vineri, martie 29, 2024

Să inovăm Europa! Să inovăm România!

(Articol scris  de Siegfried Mureșan si Manfred Weber)

Trecem printr-o perioadă cu profunde transformări. Revoluția digitală reprezintă o provocare pentru noi toți: cetățeni, companii, societatea în ansamblul său. Întrebarea este cum să obținem cele mai bune rezultate din această continuă schimbare a lumii și care este rolul Uniunii Europene (UE) în toată această dinamică.

Avem nevoie de o Uniune Europeană orientată spre viitor și care își sprijină cetățenii și companiile, mai ales în domeniile care se digitalizează tot mai mult. Întreprinderile noastre au în față schimbări semnificative și trebuie să se adapteze constant. Uniunea Europeană le oferă capacitatea să prospere în acest mediu. Însă, nu este vorba doar despre întreprinderi, ci, mai important, despre cetățenii europeni, despre oameni. Să sprijinim cetățenii înseamnă să îi pregătim să facă față provocărilor aduse de digitalizare oferindu-le competențele digitale de care au nevoie. Pentru a ajuta oamenii să se dezvolte în această lume în continuă schimbare, statele membre trebuie să fie inovatoare în educație și să le furnizeze competențele potrivite la momentul potrivit.

Felul în care comunicăm între noi este în continuă schimbare, posibilitățile de interacțiune sunt în creștere, noi opțiuni se ivesc aproape zi de zi, iar modul în care cumpărăm produse se îndreaptă din ce în ce mai mult către sfera digitală.

Pentru atingerea acestor obiective și pentru a face Uniunea Europeană mai inovativă și mai digitalizată, întrebarea esențială la care trebuie să răspundem este cum să cheltuim mai bine banii pe care îi alocăm pentru aceste domenii atât la nivel național, cât și la nivelul Uniunii Europene.

Europa are nevoie de un semnal de alarmă. Cheltuielile medii cu cercetarea și dezvoltarea la nivelul UE-28 rămân sub ținta de 3% din Produsul Intern Brut (PIB) până în 2020 și oscilează în jurul a 2% începând din 2011. În timp ce Statele Unite ale Americii, ca lider, au dominat până acum revoluția digitală, continentul nostru are în prezent o oportunitate unică să modeleze noul val al transformării digitale. În anii următori, inovațiile digitale nu se vor limita doar la a remodela industriile clasice, ci vor intra în fiecare aspect al vieții noastre de zi cu zi. De aceea, câștigarea încrederii oamenilor în inovare este ceea ce contează cel mai mult în prezent. Stilul nostru de viață european are toate ingredientele pentru a obține un succes real: valori, o economie socială de piață echitabilă, capacități de creație și democrații stabile. Europa combină aceste avantaje competitive enorme cu splendide povești de succes în domeniul industrial, capacități de cercetare excelente, sisteme de educație robuste și puterea cea mai ridicată a consumatorilor. Europa poate valorifica acest moment dacă accelerează ritmul în materie de inovare.

Ce poate face România?

România nu profită de posibilitățile, resursele umane și avantajele competitive pe care le are de oferit. Așa cum se poate observa în graficul de mai jos, România nu doar că nu îndeplinește țintele prevăzute în Strategia „Europa 2020” în privința cercetării și inovării, dar se află sub media cheltuielilor UE-28 pentru cercetare și inovare ca procent din PIB și sub propria țintă de 2% din PIB, cu investiții, în medie, mai mici de 0,5% în ultimul deceniu. Acest lucru trebuie schimbat radical. Prin neexploatarea capacităților sale, România pierde o șansă, șansa de a investi în viitorul său, dar și al Uniunii Europene în ansamblu. Există numeroși tineri talentați în România, ingineri și dezvoltatori de software, printre alții, care deseori aleg să plece în străinătate pentru a căuta condiții mai bune. Inovarea oferă noi locuri de muncă, mai ales  în domenii care abia iau naștere pe piața muncii sau pe care încă nu putem să ni le imaginăm. România trebuie să înceapă să investească în inovare din timp: copiii trebuie să dobândească la școală competențe digitale care îi pregătesc astfel să fie competitivi la nivel global. Copiii trebuie să aibă posibilitatea să învețe codificare, creare de prototipuri, wireframing, analizare de date încă de la vârste fragede. Dacă aveți frați și surori mai mici sau copii, probabil știți că un copil de 2 ani își poate găsi jocul sau filmul preferat pe iPad-ul părinților fără probleme. Copiii care cresc având această ușurință de a utiliza tehnologia vor putea, de asemenea, codifica înainte de a împlini 10 ani dacă sunt încurajați în direcția bună.

Sursa: Eurostat

Europa trebuie să își redobândească apetitul pentru inovare și să lanseze următorul proiect paneuropean de cercetare de tipul „Airbus”, proiecte de impact în sectoare cu potențial digital ridicat: sănătatea, mobilitatea și locuințele. Spre exemplu, să punem la un loc toate capacitățile noastre de cercetare pentru a învinge boli precum cancerul și Alzheimer. O politică de inovare pentru secolul 21 înseamnă punerea oamenilor în centrul inovării răspunzându-le temerilor, grijilor, precum și aspirațiilor și ambițiilor. Trebuie să adaptăm economia socială de piață la lumea digitală prin încurajarea modelelor de afaceri care creează noi locuri de muncă și, în același timp, să conservăm standardele sociale.

România poate fi în fruntea țărilor care dezvoltă afaceri inovative, dar asta doar dacă oferă condiții pentru antreprenoriatul inteligent, ceea ce îi poate oferi un avantaj competitiv în regiune. Aceasta implică îmbunătățirea indicelui „ease of doing business”, adică a climatului de afaceri în România. Clasamentul realizat de Banca Mondială poziționează România pe locul 64 din 190, în urma Republicii Moldova (poziția 23) în topul „Doing Business 2018” în ceea ce privește demararea unei afaceri. Durează, în medie, 12 zile pentru a porni o afacere în România. În Noua Zeelandă durează jumătate de zi. Este o mare nevoie ca România să reducă povara administrativă, ceea ce ar scădea costurile și durata procedurii pentru înființarea unei afaceri.

Modul nostru de viață european este unul echitabil, de aceea clasa politică are responsabilitatea să creeze condițiile potrivite pentru ca societatea să primească cu brațele deschise inovarea, să o protejeze în perioadele de tranziție și să înlăture diferențele dintre regiunile avansate și cele care vin din urmă. Îmbunătățirea infrastructurii digitale, precum garantarea rețelelor de bandă largă oriunde în Europa, este responsabilitatea noastră și, de aceea, trebuie să fie printre prioritățile de top în viitorul cadru financiar multianual.

Grupul PPE este hotărât să consolideze bugetul Uniunii Europene pentru cercetare, inovare și digitalizare pentru a răspunde mai bine așteptărilor cetățenilor europeni. De aceea, credem că o creștere pentru viitorul program de cercetare al UE trebuie să fie de cel puțin 120 de miliarde de euro. Tot din acest motiv, Grupul PPE și negociatorul-șef pentru Bugetul UE 2018 au reușit să obțină o creștere de aproximativ 900 de milioane de euro (8,6%) pentru programul de cercetare al UE – „Orizont 2020” – comparativ cu bugetul din 2017. Însă, simpla creștere a bugetului UE nu va fi suficientă. Trebuie să eficientizăm în continuare implementarea proiectelor și să permitem beneficiarilor să acceseze fonduri europene într-o manieră mai simplă și cu costuri mai mici. Simplificarea regulilor pentru accesarea granturilor UE cu mai puține formalități administrative și birocrație redusă este în fruntea acțiunilor noastre în Parlamentul European. Considerăm că mai multe sinergii între fondurile europene structurale și investițiile naționale vor conduce la rezultate mai bune pentru fiecare euro cheltuit.

În ultimul rând, și cel mai important, pentru a inova Europa, trebuie să lucrăm împreună: viziunea noastră poate deveni realitate doar dacă punem cu toții resursele și capacitățile în beneficiul fiecărui cetățean european. Redobândirea rolului nostru de inovator la nivel internațional se poate face, în primul rând, numai dacă lucrăm împreună. Viitorul Europei nu va fi scris doar prin reforme instituționale. A investi în inovare și infrastructură digitală pentru a îmbunătăți în final calitatea vieții cetățenilor europeni este ceea ce contează cel mai mult. Grupul PPE va fi pregătit să conducă cetățenii europeni către viitorul digital.

Un foarte bun exemplu despre cât de inovativă poate fi România este Infrastructura Luminii Extreme – Fizica Nucleară (ELI-NP) de la Măgurele, România, cunoscut și ca „Laserul de la Măgurele”. Acesta servește ca laborator paneuropean, este una dintre cele mai avansate infrastructuri de cercetare din lume, care se axează pe studiul fizicii fotonucleare și aplicații ale acesteia. Cercetătorii lucrează la noi metode de a manipula materiale nucleare și deșeurile radioactive. Acesta este tipul de infrastructură care va facilita dezvoltarea de proiecte inovative în viitor. Datorită acestui proiect, cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională, România are șansa să se impună ferm pe harta cercetării europene, să păstreze lucrători cu înalte specializări și, astfel, să combată „exodul de inteligență” și să atragă noi companii în regiune.

Trebuie să dezvoltăm mai multe forme de cooperare precum Laserul de la Măgurele care va avea efecte revoluționare asupra medicinei și științei. Vrem să vedem mai multe proiecte precum acesta în viitor și pentru viitorul României.

Autorii articolului:

  • Siegfried Mureșan, eurodeputat, negociator-șef al Parlamentului European pentru Bugetul UE 2018, membru al Grupului Partidului Popular European
  • Manfred Weber, eurodeputat, președintele Grupului Partidului Popular European din Parlamentul European

Distribuie acest articol

29 COMENTARII

  1. buna ziua
    interesanta Staistica, Articolul , materialul, insa cel mai mult ar fi de Interest atat pentru UE cat si pentru Romania – DEZBATEREA PUBLICA a unui Plan de Masuri, chiar daca cei 28 de membri UE nu vor avea Unanimitate..NU vad un plan de masuri ! de ce domnule Muresan ? cat timp vom citi pe contributor DOAR statistici si NU Planuri de Masuri ?
    1 se vorbea de BVC la Nivel de UE Multianual – nici o preocupare am vazut in dezbaterea publica
    2 Comunicarea IN CLAR a consecinteleor BREXIT atat de dragul transparentei cat a constientizarii cetatenilor UE vis a vis de ceea ce ne asteapta !
    3 Vorbim de Umanitate in situatia Migrantilor, dar in Europa NU se regaseste Linistea dupa atacurile teroristilor ci mai degraba se sapa Falii, Crevase intre cetatenii UE- cum se pot diminua aceste crevase ?

  2. „Avem nevoie de o Uniune Europeană orientată spre viitor și care își sprijină cetățenii și companiile, mai ales în domeniile care se digitalizează tot mai mult. „–- Aveti dreptate, insa cu tot respectul, schimbati un pic tonul acesta tipic european… Inainte de 89 aveam un limbaj de lemn comunist iar acum avem un limbaj de lemn european. E

  3. „Avem nevoie de o Uniune Europeană orientată spre viitor și care își sprijină cetățenii și companiile, mai ales în domeniile care se digitalizează tot mai mult. „–- Aveti dreptate, insa cu tot respectul, schimbati un pic tonul acesta tipic european… Inainte de 89 aveam un limbaj de lemn comunist iar acum avem un limbaj de lemn european. Europa a esuat in domeniul inovatiei si se afla la mare distanta de SUA, din pacate. Nu stiu sincer pe ce s-au dus banii europeni de atata amar de vreme.

    • EU si europarlamentarii trebuie sa-si justifice cumva existenta si emit asemenea articole mobilizatoare. Seamana cu documentele congresului.
      Am mai intrebat cindva, dar am fost cenzurat, sa ni se dea o lista cu proiecte europene de cercetare de succes, finantate cu bani europeni. Cind vorbesc de acest subiect o fac in cunostinta de cauza, am participat si eu la mai multe proiecte de cercetare europene, a fost f. placut, am vizitat multe orase, am stat la hoteluri bune, am cunoscut oameni amuzanti, mi-am perfectionat cit de cit engleza.

      • Probabil e vorba de proiectul acela, in care satelitul a cazut pe asteroid. El nu vorbeste cum sa facem un spacex privat, iar astia privati nu au timp de congrese.

        • Pentru astfel de proiecte este nevoie de bani si mult creier. Asta ma intreb tot timpul, unde se duc banii UE , pe care proiecte de cercetare si in ce universitati? Banii se duc in Europa pe migranti, asistati sociali, functionari si somaj, totul pentru linistea sufleteasca a europenilor. In acest fel Europa nu va putea lansa proiecte importante. Oricum, distanta fata de SUA, Japonia, Coreea de Sud si China creste de la luna la luna.

  4. ///

    Domnule Muresan, domnule Weber, firmele nu au nevoie de UE sa le sprijine. Firmele au nevoie de UE sa le lase in pace sa respire. Deja e greu sa concurezi cu rusii in anumite domenii din cauza supra-reglementarilor europene. Sa incerci sa impingi produse europene pe piata asiatica sau indiana e un cosmar continuu in ultimii 10-15 ani din cauza concurentei neloiale: aia nu au probleme cu drepturile de autor sau costul fortei de munca necalificate. Treziti-va colegii, dati-le suturi daca trebuie. Nu avem nevoie de mai multe legi europene, avem nevoie de birocratie mai putina si de un plan de dezvoltare a UE in care putem crede, sa stim si noi in ce putem investi.

    Suntem digitizati pana in albul ochilor, eu de exemplu nici nu trebuie sa schimb o vorba sau sa ma vad la fata cu avocatul sa imi fac un contract, dar daca trebuie sa ma duc sa depun respectivul contract online la etajul 3 din nushce cladire comunista, atunci ma fac ceva pe toata digitizarea mea. Imbunatatiti interfele organismelor de reglementare si control cu cetateanul, scoateti-le din autismul secolului trecut si obligati-le sa aiba API-uri sau interfete programabile cu care firmele sau cetatenii pot interactiona programatic sau manual (in cazul cel mai nefericit), si o sa scapati de o caruta de birocrati inutili. Problemele sunt la voi, nu la noi, si va urlam asta de prea multa vreme ca sa mai conteze daca o fac si eu inca data aici.

    Cheltuielile cu cercetarea sunt inutile daca felul in care evaluati rezultatele e profund viciat. Si acum este. Felul cum fondurile de cercetare UE sunt acordate se bazeaza pe indici usor de manipulat sau pe bunavointa vreunui gigel din administratia locala. Construiti criterii de evaluare a performantei in cercetare usor de urmarit si obligati statele membre sa le aplice la litera. Altfel pompati bani in vaporware si o sa patiti ca americanii.

    Acum sa trecem si la partea profund gresita: incetati sa incercati sa prindeti America sau China din urma. Nu avem nici timpul nici resursele sa o facem. Puneti carul inaintea boilor investind in Cercetare fara sa va asigurati ca asigurati o Educatie decenta. Fixati Educatia si Cercetarea o sa se repare de la sine in timp.

    • Exact, problema e in nedigitalizarea statelor. Avem birocratie pe hartie inca. Avem legi care pun piedici foarte mari chiar in business-ul digital. E mai convenabil sa-l faci din america decat din europa. Aici trebuie UE sa lucreze.

      Nu exista interconectare intre administratii si restul lumii. Incearca in europa sa mergi cu masina din punctul A in B. Ai sa descoperi ca trebuie sa stii legislatia fiecarui oras pentru „Low emissions zone”, pentru parcari. Ai sa descoperi ca o gasesti doar pe limba lor, si e scrisa asa de neclar cu referinta la alte 20 de legi acte si decizii, ca nu o cunosc nici acei care aplica legea. Ai sa descoperi ca aceste informatii nu sunt usor de gasit. Fiindca functionarii ei au soferi, si secretare, ei sunt rupti de realitate. Este imposibil sa stii si sa urmaresti ce ai dreptul sa faci si ce nu, legi sunt multe, legile se schimba foarte des, legile sunt scrise neclar, sunt sigur si m-am lovit de legi care se contrazic sau sunt extrem de prost facute.

      In articol se pune accent pe inteligenta. Eu as zice ca accentul trebuie pus pe simplitate, fiindca nu toti sunt ineligenti. Inteligenta e un lucru foarte complicat, nu stii unde dai si unde crapa, afacerile, modelele de business, sistemele trebuie sa fie simple, altfel nu sunt aplicate si pot lovi unde nu te astepti.

      Daca la americani companiile private reusesc sa cucereasca spatiu, in europa de ce nu se poate? Mie mi se pare ca vorbim de niste bugete care vor finanta proiecte de care nu va auzi nimeni niciodata. Cati bani s-au cheltuit pe cancer si ce stim despre el? Aproape nimic. Cred ca se reducea semnificativ numarul de bolnavi de cancer daca cheltuiau aceste fonduri pentru verificarea periodica a oamenilor.

    • Rar am citit asemenea postari realiste.

      In Romania – ca de ea e vorba pana la coada – banii din cercetare se duc pe niste bazaconii inimaginabile. Daca te uiti pe web-sit-urile institutuleor de cercetare afli cat de bune sunte ele concurand cu nimeni.

      Am postat si eu (prea) lungi comentarii la articole care cereau „mai buna evaluare a propunerilor de cercetare”. Am subliniat atunci ca fara concurenta nu exita progres si ca a face cercetare nu inseamna sa cheltui bani publici pentru rapoarte frumos editate si de nimeni citite.

      Sunt mai mult decat de acord ca sectorul de afaceri european ar trebui lasat in pace. Regelementarile au atins paroxismul. Cine va imi povestea ca nu poate face electronica cu copiii pentru ca unele piese contine nushce compus toxic (probabil era vorba despre condensatoare si oricine stie ca orice copil are o atractie nebuna sa rontaie condensatoare ca sa le suga zeama … / :-))). Imbecilitatea mergea pana acolo incat nu se puteau folosi piese si sarme pentru ca .. terminale inteapa! Si nici baterii care sa insumeze 3 V, cacurenteaza…. :-).

      Ce digitizare viseaza nenea autorul in materie de educatie, cand zac retelele de calculatoare prin scoli cu anii, nefolosite, cand predarea informaticii se face prin invatarea pe de rost a comenzilor din Word si extemporalelor cu componetele unui PC,,, Informatica in e3ducatie din Romania?! Vise, taica, vise! :-))).
      Citat:
      „România trebuie să înceapă să investească în inovare din timp: copiii trebuie să dobândească la școală competențe digitale care îi pregătesc astfel să fie competitivi la nivel global. Copiii trebuie să aibă posibilitatea să învețe codificare, creare de prototipuri, wireframing, analizare de date încă de la vârste fragede. ”

      Un asemenea paragraf denota o extreaordinra lipsa de realism. Din 2 motive:
      – „de la varsta frageda” este o tampenie de marketing – copiii invata intr-adevar, dar invata sa foloseasca telefoane mobile si tablete – faptul ca noi le dam jocuri este din prostia noastra, am putea sa le dam altceva. Dar asta nu inseamna ca pot invata „de la varste fragede”.
      – cine sa ii invete? Profesorii trebuie sa fie absolventi de matematica sau inginerie, ori daca e sa dam crezare opiniilor despre invatamantul superior din Romania, o asemenea idee e cel putin creata.

      ===
      Si, in final, toata povestea cu educatia digitizata si in spiritul acestui mileniu ar trebuie legata de libera initiativa, de afaceri, de libertatea omului („free entrrprise” . ori in Romia sectorul de afaceri este doar o vaca de muls pentru bugetari, care il mai si urasc pe deasupra.

      In loc sa ii invete pe copii sa faca afaceri, ii invata tot felul de imbecilitati inutile, ii tin cate o zi intreaga la scoala, desi toata pedagogfia pamantului asta spune ca pana la 14 ani nu trebuie sa depasesti 5 ore pe zi de educatie formala- la noi 5 e regula, in unele zile 6. Plus teme la greu. Ce informatica sa mai faca, daca le pica ochii in gura de obosela dupa o zi intreaga de „mi-ti-tzi-ni-vi-li”?!

      Si parintii vor asta, stati linistit. Vor chiar mai mulkt, vor 8 ore de scoala si sa dea copii la socala de la 3 ani daca se poate. Si teme cat se poate.

      Ce infroamtica viseaza autorul cand nimeni din Romania nu si-a pus macar problema ca telefoanele mobile ar putea fi folosite ca resursa de invatare? Ce bazaconii mai sunt si astea cu digitizarea in Romania, cand totul e aici doar pe hartie si pentru a crea posturi multe si bine platite pentru cadre didactice care dicteaza din carte? Si nici macar nu scriu ei la tabla ii pun pe copiii.

      Oamenii astgia viseaza cai verzi pe pereti. Doua genreatii pulverizate pana acum, s-au salvat in principal cei care au plecat din tara. Ceilalti isi ofera aqutoplacerea suprema, amgindu-se ca sunt buricul Pamantului.

      Din pacte, acele cadre didactice care sunt intyr-adevar competente (si sunt destule, nu foarte multe dar ar conta) sunt constant presate de colegi si parinti in directia mainstream-ului educativ care consta in invarea pe de rost, inmagazinarea de definitii fara inteles si umplerea timpului cu aberatii.

      V-am raspuns Dvs. pentru ca am vazut ca intelegeti cam cum sta treaba in realitate. Si sunt perfect de acord ca fara „intrepreindere libera” putem a ne pregatim deja arcurile de vanat pisici pe streada pentru cina (ca in Venezulea).

  5. Performanța economiilor în UE este foarte diferită. Inovația, cercetarea lasă de dorit. UE cu un BIP de 14.000 miliarde Euro (ZE 10.000 miliarde Euro) are centrul de greutate în ZE. România nu e în ZE, în noua structură concepută la Paris de E. Macron.

    1) Un tel francez 2018 e un budget ZE pentru investiții în tehnologii avansate (baterii auto?). Va fi alimentat cu 30 miliarde Euro? In nici un caz cu 2 % BIP ZE cum dorește E. Macron. România?

    2) Scutul de protecție în ZE e important pentru Italia 2018-2027 (două mandate E. Macron). Perfomanța economică italiană suferă din cauza blocării investițiilor (justiție foarte lentă, administrația blochează) cum spun comentatorii economici după alegerile din martie. Italia stagnează de mult timp. E o problemă pentru UE?

    … „… Stilul nostru de viață european are toate ingredientele pentru a obține un succes real: valori, o economie socială de piață echitabilă, capacități de creație și democrații stabile. Europa combină aceste avantaje competitive enorme cu splendide povești de succes în domeniul industrial, capacități de cercetare excelente, sisteme de educație robuste și puterea cea mai ridicată a consumatorilor. Europa poate valorifica acest moment dacă accelerează ritmul în materie de inovare…. „…

    Refondarea UE anunțată pompos la Versailles/Sorbona 2017 de E. Macron încă nu are rezultate concrete. Bratislava 2016 e momentul de scindare est (Vișegrad) – vest (Paris) care va dura 10 ani. Nu am optimismul autorului. UE are baze solide: uniune vamală, piată comună / EWG- Common Market, standarde tehnice europene (Brexit: british standards nu sunt acceptate în UE) comune, etc. NU avem o opinie europeană bine conectată (limbi naționale fără conectare). E. Macron cere învățarea limbilor europene, ale vecinilor, ale partenerilor în UE. In România cunoașterea limbilor locale în regiunile „istorice“ Bucovina, Banat, Transilvania, nu e cerută de la administrația locală (românii și ungurii s-au evitată cu succes 1000 de ani) de 100 de ani.

    … „… România poate fi în fruntea țărilor care dezvoltă afaceri inovative, dar asta doar dacă oferă condiții pentru antreprenoriatul inteligent, ceea ce îi poate oferi un avantaj competitiv în regiune…. „….

    România are handicapuri mult mai mari decât Italia. De 80 de ani 1938-1989- 2018 lipsește un stat de drept consolidat. Justiția în mâna unui guvern de penali blochează investițiile în domeniile cheie din industria 4.0. Blocajul investițiilor e mărit de o administrație dintre cele mai corupte din UE. In naționalcomunismul autohton s-a exterminat clasa de mijloc, s-au eliminat intreprinderile private, a dispărut performanța economică, a dispărut competența în inovație. Responsabilitatea în intreprinderile de stat nu mai trebuie descrisă. Sunt pesimist în cea ce privește „un proiect de țară“ cum e cerut cu lozincile, cu vocabularul din trecutul recent. Nimic în industria 4.0 globalizată nu e „centralizat“.

    Invățământul ar trebui să primească prioritate la budget, la fel cercetarea. De acord cu autorul. Greu la deal cu boi micii, cu BIP de 180 miliarde (8.900 Euro pe cap) Euro pe an. România nu are o pondere economică, tehnologică, masurabilă în UE, în lume.

    Industria română e admirabilă, sublimă am purtea spune, dar lipsește cu desăvârșire….

    • „Bratislava 2016 e momentul de scindare est (Vișegrad) – vest (Paris) care va dura 10 ani. ” –- Am si eu o intrebare de Radio Erevan: 10 ani va dura procesul de scindare urmat de dizolvarea UE sau 10 ani va dura cu totul, pana se revine la normal?

      • 1) UE nu se va dizolva, se va adapta, se va transforma. Urmează după 2027 aderarea statelor din vestbalcani.

        2) Două mandate E. Macron 2017- 2027 cu telul ZE mai repede și mai puternic integrată, fără ceilalți (Vișegrad, România), e o viziune mai mult retorică? Narațiunea UE trebuie povestită zi de zi e o treabă, merge bine în franceză?
        3) Scindarea 2016 Bratislava are ca cauză statele iliberale, Polonia, Ungaria, etc care atacă statul de drept, presa liberă. Despărtirea de „principiile normative“, de dreptul comunitar în est ar putea duce la o scindare mai puternică est- vest (până la excludere?). Paris & E. Macron nu vor îngădui abateri existențiale de la AQUIS COMMUNAUTAIRE al UE. Nimeni nu e obligat să ramână în UE așa cum e concepută 1957-2017 prin tratatul de la Roma.
        POL.exit? HUN.exit? nimeni nu îi va opri în afara cetățenilor polonezi și maghiari.

        4) România?

        • @Kurt Stimate domn sunteti prea optimist ceea ce ma face sa cred ca ceva nu este in regula. Kremlinul are trolii sai, insa si UE vad ca are trolii ei. Una dintre solutiile disperate adoptate de liderii europeni este invitatia tarilor din Balcanii de V sa adere la UE. Multa apa va mai curge pe Dunare pana cand Balcanii de Vest vor adera la UE, din foarte multe motive.

          • Suntem vechi, domnule.

            1) Urmăresc de foarte mult timp EWG/UE.6- UE.28. Privind nucleul economic al UE: uniune vamală, Piata Comună- EWG-Common Market, libera circulație a mărfurilor și a investițiilor, toate sunt bune și nu depind de exterior. Avem normele noastre tehnice UE (nu ne interesează british standards). Brexit (circulația lucrătorilor degajați) sau Rusia nu afectează interiorul UE. Politica exterioară a UE e una „comercială“ (Rusia, Iran, Turcia, etc).

            2) Aderarea la UE a statelor europene (Turcia?) este un „drept“ politic acceptat de toți. Nu se va schimba după 2027, Macedonia, Montenegro, Serbia, Albania, etc sunt în faza de „candidați“. Moldova?
            3) Fiți fară griji, E. Macron nu e disperat, A. Merkel la fel. Toate deciziile UE.27 se iau în consiliul sefilor de state, nu se iau la Bruessel (Comisia Juncker, Președintele Tusk, PE Trajani, Federica Maogherini externe). Conflictele de interese sunt „starea normală“ în democrație, putțntel exagerat cea ce face D. Trump acum cu importurile (oțel, aluminiu) în SUA.

            4) Politica externă UE.27 nu prea există. Apărarea granițelor maritime în sud- est merge încet. Rusia nu e o problemă pentru UE. Rusia e o problemă în Ucraina de est. Iran e o problemă în Siria, Libanon, etc. UE e o putere economică (UE 14.000 miliarde Euro BIP, SUA la fel, China 10.000 miliarde) și un pitic militar / politic.

            • mike
              Naționalcomunismul autohton a atacat vestul.

              Suedia, Olanda, Danemarca, Norvegia, RFG, au Sozialstaat, ceva mai prosper decât alții în UE și mai ales mai bun decât în statele „ortodoxe” & autoritare.
              M-am obișnuit de tânar cu mirosul de gură al dv. Din fericire numai de la distanță: naționalism legionar? Frustrat ?

              NU jucăm în aceași divizie, e mai mult decât sigur.
              Aici divorț definitiv!

          • Suntem vechi, domnule.

            1) Urmăresc de foarte mult timp EWG/UE.6- UE.28. Privind nucleul economic al UE: uniune vamală, Piata Comună- EWG-Common Market, libera circulație a mărfurilor și a investițiilor, toate sunt bune și nu depind de exterior. Avem normele noastre tehnice UE (nu ne interesează british standards). Brexit (circulația lucrătorilor degajați) sau Rusia nu afectează interiorul UE. Politica exterioară a UE e una „comercială“ (Rusia, Iran, Turcia, etc).

            2) Aderarea la UE a statelor europene (Turcia?) este un „drept“ politic acceptat de toți. Nu se va schimba după 2027, Macedonia, Montenegro, Serbia, Albania, etc sunt în faza de „candidați“. Moldova?

            3) Fiți fară griji, E. Macron nu e disperat, A. Merkel la fel. Toate deciziile UE.27 se iau în consiliul sefilor de state, nu se iau la Bruessel (Comisia Juncker, Președintele Tusk, PE Trajani, Federica Mogherini externe). Conflictele de interese sunt „starea normală“ în democrație, puțintel exagerat cea ce face D. Trump acum cu importurile (oțel, aluminiu) în SUA.

            4) Politica externă UE.27 nu prea există. Apărarea granițelor maritime în sud- est merge încet. Rusia nu e o problemă pentru UE. Rusia e o problemă în Ucraina de est. Iran e o problemă în Siria, Libanon, etc. UE e o putere economică (UE 14.000 miliarde Euro BIP, SUA la fel, China 10.000 miliarde) și un pitic militar / politic.

            • „Suntem vechi si cam uzati ” din ce moment ce insiruiti aici precum un robot numai vorbe fara sens. Dupa cum am mai spus, optimismul dumneavoastra este fara sens.

            • „Rusia nu este o problema pentru UE” pentru ca relatiile dintre ele sunt extraordinare si asa au fost dintotdeauna (Hitler-Stalin). Asta nu mira pe nimeni cred, insa traim intr-un socialism european si ar trebui sa fim mandri de asta in conceptia dumitale. Pentru Europa socialismul se potriveste precum o manusa si reprezinta sistemul economic si social potrivit pentru Europa. Nimeni si nimic nu ne ataca tovarasi, nimeni si nimic nu ne invinge, totul este ok in UE si totul merge perfect! Mai ramane sa spuneti ca exista un stat paralel (SUA??) care vrea raul UE .

  6. „Modul nostru de viata european este unul echitabil. Uau!. Care „nostru”?
    Modul nostru de viata, al romanilor de sec XXI, are ca prim plan buda din fundul curtii, pentru mai bine de jumatate din populatie.
    „Zece milioane de români trăiesc cu toaleta săpată în curte şi se spală la lighean! Institutul Naţional de Statistică are şi alte date anormale pentru o ţară a Uniunii Europene. La sfârşitul anului trecut,(2017) mai puţin de jumătate din populaţia României beneficia de servicii de canalizare.”
    .Modul nostru de viata european ne-a adus in situatia in care tara e condusa de infractori si penali care schimba legi doar ca sa scape ei de bulau, nu conteaza nimic altceva.
    Tot europenismul asta cotidian, echitabil, din viata romanilor a facut sa fim pe locul doi in lume la zbughitul din tara, dupa Siria Fug romanii europeni mancand pamantul…
    Grupul PPE va fi pregătit să conducă cetățenii europeni către viitorul digital.?
    Uau uau! Super OK, o sa platim online, prin internet banking sezand la „ghiseul” din fundul, pardon, scuzati! gradinii, vom vorbi, la smartphone, cu nefasta care aduce apa cu galeata de la fantana satului, sau nici atat, ca are pozitionare prin GPS, si stim daca calca pe bec, vom trimite poze pe whatsapp cu ce ne doare, ca medicii vor fi taiat-o de mult din tara, dar vom primii consultatia instant, ca-i banda larga.
    Toti taranii vor fi „aitisti”, vor vinde marfa doar online. followerilor care dau like pe selfiurile cu Joiana.
    Drumuri? Nope, vor vinde prin curier, dronele vor zbura direct in țîța vacii, mulsa de roboții care n-au nevoie de buda ever., never, tot un drac, ca si asa nu pricepe nimeni nimic!
    Intr-un final apoteotic, popa va tine slujba si parastasul pe Skype, spevedania pe chat, pozele cu mortul, retusate in Photoshop, vor fi postate pe Instagram iar cutia milelor va fi doar pentru bitcoini. Prin PayPal, normal….

    • Mă scuzaţi, domnule MirceaM. Cred că aţi greşit doar la sfârşitul comentariului dvs. Românii nu vor plăti prin PayPal, ci prin Tel Drum Pal.

    • Am crezut ca lesin de ras insa asta este realitatea noastra si este cam trista. Insa aceasta realitate nu se vede chiar asa din turnul european de smarald. Pai eu cred ca este o evolutie in cazul asta deoarece infrastructura clasica (drumuri, cai ferate, etc) va disparea si vom folosi infrastrucura electronica (slujba pe Skype). Concluzie: am trecut la alt nivel si suntem cu zeci de ani inaintea nemtilor! Si totusi, iarna…parca altfel platesto online stand pe o toaleta in casa, langa soba….

    • Eu as trimite citiva din zecile de milioane de romani din Romania profunda drept europarlamentari. Tare ma tem ca ar face treaba mai buna!

    • comentariul dv. mi-a facut ziua mai buna stiind ca nu mai sunt in tara. inca rid amar la ce ati scris.
      daca nu este cu suparare as mai avea ceva de adaugat…. din turnul de fildes al europarlamentarilor tot ce se vede este digitalizarea si cit de bine o duce romanul. sint aproape sigur ca ,,inovarea europei” se vede cu totul altfel din avion mai ales pe ruta bruxell-bucuresti. ca pe ruta rutiera sau feroviara tare imi este teama cu nu se stie ce ii aia…si au nevoie de digitalizare sa inteleaga si ei cam in ce timp se parcurg distantele astea. se vede f bine mai ales daca zboara pe deasupra plafonului de nori iar la aterizarea/decolarea din tara ii ceata, atunci nu se mai vad wc din fundul curtii, nu se vede rahatul care ii dat drumul in josul strazii, nu se vad paminturile nelucrate si lipsa infrastructurii…poate se vede doar cit de ,,salbatica este inca tara. romanul nu vrea pur si simplu sa vada cit de bine o duce si are nevoie de un impuls care sa il impinga de la spate. ce nu vrem sa intelegem ca noi defapt traim in viitor cu 50 de ani si nu in trecut. (ca in bancul ala in care se sapa in diferite tari sa vada cine a intentat Wifi-ul…unii gaseau fire de cupru altii fibra optica iar noi negasind nimic am ajuns la concluzia ca noi am inventat WiFi-ul). mai trebuie sa steptam exact ca si cu net-ul sa fim ultimii ca atunci vom luat tot ce ii nou. drumuri nu avem nevoie ca vom zbura, telemedicina se face deja, cu popii…nu stiu ce sa zic…ii vb ca fac un ban, nu cred ca vor skepy..cum ii platim? si de buda nu cred ca vom mai avea nevoie…nu vom avea dupa ce sa facem.
      o zi buna

  7. Se zice că pe la sfârșitul secolului al XVII-lea, Colbert (superministrul economiei și finanțelor al lui Ludovic al XIV-lea) i-ar fi întrebat pe cei mai de frunte negustori ai regatului ce poate face cu puterile sale excepționale pentru ei ca să le stimuleze afacerile. Unul dintre ei i-ar fi răspuns sec „Laissez faire”. Adică într-un sens mai larg „Lăsați-ne facem ce credem noi că e mai bine”. Colbert, altfel mare amator ereglementări și pravile, a înțeles mesajul și i-a lăsat pe negustori să-și vadă de treabă. Franța epocii sale a ajuns a o stare de preeminnță economică în lume cum nu mai fusese niciodată și cum (foarte probabll) nici nu va mai fi vreodată.

    Iată că în zilele noastre stratetegi economici plini de titluri univeritare (care însă n-au administrat în viața lor nici măcar o tarabă cu legume în piață) se frământă de grija a ce ar mai trebui scornit ca să pună iar pe roate spiritul întreprinzător și creativitatea necesare pentru scoaterea din moarte clinică a economiei Europei. Măi tovarăși, învățați de la Colbert. Cu cât faceți mai puțin, cu atât e ai bine pentru toată lumea.

    • Isi justifica si ei salariile babane, nu mai fiti asa rau!
      Stiu destui antreprenori in Romania, cu afaceri frumusele, dau o paine la cateve zeci de angajati fiecare, care nu aduna pentru ei pe luna probabil nici jumatate din salariul de eurocesunteiautorii .Si se zbat cate 12-14 ore pe zi, (angajatii au program de lucru, ei nu) sa tina afacerea pe picioare intr-un mediu administrativ, fiscal si politic ucigator.
      Multi dintre ei probabil vor abandona la un moment dat, pentru ca nu merita. Mai bine te faci eurodeputat decat întreprinzător, nu?

    • Cred ca ati pus punctul pe i. Lucrul de care are nevoie Romania este tocmai capitalism laissez faire si un stat minarhic. Adica exact opusul a ceea ce este acum. Lasa piata in pace, (un mic exemplu: nu mai manipula piata si preturile prin artificialitati gen prima casa etc) si restul se vor regla de la sine. E bine sa ai un mediu privat liber, salbatic si lasat in pace. Cine stie sa produca bani va da de lucru si la altii…goana dupa angajati va rezolva si nevoia de salariu minim…
      Dar nevoia de control e maxima in RSR… sa stie statul tatuc tot…cand iesi din tara….cand intri….sa vina garcea sa iti masoare nivelul de zgomot cu urechiofonul…ca sa iti dea amenda de 15 milione… super tare

    • Subscriu.

      Dar pentru majoritatea populatiei, socialismul e un lucru bun, care „da de lucru la oameni”, „da salarii la romani”, „ne reda demnitatea”, „ii pune la punct pe afacerisitii verosi” samd.

      Degeaba le spune cineva ca socialismul la inceput numai da rezultate. Degeaba le spuneti ca trebuie lasat sectorul de afaceri in pace, sa fie concurenta samd.

      Toate partidele politice din Romania sunt de stanga.

      Ca veni vorba de francezi, zicerea aceea ca „vom spnazura ultimul Rege cu matzele ultimului Papa” merge foarte bine si in Romania daca inlocuim „Rege” cu „Patron” si „Papa” cu „Bancher”.

  8. Europa trebuie sa ia mai mult risc si sa invete sa isi aloce mai bine resursele financiare si umane.
    Da, asta inseamna mai putine reglementari birocratice, mai multa descentralizare, mai putin protectionism cu forta de munca, mai multa competitie la toate nivele care se regasesc in productivitate si eficienta si nu in ultimul rand promovarea si stimularea meritocratiei antreprenoriale care produce know how si plus valoare. Daca mai adaugam si formarea si incurajarea unei categorii special de „angel investors”/”venture capitalists” la fel ca in SUA (prietenii stiu de ce :) avem suficiente premize ca inovatia sa renasca din nou in Europa.

  9. Noi inovăm, dar dacă nebunii din Silicon Valley au inovat deja ceea ce avem noi în plan să inovăm? Atunci ce facem?
    Cred că este mult de inovat în Partidul Mișcarea Populară spre Trecut. Dacă tot ați înmbrăcat salopeta de inovator … Oricum nu se apucă nimeni de lucru în direcția asta. Spor!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Siegfried Muresan
Siegfried Muresan
Siegfried Mureșan este un economist și om politic român, deputat european din partea Partidului Național Liberal. Născut la Hunedoara, Siegfried Mureșan a absolvit cursurile Academiei de Studii Economice din București și programul de Master în Științe Economice și Management la Universitatea Humboldt din Berlin. Siegfried Mureșan se află la al doilea mandat de europarlamentar. Este vicelider al Grupului PPE din Parlamentul European, președinte al Delegației Parlamentului European la Comitetul Parlamentar de Asociere UE - Moldova și membru în Comisia pentru bugete și în Comisia pentru afaceri economice și monetare. Siegfried Mureșan este, totodată, vicepreședinte al Partidului Popular European.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro