Home » Economie »Energie »Infrastructura »Opinie »Sinteze » Citesti:

Secolul petrolului și transformarea Americii într-o super-putere energetică

Constantin Cranganu noiembrie 7, 2016 Economie, Energie, Infrastructura, Opinie, Sinteze
40 comentarii 2,191 Vizualizari

Toamna anului 1908 nu este importantă doar pentru că a fost ultima oară când Chicago Cubs au câștigat titlul de campioni World Series la baseball. Victoria lor recentă și dramatică a declanșat un delir colectiv în cel de-al treilea mare oraș american, după 108 ani de așteptare.

Toamna anului 1908 a marcat și o piatră de hotar în industria automobilistică din Statele Unite. La 49 ani după ce „colonelul” Drake a săpat primul puț de petrol în Pennsylvania (Fig. 1), William C. Durant a fondat, în septembrie 1908, compania care mai târziu va deveni celebra General Motors. Iar pe 1 octombrie 1908, Henry Ford a lansat celebrul Model T, prin care a anunțat lumii întregi că SUA au intrat în era producției automobilistice de masă (Fig. 2).

Fig. 1. Acesta este forajul săpat lângă Titusville, Pennsylvania, care a marcat începutul industriei petroliere americane centenare. Fotografia este făcută la patru ani după ce „colonelul”  Edwin L. Drake a găsit țiței pe 27 august 1859. (Sursa)


Fig. 2. Henry Ford și automobilul său Model T, 1 octombrie 1908 (Sursa)

Marile invenții ale lui Henry Ford – linia de asamblare și banda rulantă – au catapultat producția de automobile în proporții de masă și au impulsionat industria explorării, exploatării și rafinării petrolului.

În 1908, Statele Unite extrăgeau 448.000 barili de țiței pe zi (Fig. 3), care era rafinat pentru a produce în principal gaz lampant (care a salvat cohorte de balene!). Tot atunci, consumul energetic al SUA era de 4,4 milioane GWh, arderea cărbunilor generând cca 75% din acesta.

Dinamica consumului energetic american este impresionantă: în 1997 ajunsese la 27,5 milioane GWh, iar în 2015, s-a atins un nou record: 28,6 milioane GWh. Petrolul, gazele naturale și cărbunii reprezintă astăzi 80% din mixul energetic, restul aparținând energiilor regenerabile și nucleare[1].

Producția americană de petrol (Fig. 3) a înregistrat o creștere continuă din 1900 până în 1970, când a culminat la 9,6 milioane barili/zi. Evoluția ulterioară părea să confirme prognoza pesimistă a lui M. King Hubbert (detalii aici, aici, sau aici), conform căreia, după 1970, va avea loc un declin rapid al cantităților de țiței extrase.  Astfel, în 2008, au fost extrase doar 5 milioane barili/zi, o cantitate nemaivăzută din 1949.

Fig. 3. Producția de țiței a Statelor Unite în perioada 1900 – 2015. (Modificat după sursa)

Schimbarea de paradigmă a avut loc în 2008, când revoluția argilelor și-a început marșul triumfal în Statele Unite. De atunci și până anul trecut, producția de petrol american și-a reluat trendul crescător, ajungând foarte aproape (9,4 milioane barili/zi) de maximul din 1970. Iar gradientul de creștere este unic în ultimul secol de petrol: în 2014 creșterea a fost de 1,2 milioane barili/zi![2]. Seismica tridimensională de mare rezoluție, fracturarea hidraulică de mare volum, forajul orizontal dirijat de mare precizie și o miriadă de alte inovații au condus la producții crescute din rezervoare neconvenționale (argile petrolifere, rezervoare foarte compactate) aflate în Dakota de Nord, Texas, New Mexico și Colorado.

Săptămâna trecută (28 octombrie 2016), Energy Information Administration (EIA) a comunicat că depozitele comerciale de țiței american (excluzând pe cele aflate în Rezerva Strategică de Petrol) au crescut cu 14,4 milioane barili față de săptămâna precedentă, un record nemaiîntâlnit în ultimii 34 ani. Cu 482,6 milioane barili stocați, depozitele de țiței ale Statelor Unite sunt aproape de limita superioară de umplere.

Revoluția argilelor nu a însemnat doar triumful petrolului american. Gazele naturale, extrase în imensa lor majoritate prin fracturare hidraulică, au atins un volum record anul trecut: 2,2 miliarde metri cubi pe zi, o creștere de 5% față de anul anterior, chiar dacă prețurile au rămas relativ scăzute. Producția din cinci state – Pennsylvania, Ohio, West Virginia (argila Marcellus), Oklahoma și Dakota de Nord – este responsabilă pentru majoritatea creșterii, compensând scăderile în alte state.[3]

Viitorul consumului energetic al Statelor Unite va continua să fie dominat de hidrocarburi. Conform estimărilor făcute de EIA, în 2040, petrolul și gazele naturale vor furniza împreună, peste 20,5 milioane GWh (Fig. 4)[4]. Restul surselor energetice (cărbuni, hidro, nucleară, regenerabile) vor produce, însumat, circa 10,8 GWh, adică puțin peste jumătatea energiei pe bază de petrol și gaze.

Fig. 4. Viitorul consumului energetic al SUA până în 2040 (Sursa).

America este o super-putere energetică

Recentele dezbateri dintre candidații la președinția Statelor Unite au semnalat că, pentru ei, politica energetică a țării nu este doar o modalitate de a crește speranțelor celor care caută un loc de muncă, ci și un mecanism de a exercita o putere reală departe de casă.

Punctul de vedere conform energia este o problemă de securitate națională, nu doar o competiție economică, nu este nou în Washington (aproape toți președinții post-belici au avut ceva de spus în legătură cu acest subiect fierbinte).

Pe când era Secretar de Stat, doamna Clinton a înființat în 2011 un birou care să se ocupe de chestiunile energetice internaționale, agravate de presiunile aplicate Ucrainei de Rusia în toiul iernii. De atunci, lucrurile s-au schimbat mult. Triumful revoluției argilelor  a transformat Statele Unite în cel mai mare producător de gaze naturale din lume, iar țara a devenit, dintr-un importator masiv de petrol, un nou exportator.[5]

Trimisul special al Departamentul de Stat pentru probleme energetice internaționale a prezentat astfel poziția actuală a Statelor Unite[6]:

Astăzi avem un loc la masa unde se discută problemele energetice globale. Un loc pe care nu-l aveam cu șapte ani în urmă… [datorat] revoluției argilelor petrolifere și gazeifere din Statele Unite și, într-o anumită măsură revoluției noastre în energiile regenerabile… Noi nu suntem o super-putere energetică oarecare, noi sunt Super-puterea energetică mondială” [s.m.].

Lumea și petrolul

La nivel mondial, industria petrolului a fost evaluată luna trecută ca având o valoare de $1.720 miliarde – aproape de trei ori mai mult decât cele $660 miliarde generate de vânzările combinate ale tuturor metalelor majore.[7]

Datele compilate de Visual Capitalist arată că consumul internațional de petrol va continua să crească pe măsură ce tot mai multe țări vor abandona cărbunii și se vor îndrepta către consumul de gaze naturale și energii verzi.

De dragul comparației, aurul, metalul cel mai comercializat ca valoare, generează doar o zecime ($170 miliarde) din valoarea lui Big Oil. Pe locul doi, fierul, cel mai comercializat metal ca tonaj, generează doar $115 miliarde (Fig. 5).

Pe de altă parte, industria de petrol mondială extrage 34 miliarde barili pe an, ori 94 milioane barili pe zi, pentru ca oamenii să beneficieze de lumină, transport, călătorii, mase plastice și multe altele. Practic, petrolul a devenit astăzi a doua marfă ca valoare de pe Pământ, după mâncare și medicamente.

Datele compilate de International Energy Agency (IEA) arată că, în 1973, 45,4% din producția globală de petrol era folosită pentru transporturi. În 2012, cifra respectivă a crescut la 63,7%, sugerând că o motivație puternică a fost expansiunea mobilității oamenilor.

International Air Transport Association estimează că numărul pasagerilor se va dubla până în 2034, ajungând la 7,3 miliarde. Eficiența energetică a avioanele se va îmbunătăți negreșit în următorii 20 de ani, dar inovațiile nu vor ține pasul probabil cu dorințele uriașe de călătorie cu avionul ale unei mase uriașe de oameni cu venituri în creștere, în special din Asia.

Fig. 5. Piața petrolului este mai mare de peste 2,6 ori decât toate piețele combinate ale metalelor brute

Concluzii

Știu că pentru urechile unora nu sună bine toate cifrele prezentate mai sus. Mișcările ecologiste, de toate culorile și nuanțele, se zbat frenetic să de-carbonifice energia americană. Se pare că pentru moment nu e foarte simplu.[8] Iar transpunerea în practică a reglementărilor stipulate în Acordul climatic de la Paris este încă departe de a deveni un succes mediatic la fel de răsunător și lucitor ca spectacolul semnării lui[9].

Nu-mi rămâne decât să sper că, până în 2040, noi descoperiri și invenții epocale,  împreună cu viitoare genii ca Henry Ford și, dacă vreți, Elon Musk, vor putea conduce energia americană și globală într-o nouă eră.[10]

NOTE____________________________


[1] Americans use many types of energy

[2] EIA, 30 martie 2015, U.S. oil production growth in 2014 was largest in more than 100 years

[3] EIA, 15 aprilie, 2016, U.S. natural gas production reaches record high in 2015

[4] EIA, 1 iulie 2016, Fossil fuels still dominate U.S. energy consumption despite recent market share decline

[5] Cranganu, C., 11 martie 2015, Noua matematică a petrolului. Cum se rezolvă ecuația preț-cerere-ofertă

[6] Plett Usher, B., 26 octombrie 2016, US election 2016: America’s Great Game as energy superpower

[7] Dejardins, J., 17 octombrie 2016, The Oil Market is Bigger Than All Metal Markets Combined

[8] Gillis, J., 3 noiembrie 2016, Big Question on Climate Crisis: How to Inspire Innovation

[9] Bradsher, K., 3 noiembrie 2016, The Paris Agreement on Climate Change Is Official. Now What?

[10] Paraskova, T., 2 noiembrie 2016, The Oil Century: How Oil Transformed America

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "40 comments" on this Article:

  1. neamtu tiganu spune:

    nu ne intereseaza pe noi ce fac capitalistii americani, noi, europenii stim mai bine, iata de ex. un program teribil de inovativ, CleanSky, program de cercetare european.

    Prima parte CleanSky 1 a costat 1,6 miliarde euroi, cea de a doua va costa 4 miliarde, e adevarat 1,8 din punga Europeana si 2,2 contributii ale participantilor.
    Ce-si doresc europenii in domeniul aviatiei?

    A 75% reduction in carbon dioxide (CO2) emissions.
    A 90% reduction in mono-nitrogen oxides (NOX).
    A noise reduction of flying aircraft of 65%.
    Mitigate the environmental impact of the lifecycle of aircraft and related products by designing and manufacturing aircraft to be recyclable.

  2. Josef Svejk spune:

    Ca deobicei un articol foarte bun și foarte bine scris.

    Alternative la petrol există dar pentru moment nu sunt foarte rentabile. Vor fi însă în mod cert în viitor, numai că e foarte greu de spus când va fi cel viitor.

    Alterntiva cea mai la îndemână e etanolul vegetal. Între 2008-2014 majoritatea masinilor americane produse pentru piața SUA mergeau atât pe E85 cât și pe benzină. Acum vreo 10 ani a existat chiar un ordin executiv al lui George Bush care obliga toate mașinile guvernului să fie alimentate exclusiv cu etanol. Odată cu prăbușirea prețului petrolului lucrurile s-au mai schimbat. De exemplu în 2015 când mi-am schimbat mașina, oferta standard nu mai era cu etanol. Însă dealer-ul mi-a oferit un kit care costa sub $500 cu tot cu instalare (în final l-a dat din partea casei) și a cărui instalare a durat sub o zi. E85 e mai ieftin ca benzina însă mașina consumă mai mult și trebuie alimentată mai des. Acum când benzina la pompă costă cam $1.80-$1.90/galon, E85 chiar și la $1.25 galon (față de $2/galon când benzina era peste $3.50/galon) e puțin atractiv. Am făut un calcul aproximativ pe ultiele două mașini ale mele + ultima a soției mele și concluzia a fost că diferența dintre E85 și benzină trebuie să fie de cel putin $0.7/galon pentru c etanolul să fie mai rentabil ca benzina. De aici și explicația faptului că pompele ce vând E85 sau biodiesel nu au mai fost foarte aglomerate în ultimul an. În orice caz alternativa e la îndemână în caz de criză majoră a petrolului.

    A doua variată, și mai de perspectivă ca E85 este hidrogenul. La appgeul crizei petrolului de prin 2007-2008 GM a lansat în teste în toată țara în lease subvenționat 1000 de SUV-uri mici (Chevy Equinox) cu pile de combustie. Mai multe municipalități americane cumpăraseră de asemenea autobuze pe pile de combustie. O variantă și mai ieftină (dar mult mai puțin eficientă) e motorul cu combustie directă de hidrogen similar motorului Otto. Chestii care au murit relativ rapid odată cu creșterea producției de petrol și cu prăbușirea prețurilor. Infrastructura energetică bazată pe hidrogen va avea costuri colosale și se va deveni un fapt doar atunci când perolul va fi cu adevărat pe sfârșite – moment tot mai greu de estimat azi…

    • Constantin Cranganu Constantin Cranganu spune:

      Există două tipuri de carburanții bio:

      Convenționali
      (prima generație): Etanol (din porumb și alte grâne) și bio-diesel (direct din ulei de plante, precum palmierul, sau ulei uzat din bucătării)

      Avansați (a 2-a, a 3-a, chiar a 4-a generație): Etanol (din material celulosic sau din plante modificate genetic) și bio-diesel (din microalge, micromasă, polimeri furanici, etc.)

      M-am ocupat de acest subiect ca parte a pregătirii cursului meu despre schimbările climatice. Cu această ocazie am identificat trei cauze majore care fac bio-carburanții complet ne-atrăgători ca înlocuitori ai benzinei și motorinei:

      1. Producția lor este scumpă și produc prea puțină energie, litru-per-litru, față de combustibilii fosili.
      2. Bio-carburanții induc schimbări dăunătoare în modul de folosire a terenurilor arabile și produc distrugeri ecologice semnificative.
      3. Producția de bio-carburanți are efecte catastrofale asupra prețurilor alimentelor, crescând nivelul de sărăcie al populației.

      Aceste cauze au dus la cvasi-abandonarea bio-combustibililor în SUA.

      • Josef Svejk spune:

        Neatragatori? Fara indoiala ca la actualele preturi ale petrolului, etanolul si biodiesel-ul nu mai sunt atragatori. Insa in epoca petrolului scump de acum doar cativa ani, pareau o optiune cat se poate de viabila. Pana la urma cred ca “mica criza a petrolului” din 2006-20015 a fost un exercitiu foarte bun pentru ceea ce ne poate rezeva viitorul. azi stimmce trebuie facut si o putem face mult mai repde si mai bine ca in urma cu 8-9 ani

        E posibil ca noua epoca a petrolului ieftin sustinuta de exploatarile de sist sa dureze decenii in sir – cu atat mai bine pentru noi, tristete mare pentru muscali si harapi. Insa e posibil sa fie mult mai scurta. Iar in acest caz avem deja la indemana o alternativa relativ ieftina si ce nu necesita investitii prea mari. Haideti sa vedem ce anume face ca si combuistibili vegetali sa fie atragatori (o sa folosesc doar termenul de etanol de dragul simplitatii) fie si ca o solutie temporara intr-o viitoare lume a petrolului scump. Pentru ca stim ca petrolul se va termina totusi daca nu peste decenii atunci macar peste secole (cu cat mai tarziu cu atat mai bine – pana atunci vom fi mult mai destepti ca si azi):

        1. Stim deja cu certitudine ca infrastructura actuala necesita modificari neglijabile pentru a furniza etanol. Stim de asemenea ca procesul de rafinare e usor de implementat. Ma gandesc doar la puzderia de rafinarii de etanol rasarite in North & South Dakota in doar cateva luni intre 2007 si 2008. Practic toate masinile de pe piata pot fi “retrofited” rapid ca sa consume orice amestec de benzina si etanol, respectiv de motorina si biodiesel.

        2. Costurile de productie or fi ele ridicate, dar cu toate astea produsul final e competitiv cu benzina chiar si in vremea petrolului ieftin. Daca etanolul ar costa $1.10-$1.15/galon in loc de $1.25/galon ar fi deja mai ieftin ca benzina. In vremea petrolului scump cand diferenta de pret intre etanol si benzina era de peste $1/galon-$2/galon era chiar foarte rentabil.

        3. Spre desosebire de pilele de combustie sau bateriile ultra performante etanolul e o solutie imediata chiar si pentru transportul aerian sau cel greu terestru. In lipsa petrolului, azi nu putem imagina nici o alternativa pe termen scurt la energia pentru transportul aerian afara de etanol.

        4. SUA au loc garla pentru agricultura extensiva. Doar o mica parte a suprafetei arabile a tarii (sub un sfert, daca imi amintesc corect) este cu adevarat cultivata. Principalul motiv al pamantului lasat in paragina fiind lipsa pietelor de desfacere. Chiar si asa SUA sunt daca nu primul, atunci unul din primii exportatori de alimente ai lumii. La fel si Canda & Australia au un potential agricol imens ce poate fi canalizat spre productia de etanol. Brazilia e prima tara care a reusit la un moment dat inlocuirea practic completa a petrolului cu etanol. Europa la randul ei are de asemenea capacitatea de a-si extinde productia agricola ca sa-si acopere o buna parte din necesarul de etanol, daca nu tot. Sigur ca toate astea ar duce la reducerea exporturilor de alimente ale lumii civilizate. Prin introducerea licentelor de export, preturile din lumea civilizata pot fi mentinute la nivele scazute. Evident ca asta ar provoca foamete prin lumea araba, Africa si Rusia – dar ei pot sa gaseasca atunci solutii ingenioase de a se indopa cu petrolul scump :P

        • Constantin Cranganu Constantin Cranganu spune:

          Discuția despre bio-carburanți are multe aspecte, unele pro, dar și multe contra. Cred că va trebui să-mi sintetizez datele pe care le-am adunat până acum și să le prezint sub forma unui articol extins.

          Până atunci, câteva considerații extra:

          - Etanolul, deși are o cifră octanică mai mare și este mai „blând” cu motoarele, posedă numai 56% din conținutul energetic al unui volum identic de benzină, ceea ce înseamnă că, operând un vehicul pe bază de etanol, vom înregistra o semnificativă reducere a economiei de carburant. Adică, motoarele cu bio-carburanți necesită mai mult combustibil per kilometru parcurs.

          - Generarea redusă de energie de către majoritatea plantelor folosite pe post de bio-combustibil este responsabilă în mare parte pentru costurile lor mai ridicate ale acestora. Cel puțin în Statele Unite, în medie, fiecare unitate de bio-carburant introdusă în rezervor de-abia produce o putere mai mare, uneori, producând chiar o energie mai mică. Adică, se consumă mai multă energie pentru producerea bio-carburantului decât produce acesta prin ardere în carburator.

          - Cultivarea și procesarea bio-combustibililor necesită, în realitate, mari suprafețe de teren. Am găsit într-un raport de specialitate următoarea afirmație dură: Modelul curent de business implică folosirea unei mari cantități de biomasă pentru a obține o cantitate mică de energie. Problema este că biomasa uscată posedă numai o treime din densitatea energetică a benzinei.

          - Producerea unei cantități de biomasă suficiente pentru a îndeplini cerințele legale de etanol din Statele Unite vor necesita milioane de acri de teren, precum și sisteme logistice pentru recoltarea, transportul și procesarea biomasei. De aceea, cred că producția de biomasă va fi un factor major care va determina schimbări în folosința terenurilor.

          De exemplu, IEA a raportat că pentru a acoperi o cotă-parte de numai 27% din totalitatea energiei folosite în transporturile anului 2050, vor fi necesari 65 EJ (65×10^18) de bio-energie, care vor trebui obținuți prin procesarea biomasei de pe o suprafață de 100 milioane ha. Asta ar însemna circa 16% din întreg pământul arabil al planetei, plus 82% din totalul curent de apă folosit de oameni.

          - Umplerea unui rezervor cu 25 galoane (93 l) de etanol pur necesită 450 pounds (204 kg) de porumb – calorii suficiente pentru a hrăni o persoană un an întreg. S-a mai estimat, de exemplu, că operațiunile de bio-combustibili din UE ocupă acum o suprafață de pământ care ar putea hrăni 100 milioane oameni

          - Faptul că culturile pentru hrană au fost înlocuite parțial de culturile pentru biomasă a avut un efect advers asupra prețurilor alimentare. Din 2004 până în 2007, de exemplu, prețurile mondiale ale porumbului, grâului și uleiului vegetal au crescut cu 86%, 110% și respectiv, 91%.

          -Viitoarea producție de bio-combustibili ar putea să agraveze și mai mult raportul dintre bio-carburanți și securitatea alimentară. În 2011, The National Research Council a estimat că producerea a 16 miliarde galoane de etanol, stipulată prin lege în SUA, ar necesita suplimentarea suprafețelor actuale folosite pentru biomasă cu 30-60 milioane acri (12-24 milioane ha). Pe cale de consecință, prețurile agricole vor crește cu 20-40%, iar prețurile din magazinele alimentarea vor crește cu 1-2%. Poate că această ultimă creștere nu vi se pare importantă, dar pentru fiecare creștere cu 1% în prețurile mâncării, insecuritatea alimentară afectează circa 16 milioane oameni.

          - Un studiu efectuat de cercetători de la MIT a estimat cazul extrem: cât teren arabil ar fi necesar pentru ca biocarburanții să înlocuiască total petrolul până în anul 2100, presupunând că, în acel an, producția mondială de biocombustibili va produce 368 EJ de energie echivalentă. Studiul a concluzionat, la început, că suprafața de pământ necesară va fi între 1,4 – 1,77 miliarde hectare. Pentru comparație, suprafața agricolă totală a planetei pentru toate culturile agricole în 2016 ocupă numai 1,6 miliarde ha. Vreau să repet: pentru a satisface nevoile noastre de transport cu biocarburanți, vom avea nevoie de mai mult pământ decât este dedicat actualmente tuturor culturilor agricole.

          Mai am multe alte argumente contra biocombustibililor, dar mă opresc aici (deocamdată)

          • Josef Svejk spune:

            Hmmmm… Ceva trebuie sa fie gresit in aritmetica dumneavoastra.

            Sa luam doar un caz arhicunoscut: Brazilia. In aceasta tara nu se mai vinde benzina pura, ci cu minimum 25% etanol, si asta fiind la preturi foarte ridicate fata de E100, E85 sau E75. E adevarat ca etanolul brazilian se obtine din trestie de zahar cu o eficenta mai mare ca cea din porumb din SUA. Totusi Brazilia si SUA produc grosul etanolului mondial. Daca imi amintesc bine 75%-80%.

            Daca va uitati pe busonul de benzina al masinii dumneavoastra veti remarca ca scrie “Max. 15% Ethanol”. Megand cu masina de la Indianapolis pana-n Michigan, apoi cotiti la vest spre Illinois, traversati Wisconsin, Minnesota, pana hat spre cele doua Dakote si apoi o cotiti la sud prin Iowa pana-n Missouri nu cred ca am vazut benzinarie care la benzina standard de 87 sa nu aiba scris acelasi “15% Ethanol”. Mie asta imi spune ca in pofida oricaror socoteli etanolul e totusi o chestie rentabila chiar si acum in epoca benzinei ieftine.

            Cat despre eficienta E85 vs. benzina, intr-adevar E85 e mai putin eficient asa cum am spus si eu in postarea mea initiala. Insa nicidecum la ~ 50%. Prima mea slujba pe malul asta al Atlanticului a fost in Troy, MI, la inceputul deceniului trecut lucrand la 2 mode hybrid-ul lui GM. In aceeasi epoca si pe aceeasi platforma se dezvoltau Chevy Tahoe, GMC Yukon & Cadillac Escalade (de fapt noi ii parazitam pe ei si nu invers :P ). Toate si pe E85. Am cautat informatia publica legata de curbele cuplu-putere la consum constant pentru diferiti combustibili la platforma Tahoe si nu am gasit-o. Merita sa o vedeti, daca aveti ocazia pentru ca e foarte descerptiva. Fara a incalca contractul de confidentialitate (de mult expirat :D ) semnat dupa ce am plecat de la ei, va pot spune ca am tarat acum 3 ani prin Ontario si Manitoba dupa Yukon-ul meu barca de ~ o tona + sotie & copii si cam tot ce i-a mai trecut sotiei prin cap sa inghesuie in si deasupra masinii, inclusiv box-uri de apa, de parca s-ar fi terminat apa in tara Canadei :P .

            Am plecat din SUA cu plinul facut cu E85. Am mai tras un plin de E85 cu cateva mile inainte de frontiera. In Canada am alimentat exclusiv bezina, pentru ca n-am gasit etanol. Ce pot sa zic e ca la o medie ~ 60 mph am avut un consum de ~ 12 mile/galon la E85 si nimic mai bun de 15 mile/gallon la benzina, iar asta cu aerul conditionat mai sus din cauza ca a fost ceva mai rece in Canada ca la noi. Sunt convins ca, canadejii nu o boteaza cu apa ca-n patria noastra :P si nici americanii nu mai multa benzina decat trebuie in E85 ca doar is negustori harsiti . Masina nu e cu nimic mai lenesa pe etanol si cand merg toti cei 8 cilindrii, cu AFM-ul decuplat, fara sa remorcheze nimic, accelereaza fulgerator indiferent de combustibil.

            • Constantin Cranganu Constantin Cranganu spune:

              O mare parte din împotrivirea contra etanolului are de-a face cu ineficiențele biocarburanților din prima generație, care au fost impuși și suportați în principal din motive politice: vedeți US ethanol policy, cu subvenții care au început prin Energy Tax Act of 1978 ($0,40 per galon de etanol) și au continuat neîntrerupt până în 2015. Un alt motiv a fost crearea de joburi și creștere economică (vedeți politicile din Indonezia și Malaiezia referitoare la uleiul de palmier, folosit ca bio-diesel).

              Acele culturi nu au fost niciodată considerate ca potențiale surse de atenuare a emisiilor globale de CO2 sau de îmbunătățire a sustenabilității energetice. Criticile aduse acestor bio-combustibili sunt legitime. Pentru că ei necesită mari cantități de energie și apă pentru semănat, fertilizat, recoltat, transport și procesare, produc puțină energie prin ardere (uneori consumă mai multă energie decât produc), și, capac la toate, cauzează daune ecologice extinse, în special când absorbitori de carbon, precum pădurile tropicale virgine și mlaștinile sunt uzurpate pentru a găzdui operațiuni de producere a biocombustibililor.

              Statele Unite ale Americii s-au bazat masiv pe bioenergie pentru transporturi: cu 100 ani în urmă, zeci de milioane de acri erau dedicați creșterii furajelor pentru animale. De atunci, o mare parte din aceste terenuri s-au transformat în păduri. A le rade de pe fața pământului pentru biocarburanți nu este cea mai bună idee.

            • Harald spune:

              @Josef Svejk – benzina de 87 e una foarte proastă, înclin să cred că se folosește etanol pentru a o mai ”înnobila”, exact cum se folosea pe vremuri tetraetil de plumb, numai că etanolul e eco-friendly. Sigur că aia de 75 care se găsea la ruși era și mai proastă, dar nu e cel mai bun termen de comparație :)

              Nu știu ce rapoarte de compresie au motoarele pe care le folosiți, dar e greu de crezut că ele obțin 100 cai-putere pentru fiecare litru capacitate, funcționând cu benzină de 87. În lumea modernă se merge spre 120 – 140 cai-putere per litru capacitate, iar pentru asta e nevoie de rapoarte de compresie mari și benzină bună, 98/99.

          • Harald spune:

            @Constantin Cranganu – doar un mic detaliu, arderea nu se produce în carburator, Mașinile moderne pe benzină nici nu mai au carburator. Nici avioanele mici nu mai au carburator, numai epava aia cu care s-a prăbușit Adrian Iovan în Apuseni mai avea carburator.

        • neamtu tiganu spune:

          mie-mi lipseste cumva etanolul, cu doi-trei ani in urma cind veneam acasa cu avionul, intr-o anumita perioada a anului era o feerie. Suprafete intinse erau superbe, imbracate intr-un galben splendid dat de florile de rapita.

  3. Mitrache spune:

    Nu pot decat sa ma bucur pentru asta insa nu stiu cat timp va dura bucuria mea nestiind ce intentioneaza Hillary Clinton cu productia americana de petrol si gaze!Pe de alta parte eu tot sper ca America va fi totodata prima tara ce va obtine energie electrica din fuziunea nucleara.Si tot in legatura cu energia regenerabila sper ca Elon Musk sau alti americani sa dezvolte baterii revolutionare de stocare a energiei obtinute din surse regenerabile.Deocamdata energia obtinuta din petrol si gaze se completeaza minunat cu cea obtinuta din surse regenerabile.Succes Americii oricare drum il va urma pentru a ramane singura superputere mondiala nu doar in domeniul energetic!!!

  4. victor L spune:

    Cred ca trebuie corectat anul:
    “International Air Transport Association estimează că numărul pasagerilor se va dubla până în 2013″
    Ca deobicei, articol foarte bun si clar.

  5. neamtu tiganu spune:

    interesant ca atunci cind se vorbeste de energie marea majoritate se napusteste pe automobile, care, saracele de ele, de abia consuma ca. 20% din totalul de energie consumat.
    De asemenea se neglijeaza faptul ca petrolul e necesar nu numai ca sursa de energie ci si ca materie prima pt. f. multe materiale.

    cit costa distractia asta cu energii noi?https://www.welt.de/wirtschaft/article158668152/Energiewende-kostet-die-Buerger-520-000-000-000-Euro-erstmal.html
    Pina in 2025 sunt necesare in Germania 520 de miliarde de euroi, asta-nseamna pt. fiecare familie de 4 oameni 25000 si asta dupa ce s-au cheltuit in perioada 2000-2015 ca 370 de miliarde.

    • Josef Svejk spune:

      Pentru toate celelate, afara de transporturi, exista alternative. Cea mai la indemana e energia nucleara. Foarte rau ca Germania renunta la ea. Gargaunii cu energiiile verzi ce chinuie Germania zilelor noastre vor aduce tara o tara populata de oameni intreprinzatori, educati si cu tehnologii avansate cu burta pe nisip intr-un viitor relativ apropiat. Asta daca aceste politici dementiale nu sunt oprite la timp.

    • Constantin Cranganu Constantin Cranganu spune:

      Parcă v-ați fi uitat în computerul meu :-)

      Lucrez acum la un nou articol, intitulat provizoriu Automobilul electric = automobilul viitorului? Argumente pro și contra


      Un scurt citat din manuscris vine în întâmpinarea comentariului Dvs.:

      La sfârșitul anului 2014, peste 1,2 miliarde de automobile circulau pe șoselele lumii, numărul lor estimându-se să depășească 2 miliarde în următorii 20 de ani. Tot în 2014, petrolul a contribuit 32% la energia totală primară folosită pe mapamond. Din acestea, numai 22% au fost destinate transporturilor auto. Restul petrolului a fost utilizat sub diverse forme: mase plastice (petrochimie), hidrocarburi lichide (propan, butan), benzină de avion, gaz lampant, ulei de încălzit, lubrifianți, asfalturi etc.

  6. catalin spune:

    Pe langa argumentele ecologice si/sau economice, sa nu uitam ca petrolul este o “arma pasiva”. In articol se si specifica ca este “un mecanism de a exercita o putere reală departe de casă”. Desi sunt ecologist de principiu, nu pot sa nu ma gandeasca care ar fi consecintele lipsei acestui mecanism pentru pacea in lume. Pax americana ca ne place sau nu e cea care mentine prin astfel de mecanisme “lumea rea” sub un quasi-instabil dar managable control. O industrie bazata pe masini electrice, o productie a energiei electrice ne-bazata pe petrol (in variantele specifice) poate duce la o folosire mai eficace si mai ecologica a resusrselor naturale, insa un mare semn de intrebare ramane desigur in privinta consecintelor asupra terenurilor fertile folosite in prezent pentru agricultura (oricum cam prea intens folosite)? Ar fi un semn bun pentru pacea mondiala? Sa fie drumul spre iad pavat cu bune intentii?

    • Josef svejk spune:

      Intrebarea fatala e cum naiba o sa zboare avionul electric ca daca dureaza o saptamana traversarea Atlanticului atunci probabil ca e mai buna galera cu panze solare :P Oricum chestia cu masinile electrice si hibride e lucrul dreaqu’: in principiu par sa economiseasca resurse, in realitate au niste consumuri crunte de materiale deificitare. Ele consuma astfel mult mai multe resurse decat o fac masinile clasice, deci sunt implicit mai distructive pentru mediu.

      La fel si chestiile idioate cu emisiile motoarelor termice. S-a trecut deja de prin 2006-2007 de nivelul rational al motoareleor curate. De acum iecologistii ce preseaza spre noi norme de poluare si mai stringente nu fac decat sa produca pagube economice si rispa enorma de materiale exotice fara a oferi o imbunattire cunatificabila. E ca si purificare apei: Apa purificata 99.9999% e fe 1000 de ori mai pura ca ce 99.9% pura. Da’ intrebarea e daca merita efortul cand organismul oricum nu mai face diferenta…

  7. Mircea Modan MirceaM spune:

    N-as fi chiar asa convins ca petrolul este rege.
    Cel putin nu la noi, in Europa :P
    Daca ne uitam aici
    http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Energy_production_and_imports/ro
    aflam po0nderea fiecarei categorii de energie in consumul european
    28,7% energie nucleara
    24,3% energie regenerabila
    19,7% combustibili solizi
    16.7% gaz natural
    9,1% titei.
    As remarca atat ponderea mult hulitei (de unii) energii regenerabila precu si dinamica
    “Creșterea producției primare din surse de energie regenerabile a depășit-o pe cea corespunzătoare tuturor celorlalte tipuri de energie; această creștere a fost relativ stabilă în aproape toți anii din perioada 2003-2013, cu o ușoară scădere în 2011 (a se vedea figura 2). În această perioadă de 10 ani, producția de energie din surse regenerabile a crescut în total cu 88,4 %. La polul opus, nivelurile producției pentru alte surse primare de energie au urmat, în general, o traiectorie descendentă în toată această perioadă, cele mai mari reduceri fiind înregistrate la țiței (-54 %), la gazul natural (-34,6 %) și la combustibilii solizi (-24,9 %), cu o scădere mai modestă, de 12 %, pentru energia nucleară.”
    Din aceasta perspectiva (dinamica mai ales) cred ca viitorul (in UE) este al energiei regenerabile. Nu avem practic alta solutie (cu tot cu fracturare) daca ne gandim la nivelul de dependenta de importuri 88,4% la titei si 65,3% la gaz.
    Problema devine astfel mai complexa la noi, discutam poate in primul rand de securitate energetica. Abia apoi de costuri, de unde si sutinerea energiilor regenrabile, astea nu vin pe teava de la rusi :P
    N-ar fi de neglijat dinamica consuului global european si nici ponderea pe “caprarii”
    http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Consumption_of_energy
    Pare ca efectul de recul nu functioneaza, consumul global european scade…ba chiar si cel din transporturi :P
    “As a result, the EU-28’s gross inland consumption of energy fell in 2014 to its lowest level since the start of the available time series (1990–2014), replacing the previous low of 1994. The level of EU-28 energy consumption in 2014 was 12.7 % lower than its previous peak of 1 840 Mtoe recorded in 2006, equivalent to an average reduction of 1.7 % per annum.”

    • Harald spune:

      Nu avem destulă energie regenerabilă pentru nevoile reale ale Europei, iar ideologia ecologistă germană nu va continua la nesfârșit, va ceda în fața evidenței. Creșterea actuală a ponderii energiei regenerabile s-a obținut taxând consumatorii casnici și micile companii direct pe factura de energie electrică, iar taxarea asta e deja cam mare, nu va putea crește în viitor.

    • Constantin Cranganu Constantin Cranganu spune:

      @MirceaM

      N-as fi chiar asa convins ca petrolul este rege.

      Să înțeleg că v-a scăpat cumva Figura 5 și toate numerele afișate acolo?! Mira-m-aș…

      Poate ne spuneți dvs. cine este adevăratul rege – nu considerați doar petrolul folosit pentru carburanți (22% din toată producția), ci întreaga gamă gama de produse și servicii disponibile pentru cei care au petrol și-l pot rafina corespunzător.

      • Mircea Modan MirceaM spune:

        Este rege la cine-l are :P
        EU importa 53% din consumul brut de energie (in special petrol si gaze), asa ca as spune ca e mai degraba o problema. Cu atat mai mult cu cat in ecuatie sunt si rusii.
        De unde si dinamica asta care face ca importanta “regelui” sa scada, incet, incet,.
        Cine-i va lua locul? Nu stiu, dar daca ne gandim la uriasele rezerve de eficenta care pot fi recuperate in viitor( spre exemplu panourile fotovoltaice uzuale au un randament de conversie de doar 15-17% -au pornit de de pe la 4%, existand si variante, scumpe, care ajung la 30%, acum), la regele adevarat al energiei , soarele, logica ne spune ca acesta va fi trendul principal. A la longue, evident.

  8. Mircea Modan MirceaM spune:

    Mda, e necesara o corectie.
    Ponderile se refera la energia produsa in UE nu la cea consumata.

    “The combined share of petroleum products and solid fuels fell from 65.0 % of total consumption in 1990 to 50.7 % in 2010 and 50.5 % by 2013, reflecting a move away from the most polluting fossil fuels, although there was a modest increase in their consumption in 2014 (51.2 % of the total energy mix), perhaps reflecting the relatively low price of oil. The share from nuclear energy rose to a peak of 14.5 % in 2002 but dropped back to 13.3 % by 2007 and 13.5 % in 2012, before increasing somewhat in 2013 and 2014 to reach 14.1 %. By contrast, the share of EU-28 gross inland consumption accounted for by renewable energy sources was 12.5 % in 2014, 2.9 times its share (4.3 %) of the energy mix in 1990. The relative importance of natural gas also increased relatively quickly during the 1990s and more slowly thereafter, to peak at 25.4 % in 2010; the share from natural gas fell during the next four years to reach 21.4 % in 2014, a share that was below that observed 10 years earlier, perhaps reflecting difficulties linked to the security of supply from Russia.”
    Altfel spus …mai e mult pana departe!
    Dar suntem pe drumul cel bun, oricum am lua-o, nu? :P
    Ca o paranteza, sper ca la anul sa fie gata proiectul meu in care alimentarea si consumul de energie al casei si atelierului sa fie in proportie de 90% verde. Costa undeva la 12-15000 euro, (intre 6-10kWp, hibrid, undeva la 25-30Kwh pe zi. Amortizarea in cca 12 ani) Asta ca sa facem si ceva concret.

    • Harald spune:

      No offense, dar există modalități mai eficiente de a investi 12-15.000 de euro. Dacă acum amortizarea previzibilă e în 12 ani, probabil că și 20 de ani ar fi o perioadă efectivă de amortizare un pic optimistă. În România e cam 2,2 raportul dintre costurile finale pentru un proiect și costurile prevăzute inițial :)

      • Mircea Modan MirceaM spune:

        2,2? Pe ce va bazati, ar zice personajul? :P
        Am cateva proiecte la activ, la primele depaseam cu 50% frecvent, la ultimele a fost cam la fix.
        Probabil ca va referiti la cei care proiecteaza dupa ureche, fara deviz, pe “impresii”
        Proiectul este inclus in altul mai mare, din fonduri europene, 10% fiind contributia mea, teoretica
        Practic se ajunge la 15-20%.Astfel ca amortizarea costurilor mele se face in mai putin de 3 ani.
        Ar fi aiurea sa nu profit!

        • neamtu tiganu spune:

          “Proiectul este inclus in altul mai mare, din fonduri europene, 10% fiind contributia mea”,

          in momentul in care vorbim de fonduri europene deja am scurtcircuitat economia de piata, inseamna ca apriori proiectzl respectiv nu e eficient economic.

          Ca tu esti Mircea? si profiti de acest sistem e in regula, dar nu trebuie bagat in categoria posibilitatilor de viitor pt. energie!

          • Mircea Modan MirceaM spune:

            Nu e chiar asa. Sistemul nu este unul dedicat lui Mircea :P , este unul “disponibil” tuturor cetatenilor europeni, sunt sume alocate pe tari,conform unei strategii comune la nivel european (une problemele de mediu sunt prioritare (cam 30% din bani ) si Romania are o suma/capita dintre cele mai mici. Practic concuram cu altii care primesc mai mult, mai usor si mai repede.
            La noi exista cerere de cam 3 ori raportat la suma disponibila pe aceasta msura si nu toti cei care depun proiecte si castiga. Este o metoda de alocare discretionara avand ca scop incurajarea anumitor activitati in anumite zone, in rural in special.
            Este o facilitate la care au acess toti jucatori din piata, unii au accesat deja, concurez cu ei.
            Trebuie saluam lucrurile asa cum sunt, sa profitam la maxim de toate oportunitatile legale, rept, dedicate unor grupuri tinta in baza unui punctaj destul de clar. Daca investitia era la oras nu avem nici cea mai nca sansa, de ex.
            Cei care cunosc Timisoara stiu ce insemna, de ex, comuna Dumbravita (nu locuiesc aici, dau doar un exemplu), este practic o zona rezidentiala de top lipita de Timisoara. Nici nu vor sa auda de buletin de Timisoara, pentru ca pierd posibilitatile de finatare destinate ruralului. Si bine fac
            A ne cotopeni acum cu teoria pietei libere, ideale, inexistente de fapt, este sa-ti pui stampila fie cu fraier fie cu faliment.
            UE, SUA, practic orice tara de pe glob are un anumit grad de interventionsm stimuland ce crede ei ca trebuie stimulat. Orice antreprenor, fie el cat de mic, are obligatia sa analizeze toate oportunitatile legale, sa-si construiasca afacera tinand cont de absolut toate oportunitatilr…interventionismului.
            Pe de alta parte concurez, in alte domenii cu oameni care au accesat sute de mii de euro pentru utilaje performnate, banii nu ajung la toti, aceasta viermuiala si posibilitatea de a accesa fonduri este destul de complexa, mancatoare de nervi si doar cei foarte tenace ajung la final. Apriori nu e nimic, doar posibilitatea tuturor de a gasi oportunitati cae se potivesc cu afacerea lor.
            As mai putea spune ca proiectul mare nu castiga nimic la punctaj pentru ca are energie verde, eu am ales sa fie asa, cheltuind ceva in plus la inceput dar cu un foarte bun timp de recuperare (acel 3 ani este o regula extrem de eficienta)

            • Mircea Modan MirceaM spune:

              Scuze pentru greseli…crede etc. Ma enerveaza un pic teoria asta idealista rupta total de ce este concurenta acerba intr-o piata reala. Economia de piata actuala include si alocarile discretionare… fie ca vorbim de UE sau de SUA, asta e, cine nu tine seama de ele pierde.

            • Harald spune:

              E adevărat că trebuie să luăm lucrurile așa cum sunt, la nivel individual sigur că e convenabil să accesați fonduri europene. Dar pe ansamblul economiei naționale sau europene, certificatele verzi plătite de sute de milioane de consumatori pe factura de energie electrică reprezintă sume mult mai mari decât investițiile realizate prin finanțări europene.

              Perpetuum mobile nu există nici în economie, la fel cum nu există nici în fizică. Și în mod sigur știți mai bine decât mine câți bani din taxe se pierd în cursul administrării lor. Sigur că n-o să puteți Dvs.schimba asta, iar atât timp cât aveți o oportunitate e normal să o folosiți. Însă Europa sacrifică enorm din dezvoltarea viitoare îngropând bani în energii verzi pe pereți.

              La 300 de dolari barilul de petrol, subvențiile pentru regenerabile ar fi fost un pariu câștigat. La prețul actual al petrolului, Statele Unite obțin o dezvoltare economică sănătoasă, iar Europa se scufundă în socialism. Și pe vremea lui Ceaușescu s-au realizat din bani publici investiții majore de care s-a ales praful după o generație. Va fi foate interesant de văzut dacă regenerabilele instalate în prezent vor fi înlocuite la finalul ciclului de viață, pentru că e greu de imaginat că se poate ajunge la dublarea facturii de energie electrică pentru a plăti în continuare noi cantități de certificate verzi.

            • neamtu tiganu spune:

              nu a fost intentia mea sa va atac, din contra, chiar am zis ca bine ati facut, si eu as fi facut la fel si aveti dreptate cind spuneti ca mai multi ar trebui sa profite de acest sistem.
              Dar, dom Cranganu a pornit o discutie exact pe aceasta interventie a statului (europei) in economie, respectiv in producerea energiei, initial aceste programe au fost gindite pt. a da un impuls in pornirea unei noi directii, intre timp au devenit permanente, daca ne uitam cel putin la agricultura.
              Pe undeva e nedrept de ce unii sa primeasca si altii nu, ca de platit e sigur, toti platesc.

        • Harald spune:

          Dacă puneți problema în termenii ăștia e OK. Cel puțin sunteți cinstit cu Dvs.înșivă. Și cu cititorii, nu în ultimul rând :)

    • Constantin Cranganu Constantin Cranganu spune:

      @MirceaM

      Mi-ați dat o idee de lucru pentru un viitor articol: Poate electricitatea regenerabilă să devină vreodată o sursă principală sau vă rămâne o energie de nișă?

      Am, desigur, și argumente pro și contra. Rămâne de văzut care dintre ele vor preleva în viitor.

      • Mircea Modan MirceaM spune:

        Abia astept!
        As vrea insa si o mica abordare din perspectiva europena, nu doar americana :P
        Nu de alta dar poate ca unii s-ar “supara” auzind ca electricitatea din surse regenerabile este ceva “de nisa”
        “The latest information available for 2014 (see Figure 2) shows that electricity generated from renewable energy sources contributed more than one quarter (27.5 %) of the EU-28’s gross electricity consumption. In Austria (70.0 %) and Sweden (63.3 %) at least three fifths of all the electricity consumed was generated from renewable energy sources, largely as a result of hydropower and solid biofuels.”

  9. Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

    OFF TOPIC

    Știri din orașul meu natal, Bârlad:

    În ultimii ani, Adrian Solomon (deputat PSD, fost profesor de istorie la liceul Codreanu, unde am învățat și eu, n.m.) s-a făcut remarcat prin ieșiri publice și declarații controversate. În timpul protestelor antişist din 2012, Solomon a jurat cu mâna pe biblie în fața a 8.000 de oameni că va lupta împotriva extragerii gazelor de șist.

    La șase luni după jurământ, în decembrie 2012, imediat după alegeri, şi-a schimbat radical părerea argumentând că nu era suficient de informat când mărşăluia pe străzile Bârladului alături de miile de oameni care militau împotriva fracturării hidraulice.

    Nici în 2014, edilii orașului (de ex., primarul Constantinescu) nu erau suficient de informați, astfel că o dezbatere publică și lansarea cărții mele despre fracturarea hidraulică nu au fost permise la Bârlad.

    • Harald spune:

      Ar trebui să apreciați politețea cu care ați fost tratat :)
      Adrian Solomon l-a amenințat pe MRU că va avea soarta lui Aldo Moro, așa că Dvs.puteți considera că ați fost tratat cu mănuși.

      Ei s-au străduit din greu să organizeze lucrurile ca la 1850, doar nu credeți că o să vă lase acum să le mai deschideți localnicilor ochii. Dacă făceați o donație, ceva (de preferință fără să întrebați unde se duc banii) poate ar mai fi fost dispuși să stea la discuții. Dar așa, pe degeaba? Dvs.cine vă credeți? :P

  10. Stefanita spune:

    Va rog o opinie la o curiozitate pe care o am: de ce nu se implementeaza generatoare atomice la transcontainerele gigantice? Multumesc.

    • Constantin Cranganu Constantin Cranganu spune:

      Gradul crescut de risc prezentat de un reactor atomic plutitor, mai ales atunci când cargoul respectiv vine să-și descarce marfa în marile metropole ale lumii, precum Los Angeles, Houston, Hong Kong, Amsterdam, Seul, Taipei, Yokohama ș.a.

  11. Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

    Fermele eoliene distrug bio-diversitatea

    Pe lângă faptul că produc zgomote asurzitoare pentru cei care locuiesc în apropierea lor și desfigurează peisajul, fermele eoliene sunt vinovate de distrugerea bio-diversității: între 13 și 39 milioane de păsări sunt ucise în fiecare an de elicele morilor de vânt.

    Practic, este vorba despre un genocid aviar pe care ecologiștii – în frenetica lor activitate de a impune supremația energiilor recuperabile – nu vorbesc (aproape) niciodată.

    Studiile care documentează carnajul anual produs de morile de vânt, în special de cele aflate pe traseele de migrare ale păsărilor, sunt greu de citit și suportat (pentru mine).

    Un ultim studiu, publicat ieri, 7 noiembrie 2016, în Current Biology, documentează masacrul liliecilor de către 46 ferme eoliene din Marea Britanie. Fiecare fermă omoară în medie 1-2 lilieci în fiecare lună, dar unele ferme ating și câte 64 animale ucise într-o lună.

    Dacă luăm în considerare existența a peste 300,000 mori de vânt în întreaga lume, mortalitatea liliecilor cauzată de instalațiile eoliene devine semnificativă.

    Cercetătorii spun că eforturile care sunt depuse în multe țări pentru a evalua efectele ecologice ale fermelor eoliene s-au dovedit ineficiente și inadecvate în măsurarea riscurilor suferite de lilieci.

    Cauza principală care produce moartea micilor animale este legată de atracția produsă de zgomotul turbinelor și căutarea hranei (insecte) în preajma elicelor ucigașe. Sistemul de radio-locație al liliecilor nu sesizează eficient prezența morilor de vânt.

    Companiile care produc energie eoliană nu au programe adecvate pentru protecția bio-diversității.

    Ecological impact assessments fail to reduce risk of bat casualties at wind farms

    America’s wind farms are actually slaughtering millions of birds and bats annually

    When Bats Look for Meals Near Wind Power, Bats Die

  12. Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

    Donald Trump va face America „great again”.

    De la începuturi, America a fost „great” și datorită geologie ei – De ce este America o super-putere? Despre rolul geografiei și geologiei

    Un nour articol, publicat ieri, întărește această idee:

    How Geology Made America Great



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Constantin Crânganu


Constantin Cranganu

Constantin Crânganu este profesor de geofizică și geologia petrolului la Graduate Center și Brooklyn College, The City University of New York. Între 1980 și 1993 a fost asist... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

Că incompetența și corupția sînt legate, merg mînă în mînă, stau la aceeași masă, etc., ...

de: vintila mihailescu

la "Corupție sau incompetență?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)