, nici imbracat, nici dezbracat si critica un document, insuficient si perfectibil dar care insumeaza un anumit nr de ore de munca si niste idei, atata timp cat el, la timpul lui in structurile statului, nu a facut nici 5% din acest document?

    • Zzz, nu, penibil este sa critici anonim pe blog fara sa ai habar de situatia de fapt. Subsemnatul a facut asa : si-a petrecut multe saptamani de zile lucrand pe strategia energetica a Romaniei din 2007-2008. Apoi a acceptat o propunere de numire intr-un colegiu consultativ al Ministerului Economiei in perioada PSD care ar fi urmat sa reuneasca mai mutle figuri nepartizane. Adica era dispus sa faca munca moka pentru minsiter. Plus mi-a luat niste zile sa pun cap la cap informatia din articolul de mai sus. Deci mai usor cu pianul pe scari, stimate domn….Va transmit insa ca, daca ma enervez, si eu cred ca sunt suficient de enervat pe subiect, daca ma ajuta inca vreo 4-5 oameni cheie cand revin in tara ma apuc si produc o strategie pe post de Minister, doar ca sa demonstrez ca se poate, mai baieti, se poate.

  12. Daca tot se pomenesc nume poate ar fi bine ca sa facem o importanta diferentiere intre cei doi. Nu cred ca se vor gasi prea multi specialisti energeticieni sa aiba cuvinte de lauda la adresa primului, care a avut unele merite, dar ele au fost umbrite de erori fundamentale cu care l-a indus in eroare pan si pe Domnul Profesor Leca, care in ultimii ani a avut taria sa recunoasca erorile facute. Cu certitudine in energia din Ro s-au facut multe erori si nu avem capacitatea sa reparam niciuna, dincontra adancim „groapa” lor cu noi masuri aberante. Am spus acest elucruri la discutiile privind strategia unele fiind retinute mai mult sau mai putin riguros. Deocamdata nu avem o strategie ci niste capitole. Noile evenimente regionale vor influenta in mod hotarat forma finala si va fi nevoie de o subliniere a caracteristicilor nationale. Ca o precizare necesara termenul academic este „mixt energetic” nu mix.

    • Va apreciez si multumesc pt. semnalare, va spun insa ca rezultatul ar mai fi adaugarea unei litere la acest articol, pe cand puteati face un comentariu mult mai substantial, pe fondul chestiunii. Despre cei doi domni, de gustibus…..i-am pomenit pe amandoi tocmai pt. ca sunt constient ca vin din „scoli de gandire” diferite.

  13. Este foarte greu sa definesti o strategie cind:

    1. Nu stii ce obiective pe termen lung ai deoarece esti preocupat sa peticesti si oricum nu-ti doresti nimic pentru un orizont de timp mai mare de 2-3 ani;

    2. Nu ai capacitatea de a implementa nici o decizie majora pentru ca nu ai oameni;

    3. Vrei sa nu fii acuzat de cineva si atunci convoci o „larga adunare nationala” ca sa poti spune ca a fost democratie.

    • Exact, dar solutii exista. Chiar daca ajungi la niste solutii de cvasi-platitudine gen asigurarea securitatii energetice a Romaniei in conditiile unor preturi scazute pt. consumatori” , chiar si atunci poti recupera prin niste planuri agresive care sa implementeze acea strategie si poate iesi ceva f. bun.

  14. Domnilor, reveniti la chestiunile de baza, pentru cei ce nu stiu ce e aia o strategie energetica din punct de vedere pragmatic (si vad ca sunt multi din acestia…)

    STRATEGIA ENERGETICA = PROIECTIA IN VIITOR A BALANTEI ENERGETICE PREZENTE

    Deci, e necesar sa stim:
    – ce e aia balanta energetica (SI SA O SI FACEM !);
    – cum vrem sa arate ea (BALANTA !) in viitor, IN FUNCTIE DE INTERESUL NOSTRU !!

    Simplul raspuns la toate astea, implica si mix de combustiibli, si costuri si investiii si politici si „fitze” gen diplomatie energetica si importuri si Securitate si independenta energetica si etc., etc., etc.

    Pt.cine nu stie: prin anii 1992-1994 s-a facut o strategie energetica f.buna, care are elemente de actualitate si in present !…probabil ca nu multi au auzit vreodata de IRLCEP (Integrated Resources Least Cost Energy Planning)…cam asta este ce ar trebui Romaniei in present, iar obiectivul/directia (pentru a raspunde D-rei Alice in tara minunilor) este: asigurarea costului minim cu energia economiei/consumatorilor romani (subliniez: romani !), cu teama de a-I supara pe „europeni”…(intii de toate suntem romani si abia apoi europeni)…cine vrea sa citeasca acea strategie ma poate contacta !!!
    …si, intra-adevar, o strategie se face efectiv de catre 10-15 indivizi care stiu…restul pot doar chibita cel mult, dar, vor trebui sa-si assume raspunderea politica pentru asta.

    • Foarte buna contributia dvs, multumesc….balanta energetica este exact ce sustin si eu mai sus – momentan nu avem modelarea respectiva.

      • Multumesc pentru raspuns
        Mi-am permis „sa ma bag in seama” intrucit am fost printre putinii care am participat practic la „facutul unei strategii energetice” si nu la „vorbitul despre strategii energetice”…iar „acea strategie facuta” a stat la baza unei finantari de la IFI de >0,5 miliarde USD pentru „eficientizarea si modernizarea sectorului energie din Romania”, intre 92-96…a fost o strategie fundamentata pe conceptul de „least cost energy planning”, ale caror efecte bune se vad si azi, …dar sunt foarte putini care stiu si inteleg ceea ce s-a intimplat…sau, pe scurt, „atit valora acea strategie”, pe baza careia „s-au dat >500 mil. USD !. Intrebarea este cit va valora „noua strategie” !?
        Am repetat la nesfirsit, in foarte multe ocazii ca trebuie sa facem lucrurile „by the book”, adica, cum spuneam, PROIECTIA IN VIITOR A BALANTEI ENERGETICE A ROMANIEI CU FUNCTIA OBIECTIV DE COSTURI MINIME CU ENERGIA PENTRU CONSUMATORI SI CONSIDERAREA TUTUROR RESURSELOR !… iar noi daca nu facem asa, totul e o prostie si pierdere de timp…analiza „cantitativa” la asta trebui sa se refere. Nu stiu daca consultantii (greci am inteles), au capacitatea, EXPERIENTA si instrumentele de modelare a sistemelor de energie cele mai complexe…sa nu uitam ca Romania are printre cele mai complexe sisteme din lume: avem resurse multe (carbuni, gaze, petrol, uraniu, biomasa, deseuri, geothermal, vint, soare), tehnologii foarte diversificate de productie (centrale termo, hidro -pe riu si baraj,micro, eoliene, solare, nucleare, distribuite, etc.), sisteme de incalzire centralizate si mari probleme in acest sector (de fapt aici se consuma ~40% din energie in Romania, dar, in strategie (TOR) acest aspect aproape ca nu e tratat…cit despre Grecia, nu se apropie nici pe departe de complexitatea problemei de la noi, asa ca ….!?…

        • Stimate domnule Dragostin,
          Din pacate nu imi mai aduc aminte detalii privind strategia energetica de la inceputul anilor ’90. Pentru ca o cunoasteti atat de bine, poate imi improspatati memoria. Nu mai stiu cam cand s-a decis (strategic) separarea producatorilor de energie electrica dupa criteriul sursei de energie. Pozitionarea fata de aceasta decizie strategica mi se pare esentiala fata de intreaga strategie energetica.
          In ceea ce priveste motivarea IFI privind finantarea investitiilor in energie, sunt rezervat in a aprecia ca strategia a fost aceea care i-a convins. Asta nu inseamna ca va contrazic. Zic doar ca nu se potriveste in contextul general. Am vazut finantare BM in lipsa strategiilor (ba chiar si proiectiile financiare erau facute …), am vazut proiecte “de tara” aspru criticate pentru lipsa de …viziune (in fapt, critica imi aduce aminte de argumentatia profesorilor universitari inainte de a spune “ne vedem la toamna”, dar n-as dori sa folosesc anumite atribute), am vazut cum strategiile nu sunt urmate de acte ale executivului care sa le puna in opera la adevarata valoare. Acestea ar cam fi motivele pentru care va rog: aratati-ne cateva elemente de strategie energetica stabilite atunci si realizate intocmai, adica pragmatismul acelei strategii. Aceste “povesti de succes” ar fi foarte utile noii strategii. Cu precizarea insa ca nu trebuie a fi incurcate lucrurile. Realizarea impunerilor legale (e.g. tratarea noxele), incadrarea in restrictiile obiective (e.g. resursele existente si cele previzionate) sau lucrarile necesare, cum ar fi cele in retelele de transport invechite, NU sunt elemente de strategie. Atunci cand nu ai decat o singura cale de urmat, cand nu ai alternative, atunci nu ai strategie, ci doar administrarea efortului parcurgerii drumului. Asadar, ce am ales noi bine in anii ’90 si am si realizat asisderea in domeniul energetic ?
          Cu stima,
          Mihai Ionescu

          • Dl. Ionescu,
            Ma bucur ca ridicati aceste probleme foarte pertinente, care imi vin „ca mingea la fileu” !.
            Deci, voi incerca sa fac putina „istorie”, din care unii ar putea invata ceva, si, de asemenea va rog, pe dvs. si oricare cititor, SA INTELEGEM SI CONTEXTUL ECONOMIC SI POLITIC AL PERIOADEI RESPECTIVE ! , pe care il voi rezuma in citeva cuvinte:
            – Romania nu era in UE, in tara se prefigura criza economica, mediu inflationist, etc;
            – intrarea in „economia de piata”, restructurare economica, privatizari pregatite, etc;
            – per total: un mediu economic foarte imprevizibil, multe necunoscute, riscuri macroeconomice majore (generate atit de factorul politic din Romania cit si de piata internationala).
            In acest mediu si conjunctura (deficitul ajunsese la cote f. mari, criza valutara era in toi, va amintiti probabil ca Isarescu a fost, scurt timp si PM luind citeva masuri salutare de „convertire” valutara, etc., etc.), economia/investitiile TREBUIAU FINANTATE si singurele surse disponibile la acea vreme erau BM, si citeva EximBank-uri exportatoare.
            Avantajul insa era ca, in domeniul energiei existau 3 companii (de stat), puternice SI COMPETENTE (cu teama de a deranja unele personae, dar, imi asum riscul „de a fi nostalgic”): RENEL, PETROM SI ROMGAZ, care practic „controlau” (Doamne Dumnezeule ce urit suna asta in urechile apologetilor „free market” …) sectorul energie in Romania.

            Deci, in domeniul energiei (electrice + termice), RENEL era o companie vertical integrata, iar, daca vorbeam de strategia energetica a Romaniei, putem pune aproximativ „egal” intre strategia acestei organizatii si strategia Romaniei, fara teama de a gresi tehnic !…la asta se „racordau” si resursele PETROM, ROMGAZ si altele !…si avea sarcina, dificila in acel context, de a asigura siguranta alimentarii cu energie electrica si termica a Romaniei, cu costuri mici, reducerea emisiilor (inca de atunci s epunea problema !)….suna cumva cunoscut ??

            In concluzie, in contextul aratat, s-a intocmit o strategie (vorbesc acum numai pentru sectorul energie), care sa corespunda prezentului si viitorului mediu, asa cum se vedea el atunci !…si care indraznesc sa afirm ca ar fi trebuit urmata pina in zilele noastre.

            Voi descrie mai jos elementele strategiei / obiectivelor „strategice” ale sectorului la acea vreme:
            – transformarea RENEL (si a celorlalte regii), in companii vertical integrate, EFICIENTE, care sa opereze pe baze comerciale, in decurs de 10 ani;
            – creerea conditiilor de listare (eventual !…daca statul ar fi dorit) la Bursa (imi imaginez ca o astfel de companie, astazi ar fi valorat usor intre 15-20 miliarde EUR)…ideea era ca si Romania sa aibe ceva de genul CEZ, sau ENEL, sau EDF sau, orice altceva similar…ce era rau in asta !?
            – urmarirea permanenta a realizarii obiectivului de eficienta prin implementarea „conceptului de least cost energy planning” (pentru care Renel a platit ~600,000 USD pt, achizitionarea pachetului EMPEP de la AIEA si „trainingul a 16 experti in modelarea macroeconomica si sistemelor de energie”…atentie…nu energie electrica !)…aceste modelari ar fi trebuit (re)facute, ca procedura la fiecare 2 ani ! (se punea cu mare accent pe asigurarea cu energie LA COSTUL CEL MAI MIC a economiei si consumatorilor individuali !) si FOLOSIREA RESURSELOR REGENERABILE SI EFICIENTEI ENERGETICE (o sa va vina sa rideti, dar, la acea vreme se vorbea deja intens de aceasta !!!) si integrarea acestora in sistemele de energie ale Romaniei;
            – permiterea (nu lasat la voia intimplarii) a accesului sectorului privat in partea de productie, pe baza unor reglementari „de piata” (+ alte principii de reglementare)…NU T&D !!
            – infiintarea unei Agentii de Eficienta energetica (a fost ARCE), dar, ulterior desfiintata de un „ministru strateg”
            – din pdv „tehnic”, s-au identificat si planurle de investitii (productie si T&D electric si termic!!!) ale RENEL, inclusive interconectari.
            TOT ACEST PLAN CONVENIT CU IFI a stat la baza unui program de ~550 mil USD…realizat partial, in final….daca imi amintesc bine, se numea PSAL…

            Deci, tot conceptual si filosofia acelor ani, oarecum, era similara conceptului American : creerea de companii puternice, chiar de stat, bine manageriate si reglementate care sa poata juca un rol semnificativ economic local (as spune ca astazi, puteam sa fim deja demult „jucator regional” ! si nu sa ascultam pe la conferinte tot felul de isteti explicindu-ne despre „hub energetic”)…mai mult, s-a facut si un program si analiza (finantata de USAID), privind „structura optima a sectorului energie” din Romania, iar concluziile au fost aprox. aceleasi:companii integrate, cu mix de combustibil, SI NU SEPARATE, ca sa va raspund la intrebare !!…ceea ce este semnificativ insa, dpdv. politic, este faptul ca toti politicienii responsabili, au fugit literalmente de avizarea/discutarea/respingerea concluziilor acestei analize a USAID/Renel !?!?…asta spune tot despre cit de mult a inteles politicul la acea vreme importanta sectorului energie, ce trebuie pentru Romania si unde am ajuns…
            Dupa asta, a venit aderarea la UE, prostiile pe care le-am avizat in Dosarul XIV energie (daca imi amintesc bine), „unbundlingul” si alte fitze d’astea cu „free market” pe care le discuta baietii pe la Cambridge, dar intre timp, Enel, EON. CEZ cumpara active si fac energetica la noi…OMV-ul face ce-l taie capul, Schewighofer taie paduri, etc., etc….iar in final, oficialii din Min.Energiei imi explica faptul ca nu-I pot intreba pe acesti „operatori privati” ce planuri au pt. urmatorii 10 ani pt. a le include intr-o strategie energetica de tara coerenta !?

            Cam astea au fost „faptele istorice”
            Mi-ar face placere sa va raspund dvs. (si oricui) orice clarificari pe acest subiect.
            In incheiere, „food for thought”: in urmatorii 1000 de ani, Romania nu va mai putea construi, de ex. un baraj ca Vidraru !…de ce ?…nu mai avem companii puternice care sa-l finanteze, nu mai avem banci care sa-l finateze si, cel mai important, nu mai avem oamenii care sa stie sa faca asta !…o fi bine, o fi rau !?!?…ce este sigur insa, este faptul ca asta e un indiciu ca Romania, conform chiar definitiei Dl.Prof.Cosea, a devenit un „stat captiv”…iar pe cale de consecinta, un stat captiv, nu isi poate face propria strategie, in cazul de fata energetica, exclusiv in beneficiul propriu….deci, strategia trebuie sa ia in calcul si acest factor !

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Razvan Orasanu
Razvan Orasanu
Presedinte al Asociatiei "Tine de Noi", Kokkalis Fellow la Harvard University - John F. Kennedy School of Government (2012), Consultant local pentru Banca Mondiala (2010), director de cabinet al Presedintelui Consililul Concurentei (2009), absolvent al cursului Financial Programming and Policies - Fondul Monetar International (2009), Consilier de Stat al Primului Ministru pe probleme economice (2005 si 2007-2009) si Presedinte AVAS (2006). Absolvent London School of Economics, Joint Vienna Institute si al Cursului Executive Harvard Kokkalis (Atena-2006). Autor a peste 200 de articole in domeniul economic si al politicilor publice - in Ziarul Financiar, Capital, Money Express, Evenimentul Zilei si Contributors.ro

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro