Home » Analize »Economie »Financiar » Citesti:

Schimbari fiscale da, dar nu oricum!

Daniel Daianu martie 23, 2015 Analize, Economie, Financiar
3 comentarii 1,949 Vizualizari

Multa lume doreste schimbari fiscale; unele au sens, altele sunt discutabile. Trebuie pornit de la principiul ca echilibrul bugetar trebuie protejat. Masurile fiscale dorite de Guvern au corespondent in propuneri ale opozitiei politice, ceea ce indica o stare de spirit in lumea politica, in mediul de afaceri, in societate. Care ar fi o grila scurta de citire a situatiei actuale a bugetului, a componentei sale fiscale?

-                      a avut loc o consolidare bugetara de mari proportii in ultimii ani, care a dus deficitul structural al bugetului (ce tine cont de influenta ciclului de afaceri, de gap-ul productiei potentiale) de la cca 9% in 2008/2009 la cca  1% in 2014;

-                      consolidarea bugetara a recurs la taieri de cheltuieli si cresterea, uneori, drastica si intempestiva a unor taxe (ex: TVA la 24% de la 19%);

-                      sistemul fiscal autohton impoziteaza mai putin veniturile (cota unica de 16%), dar este sever cu munca prin CAS si consumul prin TVA.

-                      cand factorii de productie au mobilitate ridicata (existand si piata unica din UE) ar avea sens sa fiscalizezi mai mult ce este mai stabil (ex:consumul). Dar un TVA inalt incurajeaza evaziunea fiscala si evitarea platii impozitelor (tax avoidance) si nu este fair cu cetatenii care au venituri modeste. Romania are, intre tarile UE, cel mai scazut grad de colectare a TVA;

-                      avem un grad scazut de colectare a taxelor si impozitelor, printre cele mai mici din UE, ceea ce loveste in capacitatea statului de a furniza bunuri publice esentiale;

-                      sistemul fiscal este dezechilibrat judecand niveluri ale taxelor si impozitelor ca si subterfugii prin care persoane si firme evita plati fiscale;

-                      este rational ca taxe si impozite (TVA, de pilda) sa fie readuse/aduse la niveluri rezonabile.

-                      eficienta cheltuieilior publice este foarte redusa multe resurse fiind irosite, din incompetenta si/sau prin fraudare;

-                      este obligatoriu ca pe latura de cheltuieli sa prioritizam investitii in mod temeinic, sa existe atribuire si receptionare corecte ale lucrarilor. Este nevoie de transparenta, reguli si proceduri respectate si de follow-up, adica realizarea proiectelor cu seriozitate.

Sunt aspecte si principii ce merita sa fie relevate cand judecam oportunitatea si maniera de aplicare a unui nou cod fiscal:

-                      masurile aplicate nu trebuie sa primejduiasca consolidarea fiscala obtinuta cu atat de mari eforturi, costuri sociale;

-                      masurile anuntate merg la peste -2% din PIB ca impact intial in 2016 mizandu-se pe efecte de runda a doua si ulterioare pentru a-l reduce;

-                      merita sa reducem impozite si taxe care “au sarit calul”, sau sunt excesive. Insa declaratii gen “Romania poate deveni o tara cu impozite si taxe dintre cele mai scazute in UE” sunt neinspirate. Cota unica de 16% este competitiva in Europa si cu un CAS diminuat in continuare ajungem la un nivel comparabil.

-                      un dumpingul fiscal (tot mai neagreat intr-o UE in criza) nu ar avea eficacitate. Intr-o Europa amenintata de stagnare economica si in care increderea investitorilor (nu speculativi) este la cote joase o relaxare fiscala de amploare nu ar face din Romania un aspirator de mari investitii si ar creste putin inclinatia business-ului sa investeasca. O cresterea semnificativa a incasarilor fiscale (efect pe latura productiei) ar fi improbabila;

-                      o relaxare fiscala poate ajuta firme sa aiba situatie financiara mai buna, dar, in circumstantele acuale, are sanse mici sa stimuleze cresterea semnificativa a productiei. Si cand ai 2,5- 3% crestere intr-o Europa care merge cu o medie de 1% a PIB-ului nu prea ai cum sa turezi mult mai repede –te trag ceilalati in jos. Mai probabil este ca numeroase firme sa isi mareasca marjele de profit decat sa investeasca.

-                      este riscant pentru cresterea economica sa operam modificari fiscale care ar micsora sever cheltuieli bugetare din dorinta de a compensa impactul relaxarii fiscale; se subestimeaza rolul bugetului public in sustinerea cererii agregate, a productiei, inclusiv a celei private.

Ajungem astfel la anul 2014, care a consemnat un surplus in executia bugetara pana in luna noiembrie. Cu anevoie s-a ajuns la un deficit bugetar consolidat putin sub 2% din PIB printr-o explozie de cheltuieli la finele anului. Sunt constatari importante de facut privind anul trecut:

-                      descurajarea unor cheltuieli, probabil fara impact economic semnificativ, sau fara temei, nu a impiedicat PIB-ul sa creasca cu cca. 2,8%; deci sunt rezerve de eficienta mari in economie si in utilizarea banului public (resurse erau/sunt “sifonate”)

-                       “efectul DNA”, posibil si alte cauze, au produs o « corectie » in executia bugetara care poate avea durabilitate in masura in care obliga pe cei ce cheltuiesc banul public la responsabilitate; ar fi vorba aici de o schimbare majora de conduita si ethos ca functionar public.

Intrebarea cheie rezultata din experienta anului trecut este daca a avut loc o echilibrare, de facto, mai puternica a bugetului –in pofida deficitului de 1,9% din PIB consemnat finalmente, care a fost realizat si prin efectuarea unor cheltuieli mutate din 2015. Sunt doua intrebari derivate: a/ daca era posibil sa fie terminat anul financiar 2014 cu un deficit, sa zicem, intre 0,5-1% din PIB; b/ daca un asemenea rezultat bugetar ar fi durabil? Ceea ce ar insemna un deficit structural de sub 0,5% din PIB. Daca la ambele raspunsuri se poate raspunde afirmativ in mod plauzibil sunt sanse mai mari ca masuri fiscale intentionate sa nu atace echilibrul bugetului in dinamica. Dar, contrafactualul nu exista si ipoteze, mai mult sau mai putin speculative, sunt de folos limitat. Sa nu omitem, totodata, ca exista presiuni pe buget mai putin vizibile.

Exista insa o modalitate de certificare a supozitiei de mai sus si de a raspunde la intrebarea cheie formulata, astfel ca graba sa nu strice treaba. Primele doua luni din 2015 indica un surplus in executia bugetara. Este probabil ca “efectul” mentionat mai sus si alte cauze banuite sa actioneze in continuare si sa avem si o colectare fiscala mai buna in derulare. Dar merita si trebuie sa asteptam pana la cel putin jumatatea anului pentru a verifica o schimbare de fond in executia bugetului pe latura cheltuirii banului public si in colectarea de impozite si taxe. Daca executia bugetara este mai buna decat cea programata se creaza spatiu bugetar pentru aplicarea unor schimbari fiscale. Ramane o dilema: daca spatiul fiscal aditional creat sa fie utilizat pentru cheltuieli publice necesare (ex. educatie si sanatate, investitii), sau sa insemne reduceri de taxe si impozite. Oricum, este intelept sa se astepte cel putin jumatatea anului, dupa care sa se procedeze la aplicarea unor masuri bine cantarite prin prisma evaluarii impactului fiscal. Faptul ca noul cod fiscal este trimis in Parlament (si nu este adoptat prin ordonanta de urgenta) ar favoriza dezbaterea sa pragmatica si matura si ar oferi ragaz pentru a vedea mersul executiei bugetare in 2015. Asa ar fi bine si din perspectiva favorizarii unei finalizari pozitive a acordului cu UE si FMI.

Comisia Europeana si FMI nu au de ce sa fie contra unor schimbari fiscale rationale; aceste institutii sunt in dezacord cu ceea ce poate afecta echilibrul bugetar si obiective pe termen mai lung. Drept este ca si expertii lor pot avea estimari si pareri discutabile; nimeni nu este infailibil, ca persoana sau ca institutie. Tocmai de aceea, un dialog cu argumente si deschis ofera sanse de “win-win” mai mari. Romania are suveranitate fiscala. Dar apartenenta la Uniune reclama un dialog profesionist si clar cu partenerii, chiar daca exista divergente conceptuale..Un astfel de dialog ar permite si discutarea unor aspecte precum “tax avoidance” practicat de companii internationale prin preturi de transfer, conduita unor companii straine ce controleaza utilitati publice (nerespectarea angajamentelor asumate), practici abuzive ale industriei farma si distribuitorilor de medicamente, etc. Cat priveste MTO (obiectivul de deficit pe termen mediu), cand ai o executie bugetara ca cea de anul trecut este dificil sa ceri o revedere a orizontului de timp, mai ales daca am asista la durabilizarea executiei bugetare mai bune. Afirm aceasta desi cred ca ratiuni de securitate, care privesc nu numai Romania, ar trebui sa permita statelor UE alocari suplimentare pentru aparare –care sa se vada, eventual, in modificarea MTO. O executie bugetara mai buna ar elibera totodata resurse pentru co-finantarea de proiecte ce folosesc fonduri structurale si de coeziune.

Intr-o lume cu atatea incertitudini, de ordin economic si geopolitic, cu o Europa inca suferinda, este bine sa aparam cu strasnicie poate cea mai aratoasa stare macroeconomica din ultimele doua decenii, chiar daca datoria publica s-a triplat la cca 39% in 2014, fata de nivelul din 2008. Este nevoie de viziune si indrazneala in politica economica, in cea bugetara, in schimbari fiscale. Dar este bine sa ne masuram pasii si sa nu ne hazardam. Un nou cod fiscal, dupa dezbateri serioase in Parlament si avand in vedere ce are sens si este posibil sa fie facut in conditiile date, poate fi aplicat dupa ce am vedea daca exista schimbari de fond in executia bugetara. Daca acestea sunt, apare automat spatiu bugetar credibil, care ajuta aplicarea unor schimbari fiscale.

Nota: Opiniile exprimate sunt personale si nu angajeaza BNR.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "3 comments" on this Article:

  1. Harald spune:

    Cea mai eficientă reducere a fiscalității s-ar obține intervenind asupra impozitelor care nu se colectează prea bine. Un TVA de 24% colectat în proporție de 50% înseamnă aceeași sumă ca și un TVA de 18% colectat în proporție de 75%. Însă nu doar gradul de colectare al impozitelor curente va crește, ci agenții economici vor fi tentați să-și plătească și restanțele. Astfel încât sumele efectiv încasate vor crește și mai mult, chiar dacă pe hârtie asta va apărea o creștere a colectării TVA-ului de dinainte de reducere.

    La Ministerul de Finanțe mai e nevoie și de niște economiști, nu doar de contabili.

  2. eu****** spune:

    “Daca executia bugetara este mai buna decat cea programata se creaza spatiu bugetar pentru aplicarea unor schimbari fiscale.”

    Ma intreb, pentru ca nu stapanesc toate notiunile, ce inseamna executie bugetara mai buna?

    Poate sa insemne o colectare de impozite si taxe peste nivelul programant dar si o buna executie a cheltuielilor planificate/ programate?

    Daca inseamna insa numai venituri colectate care exced cheltuielile realizate – nu este bine, in opinia mea… Ca sa ma explic daca veniturile colectate sunt 50% fata de cele programate, iar cheltuielile sunt 35%fata de cele planificate nu cred ca stam bine…Daca se colecteaza cat se poate de bine, dar in continuare baronii arunca banii pe fereastra in achizitii trucate, doar ca vaca noastra are lapte de dat, iarasi nu este bine…

    Istoria recenta – a anului 2014 – a aratat cum au fost umflate grosolan anumite bugete si cum ele au tot fost corectate in jos dupa oarece vreme… Asta nu dovedeste ca cineva chiar stie sa scrie un buget.

    De aceea numai 6 luni este putin pentru a testa cunostiintele acumulate pe tema bugetului si seriozitatea acestui mereu tanar guvern…

    Guvernul a tot demonstrat cat de smecher poate sa fie cand isi fura singur caciula – onor sa ne traiasca Primul Plagiator inca in functie!

  3. Horia spune:

    Stiti ce ma scoate din minti ?
    “Trebuie sa pastram echilibrul bugetar”! Dar echilibrul agentului economic unde este domnule Daianu? Foarte pe scurt si doar daca chiar va intereseaza, aflati ca efectiv nu se misca nimic. Va imbatati cu apa rece, pentru cateva semnale anemice de revenire. Fals. Ne taram in continuare, fara niciun semn real ca putem da drumul la treaba cu adevarat, in schimb platim impozite de ne snopim si vin controale unul dupa altul. Intr-o luna am avut deja si protectia mediului, si protectia muncii si finantele. ??? Cumva ca sa pastram echilibrul bugetar?
    Este usor sa emiteti teorii, cu o leafa zdravana incasata lunar si fara emotii. Se vede ca nu va zboara noaptea perna de sub cap de grija impozitelor si a controalelor. Pentru asta trebuie sa pastram echilibrul bugetar? Noi ce primim in schimb? Eu n-am uitat rusinea cu care v-ati acoperit incasand salariile acelea nesimtite de la ASF, respectiv 14000 euro/ luna, cand un medic incasa intre 1800 si 2500 pe luna cu garzi cu tot? Ce faceati pentru banii aceia? Atunci nu va gandeati ca se duce la vale echilibrul bugetar ? Sa lamurim, daca lucrati in locul Andreei Esca, nu ma interesa leafa dvs.. Dar asa….
    De ce sa nu vorbim chiar despre ASF si echilibrul bugetar? Chiar cred ca ar interesa pe toata lumea.
    Vedeti, NU (mai) sunteti indreptatit sa scrieti despre astfel de subiecte. V-ati pierdut credibilitatea, cel putin in fata mea si, ca cititor constant al acestei publicatii, m-as bucura mult sa nu mai scrieti pe aici. Sper sa nu mi se cenzureze comentariul, ca sa mai aflati si dvs. adevarul din cand in cand. Cel putin e o parere sincera si exprimata rezonabil.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Daniel Daianu


Daniel Daianu

Ministru al finanţelor între 1997-1998, profesor universitar la Departamentul de Relaţii Internaţionale şi Integrare Europeană din cadrul SNSPA, membru corespondent al Academ... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)