marți, martie 19, 2024

Sectorul energetic romanesc. Patru obiective pe termen scurt si mediu

In ultimele opt-noua zile energia a acaparat, intr-o masura semnificativa, dezbaterea publica din Romania. Totul a inceput cu lansarea, sub cupola Academiei Romane, a “Pactului pentru energie” – un set de idei si concluzii comune pentru dezvoltarea sistemului energetic. La acest pact s-a ajuns dupa cateva luni de dezbateri si consultari intre : experti din domeniu, reprezentanti ai mediului de afaceri, comunitatea academica, cea politica dar si societatea civila. Acest document ar putea fi extrem de important si util pentru autoritatile romane, in incercarea de a revizui strategia energetica nationala.

Dupa lansarea “Pactului pentru Energie” au urmat lucrarile Consiliului European, dedicate intr-o buna masura energiei. Concluziile adoptate de cei 27 de sefi de stat sau guvern din Uniunea Europeana sunt importante deoarece reprezinta liniile directoare in privinta politicilor europene in materie de energie, in urmatorii ani. De urmarit, cum va interpreta aceste concluzii Comisia Europeana si ce se va intampla, mai ales, cu intentia, neasumata in mod oficial dar discutata informal in mediile de la Bruxelles, de a propune noi tinte unilaterale obligatorii pentru scaderea gazelor ce produc efect de sera (reducere cu 40% pana in 2030 in raport cu 2005) dar si de a creste ponderea energiilor regenerabile la 30-35% din total consum european in 2030, in raport cu aproximativ 10% in 2005 si 20% in 2020. Raspunsurile le vom afla in lunile care urmeaza, pana la sfarsitul acestui an.

Saptamana discutiilor despre energie, s-a incheiat cu o prestigioasa conferinta internationala organizata, la Bucuresti, de catre cunoscutul institut american – Aspen.

Urmarind dezbaterile si discutiile aferente acestor evenimente, cred ca pentru Romania sunt, cu adevarat importante pe termen scurt si mediu, patru obiective.

In primul rand este vorba de cresterea eficientei energetice. Aceasta ar trebui sa vizeze atat industria, cat si consumatorii casnici. Industria romanesca, desi beneficieaza de cele mai mici preturi la energie din UE, este pe unul din ultimele locuri la capitolul competitivitate. Chiar daca pretul e mic, daca consumul e dublu pentru a produce acelasi produs ca in Germania, factura cu energia pentru fabrica din Romania este mai mare. Este nevoie de un program de eficientizare a consumului, mai ales pentru marii consumatori. Este de neacceptat ca absorbtia fondurilor europene pentru eficienta energetica este deficitara. In plus, se impune continuarea si imbunatatirea programului de reabilitare termica a cladirilor. Acest program este cea mai sustenabila modalitate de ajutorare a populatiei vulnerabile pentru a face fata pretului facturii la energie. De asemenea, cred ca trebuie inceput si un program de eficientizare a iluminatului in toate scolile din Romania, folosindu-se metoda finantari externe cu plata din energia salvata dupa implementarea programului (sistemul ESCO). Un astfel de program care s-a mai derulat in alte tari din UE are si un impact educational mare.

Al doilea obiectiv ar putea fi imbunatatirea managementului si guvernantei corporative pentru companiile de stat. Procesul este in derulare, insa deocamdata nu s-au inregistrat rezultate pozitive notabile. Consultantii angajati pentru recrutare par mai degraba interesati in onorariile care le revin si decodarea unor semnale din mediul politic in privinta diversilor candidati, decat in evaluarea profesionista si propunerea unor solutii optime pentru companiile respective. Este insa, deocamdata, prematur sa tragem o concluzie finala in privinta derularii acestui proces pentru ca el inca nu s-a terminat si ca, oricum, performantele noilor manageri pot fi evaluate intr-un mod obiectiv doar in doi-trei ani.

Al treilea obiectiv important pe termen scurt este mentinerea sau, poate chiar cresterea, productiei actuale de hidrocarburi, din campurile aflate in exploatare de zeci de ani. Se vorbeste forte mult de noi resurse (ape adanci in Marea Neagra si gaze neconventionale) dar si de perspectiva ca aceste noi resurse sa aduca Romania, alaturi de Danemarca, intre tarile complet independente energetic din UE. Obiectivul este realizabil, in anumite conditii. Fara a reusi mentinerea productiei actuale din campurile vechi la nivelul existent, independenta dorita devine greu de realizat, mai ales in conditiile in care consumul este posibil sa isi schimbe actualul trend si sa intre pe unul crescator.

In sfarsit, ultimul obiectiv cred ca ar trebui sa vizeze un rol activ al Romaniei in definirea politicilor energetice europene. Este laudabil optimismul si dorinta de a juca un rol manifestate de autoritatile statului roman, in special la un nivel foarte inalt, insa este nevoie de un efort continuu si concertat. La sase ani de la aderarea la Uniunea Europeana inca se mai aude des in discursul public : “UE ne cere”, uitand ca UE suntem si noi. Suntem acolo la masa unde se iau deciziile si trebuie sa jucam. In energie asa cum e Romania, cu bunele si relele ei, ne putem uita in ochii oricui din Europa, cu demnitate. Avem o traditie bogata. Avem un prezent satisfacator. Avem perspective foarte bune. Putem sa facem mai mult in ceea ce priveste rolul si viziunea noastre in privinta politicilor energetice europene. Ca unul care si-a petrecut un numar de ani la Bruxelles, lucrand in mediul energetic european, stiu sigur ca nu e usor insa……se poate.

Distribuie acest articol

10 COMENTARII

  1. In ce priveste primul obiectiv enuntat se poate discuta dar mai ales trebuie construit corect.

    Atingerea obiectivelor trei si patru enuntate de autor depinde de modul in care se va face ceva real si corect in privinta managementului si guvernantei corporative in tara noastra (obiectivul doi). Dupa cum s-a pornit (repornit) nu prea se poate spera.

    Strategia energetica a Romaniei nu trebuie sa fie o compilatie din texte scrise sau adoptate in diferite foruri si nici o lista de lucrari de investitii la nivel national.

    Aceasta strategie trebuie sa fie rezultatul identificarii de catre profesionisti reali a unor tinte si cai de urmat ipentru conditiile Romaniei si trebuie sa obtina o larga acceptanta . Pe baza acestora este necesar sa fie elaborate solutiile si luate deciziile la nivel macro si micro.

    Totodata acestei strategii trebuie sa i se asigure un minimum de perenitate si flexibilitate de-a lungul ciclurilor politice ce se petrec iar legislatia sa prevada responsabilitatile institutionale si individuale, sociale si politice aferente functionarii, dezvoltarii si sigurantei sectorului energetic pe termen mediu si lung.

    • Minerii dati afara de eolienele scumpe si paguboase

      Eolienele produc energie la 530 lei pe MWh, de peste doua ori mai scump decit termocentralele, insa au prioritate in sistemul energetic desi genereaza paguba consumatorului si tarii. Jaf curat.
      Vezi Consumul Online de aici:
      http://www.transelectrica.ro/openflash/grafic.php#

      Ar fi mai ieftin data tara ar importa carbune din SUA si ar produce cu el energia care se genereaza acum de catre turbinele aeriene!

      • @iancu. In pretul platit de populatie pt. kwh pe carbune NU SUNT incluse:
        A. costurile de mediu pt. extractia de carbune (carbunele polonez livrat la Mintia e mai ieftin decat cel romanesc la gura putului)
        B. costurile de mediu pt. flotarea carbunelui
        C. costurile de mediu pt. haldele de steril de la termocentrale

        la momentul aplicarii riguroase a standardelor de mediu pretul pe kwh va creste considerabil

        In plus: subventionarea activitatii de minerit (platita de la bugetul general) nu se regaseste in factura.
        Recuperarea investitiei la eoliene cantareste azi GREU in factura, in timp ce nu vedem inca cat ar costa ceva retehnologizari la minerit.

        Uitam directiva UE (nu e tocmeala) ca sa ajungem la 20%.

        Nu are acest guvern nicio idee ce sa faca cu surplusul de energie, dar Nita si ai sai HABAR n-au de legea cererii si ofertei

  2. Sa le luam pe rand :
    1. Cresterea eficientei energetice.
    Am coordonat prima strategie serioasa in domeniu (1998, beneficiar ARCE), identificand 12 mari industrii energofage (cca. 75 % din consumul total de energie), strategie continand propuneri/proiecte concrete de eficientizare dpdv energetic.
    Evident, politicienii numiti la decizie de-a lungul timpului si-au vazut doar de interesele proprii si de partid.
    Intre timp multe companii au fost falimentate sau au scapat prin privatizare.
    Din nefericire, patronii n-au facut investitii nici in eficientizarea consumului de energie.
    Fiind vorba mai mult de companii private, strategia investitionala o face acum fiecare patron in parte, guvernului nerevenindu-i decat sa creeze conditii (legislatie) stimulative.

    2. Imbunatatirea managementui si guvernantei corporative in companiile de stat.
    Cum era de asteptat, managementul privat e doar o scamatorie prin care fostii directori care au falimentat companiile, sunt numiti acum (cu concursul firmelor de HR) manageri privatI cu salarii de 10-20 de ori mai mari
    Doar o gluma proasta, tipic damboviteana.

    3. Mentinerea sau, poate chiar cresterea, productiei actuale de hidrocarburi, din campurile aflate in exploatare de zeci de ani.
    Daca e vorba de campurile aflate deja in exploatare, se pune problema tehnologiilor/costurilor cu care resursele deja in exploatare pot fi valorificate in continuare.
    Dificil daca nu chiar imposibil, dupa parerea mea.
    Mai fezabila ar fi finalizarea grupurilor 3 si 4 de la Cernavoda, care ar disponibila pt. populatie gazele naturale consumate acum in termocentralele pe hidrocarburi.

    4. Rol activ al Romaniei in definirea politicilor energetice europene.
    Traditie bogata ? Rol activ ? Prezent satisfacator ?
    Nu s-ar zice, dupa cum s-au semnat capitolele „energie” si „mediu” din tratatul de aderare.
    Adica in genunchi, cu acceptarea totala, de ex., a normelor de mediu care acum ne costa enorm (investitii in instalatii de desulfurare, denoxare).
    Fara nici un fel de negociere, esalonare rezonabila in timp, finantare.
    Si asa o sa fie cat timp specialistilor nu li se cere parerea si nu se fac estimari ale efectelor masurilor propuse.

  3. Atat articolul, cat si raspunsurile de mai sus sunt clare si pe intelesul tuturor si multumesc autorilor pentru cele prezentate.
    Fara a avea pretentia de a fi considerat un specialist in domeniul energiei va rog sa imi permiteti cateva remarci.

    Este mentiontionat faptul ca „avem un prezent satisfacator”. Sunteti generos d.le Nicolescu si stiu ca este greu de acceptat acest lucru si sper sa fiu contrazis: prezentul este un dezastru. Strategia energetica si politicile energetice actuale sunt lipsite de coerenta. Sunt doar niste documente subordonate politicului, aliniate inteleselor de grup sau in unele cazuri intereselor personale. Am incercat in nenumarate randuri sa parcurg documentele emise de autoritatile responsabile, dar lectura a devenit imposibila. Si cum pot fi cladite proiecte durabile, daca regulile sau standardele sunt interpretabile si lipsite de esenta.
    Cresterea eficientei energetice specificate la punctul 1 nu poate fi realizata fara un inventar sincer al prezentului si o prognoza clara a viitorului. Imi doresc o scoala reabilitata termic cu un iluminat finantat prin sistemul ESCO, dar oare cate scoli vor mai fi utilizate in urmatoarea perioada? Tinerii pleaca din tara, populatia scade, bunicii ramasi acasa nu se intorc in bancile scolilor.

    Managementul si guvernanta corporativa nascuta pe criterile actuale (stabilite cum era de asteptat sub influenta politica) au putine sanse in a transforma industria energetica din Romania si a o integra in piata europeana.

    Cresterea productiei actuale de hidrocarburi. Imi cer scuze dar argumentele dumneavoastra sunt putin subiective. Productia interna, destinata consumului intern nu trebuie crescuta atata timp cat eficienta energetica a consumatorilor este scazuta.

    „…un rol activ al Romaniei in definirea politicilor energetice europene”. :) Asa vrea sa vad echipa mea favorita de fotbal jucand o semifinala de cupa UEFA, dar stiu ca inainte de a vedea aceasta trebuie sa o vad jucand un fotbal cinstit in campionatul intern.

    Raman optimist, resurse exista atat energetice cat si umane, dar depinde mult de modul in care o sa le folosim.

    Orice remarca e binevenita.

  4. Trecerea usoara catre surse de energie mai putin poluante si mai ieftine pe termen lung ar fi necesara, insa trebuie urmarita si puterea de cumparare a romanului si starea industriei. Daca pe vremea lui Ceausescu se consumau 12.500MWh, astazi se consuma 5000MWh. Daca vom mai mari pretul la energie s-ar putea sa ajungem la consumuri de 4000MWh si atunci vom avea un sistem energetic supradimensionat ce va produce paguba.

    Hidrocentralele noastre produc energie curata, noi nu trebuia sa ne asumam niste cifre fara a include hidrocentralele mari.

    Pretul mare la energie ne scumpeste productia (exporturile) si ne face sa fim necompetitivi. Daca mai continuam cu subvetiile aberante la energie vom distruge si bruma de industrie care ne-a mai ramas.

  5. Vreme trece, vreme vine,/Toate-s vechi si noua toate;/Ce e rau si ce e bine/Tu te-ntreaba si socoate.

    Despre independenta energetica, eficienta energetica, productia de hidrocarburi, pe stil vechi:

    Despre independenta energetica:extras dintr-un articol-interviu din 1987 cu Mihail Florescu-ministru secretar de stat la Comitetul National pt. Stiinta si Tehnologie, articol intitulat ˝Cu toate fortele in infaptuirea noii revolutii tehnico-stiintifice˝:
    ˝Accelerarea introducerii si extinderii progresului tehnic in toate domeniile si ramurile de activitate va contribui in mod hotarator […] la realizarea obiectivului strategic al acestui cincinal.Dezvoltarea bazei energetice prin extinderea utilizarii carbunilor, valorificarea potentialului hidroenergetic, realizarea programului constructiei de centrale nuclearo-electrice, folosirea tot mai larga a noilor surse de energie, intensificarea recuperarii resurselor energetice refolosibile, aplicarea unui regim sever de economisire a tururor formelor de energie, asigurandu-se conditiile ca Romania sa devina independenta din punct de vedere energetic.˝
    ˝Dezvoltarea mai rapida a bazei proprii de materii prime si materiale prin intensificarea activitatii de descoperire si punere in valoare a noi zacaminte, inclusiv a uno minereuri mai sarace in substante utile sau situate in conditii grele de exploatare, promovarea tehnologiilor avansate in domeniul petrolier si minier˝
    Conform declaratiei lui Mihail Florescu, obiectivul strategic al cincinalului 1986-1990 era independenta energetica.

  6. ˝Angajarea deplina pentru asigurarea resurselor energetice ale tarii˝-interviu cu Ioan Folea, ministrul minelor, petrolului si geologiei in 1987:
    ˝In aceasta perioada nivelurile de extractie se bazeaza pe situatia actuala si de perspectiva a rezervelor, pe intensificarea forajului de mare adancime si pe platforma maritima.Se va acorda totodata o atentie deosebita infaptuirii programului aprobat de connducerea partidului si statului pentru punerea in exploatare a rezervelor de titei si gaze descoperite in platforma continentala a Marii Negre, prin asigurarea intr-un timp foarte scurt a extractiei titeiului din primele sonde˝

  7. Tezpe˝Am coordonat prima strategie serioasa in domeniu (1998, beneficiar ARCE), identificand 12 mari industrii energofage (cca. 75 % din consumul total de energie), strategie continand propuneri/proiecte concrete de eficientizare dpdv energetic˝

    Same old story.Gheorghe Dinu, ministrul industriei chimice, in 1987:
    ˝Astfel, in industria de amoniac si ingrasaminte se prevad modernizari in vederea reducerii consumului de gaz metan prin utilizarea de catalizatori care reduc temperaturile si presiunile de lucru, recuperarea hidrogenului si a argonului din gazele de purja, recuperarea caldurii de proces.Masurile se vor aplica esalonat la toate instalatiile de amoniac.Modernizarea fabricilor de acid azotic prin inlocuirea cu altele de conceptie romaneasca cu consumuri energetice scazute, predum si recuperarea platinei din sitele catalizator antrenata de gazele nitroase.
    In industria clorosodica se prevede modernizarea instalatiilor de electroliza cu catod de mercur a clorurii de sodiu, inlocuirea anozilor de grafit cu anozi de titan, inlocuirea compresoarelor cu clor cu turbocompresoare si introducerea calculatoarelor de proces.˝

    Si se continua in acelasi registru cu masuri de crestere a eficientei energetice privind instalatiile de soda calcinata, instalatiile de intermediari din domeniul pesticidelor (alchilamine, alchilenamine, naftol, fosgen, ortofenilendiamina samd), industria de medicamente si cosmetice, industria de lacuri, vopsele si rasini, industria celulozeri si hartiei, industria aluminiului si in general industria metalurgica neferoasa (despre care se spunea ca va conduce la cresterea gradului de scoatere la 94% la cupru, 86,7% la zinc si 81,4% la plumb).˝
    Va sa zica, toate-s vechi..

    • Simplist.
      In anii `80 Misu Florescu & Co. erau doar niste activisti de partid (unii foarte obositi, spre final) pusi la CNST/ministere doar ca sa coafeze raportarile din teritoriu catre sefa suprema, acad. dr. ing. Lenutza si catre marele carmaci Pingelica.
      In `98 structura consumului/ponderea marilor consumatori de energie era cu totul alta fata de anii `80.
      Strategia de care vorbeam a facut un inventar riguros atat in privinta ponderii cat si a consumului specific/total de energie, o fotografie a situatiei reale in acel moment.
      De la care s-a plecat in recomandarea politicilor/programelor/proiectelor concrete, pe baza tehnologiilor de varf existente la nivel mondial.
      In felul asta s-a evaluat si potentialul de conservare la nivel de economie in Romania.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Razvan Eugen Nicolescu
Razvan Eugen Nicolescu
Razvan Nicolescu este consultant in cadrul Deloitte. In trecut a fost Președinte al Agenției Europene de Reglementare in Energie, iar in 2014 a fost ministrul roman al energiei

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro