joi, martie 28, 2024

Sfârșitul energeticii carbonului hard în Europa și o tranziție mediată de puterea atomului

Consiliul European din 20-21 iunie 2019 a adoptat Agenda Strategică a Uniunii Europene pentru 2019-2024, care se axează pe patru priorități principale: (i) protejarea cetățenilor și a libertăților; (ii) dezvoltarea unei baze economice solide și pline de vitalitate; (iii) construirea unei Europe verzi, echitabile, sociale și neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei și (iv) promovarea intereselor și valorilor europene pe scena mondială.

În privința construcției unei Europe verzineutră din punct de vedere climatic, Consiliul European a invitat Consiliul UE și Comisia Europeană să avanseze cu lucrările privind procesele și instrumentele ce vor fi instituite pentru a atinge acest scop până în anul 2050, dar ținând cont de următoarele imperative: (i) să fie luate în calcul particularitățile țărilor UE; (ii) menținerea competitivității industriei europene; (iii) recurgerea la măsuri echitabile și echilibrate din punct de vedere social; (iv) respectarea dreptului statelor membre de a decide asupra propriului mix energetic și (v) valorificarea măsurilor deja adoptate în vederea atingerii obiectivului de reducere a emisiilor până în anul 2030.

La câteva zile după summit-ul liderilor europeni, comisarul Miguel Arias Cañete declara că s-a obținut deja un important progres în condițiile în care majoritatea țărilor Uniunii Europene sunt de acord cu țintele pentru anul 2050, și nu este nimeni surprins, în același timp, de faptul că există câteva țări ale Uniunii care consideră că mai sunt necesare încă discuții serioase asupra implicațiilor pe care le va avea alegerea acestui set de politici în domeniul schimbărilor climatice.

Vocile care pun sub semnul întrebării nu atât țintele din pachetul european privind schimbările climatice pentru anul 2050, pe care le consideră, în principiu, legitime, cât fezabilitatea atingerii acestora de către economiile din estul Uniunii într-un termen atât de scurt, precum și determinarea cu care statele membre dezvoltate din Uniune vor acționa solidar pentru a sprijini aceste economii bazate pe energetica carbonului, sunt: Polonia, Cehia, Ungaria și Estonia.

Într-un articol publicat de Politico la finele lunii iunie ac.(1), sunt inventariate preocupările celor patru state membre ale Uniunii Europene care exprimă rezerve la ambițioasele ținte ale Bruxellesului și care, în final, conduc la același mesaj: ca să atingem acele ținte, pe care și noi suntem dornici să le asumăm, avem nevoie de bani, de foarte mulți bani.

Încă deținătoare a președinției Consiliului Uniunii Europene, România nu s-a alăturat celor patru la Consiliul European de la finele lunii iunie ac., deși are structural aceleași probleme: o mare parte din producția de energie este tributară carbonului hard (cărbune). Să înțelegem că avem deja soluții care ne permit să privim mai detașați viitorul?

CEI PATRU…

Polonia, explică Politico, este economia cea mai importantă dintre cele patru, iar premierul Mateusz Morawiecki le-a explicat partenerilor săi din Consiliu că la acest moment expansiunea rapidă a economiei țării sale este susținută în proporție de 80% de producerea de energie în termocentrale alimentate cu cărbune. Acest model energetic nu va putea fi schimbat peste noapte, fără a induce șocuri în economie și, implicit, în societatea poloneză; ori acceptarea voluntaristă a țintei 2050 reprezintă implicit echivalentul asumării deliberate a inducerii unor șocuri care ar distorsiona puternic economia țării sale.

Ca să fie și mai plastică analogia, ministrul Jadwiga Emilewicz explica:

Mixul energetic al Franței se bazează în proporție de 80% pe energia atomică, ceea ce înseamnă că pentru ei atingerea obiectivului de neutralitate climatică până în anul 2050 este mult mai puțin costisitor decât ar fi pentru noi.”

Premierul ungar Viktor Orban, în stilul său franc de a exprima abordarea guvernului de la Budapesta în problemele europene, atenționa că obiectivul atingerii neutralității climatice în trei decenii implică achiziționarea rapidă de noi și costisitoare tehnologii, iar Ungaria pur și simplu nu are bani. După care a adăugat:

Noi pur și simplu nu putem susține propunerile până când nu știm ce fonduri ne poate pune la dispoziție Uniunea în așa fel încât să putem susține modernizarea economiei.”

Andrej Babiš, premierul Cehiei, a nuanțat puțin spre deosebire de partenerii săi din Grupul Vișegrad, explicând partenerilor din Consiliu că are dubii că țintele 2050 sunt realiste, în condițiile în care, în timp ce Uniunea Europeană este preocupată să reducă emisiile de carbonrestul lumii își permite să facă invers și investește în tehnologii energetice vechi, bazate pe carbon, dar care produc o energie mult mai ieftină.

Estonia a oferit exemplul unui scepticism sănătos – iar guvernul României ar putea să ia seama -, prin premierul Jüri Ratas, care a explicat că țara sa și-a atins deja în proporție de 80% țintele privind reducerea emisiilor de carbon, dar acei 20% care au mai rămas sunt partea cea mai dificil de gestionat. Guvernul său face analize detaliate pentru a identifica o soluție care să permită Estoniei asumarea țintei de neutralitate climatică pentru anul 2050, iar până la finalizarea acestora nu-și poate asuma nimic.

Ca o concluzie pentru poziția formulată de cei patru, ministrul polonez de externe, Jacek Czaputowicz, a conchis pentru Consiliu: ”Suntem pentru protecția climei și așteptăm un plan serios.”

…SUNT DE FAPT MAI MULȚI?

Să zicem că, fiind implicat în organizarea Consiliului European ca președinte al Consiliului UE și broker (onest) al ultimelor negocieri pe Agenda Strategică pentru 2019-2024, guvernul României a înțeles să nu formuleze obiecții în manieră fermă, așa cum au făcut-o Ungaria, Polonia, Cehia și Estonia, față de țintele de neutralitate climatică; doar că atunci, implicit, Bucureștiul și-a asumat o conduită și un set de politici menite să ne asigure că suntem înscriși pe drumul către respectivele ținte.

De la această asumpție plecând, mi-am propus să fac o testare rapidă, trecând în revistă unele evenimente din energetica carbonului de la noi, pentru a evalua dacă România este cu adevărat pregătită pentru tranziția către neutralitatea climatică: are politici setate, și-a propus investiții, are planurile de finanțate dimensionate, se cunoaște pe ce mix energetic ne putem baza în tranziția post carbon (hard), dacă este cazul etc.

Prima știre care mi-a reținut atenția a fost o analiză HotNews, privind situația celui mai mare producător de energie electrică din cărbune al țării, și anume Complexul Energetic Oltenia(2). Astfel, concluzia analizei este aceea că: ”Situația financiară a Complexului Energetic Oltenia, companie cu 13 mii de angajați, este din ce în ce mai gravă. Anul 2019 se anunță chiar mai prost pentru companie, după ce anul trecut a înregistrat pierderi de peste 1,1 miliarde de lei.

Pentru rezultatele financiare absolut dezastruoase ale anului 2018, care se preconizează a fi la fel și în anul 2019, am reținut că managementul Complexului Energetic Oltenia, susținut de o parte a conducerii Ministerului Energiei (de fapt chiar de ministrul Anton Anton), dă vina pe costurile foarte mari cu certificatele de emisii de dioxid de carbon, care trebuie achiziționate anual pentru a obține dreptul de funcționare, și care la CEO au ajuns să depășească 40% din cifra de afaceri.

Alte voci din ministerul de resort nu sunt de acord cu managerii Complexului, pe care îi acuză fățiș de proasta gestiune a afacerii; este cazul secretarului de stat Marius Dumitrașcu, care a înțeles că genul de atitudine pe care îl are conducerea CEO este incompatibil cu trendul european (și buna guvernanță): ”Ceea ce este trist, ceea ce mă face pe mine să urlu câteodată, este că au fost momente în timp pe parcursul anului 2018 când au avut disponibil, au avut bani în conturi, certificatele erau în medie 7 euro și nu le-au achiziționat, deși tendința era de creștere, erau informații în acest sens.

În principiu, statul român a definit o politică și pentru energetica lignitului, deocamdată fiind în discuție: (i) investiția pentru un grup energetic nou, de 600 MW, la Rovinari, pentru care se poartă negocieri cu corporația China Huadian Engineering Co.Ltd.(3), (ii) perspectivele unor investiții în stocarea geologică a dioxidului de carbon, pomenite fulgurant de ministrul Anton Anton, dar fără nicio dezvoltare concretă și, în fine, (iii) proiectul Craiova II, integrat, prin care un grup energetic va face tranziția de la cărbune la gaze naturale, alimentându-se din depozitul de gaze de la Ghercești, iar stocarea în depozit va fi asistată energetic cu centrale eoliene(4).

Dincolo de bunele intenții, dacă ne întoarcem la realitate, viitorul suportă extrem de multe nuanțe. Secretarul de stat din Ministerul Energiei, Doru Vișan, făcea în iunie ac., înainte de Consiliul European, o serie de declarații(5) cu nimic mai prejos decât ale celor patru:

– ”Dacă vrem să eliminăm în totalitate cărbunele, trebuie să găsim cu adevărat alternativa. Analiza la ora actuală arată că nu putem acest lucru. România nu-și poate permite, cel puțin până în 2030, să renunțe total la cărbune. Nu poate. Este pusă în pericol securitatea energetică”;

– ”Din păcate, noi trebuia să avem o abordare de genul următor: în primul rând să definim până când păstrăm cărbunele, la ce putere îl păstrăm, corelat cu punerea de noi capacități pe gaz, că aceasta este alternativa, și sigur cu componenta de regenerabile, cu factorul de instabilitate care există, pe baza prognozelor și statisticii de până acum”;

– ”Așa cum știți și dumneavoastră, și cum sunt și previziunile, presiunea asupra cărbunelui va continua, ea s-a materializat în 2019 pentru anul 2018 la un 23 de euro, aproape de 24 de euro pe certificat, ajungând la o cifră pe care, dacă o discutam acum câțiva ani, niciunul dintre noi nu acceptam acest lucru: 42% din cifra de afaceri.

Ideea nu este aceea de a-l contrazice pe secretarul de stat Vișan – mai puțin acolo unde s-a postat singur în contradicție cu colegul său de minister, secretarul de stat Dumitrașcu -, ci de a înțelege de ce România, cu problemele pe care le are, a părut să facă opinie separată față de Ungaria sau Polonia, deși evident că împărtășește aceleași temeri.

Pe de altă parte, plecând tot de la afirmațiile lui Doru Vișan, dacă soluția de tranziție este gazul natural, atunci cum se explică blocajul în proiectele privind exploatarea rezervelor de gaze naturale din Marea Neagră, acolo unde guvernul a găsit mai degrabă soluții de descurajare ale investitorilor, care par să culmineze cu anunțul companiei americane ExxonMobil că se retrage din proiectul în care este partener cu OMV Petrom.

O analiză a Profit.ro(6) conchide că ExxonMobil este decis să se retragă din proiect, deși a investit circa 700 milioane de dolari în operațiunile de explorare, iar autoritățile române poartă în cea mai mare parte responsabilitatea acestei decizii ,întrucât au considerat că indiferent cât întind coarda în materie de balet legislativ, modificând înțelegerile privind taxarea și impozitarea operațiunilor petroliere off-shore, ”câinele nu va pleca de la măcelărie”; adică ExxonMobil va ține cont în adoptarea FID mai degrabă ca banii deja investiți să nu fie irosiți și că deși mai mic, profitul din extracția gazelor din Marea Neagră va fi totuși semnificativ.

După ce în urmă cu puțini ani și Chevron procedase într-o manieră relativ similară, ai fi zis că autoritățile române au deprins lecția negocierii cu marile companii energetice americane. Retragerea ExxonMobil nu înseamnă că proiectul nu ar putea în cele din urmă să fie dezvoltat, dar dă în piață un semnal cu impact greu de estimat la acest moment.

Analiza Profit.ro mai atrage atenția că România a pierdut o oportunitate majoră, alegând să balanseze în loc să profite, urgentând dezvoltarea proiectelor. Exitul ExxonMobil este semnalul că alte proiecte concurente (coridorul sudic, Nord Stream II, gazele din estul Mediteranei) au avansat și vor inunda cu gaze piața românească; efectul: poate că la început gazul ieftin va impulsiona soluția construcției/ adaptării termocentralelor pentru producția pe gaze naturale (alternativa acreditată de Vișan), după care România, pentru că a ratat să-și pună în valoare potențialul propriilor rezerve naturale, va deveni dependentă de importuri în termeni absoluți.

MIZA PE ENERGIA NUCLEARĂ

Mă întorc din nou la cei patru cu observația că, deși în Uniunea Europeană celor din Grupul de la Vișegrad li se spune rebeli, nimeni, niciodată, nu i-a considerat naivi sau lipsiți de capacitatea de a-și administra înțelept economiile. Ori Polonia, Cehia, Slovacia și Ungaria se bazează pe energetica nucleară în tranziția către neutralitatea climatică. La fel și Bulgaria.

România a anunțat la rândul său că are intenția de a dezvolta noi capacități, însă, la fel ca în cazul exploatării gazelor naturale din Marea Neagră, negocierile trenează de (prea) mult timp, iar varianta care se află pe masa de negociere pare să nu fi fost cea mai inspirată. Întârzierile noastre, combinate cu avansul rapid al celorlalte proiecte din regiune, ne lasă șanse tot mai mici să beneficiem de confortul de a încheia cel mai bun parteneriat pentru dezvoltarea de grupuri noi la Cernavodă.

Polonia se bazează în proporție de 90% pe cărbune ca să își asigure nevoia de consum de energie electrică. Ministrul polonez al energiei, Krzysztof Tchórzewski, la Forumul Economic de la Krynica din septembrie 2017 a anunțat însă că investiția pe care o derulează în construcția a trei centrale termoenergetice alimentate cu cărbune ar putea fi ultima pe care guvernul de la Varșovia o face în domeniul combustibililor fosili(7).

În schimb, Krzysztof Tchórzewski a prezentat la Krynica câteva detalii ale unui plan guvernamental de dezvoltare a unor capacități energetice nucleare, explicând: ”Am vrea să construim 3 centrale, câte una în 5 ani, prima dintre acestea să fie operațională în 2029”. La acel moment costurile estimate pentru proiect erau de 6 miliarde euro.

La începutul anului 2019, același Krzysztof Tchórzewski a revenit cu noi detalii legate de planurile de dezvoltare ale energeticii nucleare și, mai ales, cu noi cifre: astfel, ministrul a anunțat că Polonia intenționează să construiască o centrală nucleară cu o capacitate de 6 GW, cu opțiunea extinderii până la 9 GW, în ideea de a reduce emisiile de CO2 și a-și asigura aprovizionarea cu energie.(8)

Oficialul polonez a afirmat că speră ca Statele Unite să ofere sprijin pentru proiect, după ce ambele țări au semnat un memorandum de cooperare în domeniul energetic, inclusiv al energiei nucleare. De asemenea, Krzysztof Tchórzewski a sugerat că mai mulți parteneri străini ar putea fi implicați în acest proiect: ”Este nevoie de investitori pentru aproximativ 30 de miliarde de dolari, însă acești bani ar urma să fie furnizați pe o perioadă de 20 de ani”, adăugând că întreaga investiție este estimată la aproximativ 60 de miliarde dolari.

Ungaria are planuri de extindere a centralei nucleare de la Paks cu încă două noi reactoare. Conform înțelegerii politice la nivel înalt, dintre Viktor Orban și Vladimir Putin, antreprenorul va fi compania de stat rusă Rosatom, care va livra Ungariei tehnologia VVER1200 pentru cele două reactoare noi.(9)

Centrala nuclear-electrică de la Paks are deocamdată patru reactoare cu puterea instalată de 500 MW, tehnologia fiind tot rusă. Centrala acoperă aproape jumătate din consumul de energie al țării și este de presupus că noile grupuri, de 1200 MW fiecare, vor deveni un atu serios pentru Ungaria nu doar pentru a limita drastic importurile, ci chiar pentru opțiunea de a deveni un exportator de energie electrică în regiune.

La acest moment circa o treime din consumul de electricitate al Ungariei este asigurat din importuri, iar extinderea centralei de la Paks cu cele două reactoare noi, care vor înlocui în timp vechile unități construite în anii ’80, este de peste un deceniu în planurile Budapestei.

Cehia a aprobat încă din anul 2019 planul de dezvoltare de noi unități la centrala nucleară de la Dukovany, începând cu anul 2024. Planul a fost propus de o subsidiară a companiei energetice integrate cehe CEZ și prevede că guvernul va furniza garanții pentru ca proiectul să poată obține finanțare mai ieftină, în timp ce iar potențialii contractorii ar urma să fie selectați în anul 2024.(10)

Ministrul ceh al industriei, Karel Havlicek, a precizat că guvernul ceh nu vrea să garanteze un anumit randament al investiției, așa cum, de exemplu, a procedat guvernul britanic, care a oferit garanții cu privire la prețul viitor al energiei electrice ce va fi vândut de noua centrală nucleară de la Hinkley Point C: ”Nu vom urma modelul britanic al unui sistem de tip CFD, contract pentru diferență, dar cu toate acestea vrem să oferim garanții de stat. Ce vor acoperi aceste garanții este un subiect ce va fi discutat ulterior. Ne așteptăm ca CEZ să fie investitor, iar CEZ va intra în acest proiect pe riscul său.”

Declarațiile ministrului ceh sunt interesante, pentru că și România negociază astăzi proiecte de dezvoltare energetică (unitățile noi de la Cernavodă, noul grup de 600 MW de la Rovinari) cu antreprenori chinezi (este și cazul Hinkley Point C) ce vor garantarea investițiilor inclusiv printr-un mecanism CFD. Cum speră Cehia să găsească investitori printr-un alt sistem de garanții guvernamentale, și dacă va și avea succes, rămâne de văzut.

RUSIA SI OBSESIA DE A TRANSFORMA TOTUL INTR-O ARMĂ

În competiția globală, Kremlinul resimte instinctiv cum argumentele Federației Ruse sunt tot mai puține, în timp ce establishment-ul politic nu renunță nici la discursul de mare putere, nici la ambițiile pe care le formulează, fără de care puterea în stat ar fi definitiv pierdută. Așadar transformă într-o armă orice argument de care dispune (sau uneori doar crede că dispune) și într-un război orice competiție la care participă, invitată sau nu.

Mini-seria de televiziune Cernobyl, difuzată de posturile de televiziune HBO și Sky, are meritul de a pune în discuție un reflex al puterii politice ruse de astăzi absolut similar cu cel al regimului ce conducea Uniunea Sovietică și care, confruntat în aprilie 1986 cu un dezastru major cauzat de explozia reactorului numărul 4 al centralei nucleare Cernobîl, din nordul Ucrainei, a gestionat dezastruos și cinic atât operațiunile de salvare, cât și pe cele de limitare ale efectelor dezastrului.

Presa rusă, ca la comandă, s-a lansat în atacuri împotriva serialului, probabil și ca urmare a faptului că, deși difuzat doar on-line în Rusia, Cernobyl a avut un mare succes de public, pe care stablishment-ul l-a dorit cu siguranță contracarat; așa se face că au apărut reacții de genul(11):

(i) ”Dacă anglo-saxonii filmează ceva legat de ruși, cu siguranță nu va corespunde adevărului” – afirmația îi aparține unui editorialist pe care TMT în consideră ca ultra-pro sovietic, și anume Anatoly Vasserman;

(ii) ”Mai lipseau urșii și acordeoanele”, este replica lui Stanislav Natazon, vedeta știrilor de la Rossia 24. Postul de știri Rossia 24 s-a străduit de asemenea să-i contrazică pe scenariștii serialului, care au încercat să lege sinuciderea lui Valery Alekseyevich Legasov, cel care a condus ancheta asupra cauzelor dezastrului de la Cernobîl, de presiunile pe care liderii Partidului Comunist le-au exercitat asupra sa, pentru a ascunde anumite fapte în raportul pe care l-a înaintat AIEA.

Potrivit editorialului Rossia 24, Legasov ar fi avut deplină autoritate și libertate în acțiunile sale, a putut chiar să publice în Komsomolskaya Pravda pe tema dezastrului și au fost prezentate și argumentele lui Mihail Gorbaciov, care a negat că Partidul ar fi refuzat să-i acorde lui Legasov titlul de Erou al Muncii Socialiste, cea mai înaltă distincție în stat.

Valery Alekseyevich Legasov

Așa, ca la Radio Erevan, putem menționa retroactiv că scenariștii Cernobyl nu s-au înșelat prea mult: lui Valery Alekseyevich Legasov publicația Komsomolskaya Pravda i-a respins articolul la publicare în anul 1987 și l-a publicat la două săptămâni după sinucidere, iar în privința onorurilor PCUS, Legasov a fost îndreptățit să creadă că este persecutat, în condițiile în care Partidul acordase titlul de Erou al Muncii Socialiste mai multora dintre cei implicați în operațiuni și în anchetă, iar pe el l-a omis; i l-a acordat până la urmă, dar postum.

Dacă atitudinea Federației Ruse de astăzi nu diferă de cea a Uniunii Sovietice, întrebarea care se pune este cât de sigură este astăzi operarea centralelor nucleare ruse, sau construite cu tehnologie rusă (RBMKEGPVVER etc.) în străinătate de Rosatom (Rosatom State Nuclear Energy Corporation), chiar dacă acestea sunt periodic inspectate/verificate și de experții AIEA.

Rusia se află în competiția globală cu alte state producătoare de tehnologii nucleare civile, ofertând tehnologia VVER (atât VVER–1200, cât și versiunea de capacitate mai mică VVER-600) pentru diverse zone ale lumii (vezi tabelul din figura 1), inclusiv în Uniunea Europeană (Slovacia, Ungaria, posibil Bulgaria).

Figura 1; sursa Wikipedia

Recent, presa internațională publica știrea(12) că Rusia are în plan să transporte pe Oceanul Arctic o centrală nucleară plutitoare, numită ”Amiral Lomonosov”, pe o distanță de aproximativ 3.500 de mile marine, de la Murmansk la Pevek.

Decizia Moscovei a atras critici ample din partea activiștilor de mediu, care au poreclit ”Amiral Lomonosov” un Cernobîl plutitor. Proiectul face parte din planurile Kremlinului de dominație în zona arctică, iar platforma plutitoare, lungă de 144 de metri, cu două reactoare nucleare de tip KLT-40 (similare cu cele care echipează spărgătoarele de gheață rusești) ar trebui să furnizeze electricitate localităților din regiunea Ciukotka și companiilor care extrag acolo hidrocarburi și pietre prețioase.

Traseul arctic al Amiral Lomonosov

Cum spuneam, pentru Rusia totul este sau poate deveni o armă cu utilitate geopolitică. Rusia a ofertat cu tehnologie nucleară Iranul, aliatul din orientul Mijlociu, imediat după ce s-a semnat JCPOA, construiește de asemenea centrale nucleare în India (adversarul neîmpăcat al Pakistanului), în Turcia lui Erdogan și, după Slovacia, caută să dezvolte proiecte în Ungaria și Bulgaria, state membre ale Uniunii Europene, pe lângă piețele sale tradiționale (China, Vietnam, Belarus etc.).

DOUĂ SOLUȚII PENTRU ACELAȘI VIITOR: GERMANIA ȘI MAREA BRITANIE

Sunt cunoscute planurile Germaniei de a renunța la producția de energie în centrale nucleare începând cu anul 2022. Este o opțiune politică, se pare larg susținută de opinia publică și exprimată puternic de Partidul Verzilor; doar că odată consolidată această opțiune, politicienii germani și implicit guvernanții au început să întoarcă privirile către capacitățile nucleare din proximitate și să ceară unor state ca Franța și Belgia să ia în considerare de urgență închiderea reactoarelor vechi.(13)

Ținta clară a politicienilor și activiștilor germani sunt cele două centrale nucleare ale Belgiei, și anume Tihange, cu trei grupuri energetice, și Doel, cu patru grupuri energetice, operate de Electrabel și puse în funcțiune în deceniile opt și nouă ale secolului trecut. Belgienii au respins ”îngrijorările” Germaniei ca fiind nefondate, dar au acceptat, în anul 2016, să constituie o comisie nucleară comună de safety, care să inspecteze periodic cele două centrale nucleare belgiene.

Germania a încheiat acorduri similare și a constituit comisii comune de nuclear safety și cu Franța, respectiv cu Cehia, din aceleași motive. Pe de altă parte, focusându-se pe cele două centrale belgiene operate de Electrabel, care este o subsidiară a Engie, guvernul și activiștii germani au transmis implicit un semnal de nemulțumire și spre politicile Franței în materie de energie nucleară.

Ministrul luxemburghez al mediului, Carole Dieschbourg, a dat indirect glas acestei nemulțumiri, chemând la coagularea unei alianțe europene anti-nucleare, primul partener al alianței urmând să fie, desigur, Germania. Nici Austria nu are o abordare foarte diferită, în condițiile în care, asemeni vecinului său din nord, pune o extraordinară presiune pe Cehia și Slovacia, sub pretextul securității nucleare, cu intenția implicită de a bloca inclusiv planurile pentru modernizarea sau extinderea centralelor nucleare existente.

Marea Britanie a decis în anul 2008 să dea curs unui program de dezvoltare de noi grupuri atomo-energetice la Hinkley Point și astfel s-a dat starul proiectului Hinkley Point CHinkley Point B, centrala nucleară în funcțiune, este operată de EDF Energy, iar pentru dezvoltarea noului proiect, o subsidiară a EDF, și anume NNB Generation Company s-a asociat cu concernul chinez China General Nuclear Power Co. (cu care negociază și România, pentru unitățile noi de la Cernavodă).

Noul proiect de la Hinkley Point va avea două grupuri atomo-energetice cu capacitate instalată de 1630 MW fiecare, proiectul fiind de tip EPR aparținând AREVA (unități similare se mai construiesc în Finlanda, la Olkiluoto, în China, Taishan 1 și 2, respectiv în Franța, la Flamaville) și va asigura, la punerea în funcțiune, circa 13% din producția de energie a regatului. Costul investiției, estimat inițial (în 2009) la 12,4 miliarde de lire a ajuns în anul 2018 să fie evaluat la peste 20 de miliarde de lire, în timp ce anul punerii în funcțiune este prevăzut pentru 2025.

Proiectul din Marea Britanie este interesant pentru România, pentru că investitorii EDF și CGNPC au negociat cu guvernul Marii Britanii o schemă de ajutor de stat de tipul CFD, care să le asigure un preț de vânzare în jurul a 85 de lire/MW (Autoritatea Națională de Audit calculând că planul îi va costa consumatorii britanici circa 50 de miliarde de lire în total). Fiind în cauză un ajutor de stat, a fost notificată Comisia Europeană, care și-a dat acordul în octombrie 2014.

În mod evident, proiectul s-a confruntat și se confruntă cu multe critici, întrucât se consideră că Whitehall a autorizat cea mai costisitoare variantă posibilă, eludând cu obstinație multe alte variante mult mai favorabile. Dieter Helm, profesor de economie la Oxford, a calculat de exemplu că dacă guvernul se împrumuta din piață și finanța proiectul la o dobândă de 2%, față de 8,5-9% rata costului de capital la EDF, proiectul ar fi fost cu mult mai ieftin.

Doi cercetători de la Universitatea din Sussex, Andy Stirling și Phil Johnstone, au mers chiar mai departe cu asumpțiile, informând parlamentarii că de fapt mecanismul negociat ca ajutor de stat pentru Hinkley Point C ar ascunde o subvenționare încrucișată nedeclarată a programului militar Trident de dezvoltare de submarine nucleare.

În anul 2015 consilierul politic al Theresei May, Nick Timothy, a publicat un articol în care i-a criticat dur pe David Cameron și George Osborne pentru că au permis implicarea companiilor chineze în sectoare cheie ale economiei britanice, dând exemplul proiectului Hinkley Point C. Cu toate acestea, în septembrie 2016 primul guvern condus de Theresa May a autorizat continuarea proiectului respectiv, în formula cunoscută, care include și investitorul chinez.

În fine, îngrijorări serioase au apărut în Marea Britanie datorită mai multor probleme de safety raportate la tehnologia EPR atât la grupurile energetice de la Flamaville cât și de la Olkiluoto. În anul 2016 directorii EDF Thomas Piquemal și Gérard Magnin au demisionat, motivând că nu-și pot asuma riscurile proiectelor cu tehnologia Areva – EPR.

Chris Bakken, director de proiect la EDF Energy, la momentul în care a părăsit compania (martie 2016), s-a văzut nevoit să dezmintă pentru mai multe publicații(14)faptul că plecarea sa ar avea vreo legătură cu existența unor probleme de safety la viitoarele grupuri de la Hinkley Point C, și a ținut să precizeze că dacă s-au făcut erori la Flamaville și la Olkiluoto, în niciun caz acestea nu se vor repeta și la proiectul britanic.

FACEM ȘI NOI CEVA?

Petrișor Peiu, în ”15 proiecte naționale care ar putea transforma România”(15), numea o serie de proiecte de importanță sistemică, pe care orice guvern, indiferent de doctrină, ar trebui să le susțină pentru a transforma România într-o societate dezvoltată și economia sa întruna robustă. Câteva din cele cincisprezece proiecte sistemice propuse de Petrișor Peiu sunt din sfera energetică: (i) exploatarea resurselor de gaze naturale din Marea Neagră, (ii) generalizarea alimentării cu gaze naturale pentru tot teritoriul (asemeni Ungariei) și două noi centrale alimentate cu gaze naturale, asemănătoare celei operată la Brazi de OMV Petrom, în fine (iii) două noi reactoare nucleare de 1000 MW, echivalentul a 25% din actuala putere instalată operabilă la nivel național.

Lipsa acestor proiecte întârzie transformarea potențialului factorilor de producție ai României în aport efectiv la competitivitate și tot Petrișor Peiu este cel care ilustrează printr-un exemplu comparativ(16) efectele lipsei noastre de competitivitate:

Nu avem decât 700 de kilometri de autostradă? Ei bine, ungurii au o țară de două ori mai mică, dar cu o rețea dublă de autostrăzi. Nu avem decât 3 universități în primele 1.000 din lume? Ei bine, ungurii au 6. Nu exportăm bunuri nici măcar de 70 de miliarde de euro? Ei bine, ungurii exportă de peste 100 de miliarde de euro. (…) Nu suntem încă în OECD sau în spațiul Schengen? Ei bine, ungurii sunt demult acolo. Nu putem să distribuim gazul decât pentru 35% din România? Ei bine, ungurii îl distribuie în 95% din țara lor. Nu putem să construim două noi reactoare nucleare? Ei bine, ungurii construiesc încă două reactoare la 120 km de Timișoara.

Am adus în discuție analizele lui Petrișor Peiu, pentru că argumentele sale vin să sublinieze cel puțin trei aspecte capitale care ar trebui foarte bine înțelese la București:

(i) Agenda Strategică a Uniunii Europene este de fapt o strategie de creștere a competitivității în confruntarea economică cu celelalte blocuri economice puternice ale lumii, adică SUA și China, precum și a fortificării argumentelor de forță în raport cu Federația Rusă (în special), pentru a oferi credibilitate, coerență și coeziune de bloc;

(ii) Cele patru state care au avut observații la componenta de planificare strategică a acțiunilor pentru neutralitatea climatică au formulat opinii constructive tocmai pentru că țintesc să-și fortifice aportul propriilor resurse în concertul european și nu vor să devină simple state asistate;

(iii) Guvernul României are posibilitatea să se agațe de ultimul tren pentru dezvoltarea competitivității, subsumând o strategie smart și un plan de măsuri realist construit, dar îndrăzneț, agendei strategice europene; dezvoltarea sectorului de gaze naturale și a celui nuclear nu se exclud nicidecum pentru România, dimpotrivă, pot asigura împreună un aport valoros la neutralitatea climatică a Europei. Cu o condiție capitală: să nu mai pierdem timpul, să nu mai facem paradă de patriotism și vorbe goale, în timp ce alții în jurul nostru știu ce vor, investesc și o fac temeinic!

În luna mai ac., Nuclearelectrica și China General Nuclear Power Corporation au semnat oficial acordul preliminar cu privire la continuarea proiectului construirii și operării reactoarelor 3 și 4 de la centrala Cernavodă.(17) Potrivit comunicatului emis de Nuclearelectrica cu acest prilej:

Acordul Investitorilor în formă preliminară prevede înființarea societății de proiect (JVCO) având drept scop limitat să fie singura platformă tehnică și operațională pentru dezvoltarea ulterioară a Proiectului. Data limită pentru înființarea JVCO este de 60 de zile lucrătoare de la data semnării Acordului Investitorilor în formă preliminară. JVCO este o societate pe acțiuni, înființată în temeiul Legii nr. 31/1990 privind societățile și va avea o durată inițială de 2 ani. Participația CGN în compania de proiect va fi de 51%, iar cea a SN Nuclearelectrica SA, de 49%.

Vestea semnării acordului poate fi în egală măsură una bună, dacă negocierile vor ajunge la un rezultat pozitiv și într-un orizont de timp optim, sau dimpotrivă, una deloc bună, dacă negocierile nu vor duce la niciun rezultat și se va fi pierdut timpul inutil.

Acordul a fost semnat din partea chineză de Bian Shuming, care este și persoana ce conduce subsidiara China Nuclear Power Corporation din Marea Britanie (dezvoltatorul Hinkley Point C); din perspectiva Beijingului, cele două proiecte europene vor urmări același tipar. Partea română a confirmat implicit asumpția, atunci când a dezvăluit că se ia în calcul modelul CFD, deci guvernul caută soluții pentru acordarea unui ajutor de stat dezvoltatorului chinez.

Am să las pentru un articol viitor analiza privind perspectivele soluției de dezvoltare a noilor grupuri nucleare de la Cernavodă printr-o strategie similară celei britanice, pentru articolul de față aș dori doar să mai punctez că selectarea China Nuclear Power Corporation pare să nu fi fost cea mai fericită soluție – din păcate guvernul nostru nu a reușit să aibă suficiente oferte pe masă, din care să o poată selecta pe cea optimă – și că autoritățile noastre par să fie conștiente că este așa:

(i) dacă modelul CFD, în sine, aduce unele argumente benefice în piață, pentru piața din România s-ar putea să fie înrobitor pentru consumatori, cei care, până la urmă, plătesc orice cost suplimentar în materie de dezvoltare energetică. În Marea Britanie Autoritatea de Audit a calculat că pentru fiecare liră investită în proiect, consumatorii vor plăti alte 2,5 lire care să susțină schema de ajutor impusă de aplicarea modelului CFD. Respectând proporția, în România schema de ajutor de stat ar putea costa consumatorii români circa 70 de miliarde de lei;

(ii) Secretarul de stat Doru Vișan a declarat în presă că România ia în calcul alte variante pentru situația în care acordul cu CGN cade(18): ”Există (scenariul lipsei unui acord final cu CGN – n. r.) datorită faptului că ai un partener care impune niște capacități care pot fi suportate sau nu pot fi suportate. După părerea mea, dacă noi creăm cadrul investițional, adică CFD-ul, consider că partenerul ar trebui să semneze acordul final. Mai mult decât atât nu se poate face.”;

(iii) Un congressman de Illinois, și anume Adam Kinzinger, l-a interpelat la mijlocul lunii mai ac. pe secretarul de stat al energiei, Rick Perry, la o audiere în Congresul SUA, în modul următor: ”Sunt îngrijorat că aliații noștri români iau serios în calcul să facă afacerea cu compania chineză de stat China General Nuclear Power Corporation. Săptămâna aceasta România a semnat un acord preliminar cu firma chineză pentru construcția a două noi reactoare în valoare de câteva miliarde de dolari. Avem companii americane care își doresc să construiască, dar oferta lor a fost refuzată de guvernul României din cauza influenței crescânde a Chinei în România. Pentru a înrăutăți lucrurile și mai mult, cele două noi reactoare nucleare sunt amplasate lângă Marea Neagră la câțiva km de baza MK unde avem soldați americani.”(19) Rick Perry s-a arătat în consonanță cu evaluarea congressman-ului, ceea ce înseamnă că partenerii noștri strategici, pe canale diplomatice și militare, au transmis și Bucureștiului respectivele îngrijorări.

Analiza de față și-a propus doar să atragă atenția că, raportat la Agenda Strategică a Uniunii Europene, România are aceeași problemă ca Polonia, Ungaria, Cehia și Estonia, ba chiar mai gravă, pentru că, spre deosebire de cei patru, guvernul nostru se ferește să o recunoască fățiș.

Refuzând să recunoască public problemele pe care le are în sectorul energetic și făcând exces de retorică optimistă, România pierde timp prețios și pierde potențiali investitori de valoare; că este așa se vede din faptul că ExxonMobil și-a anunțat exit-ul, iar pentru noile grupuri atomo-energetice de la Cernavodă am ajuns să negociem fără încredere și fără perspectivă cu un antreprenor chinez ce are pretenții exagerate; negociere care ne-a pus și într-o poziție delicată față de aliatul nostru strategic, Statele Unite ale Americii.

Într-un cuvânt, România are probleme în energie pe care guvernul neștiind sau nedorind să le accepte și să le gestioneze așa cum o cere interesul național, nu poate decât să le agraveze, iar consecințele le vom suporta, ca de obicei, cu toții.
NOTE__________________________

1 https://www.politico.eu/article/whats-behind-the-resistance-of-four-countries-to-an-eu-climate-neutral-goal-of-2050/

2 https://economie.hotnews.ro/stiri-energie-23252138-sute-milioane-lei-pierderi-complexul-energetic-oltenia-doar-jumatate-soarta-companiei-13-mii-angajati-incerta.htm

3 https://www.mediafax.ro/economic/complexul-energetic-oltenia-si-chinezii-de-la-huadian-negociaza-pentru-realizarea-unui-nou-grup-energetic-la-termocentrala-rovinari-17862884

4 https://www.agerpres.ro/economic-intern/2019/02/21/anton-anton-vom-construi-la-craiova-cel-mai-interesant-sistem-de-stocare-a-energiei-in-depozitele-de-gaze–262212

5 https://ceoltenia.ro/doru-visan-secretar-de-stat-ministerul-energieinu-putem-sa-renuntam-total-la-carbune-pana-in-2030/?parent_page=146

6 https://www.profit.ro/stiri/economie/de-ce-vrea-exxon-sa-vanda-participatia-de-50-in-neptun-deep-guvernantii-romani-se-comporta-ca-niste-rentieri-intr-un-moment-in-care-americanii-se-afla-in-plin-proces-de-optimizare-a-portofoliului-19062152

7 https://cursdeguvernare.ro/polonia-se-reorienteaza-catre-energie-nucleara.html

8 https://www.economica.net/polonia-are-nevoie-de-30-de-miliarde-de-dolari-de-la-investitorii-straini-pentru-prima-sa-centrala-nucleara_171179.html

9 https://www.euractiv.ro/extern/rusii-vor-sa-construiasca-doua-reactoare-nucleare-la-150-km-de-granita-cu-romania-11870

10 https://financialintelligence.ro/guvernul-ceh-a-aprobat-planul-cadru-pentru-o-noua-centrala-nucleara/

11 https://www.themoscowtimes.com/2019/06/04/putins-media-struggle-to-deal-with-hbos-chernobyl-a65866

12 https://edition.cnn.com/2019/06/28/europe/russia-arctic-floating-nuclear-power-station-intl/index.html

13 https://www.politico.eu/article/germany-nuclear-energy-belgium-doel-tihange-targets-the-atom/

14 https://www.edfenergy.com/energy/nuclear-new-build-projects/hinkley-point-c/news-views/chris-bakken-times-letter

15 http://www.ziare.com/afaceri/investitii/15-proiecte-nationale-care-ar-putea-transforma-romania-1568997

16 http://www.ziare.com/social/romani/cand-isi-va-lansa-romania-programul-apollo-1569809

17 https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/energie/a-fost-semnat-acordul-preliminar-romania-china-pentru-cernavoda-3-4-in-circa-2-luni-trebuie-infiintata-compania-mixta-de-proiect-18996543

18 https://www.bursa.ro/doru-visan-ministerul-energiei-daca-acordul-cu-cgn-cade-nuclearelectrica-planuieste-construirea-unei-unitati-nucleare-08813730

19 https://www.g4media.ro/breaking-secretarul-american-al-energiei-rick-perry-ingrijorat-de-faptul-ca-guvernul-romaniei-vrea-sa-construiasca-doua-noi-reactoare-la-cernavoda-cu-o-companie-chineza-de-stat.html

Distribuie acest articol

130 COMENTARII

  1. Noi cei implicați direct în aceste procese trebuie să vedem mai mult de organizația noastră și să conștientizăm faptul că într-o oarecare măsură suntem responsabili de nivelul de dezvoltare tehnologică a României în cadrul UE în contextul războiului economic actual sau pentru reducerea gazelor cu efect de seră
    Ca o concluzie, putem fi nemulțumiți de guvern și de modul în care ne administrează, dar în același timp trebuie să vedem și ce putem face noi, la locul de muncă pentru societatea în care trăim.
    Mai detaliat despre importanta implementării tehnologiilor disruptive, reconversia profesionala și responsabilitatea sociala a celor implicați AICI => https://smart-generation.ro/revolutia-industriala-4-0/

  2. O întrebare la care progresiștii refuză mereu să răspundă: ce sens are să discutăm despre stocarea carbonului ca politică energetică, dacă el se află deja în pământ, stocat sub formă de lignit? Ca să aibă activitate niște corporații germane, unele care scot carbonul din pământ și altele care-l pun înaopoi pe bani publici?

    Separat de asta, dacă fiecare generator eolian necesită mai mult lignit ars decât în lipsa lui, n-ar fi mai bine să lăsăm decizia de a instala eoliene la latitudinea producătorului de energie elctrică și să nu se mai amestece politicienii în asta? Nic prin subvenții, nici prin programe politice.

    În realitate, în Europa se repetă astăzi ce făceau regimurile comuniste în anii ’80, inventau ținte economice absurde și gestionau sărăcia generată de acea planificare absurdă, în loc să lase piața să funcționeze. Ia să vedem, avem noi astăzi politicieni europeni care erau activiști de partid comunist în anii ’80 ?

    • > Separat de asta, dacă fiecare generator eolian necesită mai mult lignit ars decât în lipsa lui

      Cum adică fiecare generator necesită mai mult lignit? Numărul EROEI (1) pentru generatoarele eoliene este bun: peste 25 (https://web.archive.org/web/20160409063616/http://www.eoearth.org/view/article/152560/), adică generează de 25 ori energia necesară pentru producerea și exploatarea lor. Problemele cu energia eoliană sînt legate de suprafața imensă care trebuie acoperită cu „moriști”, că sînt foarte dependente de vreme, și că-s și enervante pentru noi și periculoase pentru anumite animale

      (1) – energy returned on energy invested: https://en.wikipedia.org/wiki/Energy_returned_on_energy_invested#EROEI_and_payback_periods_of_some_types_of_power_plants

      • @Alex Dănilă – nu e vorba de EROEI, e vorba că ai nevoie de grupuri electrogene pe lignit care să intre în funcțiune când nu bate vântul. E vorba că subvenționezi acele eoliene cu bani din certificatele de carbon obținute în urma arderii lignitului și e vorba că arzi lignit ”preventiv”, ținând grupurile pe lignit în stand-by ”just in case”, fiindcă ar dura ore întregi să le pornești de la rece, dacă ai face asta abia când nu mai bate vântul.

        Cei ca tine ar merita să nu primească energie decât de la eoliene o perioadă oarecare, până ar înțelege cum funcționează în realitate sistemul energetic.

        • Nu are legatura cu ce zici tu. Eolienele reduc amprenta de carbon. Energia se poate produce si din gaz, mai putin poluant si cu o amprenta de carbon mai mica decat carbunele. Si din alte tehnologii mai putin poluante. Grupurile alea pornesc in functie de consum, chiar si intr-un sistem energetic 100% bazat pe carbune tot pornesc si se opresc in functie de necesitati, pentru ca energia nu poate fi stocata in cantitati semnificative, se consuma asa cum e produsa.

          • @adrian – dacă ai impresia că un grup electrogen pe cărbune poate fi pornit de la rece în câteva minute, e clar că n-ai văzut în viața ta o termocentrală pe cărbune pe dinăuntru. Trecerea lor pe gaz metan ar fi, în principiu, cel mai bun lucru. Dar tu nu le treci pe gaz metan, le ții în continuare pe lignit.

            Iar eolienele ori nu produc energie deloc, dacă nu bate vântul, ori produc toate deodată, când n-are nimeni nevoie de ea și ajunge la prețuri negative. Termocentrala pe lignit sau pe gaz metan o controlezi tu, eolienele funcționează când vrea Domnul.

            În primul comentariu am scris că instalarea eolienelor trebuie lăsată la latitudinea producătorului de energie electrică, fără subvenții și fără decizii politice. Ai vreo treabă cu domeniul energetic sau ești politician în devenire?

    • Carbonul nu se mai afla in pamant, a fost scos de acolo in ultimele secole prin exploatarea combustibililor fosili. Acum se incearca limitarea acestui proces care a cauzat influente climatice negative la nivel global.

      • @adrian – există o cantitate de lignit care se exploatează astăzi și există o cantitate de lignit care se va exploata mâine . Literalmente mâine, 25 iulie 2019, sau la modul figurat ”mâine”, în sensul că anul viitor sau anii viitori.

        Tu chiar nu sesizezi cât de aberant este să extragi astăzi lignit din pămnt și să-l arzi, susținând că vei stoca în timpul ăsta carbonul ars în urmă cu secole? Dacă la vârsta asta mai crezi în perpetuum mobile, mai mergi și pe la școală înainte de a face activism pe forumuri.

        • Exact asta face natura de câteva miliarde de ani: recirculează apă, roci, gaze, organice. Până acum am lăsat-o să ne recicleze fumurile, dar pentru că nu poate face față, trebuie să punem și noi umărul. Exact cum facem acasă, unde avem și bucătărie și toaletă.

          • @Circuite în natură – domnu’ propagandist, ești liber să pui umărul la ce vrei, ”pe persoană fizică”. Dar tu pui oamenii săraci să-ți plătească certificatele de carbon cu care construiești un perpetuum mobile și îți mai și câștigi traiul din construirea acelui perpetuum mobile. Care în realitate funcționează cu cărbuni, la propriu!

            Peste vreo 10-15 vei abandona inevitabil acel perpetuum mobile, la fel cum a fost abandonată construirea societății socialiste multilateral dezvoltate. Până atunci, un pic de rușine nu strică nimănui.

            • Cine aruncă mucul de țigară trebuie să plătească pentru murdărirea mediului. Cine își deversează deșeurile în ape, aer sau spații publice trebuie să plătească. Nimeni nu e obligat să îi susțină financiar pe cei care ard gazul, mizând în cel mai comunist stil pe mila publică de a le trece cu vederea otrăvirea atmosferei pe motiv că ar fi săraci. Domniile lor pot alege să trăiască fără să ardă hidrocarburi. Traiul modern nu e nici obligație, nici drept, e un bun care costă ca orice altul.

            • @Circuite în natură – ”murdărirea mediului” e idiosincrazie ecologistă și e modul în care niște ”băieți deștepți” își câștigă traiul.

            • Tocmai pentru că sunt „băieți deștepți” trebuie introdusă taxa pe carbon: orice producător de bunuri trebuie să lase curățenie în urmă. Deștepții care ard carbon nu o fac precum ceilalți.

        • Aberant este sa exploatezi lignitul, rational este sa inlocuiesti cu alte surse nepoluante si care nu emit carbon. Carbonul trebuie sa ramana acolo unde ii e locul, in pamant. Ce e asa greu de inteles?

    • @Harald, carbonul este stocat și în petrol și în gazele naturale, fie ele exploatate convențional sau prin fracturare hidraulică. Cantități imense de carbon sunt stocate de asemenea și sub forma carbonatului de calciu in rocile sedimentare ( calcarul de ex.). Pe tine te deranjează numai lignitul nemților, nu și cel al polonezilor, că sa nu mai vorbim de petrolul și gazele celorlalți. Ce-ar fi sa lase arabii și americanii petrolul și gazele acolo unde sunt stocate și să caute alte surse de energie ? Blasfemie, nu-i așa?
      Bănuiesc că înțelegi ideea că tranziția spre decarbonizarea producerii de energie are și rolul extrem de important de a genera locuri de munca in industriile prelucrătoare in UE. La fel ca și o altă idee care va zgârie ochii unora, Armata Europeană Comuna. Acestea sunt opțiuni politice, la fel cum SUA și-a asumat politica susținerii fracturării hidraulice și ieșirea din acordul de la Paris. Nu vă înțeleg indignarea.

      • @Ioan – mă deranjează arderea oricărui lignit, inclusiv cel al polonezilor. Lignitul e cel mai ineficient, dintre combustibilii folosiți astăzi pe scară largă, dar tu chiar vrei să arzi lignit, ca să-l taxezi cu certificate de carbon. Adică e doar o minciună un pic mai sofisticată, ceea ce promovezi tu.

        Iar Germania e cea care închide propriile centrale nucleare și tot Germania e cea care promovează închideri de centrale nucleare în restul Europei. Nu Polonia. Când va fi închis Germania exploatările de lignit de la Hambach și Garzweiler, să nu uiți să ne aduci la cunoștință.

        • @Harald: – iar o iei pe aratura? Eu te-am intrebat altceva; ce parere ai avea despre pastrarea carbonului in depozitele actuale, sub forma de petrol si gaze, asa cum le-a generat Mama Natura, atat in zona Golfului cat si in SUA? Daca vei gasi raspunsul corect va trebui sa acorzi atat Germaniei cat si Poloniei, Chinei, Indiei si chiar SUA dreptul de a-si utiliza resursele in functie de interesul national.

          Capacitatile actuale de producere a energiei in tarile europene sunt mostenite din perioada postbelica si a Razboiului Rece, cand obsesia pentru autosuficienta a tuturor statelor a dus la folosirea resurselor locale. Nemtii federali sau democrati si polnezii cu lignitul, francezii cu centrale nucleare. In contextul actual ( Trump, Putin Brexit, BoJo, …) sunt chiar multumit de alegerile facute de francezi in ultima jumatate de secol. Geaba latrati toti la nemti, ca de acum inainte, cat timp vor avea un presedinte pro-european, francezii vor face jocurile strategice in UE. Sunt singurii care au o forta nucleara strategica, cat de cat consistenta si gata de actiune. M-am bucurat si ca Naval Group ( din Franta, pentru cine nu stie, singurul constructor mondial din afara SUA de portavioane cu punte plata si catapulta, precum si de submarine nucleare, corvete, s.a.m.d.) a castigat licitatia pentru corvetele romanesti si apararea de coasta a Romaniei. Iata ca nu numai SUA are interese in zona noastra, Chestiunile de mai sus par a nu fi la subiect, insa atacurile voastre la adresa politicilor comune europene, indiferent de domeniu, infierarea Germaniei si a Frantei cu fiecare ocazie, pe orice tema, vin pe aceeasi filiera de a incerca pastrarea iluziei ca SUA mai are un rol fundamental in zona noastra. Mai are, un rol important, dar nu la nivelul la care incearca cei cativa ca tine sa sugereze. Sper ca BoJo sa se tina de cuvant si sa faca un hard-Brexit, iar Macron sa puna piciorul in prag la orice concesie. Ne asteapta o toamna lunga si sucuelnta.

          /

          • @Ioan – agresivitatea n-o să te ducă nicăieri, ea e doar dovada lipsei de argumente. Oamenii civilizați au o regulă: să nu scrii niciodată cuiva lucruri pe care nu i le-ai spune față în față.

            Vezi că Germania nu dă doi bani pe propagandiștii ca tine, nu devii german dacă susții cauza Germaniei în orice împrejurare.

            • @Harald- gresesti profund, tu esti cel care nu are argumente sa-si apere un adevar partial, trambitat ca mare revelatie, cand te-ai legat de lignit si de politicile Germaniei de recaptare a dioxidului de carbon.
              Eu ti-am atras atentia ca petrolul, gazele naturale si carbonatul de calciu din rocile sedimentare sunt tot forme de stocare a carbonului. Ca urmare pentru orice om care are o logica elementara , nu sunt mai vinovati nemtii ca scot lignit din pamant decat americanii ( arabii, rusii si alti producatori de petrol si gaze) care scot tot din pamant, carbonul stocat sub forma de gaze naturale si petrol si pe care nici macar nu se chinuie sa-l recapteze.

              Din obisnuinta de a da replica neincetat, cu sau fara rost ai continuat cu discutia pe langa subiect, ca un salesman care are o poezie de spus: Germania e rea, Merkel malefica si noi vom vedea ce vom pati daca mergem pe mana lor… Ar trebui sa vi se modifice scripturile, iar papusarii vostri sa va focalizeze pe Franta in perioada urmatoare, pentru ca Macron este la butoane acum.

            • @Ioan – tu ești cel obsedat de a susține cauza Germaniei, nu încerca să proiectezi propriile defecte asupra altora. Arată unui psiholog postările tale, să vezi ce îți spune.

            • @Ioan
              carbonul ala din pamant isi are originea la suprafata pamantului, deci cine il scoate il readuce unde a fost initial; care e de fapt problema ta ?

            • Asta așa este! Cu observația că, înainte de a fi la suprafața pământului, carbonul a fost tot în pământ. Natura l-a pus la loc de unde l-a extras. Exemplul este de urmat.

            • @Circuite în natură
              asa, mdeci inainte ca omul sa extraga carbonul, pe ce baza prospera vegetatia luxurianta, daca nu era posibila reactia de fotosinteza ?
              conform Wiki, ecuația generală a fotosintezei este:
              6 CO2 + 6 H2O + lumină solară → C6H12O6 + 6 O2 sau Dioxid de carbon + Apă + Energie luminoasă → Glucoză + Oxigen
              aveti cumva idee si cine a extras azotul si oxigenul din pamant ?

    • Nu stiu de unde ai scos-o pe asta Harald ca un generator eolian consuma lignit ? Dimpotriva generatorele eoliene reduc consumul de lignit si Romania sta mai bine decat Polonia pentru ca are mai multe generatore eoliene. Mai multe generatore eoliene vor trebui construite in Romania. Din nefericire in Romania, Danemarca, Spania si Islanda au aparut probleme in functzionarea genertatorelor eoliene probleme care in Romania au oprit sper eu temporar constructzia de noi generatore eoliene. Problemele aparute sunt identice in cele 4 tzari: Cand vantul bate prea tare este produsa energie in exces care nu poate fi folosita la momentul respectiv si trebue stocata. Cel mai grav a fost in Danemarca care a fost nevoita sa deconecteze generatore eoliene care datorita deconectarii s-au supra-turat si s-au rupt. Dupa avarie Danemarca a construit o linie de inalta tensiune spre Norvegia unde energia in exces poate fi stocata pompand apa la deal in hidrocentrale. In Islanda asta nu a fost suficient si energia in exces a fost folosita pentru electroliza apei de mare hidrogenul si oxigenul astfel obtzinute putand fi folosite ulterior. In Spania si Romania nu s-au produs avarii cand vantul a batut prea tare cu toate ca in Spania au fost temporar oprite toate celelalte centrale electrice inclusiv cele nucleare pentru a se putea consuma doar energia eoliana produsa atunci in exces. Solutzia Islandeza cu electroliza apei de mare ar trebui aplicata si in Romania caci cea Daneza se aplica deja si dupa aplicarea ei constructzia de generatore eoliene ar putea sa re-inceapa. Ma ashteptam sa aflu din articol informatzii despre reactorul ALFRED in constructzie la Piteshti in colaborare cu Ansaldo nucleare din Italia.

  3. Schimbarea climei nu este pe deplin clarificata ca ar fi de origine humana, au existat in evul mediu momente mult mai calde in europa, iar in anumite momente din pleistocen sahara era ca amazonul, iar schimbara nu a fost datorita industriei, nu are prea mult rost sa faci schimbari costisitoare si sa-ti smulgi parul din cap pt. pacatele tale cand restul lumii fac tocami invers. Stanga comunista din lipsa de activitate se agata de orice motiv ca sa dea senzatia ca este in sfanta lupta revolutionara. Pur si simplu au ramas fara muncitori si din lipsa de obiective adopta viguros ideologia de gen , ecologia etc. Orice atinge progresia (regresia) occidentala il transforma in ceva fanatic si sectar.

  4. Atentie, Germania e o tara de succes in multe domenii dar asta nu-nseamna ca nu face si greseli, uneori catastrofale. Deci nu trebuie urmata neconditionat. Actuala isterie cu mediu inconjurator face parte din boala nemtilor, satui de prea mult bine, de a incerca sa-si impuna aberatiile in lume. A incercat acum 70 de ani, incearca si acum sub alta forma, chipurile democratic.
    Urmarile vor fi la fel de tragice ca acum 70 de ani.
    Romania ar fi bine sfatuita sa-si urmeze propria cale, energie atomica cit cuprinde, un pic regenerabile, ici colo, unde merge. Si carbunele, din pacate va avea un anumit rol, trebuie doar sa fie optimizat.

    • „un pic regenerabile, ici colo, unde merge”.

      Panourile fotovoltaice merg pretutindeni in Romania, baietii destepti insa sunt ptobabil cei care stabilesc unde merge si unde nu. In fine, daca chiar va simtiti sufocat de technologiile secolului 21 (neobolsevice:)) va recomand sa emigrati in Polonia, Ucraina, Belarus, Rusia sau in alte bastioane ale furnalelor secolului trecut.

      • De ce nu imi recomanzi sua, sau anglia, tari serioase in care inca nu a patruns isteria? Tehnologia sec 21 nu sunt eolienele, apropos acestea existau, mai ales, in Olanda de sute de ani. Tehnologia sec 21 inseamna fracking, argile, cum ar veni sa scoti energie din piatra seaca.
        Daca esti verde intoarce-te la caruta, renunta la calculatoare, nu stiu daca ai aflat dar acestea consuma energie.

      • Germania ar fi o tara minunata daca nu ar exista persoane ca tine, obsedati, lipsiti de cea mai elementara logica, extremisti, nazisti de tip nou…

      • Baiete…Vinzi gogosi cu panourile tale. Unde sunt ele rentabile fara ca banul cetateanului sa fie jupuit vrand-nevrand si bagat in subventionarea acestor „solare”? Pai crezi ca nu ar vedea unii oportunitati de afaceri daca ar fi atat de rentabile? Tu crezi ca megainterese ar opri alte megainterese? Ia citeste despre ciclul de fabricare al unui panou (resurse, energie folosite), pretul lor si amortizarea inexistenta a lor (poate dupa 25 ani)…

        • In acest Moment singurele subventii acordate in Germania pentru instalarea de panouri solare sunt:
          – credite cu dobanda „mica”, adica 1,4% pe an, fata de ca. 3% cat este dobanda pentru achizitia de bunuri.
          – pentru fiecare KWh livrat in reteaua distrbuitorului de electricitate, acesta este obligat sa plateasca furnizorului casnic cel putin 11,23 Centi.

          Rezulta ca aceste „subventii” sunt mai degraba poveri, avand in vedere ca pretul pentru obtinerea unui KWh din propriile panouri solare este cam de 15 Cent/KWh. Singurul fapt imbucurator incepand cu 2017 este ca producatorul casnic de Energie solara poatea folosi ceea ce produce el insusi sau sa livreze unui membru al familiei care lociueste in alta parte, folosind reteua distribuitorului. Deci nicidecum vreo jupuire a banului public. Astea sunt mituri!

          • Hantzy,

            Pretul instalatiilor fotovoltaice scade rapid, de la an, la an. In Germania de ex, pretul a ajuns la €800 /kwp (ma refer la pret cu amanuntul pentru instalatii mici dedicate pentru uz casnic). O instalatie de 5 KWP de exemplu costa €5.000 inclusiv montaj. Randamentul investitiei calculat pe o perioada de 20 ani este in jur de 5% p.a, deci peste nivelul depozitelor bancare. https://www.photovoltaik4all.de/komplettanlagen/5-kwp-photovoltaikanlage-trapezblech

            La scara mare, pretul instalatiilor este semnificant mai mic. In Germania (si nu numai) dezvoltarea parcurilor fotovoltaice cu o capacitate peste 750 KWP este limitata, permisiile de constructie fiind scoase la lecitatie (castigatorii sunt cei care ofera energia produsa la cel mai mic pret). Astfel, pretul electricitatii produsa in panouri a scazut la sub 5 centi /kw (in Romania pretul trebuie sa fie undeva sub 4 centi – avand in vedere ca radiatia solara este cu circa 20% mai mare). In Germania, electricitatea produsa in noile parcuri fotovoltatice (la scara mare) nu mai este subventionata, incepand din anul 2017. https://www.bundesnetzagentur.de/DE/Sachgebiete/ElektrizitaetundGas/Unternehmen_Institutionen/Ausschreibungen/Solaranlagen/BeendeteAusschreibungen/BeendeteAusschreibungen_node.html

            P.S. vestea buna este ca randamentul investitiilor atat la scara mare cat si la scara mica creste pe masura ce evolutia preturilor la componente isi mentine cursul (in jos, asa cum observam cu ochiul liber in fiecare an). Si iata asa, incepem sa ne transformam din consumatori in prosumatori, sa producem cat mai multa energie in mod descentralizat; sa distribuim si sa consumam tot mai inteligent (pretul bateriilor cunoaste si el o singura directie: Sud). https://www.youtube.com/watch?v=fDMV_HY3zmw

          • Da, mai ales la orele cand n-are nimeni nevoie de ea, poate ajunge si la preturi negative :) Tu cand te duci la serviciu, te duci sa dai bani, ca sa se laude angajatorul tau ca ii scad costurile cu forta de munca?

        • @Razvan A.

          Domnule, as fi curios ce opinie aveti despre subventiile agrare, programele prima casa, rabla etc… sau despre „gaurile negre” la buget provocate de intreprinderile perdante de stat (gen Termoelectrica, Rovinari, Turceni, Hunedoara si alte „complexe”).

          P.S. Carporturi, terase si alte suprafete acoperite cu sticla FV se amortizeaza in cativa ani (in contrast, suprafetele acoperite cu materiale conventionale nu se amortizeaza niciodata;) In 4-5 ani, cand incepe productia vehiculelor electrice in masa la VW, BMW, Renault, et al, veti cumpara sticla fotovoltaica si componente Made in Germany (aruncati-va in continuare banii in gaurile negre produse de hodoroancele pe carbune de pe vremea lui Ceasca, sunteti tari). Mai discutam in cativa ani.

          https://www.youtube.com/watch?v=PHo64b5dt8E
          https://www.youtube.com/watch?v=JtLPVl-dRx8

  5. Care sunt politicile energetice europene ? fiecare e de capul sau si actioneaza dupa cum dicteaza „interesul national”. In loc sa cautam solutii comune fiecare tara isi cauta mixul energetic in functie de partenerii economici cu care se „intelege” mai bine, exemplul „rebelilor” din est fiind concludent. N-au decat sa exerseze in continuare rebeliunea, nota de plata va veni.
    Energia atomica este considerata a fi cea mai „curata” daca n-am avea desurile radioactive , solutii pentru stocarea acestora fiind doar provizorii, multi oameni fiind impotriva stocarii in imediata apropiere a localitatilor, a oraselor etc.etc,
    Frica de evenimente gen Cernobil, Fukushima inca n-a trecut, reactoarele fiind tinte perfecte pt actiuni teroriste, militare etc.
    Este greu de inteles de ce nu se incearca folosirea intensiva a celei mai mari si „infinite” resurse, energia solara.
    Mai sunt 30 de ani pana in 2050 , termen preconizat de UE pt. atingerea obiectivelor unei neutralitati climatice europene , nu vad nici o problema, timp ar fi destul, technica evolueaza in continuare. Decidentii politici din est ar trebui sa actioneze in acest sens si nu sa caute motive, dealtfel neintemeiate pt. evitarea respectarii acestui obiectiv legat de agenda mediului.
    Intrega discutie insa este neproductiva asa si cum masurile nu vor avea decat un impact local daca nu se gasesc solutii la nivel global cu implicarea SUA, China si Rusia.
    Probabil va trebui sa asteptam pana vo apare efecte directe cu implicatii majore, alta solutie de consens nu exista.
    Romania are potential energetic, daca treci prin Dobrogea de la Harsova la Tulcea te intreb la ce folosesc sutele de turbine eoliene, avem nevoie de centrala nucleara s-au ne putem lipsi de ea. Potentialul hidroenergetic este substantial asa cum mai avem destul carbune pt cateva centrale. Consumul casnic din Romania este mic comparativ cu cel din alte tari si n-ar fi probleme pt alimentarea industriei atat timp cat formele de producere a energiei sus mentionate ar fi folosite eficient, am putea chiar exporta curent electric.
    In Europa se produce destula energie, nu ducem lipsa de ea, distribuirea ar trebui optimizata.

    • 1. Isteria deseurilor este falsa…vorbim de deseuri de volumul unui container de tir dupa 30-40 de ani de exploatare a centralei. Se pot gasi solutii pentru aceste deseuri, mai degraba acolo trebuie investit in cercetare.
      2. Tari care au investit masiv in tehnologie eoliana (Danemarca) nu au atins tintele de 30% eolian asa cumaclamau acum 10 ani ca va fi. Inca nu este viabil, durabil, fesabil si chiar sustenabil. Drept dovada fara certificate verzi si alte forme de subventie nu ar rezista pe o piata libera. La fel si solarele.
      Toti iecologistii vorbesc de tipul jurnalistic far a avea intelegere tehnica a solutiilor propuse de ei. Pana si Siemens s-a retras de la constructia unor mega contrale solare in Sahara din mult emotive, unul dintre ele fiind neviabilitatea in conditii de piata libera. Asta e, petrolul e inca mai ieftin decat solutiile astea iar realitatile sunt altele decat cele pe car eni le dorim.

      • Citez: „In 2016, onshore and offshore wind turbines provided around 40% of Denmark’s electricity consumption and we plan to go further with over 50% of electricity consumption to be generated by wind energy by 2021.”

        Sursa:
        https://stateofgreen.com/en/partners/danish-energy-agency/

        https://stateofgreen.com/en/partners/state-of-green/news/renewable-energy-sources-are-replacing-coal-in-the-danish-energy-mix/

        In ceea ce priveste deseurilor nucleare, chiar daca o centrala produce numai un container pe an, poporul trebuie sa le duca in carca cateva mii de ani (nu scapi de ele;) Si nr containerelor creste de la an la an. Daca calculezi cantiatea deseurilor nucleare produsa ub fiecare an (la nivel global), orice om cu toate ziglele pe casa iti va spune ca energia nucleara nu poate fi solutia (cel putin la nivelul tehnologic actual).

        • Containerele cu deseuri radioactive vor putea fi reciclate fara mari Probleme: de exemplu inapoi ingropate in minele dezafectate, de unde s-a extras uraniul (Harald va spune iar ca e perpetuum mobile :-) ).
          Problema insa este alta: riscul imens la care este expusa populatia. Germania este foarte populata, neexistand ca in Canda, Rusia sau chiar SUA suprafete intinse und densitatea populatiei este < 1 loc/kmp. Ca si in Japonia, oriunde ar fi construite astfel de centrale locuiesc in vecinatate milioane de germeni. Iar in cazul unui conflict armat, o centrala nucleara reprezinta un obiectiv pentru apararea caruia trebuie prevazute dispozitive defensive ce nu sunt de neglijat.

          • Populatia este supusa din toate punctele de vedere unor riscuri datorita folosirii energiei nucleare iar daca exista o rezistanta majora si neacceptare ei trebuie cautate si gasite alternative, altfel se va bate pasul pe loc. Avem centrale nucleare in Europa care se pot considera „ruine economice” ele fiind intradevar un pericol, probabil avem nevoie de un nou Cernobil insa de data acesta undeva in Franta, Belgia sau Germania pana decidentii vor lua masuri numai ca atunci va fi prea tarziu , coarda intinsa la maxim datorita presiunilor economice se va rupe si noapte vom arata precum niste licurici de cata radiate vom inghiti.

            • Eu tind să acord mai multă încredere specialiștilor din centralele nucleare și nu mizez pe catastrofe. Nu sunt împotriva acestor centrale, fiindu-mi mai importantă diversitatea lor, pentru că, prin specificul fiecăreia, ne putem mai ușor integra în procesele naturale, fără a renunța la beneficiile oferite de industria și agricultura modernă.

  6. Fara indoiala ca o buna parte din „regenerabilele” de azi produc mai multa poluare si consum de combustibili fosili decat economisesc. E deja un truism. Sa luam doar exemplul Germaniei care se lauda ca a crescut ponderea „regenerabilelor” de la 5% in 2007 la aproape 45% azi. In mod straniu odata cu cresterea exploziva a „regenerabilelor” germane productia interna de lignit a crescut, importurile de petrol au crescut si ele ca din apa, ca sa nu jmai vorbesc de cele de gaze naturale – ca doar tocami zidesc Nordstream II. Asta in conditiile in care populatia tarii a scazut, normele ecologice tot mai dementiale au aluingat destule fabririci geramane spre ale zari iar automobilele sunt mai eficienta ce-n 2007.

    Numai ca ceea ce ma uimeste e ca nimeni nu pune intrtebarea de bun simt: Care e totusi problema cu CO2-ul?! E un gaz netoxic ce hraneste plantele. La conmcentratii comparabile cu cea atmosferica (0.04%) efectul, sau de sera e imposibil de demonstrat experimental. Daca cineva cunoaste o modalitate experimentala care sa divedeasca contrariul sa nu se sfiiasca si sa ne lumineze. Efectul de sera al CO2 devine vizibil abia de pe la 0.5%-1% (si atunci destul de slab) adica la concentratii de 12-25 de ori mai mari ca cea atmosferica. Pricipalii contributori ai incazlirii atmosferei planetei sunt norii si umiditatea atmosferica ce sunt undeva pe la 25%-30%.

    Altfel spus toata povestea asta cu codoiul e o excrocherie cel putin la fel de oneroasa ca nebuniile Inchizitiei medievale. Si oameni aparent normali sunt gata sa faca franjuri civilizatia de dragul unei gainarii… E odios de-a dreptuil!

    • În Germania producția internă de lignit a scăzut și e în scădere. După un vârf în 2014, producția actuală este cu circa 10% mai mică decât în 2007.
      Populația Germaniei este în creștere cu o rată de 0,4% pe an. În 2007 Germania avea 79,3 milioane, astăzi sunt 82,4 milioane locuitori.
      În 2018 Germania e redus emisiile de co2 cu peste 5% față de anul precedent.
      Și, în fine, Daniel Feldman de la Lawrence Berkeley National Laboratory California a reușit în 2015 pentru prima dată să confirme, prin măsurători, teoria încălzirii datorită codoiului. Pentru conformitate :
      https://newscenter.lbl.gov/2015/02/25/co2-greenhouse-effect-increase/

      • Iecologistii zice ca de fapt consumul de petrol si gaze a crescut fata de 2007.

        https://www.cleanenergywire.org/factsheets/germanys-dependence-imported-fossil-fuels

        Populatia tarii a scazut dramatic la inceputul acestui deceniu de la 82 de milioane in 2010 la 80 de milioane in 2012. Apoi a crescut din nou cu 2.9 milioane pana in 2018. Cifra corespunde valului migrator si nicicdecum unei cresteri naturale.

        https://tradingeconomics.com/germany/population

        Migrantii care vin in Germania din Africa sau cele mai sarace zone ale Asiei nu au masini, traiesc in general de pe urma asistentei sociale, destul de inghesuiti, nu merg in vacante, calatoresc putin si consuma mult mai p[utina energie ca un german sadea. Deci in efect e vorba de o scadere masiva a populatiei active care consuma multa energie. Intre timp masinile au devenit mult mai eficiente,consumand mult mai putin combustibil ca-n 2007. O buna parte din industria energofaga a parasit Germania.

        De unde anume vine deci cresterea consumului de combustubilii fosili intre 2007 si 2018!? Ar fi trebuie sa fie o scadere de 15%-20%… Raspunsul e foartre simplu: de pe urma „regenrabilelor”. Centralele pe combustibili fosili se opresc si ponesc airuea cand nu bate vantul sau nu e soare. Ciclurile tranzxitorii necesita consumuri energetice foarte mari si cu eficineta scazuta. Sunt situatii in care genul asta de exploatare tampa duce la dublarea cantititatii de combustibili fosili arse. Un fenomen similar se produce de altfel si in California de unde nemtii au lins politicile dementiale egate de „regenerabile”.

        Daca „regenerabilele” au viitor asa de luminos de ce nu se opreste constructia Nordstrem 2 ?! Normal, daca gargafra cu regenerabilele ar fi adevarata ar trebuei ca si Nordstrea 1 sa fie dat la fier vechi. evident ca nu va fi, pentur ca pe masura se inmultesc regenrrabilele trebuei crescut si consumul de combustibili fosili fara de care regenerabilele lasa Jermanica in frig si bezna ca Romania lui Pingelica :)

        Asa ca sa ne amuzam un pic Berkely, California trece interzicerea gazului natural pe motive iecologice

        https://insideclimatenews.org/news/23072019/berkeley-natural-gas-ban-california-cities-incentive-all-electric-building-construction-future

        Alte orase californiene controlate de zgubilitici sunt pe care sa-i urmeze exemplul luminos. Cum toate absurditatile scornite de mintile bine odihnite ale progresistilor californieni sunt adoptate cu entuziasm ca litera de Evanghelie de toata lumea progresista va veni si ziua in care va vor rationaliza si apoi inteezice gazele naturale si-n Nemtia. Noroc ca aveti antrenament la spupravietuire din vremea lui Pingelica. Va va folosi pe deplin in viitorul previzibil :) Si o meritati 150% :)

        P.S. Tot nu ne-ati povestit cum se poate dovedi experimental efectul de sera la CO2 la concentratii apropaiate de 0.04% (cea atmosferica.)

        • Nord Stream este construita in primul rand pt. alimentarea industriei chimice germane cu pondere substantiala in economia tarii, daca mai ramane ceva poate fi alimentat si consumul in alte scopuri. Nord Stream este pe langa cel energetic si un proiect politic care leaga economic Rusia de Europa, atata timp proiectele economice primeaza in fata celor militare, castigul este de partea fiecaruia, rusul incaseaza banii de care are nevoie iar occidentalii profita de resurse energetice.
          Este nevoie de multe „butoane” la care trebuie umblat astfel incta sistemul sa functioneze, prefer acest mod celui militar. Situatia este oricum complicata, nevoie de resurse mare si se vor gasi modalitati de generare a energiei, cu cat mai diversificat cu atat mai bine.
          N-ar fi intelept sa depinzi de cateva resurse energetice bazate exclusiv pe carbune, petrol si gaz, resurse care nu sunt la indemana oricui, cum bine vedem necesita o colaborare intensa pe plan global pt a asigura un echilibru intre cere si oferta, preturi, cantitati etc.etc.
          Regenerabillele isi au rostul lor si se vor integra pe langa celalte forme , va veni si timpul in care acestea vor dobandi o pondere mult mai substantiala decat pana acum ultimul cuvant nefiind spus. In SUA este altfel decat in Europa , chinezii si indienii au politiciile lor dar nimeni nu poate ridica un gard si se izola de restul lumii, globailzarea va echilibra situatia cu conditia sa fie pace.

          • Industria chimică germană e în contracție din cauza reglementărilor tot mai aprige. Producția e mutată înspre Europa de Est și Asia. Deci ea nu e o justificare nici pentru Nordstream 2 și nici pentru crețterea consumulkui de hidrocarburi.

            Mai înercați și altceva mai inteligent. Până atunci rămâne cum am stabilit: Propățirea „regenerabilelor” provoacă conusmuri mai mari de hidrocarburi. E exact fenomenul ce se înregistrează și în California, unde practic nu mai există industrie chimică și de unde atât localnicii cât și companiile fug unde văd cu ochii și totuși consumul de hidrocaburi crește.

        • „De unde anume vine deci cresterea consumului de combustubilii fosili intre 2007 si 2018!? Ar fi trebuie sa fie o scadere de 15%-20%… Raspunsul e foartre simplu: de pe urma “regenrabilelor”. Centralele pe combustibili fosili se opresc si ponesc airuea cand nu bate vantul sau nu e soare.”
          E ca in bancul ala, nu era Volga era bicicleta și nu i s-a dat, ci i s-a luat. Consumul de petrol, gaze si carbuni a scazut in Germania intre 2007 si 2018.
          https://www.ceicdata.com/en/indicator/germany/oil-consumption
          https://www.ceicdata.com/en/indicator/germany/natural-gas-consumption
          https://www.ceicdata.com/en/indicator/germany/coal-consumption

          Consumul de energie din surse regenerabile a crescut
          https://data.worldbank.org/indicator/EG.FEC.RNEW.ZS?end=2015&locations=DE&start=2007
          Ponderea energiei regenerabile din totalul de energie consumata a crescut de la 8% la 13% intre 2007 si 2017.
          https://en.wikipedia.org/wiki/Renewable_energy_in_Germany#Primary_energy_consumption

          „Alte orase californiene controlate de zgubilitici sunt pe care sa-i urmeze exemplul luminos. Cum toate absurditatile scornite de mintile bine odihnite ale progresistilor californieni…”
          Progresul inseamna depasirea actualei etape a exploatarii combustibililor fosili. California e un bun exemplu de urmat. Hint: combustibilii fosili nu sunt eterni si exploatarea lor prezinta riscuri. Alternativele sunt de dorit.

          „Tot nu ne-ati povestit cum se poate dovedi experimental efectul de sera la CO2 la concentratii apropaiate de 0.04% (cea atmosferica.)”
          Concentratii mici pot produce efecte majore. Daca nu esti de acord atunci fa-ti curaj si consuma 0.000003% din greutatea corpului tau sub forma de arsenic. La o asa de mica concentratie nimc rau nu se poate intampla, nu?

          Aparte de asta concentratia unui gaz nu este singurul lucru care determina efectele sale, altele tin de spectrul de absorbtie a radiatiei. Daca ar fi doar concentratia atunci azotul la 78% ar fi cel mai important gaz cu efect de sera, si nu este.

          Concentratii mici, efecte mari
          https://www.youtube.com/watch?v=81FHVrXgzuA

          Direct de la NASA
          https://climate.nasa.gov/causes/

            • Die Menge macht das Gift! Sau mai sceptic spus: Alle Dinge sind Gift, und nichts ist ohne Gift; allein die dosis machts, daß ein Ding kein Gift sei. (Toate sunt otravă și nimic nu e lipsit de otravă; doar dozarea unei substanțe face ca aceasta să nu fie otrăvitoare.)
              Relația dintre organism și otravă nu este una exclusiv binară. Nu trebuie neapărat să moară unul, pentru a susține că otrava ar avea efect. Considerând mediul ca un supraorganism, în care trăim symbiotic, sunt tentat să consider că dozajul atmosferic, realizat fără intervenția noastră în decursul timpului, este cel optim. Mai ales când mi se aduce „argumentul” că suntem prea insignifianți în fața forțelor naturii, îmi aduc aminte de asta. Dacă este așa și suntem cu adevărat insignifianți în relație cu Natura, cum poate cineva afirma că o variație cu 40% a unuia dintre componentele amestecului atmosferic ar rămâne fără urmări? Dacă noi postulam, ca mici dumnezei, unde e punctul critic al dozei, atunci nu mai suntem fără însemnătate în această competiție.

              Ai pus acum ceva timp o întrebare, presupunând că am fi amenințați de iminenta ciocnire cu un meteorit. Cu siguranță, ne-am uni în fața pericolului și am renunța la toate celelalte obiective în fața priorității supraviețuirii, însă abia atunci când îl percepem cu adevărat ca fiind pericol. Ori tocmai asta este ceea ce ne diferențiază acum: unii văd pericolul în catastrofa economică, alții într-una ecologică. Și unora și altora le e greu să accepte prioritățile celorlalți.

            • @ P. Fanel- iti raspund aci si pentru o enormitate debitata mai sus, cum ca cei care scot carbonul din depozite nu fac decat sa-l aduca la suprafata, acolo unde era de fapt.
              Pesemne iti doresti tare sa intri in categoria lui Svejk daca faci astfel de afirmatii ( adica a celor care au o interpretare proprie asupra fizicii elementare , filtrata prin teoria conspiratiei ecologistilor si neo-marxistilor despre incalzirea globala si care incearca sa opreasca SUA sa devina puterea energetica mondiala dominanta pentru urmatoarea suta de ani- a mai fost unul in istorie care isi dorea un Reich milenar si a sfarsit prost cu un bocanc in gura bagat de „suboamenii” subdezvoltati, cum ii considera el, adica rusii ).

              Afla draga domnule ca in atmosfera terestra de acum 3,5 miliarde de ani procentul de CO2 era de 35% nu de 0,04% ca azi. Carbonul este unul dintre elementele cele mai abundente din univers si ca urmare este extrem de abundent si in compozitia Pamantului, asa ca ideea ta de a aduce carbonul la suprafata nu este tocmai fericita. In prezenta oxigenului are placerea perversa de a se transforma in CO2, CO2-ul este extrem de frecvent intalnit in atmosferele multor planete si sateliti din Sidstemul nostru Solar. Peste tot are efecte de sera iar temperaturile suprafetelor respectivelor corpuri ceresti sunt mult mai mari decat ale celor lipsite de CO2. Este principalul component al atmosferelor lui Venus si Marte.
              Pe Venus, care are o atmosfera sanatoasa ( presiunea atmosferica este de 90x cea terestra) sunt temperaturi de peste 400grade C. Temperatura lui Marte este cu cateva zeci spre suta de grade mai mare dacat ar trebui sa fie, in ciuda atmosferei foarte subtiri ( presiunea atmosferica de 6 miimi din cea terestra), tocmai pentru ca contine 96% CO2.

              Dupa cum ai putea eventual intui, ideea de a aduce la suprafata carbonul stocat in diversele depozite, nu este cea mai fericita cand ai alternative. Daca n-ar fi nicio alternativa am putea spune ca asta este. Energia nucleara este mai ieftina decat cea obtinuta din combustibili fosili. Alte considerente o limiteaza, nu neaparat obiective. Daca toti banii care s-au bagat in tehnologiile de forare si de fracturare hidraulica ar fi fost investiti in dezvoltarea centralelor nucleare, fii sigur ca energia electrica ar fi fost aproape pe gratis. De ce nu au avut francezii evenimente notabile cu centralele nucleare? Nu stiu, probabil ca au fost proiectate si exectutate mai atent, poate nu a existat presiunea de a produce material fisionabil pentru arme in cantitati mari, la fel ca in SUA si URSS, Poate ( si aici se vor zgaria unii pe ochi…) pentru ca au fost construite si exploatate de firme cu actionariat majoritar de stat, nu de firme private ca in lumea naglo-saxona si care nu au urmarit profiturile imediate, ci realizarea independentei energetice strategice , conform doctrinei nationale. Uite cum o iau nemtii in freza din toate partile, ba surplusul comercial, ba cu termocentralele pe carbune, ba cu North Stream, ba cu presiunile de a importa LNG din SUA. Nu mai bine stai linistit si incarci centrala nucleara la cativa zeci de ani ca francezii?

              Candva inainte de 2010 tin minte ca o deputata de-a lui Basescu le spunea la intrarea in Prlament celorlalti „ciocu’ mic ca noi suntem acum la butoane…” . In valul de canicula care matura emisfera nordica, ceva asemanator vi s-ar potrivi si voua celor care nu vedeti ncico problema cu toate activitatile umane care pun umarul la incalzirea globala. Se spune ca acest val de aer cald saharian s-ar indrepta spre Groenlanda unde va topi o parte semnificativa din banchiza, chestie care impresioneza votantul mediu mai mult decat concentratia de CO2. Hai sa vedem ce va fi, pentru ca, in final, acest votant conteaza iar Europa tocmai a votat masiv cu ecologistii la alegerile parlamentare europene. Peste Atlantic asteapta AOC.

          • Consumul de hidrocaburi al Germaniei a crescut în ultima decadă cu toate că economia țării (ca și cea a UE) stagnează (adică scade dacă punem la socoteală și inflația) iar poulația activă ce consumă multă enegie e și ea în prăpbușire.

            Mai jos aveți ceea ce zic iecologiștii despre consumurile de energie ale Jemranicăi

            https://www.cleanenergywire.org/factsheets/germanys-dependence-imported-fossil-fuels

            E grafic. Nu vă trebuie prea multă carte ca să pricepeți :)

            În ce-i privește pe californieni, don’t worry (ceea ce și fac). Ei se pot muta fără probleme în alte părți ale tății unde oamenii nu și-a pierdut mințile. Dumneavoastră însă n-aveți scăpare,

            În ce privește efectul de seră al CO2 întrebarea era cum se demonstrează el experimental la concentrații apropaiate de cea atmosferică adică de 0.04%. La concentrații de 1%-2% e usor de demonstrat și e incontestabil chiar dacă are un efect mult mai scăzut ca cel al umidității atmosferice ce reprezintă 25%-30% din ea.

            Pe când începețiki să vă războiți cu norii ?! :)

          • @Adrian

            pai daca n-ar fi cele 78% azot, pamantul ar fi inghetat bocna
            de unde rezulta ca nu stii ca azotul chiar este gazul cu cel mai important efect de sera la concentratia sa, dar insisti sa dai lectii altora

            • @P. Fanel- multe prostii ai spus in comentariile de la acest articol, dar asta cu azotul gaz de sera este cea mai mare. Cred ca s-a mentionat de cateva ori in comentarii ca radiatia incidenta de la soare are anumite lungimi de unda ( UV si vizibile), pentru care atmosfera este transparenta, ajunge la suprafata terestra si este absorbita de sol, oceane, vegetatie, etc. Rezultatul este incalzirea suprafetei, pe care sper ca n-o vei contesta. Orice corp, daca nu este la 0 Kelvin, emite radiatie in functie de temperatura sa. Si eu si tu si chiar si azotul sau heliul lichid emit radiatie. Sper de asemenea ca nu vei contesta nici aceasta afirmatie. Pentru temperaturile de la supfrafata Pamantului, lungimile de unda a radiatiei emise sunt in infrarosu. Azotul si oxigenul din atmosfera terestra nu absorb aceste lungimi de unda (radiatia IR emisa de suprafata terestra ar scapa in spatiu daca ar fi doar azot si oxigen in atmosfera) insa vaporii de apa , CO2, metanul le absorb si pana la urma aceasta energie este transferata atmosferei. Nu confunda efectul de izolator al atmosferei terestre compusa majoritar din azot si oxigen ( cam cum izoleaza stratul de gaz dintre cele dou a straturi de sticla de la termopane ) asupra temperaturii de suprafata cu efectele de gaz de sera. Gazele de sera actioneaza cam ca si geamurile automobilelor lasate la soare, transparente pentru radiatia vizibila si opace pentru radiatia infrarosie. Daca sunt inchise creste temperatura in interiorul autoturismului tocmai prin blocarea de catre acestea a radiatiei infrarosii emise de tapiterie si bord, care nu mai poate sa scape la exterior.

            • @Ioan
              „…efectul de IZOLATOR al atmosferei terestre compusa majoritar din azot si oxigen…”
              „Gazele de sera….transparente pentru radiatia vizibila si OPACE pentru radiatia infrarosie.”

              te contrazici chiar mai bine decat as face-o eu :))

              sper sa nu fie copii de fatza…

            • @ P.Fanel- nu draga, nu ma contrazic, atat intelegi tu din ce am scris eu. Chiar ma bucur ca ai scoz in evidenta cuvintele izolator si opac, pentru ca cei care au rabdarea sa neciteasca au posibilitatea sa vada cam care este gradul tau de intelegere a realitatii care ne inconjoara.
              Folosesti diverse gaze pe post de izolator termic in multiple domenii, de la geamurile termopane la polistiren, s.a.m.d. In privinta lungimilor de unda pe care le absorb sau ba diversele gaze de sera, te las sa demonstrezi contrariul celor afirmate de mine cu orice link gasesti.
              Sa stii ca mie- mi face placere sa va dau replici si tie si lui Svejk, lui Harald, pentru ca de obicei va scufundati incet in derizoriu pe parcursul dialogului, argumentele voastre devin atat de contorsionate incat in final pentru un cititor extern care urmareste este usor de diferentiat cine are dreptate. Insistenta de a contrazice nu duce decat la demolarea cauzei voastre. Asta daca intelegi ce faci. Daca nu cumva esti platit cumva la metru pentru cantitatea de replici pe care le scrii.
              Aveam aici un articol frumos cu o gramda de teme de discutie interesante, la care comentariile au esuat intr-o paruiala generalizata in care 2-3 grupuri isi dau in gura reciproc.
              Este posibil ca acest lucru sa fie si o incercare de a ingropa in fasa dezvoltarea unor alte teme, neplacute pentru unele interese, de unde si agresivitatea voastra.
              Asa ca, hai sa vedem ce mai scoti!

            • @Ioan
              nici daca m-ati plati nu mi-as propune sa va demonstrez ceva si cu atat mai putin in calitate de vizitator al acestei pagini, unde am privilegiul sa-mi exprim liber opiniile, infirmand niste fraze irationale din niste comentarii de la adresa @Ioan, etc, caz in care persoana dvs este complet irelevanta

        • @Svejk – toate afirmatiile tale sunt din categoria adevarurilor alternative si sunt extrem de penibile:

          -prima afirmatie falsa -un numar de termocentrale in stare de standby consuma mai mult decat un numar de termocentrale care functioneaza la capacitate nominala. Confuzia ta: este adevarat ca eficienta producerii de electricitate a unei termocentrale este mai mica la puteri mici decat la puterea proiectata, dar intotdeauna consumul de carbune in standby va fi mai mic decat la functionarea normala. Nu exista nicio cale prin care termocentralele germane stand la foc mic sa consume mai mult carbune decat la foc normal, cum ar fi fost cazul daca nu ar fi existat regenerabilele. Nicio cale. Intr-un limbaj pe care s-ar putea sa il intelegi daca mai lucrezi la Caterpillar, pe unde te dibuise cineva cu cativa ani in urma dupa ceva link postat, situatia de fata s-ar spune : trebuie mutata o cantitate de material din punctul A in punctul B fie cu basculante diesel fie cu o banda transportoare electrica. Afirmatia ta este urmatoarea: una suta de basculante goale stand la relanti si asteptand sa se defecteze banda transportoare electrica, consuma mai multa motorina decat una suta de basculante pline care lucreaza non-stop in lipsa benzii transportoare, pentru a cara aceeasi cantitate de material din punctul A in punctul B. Iti place cum suna?
          -a doua afirmatie penibila este legata de efectul de gaz de sera a dioxidului de carbon de la o anumita concentratie minima in sus. In realitatea in care traim noi moleculele de CO2 absorb radiatia infrarosie emisa de suprafata terestra tot timpul, continuu, nu numai de la nu stiu ce concentratii in sus. Comportmentul unei molecule de CO2 nu este conditionat de prezenta sau absenta unei alte molecule de CO2 in vecinatatea sa. Una singura daca ar fi in toata atmosfera terestra si tot ar absorbi cantitatea corespunzatoare ( calculabila ) de radiatie infrarosie emisa de scoarta terestra. Tu sustii ca o molecula de CO2 absoarbe radiatie infrarosie numai daca vede ca mai sunt alte molecule de CO2 pe langa ea, ca vezi doamne , daca-i singura singurica si nu are pe nimeni in jur, lasa radiatia sa treaca pe langa ea, ca n-ar chef sa se mobilizeze.

          Faptul ca nu poti face tu un experiment simplu, pe masura capacitatii tale de intelegere, cu care sa te convingi ca CO2-ul este gaz de sera la orice concentratie si basta, nu are nicio legatura cu realitarea. Nici teoria relativitatii nu a putut fi demonstrata cand a produs-o Einstein, nici bosonul Higgs nu a fost descoperit imediat, nici corelarea din fizica cuantica nu a fost acceptata de Einstein si a murit cu gandul ca fizica cuantica este in cel mai bun caz o teorie incompleta si totusi asa functioneaza lumea noastra.
          Din pacate situatia ta nu este la nivelul de mai sus, tu esti echivalent cu cei care spun ca Pamantul este plat, desi zboara cu avionul in jurul lui. Exista si in zilele noastre un procent semnificativ de americani care cred cu tarie ca Pamantul este plat, un procent mai mare decat limita de la care spui tu ca ar incepe efectele de gaz de sera a CO2-ului.

          ‘You’re fired!’ cum ar zice iubitul ta presedinte.

          • – Realitatea alternativîă e ceva ce vă aparține pe deplin și e foarte simplu de demonstrat: Cum e posibil ca în condițiile scăderii dramatice a populațiuei active a Germaniei, a mutării industriei energofage spre est, a creșterii eficienței energetice a tuturor mijloacelor de trasport, a clădirilor, a sistemelor de încălzire totuși Germania să consume mai mjlte hidrocarburi ca acum 10-11 ani?! Cu cuvintele dumenavoastră… :)

            – Lăsați gargara și descrieți un experiment coerent și repetabil care să demonstreze efectul de seră detctabil al codoiului la concentrații aproapete de cea atmosferică (0.04%).

            – Dacă ați fi posedat o oarecare educație în domeniul științelor exacte ați fi știut că teoria relativității a fost demonstrată experimental încă din timpul vieții lui Einstein. Primul experiment care a dovedit valabilitatea teoriei relativității fost imaginat încă din 1914 dar din păcate n-a putut fi pus în practică decât imediat după răpzboi. Necesita observarea une eclipse, cel mai bine vizibilă din Crimeea. Cum a izbucnit primul război mondial, iar Einstein era cetățean german, evident că nu a putut merge în Crimeea.

            Dacă o chestie atât de complexă si îndepărtată de realitățile înconjurătoare ca toria relativității a putut fi dovedită experimental acum un secol, la scurt timp după fundamentarea sa teoretică și cu mijloacele primitive de atunci, cum naiba de nimeni nu poate dovedi experimental o treaba atît simplă ca efectul de seră al codoiul la concentrații comparabile cu cea atmosfetică de 0.04%?! Cu cuvintele dumenavoastră…

            • @Svejk- dragule, nu-ti fa tu probleme asupra educatiei mele in stiintele exacte, te asigur ca este mai solida decat a ta. Stii afirmatia lui Trump catre Kim Jong Un, cu butonul nuclear, cum ca a lui e mai mare si chiar functioneaza? Exact asa si cu educatia mea in domeniul stiintelor exacte.

              Prezentarea unor evenimente din istoria stiintei nu este o dovada ca intelegi despre ce este vorba in domeniul respectiv. Daca ai fi citit cu atentie comentariul meu ai fi realizat poate ca nu am afirmat ca teoria relativitatii nu ar fi fost demonstrata in timpul vietii lui A. Einstein. Mai citeste o data cu atentie.

              Nu ma mai soma sa-ti descriu tie un experiment pentru a determina efectul de gaz de sera a CO2-ului. Mai bine spune-mi tu de ce afirmi ca CO2-ul se comporta diferit in functie de concentratie. Care este motivul, in viziunea ta, pentru care efectele ar fi dependente de concentratie? Hai, lumineaza-ne! Este drept ca pentru a fi inginer intr-un domeniu nu este necesar sa cunosti foarte multa fizica, dar totusi, cand afirmi ca interactiunea dintre CO2 si radiatia infrarosie emisa de scoarta terestra depinde de concentratia sa in atmosfera te afli foarte departe de minima intelegere a emisiei si absorbtiei de radiatie de catre o substanta.

              Solicit formal domnului Felea ( sau administratorului site-ului) sa ne mijloceasca, sa ceara, daca poate, o parere a domnului Cristian Presura, fizician de profesie, asupra acestui subiect punctual : influenteaza sau ba concentratia atmosferica comportamentul moleculei de CO2 in relatia cu radiatia infrarosie emisa de suprafata terestra.

            • @Ioan

              Domnu Yuan, io nu-mi fac probleme asupra educatiei dumenavoastra, caci din fericire nu trebuie sa va platesc pomenile. Ar terbuei sa-si faca probleme aia saracii care va miluiesc. :)

              La aia cu teoria relativitatii cadeti deja in patologic. Intai spuneti ca „nici teoria relativitatii jn-a putut fi demonstrata cana produs-o Einstain” apoi ne spuneti ca „eu nu am afirmat ca teoria realtivitatii a lui nu ar fi foat demonstrata inm tompul bvietii lui Einstein „. Felicitari! :)

              Pai tocmai ca v-am somat de nu mai tin minte cate ori sa descrieti un experiment ce dovedeste efectul de sera al codoiului la concentratii comparabile cu cea atmosferica de 0.04%. Daca efectul de sera al codoiului la concentratia de 0.04% e de 0.00000001 grade C la scara planetara poate ca ar trebui sa va gasiti si alte preocupari :) De ce va sfiiti sa ne descreiti experimentul?! Concentratia conteaza. Asa mai pe intelesul dumenavoastra, una e sa beti tuica de 70% alcool si alta e sa beti o bere cu 3%. Nu-i asa? Sau dumenavoastra indrugati aceleasi prapastii a 3% alcool ca si la 70% :)?

              Haideti mai amuzati-ne un pic. Pana acum v-a reusit pe deplin :)

        • Eu am crezut ca știți și înțelegeți engleza. Dar de unde nu e, nimeni nu cere! Nu doar un experiment, ci o măsurătoare care dovedește fără dubii efectul de seră al codoiului atmosferic.
          De altfel, chiar și un puști de gimnaziu știe că într-un amestec fizic fiecare substanță își păstrează proprietățile caracteristice. Dacă efectul de seră al codoiului e măsurabil cu termometrul dumitale la 1%, atunci el există și la 0,00001%. QED
          Nu prea v-a plăcut la școală.

          • Despre ce experimet vorbiti?!

            Faptul că efectul de seră al codoiului e vizibil la concentrații de la 1%-2% în sus (de 25-50 de ori mai mult ca și concentrația atmosferică!!!) îmseamnă desigur că el există și la 0.04%. Atâta doar că la acele concentarții e atât de scăzut încât e nedetectabil. Sigur că pe Venus ce are o atmosferă de 95% codoi efectul e extrem de puternic. Deci ,mărimea contează

            Așa pentru mintea dumenavoastră, automobilul dumenavoastră poate funcționa cu benziă ce conține până pe la 5% apă (standardul zice 0.5%, dar știm că e excesiv de precaut). Ia încercați să reduceți proporția de 97% benzină de 25 de ori (adică să o duceți la 3.8%) și să botezați rezervorul cu 96.2% apă și să vedeți dacă mai merge. :) Nu-i vorbă că asta ar merge ar fi varianta super iecologică :) Numai că în lumea reală nu prea funcționează…

            • „Atâta doar că la acele concentarții e atât de scăzut încât e nedetectabil.”
              Nedetectabil nu înseamnă inexistent.
              În plus, „nedetectabil” se referă mai ales la instrumentul folosit pentru măsurare decât la fenomenul în sine. La o variație de circa 1°c în decursul unui secol, asta înseamnă în medie 0,01 pe an.
              Dar uite că în observația directă a cercetătorilor de la Berkeley Labs între 2000 și 2010 s-a putut măsura spectroscopic că, datorită creșterii concentrației de cod în atmosferă, efectul de seră a crescut corespunzător unei gradient de 0,2 W pe metru pătrat în decursul unei decade.
              Cu procentele de apă în benzină, incercați la Prototipescu!

            • @Hantzy – ce înseamnă 0,2W/mp, comparativ cu constanta solară pe care o invocai pe-aici? :)

            • Harald
              Constanța solară este de circa 1370 W/mp. Datorită razei terestre Radiația solară medie este de 340 W/mp. Cam 30% va fi reflectata, iar restul de 70% absorbită de suprafața pământului. Ca urmare, Terra va iradia înapoi in spațiu aceasta energie absorbită, sub forma unei radiații cu puterea de 240 W/mp la o temperatura globală medie de 14 C. Dacă codoiul blochează in fiecare moment și pentru fiecare mp câte 0,2 W din aceasta radiație termică, atunci evident va rămâne un surplus pe Terra, iar temperatura medie globală va creste, pana când valoarea radiației termice atinge din nou 240W/mp.
              Eu ți-am mai explicat asta, dar fie nu vrei, fie nu poți sa înțelegi, fie nu ți-a plăcut profesoara de fizica. Eu nu mai am disponibilitate, asa ca ia de aici:
              https://energyeducation.ca/encyclopedia/Solar_energy_to_the_Earth
              https://energyeducation.ca/encyclopedia/Earth%27s_energy_budget

            • @Hantzy
              parca era vorba ca radiatia codoiului a crescut cu 0.2w/mp, masurata la sol; ceea ce nu e nicidecum totuna cu „efectul de sera al codoiului a crescut cu 0.2w/mp”
              cum incalzirea solidelor si licchidelor conduce la emisii crescute de gaze in atmosfera, insasi cresterea cantitativa conduce la emisii energetice mai mari, indiferent ca vorbim de codoi, azot, oxigen sau apa; poate efectul ar fi diferit in cazul oxigenului, care, fiind foarte reactiv, ar putea fi sa se combine in mai mare masura in compusi solizi sau lichizi;
              nu cumva voi cititi graficul codoi-temperatura tinand pagina invers ?

            • Fănel,
              Eu am scris “efectul de seră a crescut corespunzător unui gradient de 0,2 W pe metru pătrat în decursul unei decade”. 0,2 w este variația negativă puterii de radiație termică a Terrei, datorate creșterii concentrației de Codoi, iar nu o cantitate de energie reținută in atmosferă, care de altfel s-ar măsura in Wh. Când scriu câte ceva, presupun ca măcar cunoștințele de bază exista in portofoliul celor interesați de ale mele comentarii.
              Puteți tine foia cu capul in jos, nicio problemă aici, mai ales ca acea radiație de 0,2 W/mp, măsurată la sol, este cea care străbate atmosfera de sus in jos, adică in sens invers iradierii termice terestre. Simplu!

            • @ Hanzy

              Nu e vorba doar de nedetectabil ci mai ales de efcte practic inexistente sau nesemnificative.

              Asa mai pe itnelesul dumenavoastr:a In momentul in care dumeavoastra topaiti provocati mici seisme practic nedetectabile cu instrurmentele de azi. Probabil ca in viitor un seismograf foarte sensibil ar putea sa le detecteze si sa le seepare de topaielile altora :). Insa topaiala dumenavoastra nu va provoca sub nici o forma si niciodata prabusirea vreo-unei cladiri. Deci vestea ce buna e ca puteti topai sanatos cat va prieste. :) Nu trebuie luate nici un fel de masuri de protejare a urbei imptriva seismelor provocate de dumenavoastra. :)

              E exact aceeasi chestie si lupta imptriova codoiului. Masurile iecologiste impotriva codoiului sunt la fel de abasurde ca si consolidarea de urgenta si cu maxima prioritate pe seama abandonarii oricaror alte cheltuieli publice a tuturor cladirilor din localitatea in care loocuiti spre a le proteja de prabusire de pe urma toprielilor dumenavoastra. Punimaiesi?!

            • @Hantzy
              chiar nu pricep ce vrei sa explici acolo, asa alambicat
              pur si simplu trebuie sa iei un borcan cu codoi sau cu orice alt gaz si sa-l incalzesti:
              nu crezi ca un spectrometru ar inregistra o crestere a radiatiei emisa de respectivul gaz ?
              si nu e limpede ca nu putem spune ca temperatura a crescut din cauza efectului de sera al gazului, ci a crescut pentru ca l-ai incalzit dumneata ?
              cand te intreb in gluma daca nu cumva citesti pagina invers, sugerez de fapt ca inversezi cauza cu efectul

            • O primă încercare de a Răspunde s-a pierdut in Nirvana. In speranța că nu datorită Conținutului sau a lungimii threaduri-ului, reiau succint.
              @Svejk
              Comparația dumitale suferă de o gravă eroare: analogia dintre un sistem închis, deci care nu schimbă nici energie nici materie cu exteriorul, și unul deschis este profund eronată. Mult mai apropiat de cazul discutat este un butoi in care zilnic se toarnă și se scoate apă. Dacă se toarnă mai mult decât se scoate, atunci el se va umple. Și viceversa.
              @Prototipescu,
              Încercați să răspundeți la întrebarea cine vă încălzește gazul din borcan!

            • @Hantzy
              soarele, fie ca o face direct sau indirect
              indirect e atunci cand soarele incalzeste apa undeva la tropice, iar un curent oceanic ajunge sa incalzeasca o zona de coasta cu un spor de 0.2w/mp, temperatura aerului nefiind o functie direct proportionala cu intensitatea solara din acea zona

            • @PF, never ending story?!
              Din perspectiva globala nu are , intr-adevar, importanta cum este incalzit codoiul. Dar pentru afirmatia ca as inversa cauza cu efectul, ei bine, are!
              Incalzirea gazului reprezinta mecanismul prin care acesta absoarbe Energie din radiatia termica. O elibereaza apoi retransmitand-o cvasiuniform in toate directiile. Pentru noi este interesanta doar acea Energie care se indreapta de sus in jos, aceasta ramanand captiva in atmosfera si determinand variatiile climatice.
              Iar miscarile, curentii, turbulentele, samd din interiorul geosferelor, desi determina anumite variatii locale ale temperaturii mediilor, nu au relevanta pentru ceea ce ne intereseaza pe noi: variatia temperaturii medii globale, care chiar variaza linear cu cantitatea de Energie calorica.

            • @Hantzy
              nu am nimic de contrazis, iar eschiva e rezonabila; ca si compliment, e chiar foarte slaba comparativ cu cea a tinerelor noi talente care au aparut intre timp pe scena :)
              despre directia de propagare a radiatiilor infrarosii stim cu totii din manualul de liceu, n-are rost sa o mai lungim pe-aici, iar povestea e oricum fara sfarsit…
              si mai avem de treaba si cu enigmele lui Munk :)

        • @Svejk

          Rata somajului in randul migrantilor este in jur de 10%, iar in randul celor care rezista 3 ani si reusesc sa se integreze este chiar sub 7% (foarte multi dintre cei care n-au reusit sa se integreze au plecat inapoi de unde au venit). Cei care se integreaza, chiar daca castiga mai putin consuma (isi cumpara si ei o masina uzata samd) dar tot consuma. In fine, sectoarele industriei producatoare de masini, industria chimica si sectorul costructiilor sunt puternice in Germania, iar boomul economic din ultimii ani a contribuit la cresterea consumului de energie. Asadar, chiar daca consumul azilantului sirian sau al migrantului african sunt relativ mici, a crescut consumul importatorilor chinezi, americani, canadieni, samd (membrii UE lucreaza acum si la semnarea unui acord de liber schimb cu membrii Mercosour) https://www.bbc.com/news/world-europe-48807161

          P.S. in Germania, ponderea regenerabilelor reprezinta circa 18% din consumul total de energie, deci fara regenerabile importurile si consumul de combustibili fosili erau astazi mult mai mari. In urmatorii ani se va pune punctul pe „i” in extinderea si digitalizarea retelelor (smart grids) precum si in cresterea eficientei energetice la cladiri. Aparitia vehiculelor electrice in masa vor contribui si ele la cresterea ponderii regenerabilelor din total.

          P.P.S. iata ca si fermierii Statelor din Sud (sudistii de odinioara) au concluzionat ca regenerabilele sunt fezabile si fac sens. https://oklahoman.com/article/5636914/western-farmers-electric-cooperative-agrees-to-tap-wind-solar-and-battery-powered-energy-to-help-meet-future-demands

          • Cred că ați încurcat borvanele.
            https://qz.com/1364947/more-than-300000-refugees-have-now-found-jobs-in-germany/

            Sursa de mai jos spune că din peste 2 milioane de „refugiați” cât au ajuns în hgermania din 2014 îmncpoace vreo 300000 șiaiu găsit de lucru. Asta înseamnă vreo 15% în cazul fericit. Din ăștia foarte mulți recurg șa datina ,musulmană de a munci la o sljubă temporară timpul minim necesar ca să poată intra apoi din pe ajutor social. Oricum ar fi gargara dumeavoastă e doar un sofism ieftin. În condițiile stagării economice cronice (de fapt prăbușire) de peste o decadă, al creșterii eficienței economice a tuturor mijloacelor de transport, de încălzire și a eficienței energetice a clădirilor, de mutare elntă a industriei energofage în afara țării, Germani importă și consumă mai mulți combiustibili fosili ca acum 10-11 ani. E exact aclași fenomen ca și în California. Pe măsură ce cresc „regenerabilele” se ard tot mai mjulți combustiboil fosili :)

            Ha, ha,…Anul trecut pe când obișnuitați să vă semnați Florix ne spunețti că Germania a ajuns la 45% „regenerabile”. Acum ați tăiat-o la 18%. Ce s-a întâmplat?! Au ruginit moriștile de vânt?! Sau ca să ne apropiem de realitate: Capacitatea instalată a „regnerabilelor” ar trebui să acopere 45% din necesarul energetic al țării, însă vremii nu-i pasă de gargara progresistă și atunci aportul lor energetic e cu chiu cu vai și cu cheltuieli imense de doar 18%. respectiv cu prețul măririi importurilor de combustibili fosili.

            Nu comparați California, Oklaoma, Texas și sau Nevada cu Germania. Chiar și acolo unde au peste 300 de zile însorite pe an, instalațiile solare sunt la limita supraviețuirii și fără subvenții ar pieri rapid. În Germania situație eficienței lor economice e mult mai deazstruoasă.

            • @Svejk

              1. Tags: Germania, Merkel, refugiatii sirieni, migranti, piata muncii.
              In Germania toti tinerii sunt bineveniti, statul german le sustine integrarea – incepand cu cursurile de lb germana pana la scoli de meserii si studii universitare (indiferent de nationalitate, origine sau religie). Circa 50% din migrantii anului 2016 au parasit Germania (s-au reintors la casele lor) Cat despre statisticile actuale ale pietei muncii (incl. nr somerilor de origine straina) le gasesti aici https://statistik.arbeitsagentur.de/Navigation/Statistik/Statistik-nach-Themen/Migration/Migrationshintergrund/Migrationshintergrund-Nav.html

              Nr somerilor din randul refugiatilor este circa 200.000, dintre care, o parte sunt veniti in ultimii doi ani (tinerii insa se integreaza repede, toti vor sa castige bani, sa consume si majoritatea lor viseaza eventual sa-si cumpere un Mercedes – indiferent ca sunt arabi, ucrainieni, romani, italieni, spanioli, samd). Iata un articol in engleza, daca nu te descurci in germana (pe paginile unde sunt publicate statisticile oficiale) https://www.independent.co.uk/news/world/europe/germany-refugee-intake-boost-economy-ageing-population-unemployment-a8901161.html

              2. Tags: Germania, energii regenerabile, consum combustilibi fosili.
              a) In Germania (o tara cu sectoare industriale, chimice, constructii, etc puternice ) consumul energiei creste in paralel cu cresterea economica (nici in cel mai puternic stat din SUA nu este altfel, California este cel mai mare contribuabil la bugetul SUA daca nu ma insel;). Cand discutam despre ponderea regenerabilelor din „total” nu ne referim numai la electricitate, ci si la motorina si benzina conumata in sectorul transporturilor, gazul si petrolul consumat in industria chimica, incalzirea si climatizarea cladirilor, etc (in ultimii 10 ani exporturile Germaniei au crescut semnificativ si pe langa altele s-au construit si mii sau chiar zeci de mii de cladiri noi). In fine, asa cum se observa si cu ochiul liber in graficile din lincurile de mai jos – fara regenerabile- si fara cresterea eficientei energetice, consumul de hidrocarburi, carbune si implicit emisiile CO2 erau astazi mult mai mari. Cam atat despre gargara, propaganda si apa de ploaie.

              https://fred.stlouisfed.org/series/CLVMNACSCAB1GQDE

              https://www.ise.fraunhofer.de/en/press-media/news/2019/renewable-sources-contribute-more-than-40-percent-to-germanys-public-net-electricity-generation-in-2018.html

              https://www.energy-charts.de/power.htm?source=all-sources&year=2019&month=3

            • @Florin L

              1. Aia cu jumatate din refugiatii din Germania retuirnati in tarile lor e o minciuna gogonata si absurda. In realitata unul care a ajuns in Germania si-a adus cad de repede a poutut si resutl familiei. Conform oficiosului german Deutsche Welle

              https://www.dw.com/en/germany-on-track-to-return-more-asylum-seekers-within-eu-than-2017/a-44437223

              In 2017 si 2018 au fost retunrati un total de 17000 re „refugiati” . 7000 in 2017 si 10000 in 2018. Astad in peste 2 milioane…

              2. Economia germana e stagnat fata de 2008 – adica a scazut daca luam in calcul si infl;atia. Populatia activa a scazut, industria energofgaga s-a mutat in afara tarii, masinile si casele sunt maui eficiente enrgetic deci cosnumul de energie (mai ales combustibili fosili) ar fi trebuit sa scada dramatic. Cand colo ei cresc pe masura ce crestea „ponderesa regenerabielor”. In SUA situatia e difrita. In 10 ani populatia a crescut cu 15% iar economia cu peste 34% E normal sa creasca necesarul de consum de energie.

            • 45 milioane tone importate in 2019 reprezintă 101,4% față de anul 2018, iar nu creșterea de 1,4%, așa cum greșit înțelege Harald. 1,4% înseamnă cam 0,6 milioane tone de lignit. Pentru a scădea consumul intern de lignit este deci nevoie ca producția internă a Germaniei sa fie diminuată cu ceva mai mult de această valoare. Cum in 2018 consumul a scăzut cu 7 milioane tone față de 2017, este de așteptat ca trendul sa continue, iar cel 0,6 milioane tone importate suplimentar vor fi compensate de reducerea producției interne cu 6-7 milioane tone lignit. Odată cu intrarea in exploatare și a Nord Stream 2 producția interna de lignit se va diminua încă mai mult.

            • @Hantzy

              Ca de obicei va scapa esentialul. Germania a „evoluat” cu sacrificii economice imense (un deceniu de stagnare economica si de scadere a venituruilor in rermeni reali) de la 5% „regenerabile” in 2007 la o capacitate instalata de intre 38% si 50% in 2018. Problema e soarele nu straluceste atunci cand vor iecologistii si nici macar vantul nu bate la momentul potrivit. :) Asa ca in realitate scremerea muntelui a generat un soarece. Nici cele mai optimiste si trase de coada statistici nu considera ca regereabilele ar asigura macar 20% din energia tarii. In locul unuie scaderi dramatice (in 2007 cele mai „pesimiste” predictii promiteau 15%-20% reducere a consumului de combustibili fosili inn urmatoare adecada) a consumului de combuistibli fosili se inregistreaza o crestere a lor.

              E o crima sa-ti ruinezi economia si sa investesti resurse imense in ceva ce e clar ca nu functioneaza pe seama investitiilor in suurse energetice alterantive, cum a rfi de exemplu fuziunea nucleara. Altfel spus taxele, si accizele puse pe combustibili fosili ruineaza economia iar banii astfel colecatati in loc sa se duca pe cercetarea pentru gasirea unor resurse viabile de energie se duc pe subventionarea panourilor solare si a moristilor de vant produse in China :) cu o tehnolgie veche de 50-100 de ani… Genial, nu-i asa?! Sunteti mandru de aberatiile pe care le sustineti cu entuziasm?!

            • Ca de obicei, strawman! Eu am discutat exclusiv despre aritmetica lui Harald, iar intervenția dumitale este irelevanta în acest sens.
              Dacă vreți să discutăm despre strategia economică a Germaniei și a Europei, atunci un lucru e cat se poate de clar: mizând pe tehnologiile clasice, Europa va pierde cu siguranță competiția față de Nord America și față de Asia. Nu are nicio șansă cu resurse foarte puține, cu o populație îmbătrânită și cu exporturi tot mai concurate de produsele extremului orient! Aici a ajuns tocmai urmând acele strategii pe care le promovați mai sus. Aceeași strategie îi ajută pe unii, pe alții îi infundă. Acupunctura dă rezultate bune la chinezi, europenii nu reacționează pozitiv.
              Singura șansă a Europei este să dezvolte și să aplice noi tehnologii, pentru ca apoi să ceară celor ce doresc să exporte pe bătrânul continent, respectarea normelor europene de protecție a mediului în procesele de fabricație. Cum spuneați?! Punimaiesi?!

            • @Harald, – dragul meu „hard coal” sunt carbunii superiori, huila si antracitul, sortimente pe care Germania nu are si atunci le importa, probabil din Polonia, Ucraina, nu stiu exact. In link-ul tau se specifica clar ca o parte sunt folositi pentru cocsificare (produsele rezultate fiind folosite in metalurgie , dar si in alte domenii) , alta parte pentru generarea de electricitate. Nemtii au lignit mult, nu huila. Din nou ne este niciun mister.

            • @Ioan – mister este faptul tu continui cu minciunile propagandistice: Germania va folosi 30 de milioane de tone din acele 45 mil.tone de ”hard coal” pentru obținerea de energie electrică, în timp ce a închis două mine care produceau împreună doar 2,6 mil.tone ”hard coal”. În rest, te asigur că nu ești ”dragă” cu mine, nu te flata singur. Dar mi-ar plăcea să te văd cum îmi spui asta față în față, ce zici? :)

    • „Fara indoiala ca o buna parte din “regenerabilele” de azi produc mai multa poluare si consum de combustibili fosili decat economisesc.”
      Ceva dovezi? Altfel esti putin credibil cu astfel de afirmatii absurde.

      • Faptul că impunerea agresivă a „regenerabilelor” generează consumuri mai mari de hidrocarburi. E cumva Nordstream 2 o iluzie ?! :)

    • Yep. Si in plus ies in fiecare zi afara din casa :)

      Par egzamplu azii pe 25 ulie la ora 9 AM am 18C la paralela 45… Nu-i vorba ca ieri dimineata cand am plecat la lucru era 14 C.si ploua ca toamana.

      Undeva mai spre dupamiaza, daca nu ploua iar, vor fi poate vreo 22C-23C. Asta dupa o iarna cumplita ce a tinut pana prin Aprilie cu munti de zapada si geruri de -35C. Sii doar se spunea ca dupa iernile grele urmeaza veri calde….

      Nu e cea mai racoaroasa si ploaisa vara dinn ultimii 10-11 ani. Cred ca aia din 2016 a fost cea mai rece. La sfarsit de Iunie 2016 aveam bruma pe iarba :) Si radema ca mergem la focurile de artificii de pe 4 Iulie cu cu caciuli rusesti cu clape imblanite. Dar oricum vara asta e a 2-a sau a 3-a cea mai rece din ultima decada…

      Ce altceva trebuia sa vad la Meteo? Mi-a scapat ceva?

        • Câte un val de aer fierbinte care vine din Sahara și care ține câte 3 zile nu înseamnă că s-a schimbat clima și nu înseamnă că au schimbat-o oamenii.

          Am mai întrebat și altădată, există vreun obiectiv concret al ”combaterii încălzirii globale”? De exemplu, anul ăsta clima de la Nottingham e ca în alți ani la Aberdeen. Cam tot timpul e cu 3 grade mai jos decât normal, azi (duminică) maxima a fost de 17 grade. Ăsta ar fi un obiectiv concret, să fie la Nottingham clima de la Aberdeen, dar ăsta e deja atins. Ce facem mai departe? Vrem să fie la Madrid clima de la Stockholm? Madrilenii vor, pe ei i-a întrebat cineva?

          • Trei observații:
            1) Aveți dreptate, doar că situația tinde sa fie invers, anume la Stockholm la fel de cald ca la Madrid.
            2) In fiecare an este vară și vin peste Europa valuri de aer fierbinte din Africa. Și totuși nu au fost doborâte recorduri termice cu o diferență de 6F.
            3) Comentatorul Josef Svejk s-a remarcat in trecut prin amintirea obsesivă a gerului iberic și a zăpezii din Bangladesh. Erau tot evenimente meteo punctuale, dar pe care dumnealui le-a considerat dovezi irefutabile ale răcirii globale. Cum dumneavoastră nu l-ați corectat atunci, in aceeași manieră precum cea față de comentariul meu anterior, vă consider părtinitor și fără competență in acest caz.

            • OK.
              Daca ziceti ca In Europa e extrem de cald nu va contrazic. Cu toate ca am ajuns cu treburi doua zile la Bucuresti al icneptutul lui Iulie (9 & 10) si am fost socat ca erau undeva inspre 22C-24C, adica cam racoare pentru Iulie. In Aemrica de Nord insa e mult mai frig decat ar trebuie. Azi dimineanta am avut 13C, ieri a plouat toata ziua ca toamna si am avut maxim 18C iar acum (ora 8.45) sunt 16C.

              La aia cu Groenlanda mai incercati si pe la alte mese. Venind inapoi in SUA din Europa ortodroma m-a dus pe 13 Iulie despura sudului Gronelandei. Era la feld e acoperita cu gheturi ca acum 2 ani sau ca acum peste 20 de ani, can am vazut-o prima oara. Intre secolele IX si XIV vikingii faceau acolo agricultura si cresteau vite. Azi n-ar putea face asta nimeni in afara serelor. Altfel spus fara emisii de codoi pe vremea vikingilor era mult mai cald pe acolo ca azi.

              Pai atunci solutia e foarte simpla: Dumneavoastra mai puneti niscai taxe si accize pe combustibiloi si electricitate (banuiesc ca asta va mairacoreste un pic), ca altceva oricum nu se vede de pe urma carmuirii iecologice, iar noi ne vedem de treaba pe malul astalalt al Atlanticului. Deal! :)

            • Nu-mi trebuie competență ca să spun că anul ăsta la Nottingham e cu 3 grade mai frig decât în mod normal, cam 8 zile din 10. Iar părerea ta despre competența mea e oricum lipsită de relevanță, îți garantez că activitatea solară nu depinde de asta :)

            • @Svejk,
              Eu nu zic nimic. Cel care a făcut comentarii pe marginea informației oferite este @Harald.
              Desigur, nu sunteți obligat să credeți ce spun meteorologii și să vă încredeți în continuare în acuitatea dumneavoastră vizuală, care va permite ca de la marginea stratosferei să apreciați cu mai multă exactitate decât orice instrument de măsură situația ghețurilor din Groenlanda.

  7. Articolul este după părerea mea extrem de interesant și se referă la o temă de actualitate. Doar că țara noastră nu prea are ce căuta printre cele menționate. În 2014 România era echilibrată din punct de vedere al amprentei ecologice. Energia din cărbune dispare din Europa în mod natural și din dorința independenței față de energia furnizată de Rusia. Doar că și gazul și petrolul tot de-acolo vin…

    Finalizarea centralei de la Cernavoda era necesară încă de acum două decenii. Discuțiile în jurul ei au avut subiecte variate, de la interese obscure, la incompetență.

    Câteva chestiuni însă caută răspunsuri. De ce România ratează oportunitatea de a deveni un punct important de distribuție a gazului în Europa? Un răspuns poate fi legat de conservarea resurselor proprii, care nu cred că trebuie să îngrijoreze. Valoarea lor de ne-utilizare poate fi mai mare decât cea de utilizare. Hidrocarburile sunt resurse finite și pentru următorul secol, cel puțin, chiar dacă nu vor mai fi arse, valoarea lor ca materie primă pentru diverse industrii este în creștere.

    Apoi, de ce au fost distruse albiile râurilor cu micro-hidrocentrale?
    Și, de ce regenerabilele trebuie să vină din Cehia, ori alte state, și nu putem găsi un mecanism național de exploatare?
    Și încă, de ce să finanțăm ineficiența mega-complexului Oltenia?

    • @Constantin – ineficienta CEO e falsa, e generata de obligatia de a achizitiona certificatele de carbon. Inchide-l, sa vedem cine ti le mai plateste :)

    • Avem in Dobrogea dintre cele mai mari parcuri eoline din Europa, de cate ori trec pe acolo ma intreb unde se scurge intreg curentul produs ? si profitam oare de el.

    • Romania nu poate deveni un punct important de distributie a gazelor in Europa din cateva motive, intre care: productia interna si rezervele sunt insuficiente ( incluzand si gazele din Marea Neagra) iar conducte construite total sau partial de rusi prin care sa tranziteze gaz rusesc ( sau din fostele republici sovietice de la marea Caspica) nu vor mai fi construite in tari ostile lor si care gazduiesc echipamente militare adverse. Acesta este motivul pentru care ne ocoleste South Stream, dar trece prin tarile slave de sud , Ungaria si se termina la prietenii greci si italieni. Nici prin Polonia nu s-au mai construit conducte noi, doar cele care au ramas de pe vremea comunismului si pe care rusii vor sa le ocoleasca la nevoie odata cu intrarea in functiune a conductelor North-Stream. Desi noi am avut de suferit infinit mai putin decat au avut de suferit polonezii de pe urma rusilor ( si a nemtilor, ca sa fim corecti…) suntem, spre norocul nostru, unul dintre popoarele europene cu o aversiune codata genetic fata de rusi. Acesta este motivul pentru care, in ciuda calitatii execrabile a majoritatii guvernantilor nostri de dupa Revolutie, suntem totusi in NATO, UE si avem baze si echipamente militare americane pe teritoriul nostru. Ca doar n-o sa-si treaca conducta rusii pe la Deveselu, sa fie protejata in cel mai rau caz….

    • @Constantin
      Ma tem ca Romania chiar trebuia analizata in articol.
      Pana la urma, nu-i asa, exact asta era ideea: guvernul lasa de inteles ca noi nu avem probleme (stam bine la amprenta ecologica?), dar de fapt perspectiva arata foarte, foarte rau.
      Si nu este doar parerea mea.

      https://www.economica.net/electricitatea-se-va-scumpi-rapid-in-romania-centralele-noastre-se-inchid-vom-deveni-importator-net-din-ungaria-icis_171855.html

      Deci: asteptam sa cada capacitate dupa capacitate si importam, sau investim, dar daca investim, atunci ce proiecte abordam? Avem planuri, avem finantare?
      Pe scurt, chiar credeti ca Romania sta bine si nu are a-si face griji vis-a-vis de viitor, inclusiv din perspectiva directiei pe care va avansa Europa in orizontul trasat de Agenda Strategica a UE?

      • Păi, asta am spus și eu, că hidrocarburile sunt interesante pentru industria petrochimică, iar ICIS și le dorește, eventual ieftine și dacă se poate, inclusiv din România.

        Dacă vor fi mai scumpe, valoarea lor (inclusiv cea de ne-utilizare) va crește. Până atunci, n-au decât să cumpere producătorii de îngrășăminte, mase plastice etc. gaze din Rusia. Dacă ICIS știe cum crec prețurile la anu’ și-și bagă picioarele în ea de substituire a surselor de energie primară și progres tehnico-științific (iată că, mult mai modest, desigur, am început să scriu și eu ca dl Crânganu :-) ), să-mi zică și mie numerele la Loto de săptămâna viitoare. sau măcar în ce companie petrochimică listată să investesc.

        Eu, în continuare și în ciuda ICIS, aștept finalizarea centralei de la Cernavoda. …dar mă gândesc că în cazul ăsta n-ar mai fi interesante nici gazele românești le preț de „degeaba”, că fără industrie petrochimică de ce le-am mai extrage…și nici dependenți de Rusia nu suntem și nici argumente că am putea deveni n-ar mai fi…Nu-i mai bine să mai amânăm 30 de ani finalizarea ei?!

        Și tot nu cred că are ce căuta România printre statele cu probleme energetice…Pentru că oricât ne-am strădui, n-avem pe ce să consumăm energia. Industria energofagă am dat-o la fier vechi demult. :-) Ne-am angajat să reducem intensitatea energetică, să creștem ponderea regenerabilelor etc…. Mai multă vrăjeală birocratică. Realmente suntem independenți energetic, dar resursele naturale la prețuri mici din statele cu regimuri nedemocratice sunt întotdeauna interesante.

  8. Un articol documentat, insa am sesizat o inadvertenta sau o insertie de date neactualizate. De cativa ani, in mixul energetic al Romaniei centralele pe carbune nu mai detin ponderea majoritara: „o mare parte din producția de energie este tributară carbonului hard (cărbune)”.
    Structura productiei de energie electrica a Romaniei este urmatoarea: 54% conventionale, 46% regenerabile plus nucleara:
    In 54% intra
    – 33% carbune
    – 22 % gaz metan plus 1% pacura

    In 46% intra
    – 30%hidro
    – 20 % nucleara

    • @c florea
      Nu am susținut in articol că România produce energie majoritar pe baza de cărbune, nici pe departe. Doar in cazul Poloniei afirmația este adevărată.
      Dar energia produsă din cărbune are, în România, o pondere critica. Deci un aport esențial. Așadar trebuie să gândim bine cum și cu ce înlocuim aceste capacități.
      In concluzie, și România, ca și „cei patru”, are o problema de conformare in orizontul anului 2050.

  9. Errata:
    54% conventionale plus nucleara

    – 25% carbune
    – 9 % gaz metan plus pacura
    – 20 % nucleara

    46% regenerabile
    – 30%hidro
    – 15% eoliana
    – 1% fotovoltaica si altele

    Dupa cum se vede, productia de curent in centralele pe gaze s-a diminuat drastic in ultimii ani, din prostia guvernelor.

  10. Tranzitiile de la o forma de energie la alta sunt fenomene de durata. Tranzitia de la carbune la petrol a durat peste 150 ani si nu s-a terminat peste tot. Cea mai mare realizare a lui Churchil a fost cand a hotarat sa renunte la motoarele cu aburi in Royal Navy. Armatele sunt cele care imbratiseaza primele tehnologiile viitorului, asta poate si pentru faptul ca au bugete generoase. Armatele americana si franceza, dar nu numai, au imbratisat tehologia nucleara pentru submarine si portavioane, si asta spune ceva.
    Energia nucleara pare scumpa pentru ca presupune o investitie mare la inceput (cateva miliarde de dolari), dar pe termen lung isi plateste banii inapoi, KWh de energie nucleara fiind mai ieftin decat orice alta forma de energie (mai putin hidro). In plus ofera o securitate energetica mult mai mare decat orice alta forma de energie. Stocarea deseurilor nucleare se poate face in tari precum Australia, Canada sau Rusia unde exista spatiu suificient, dar si in zone locuibile sin majoritatea tarilor.
    Renuntarea la energia nuclear este o prostie si rezultatul manipularii opiniei publice de neo-ecologisti absolventi ai unor facultati de arte. Am spuns neo-ecologisti pentru ca pana acum 10 ani Green Peace promova energia nucleara.
    Masinile fac pe zi cam la fel de multi morti ca si accidentul de tip Chernobyl si de 6 ori mai mult decat la Fukushima si nimeni nu propune sa se renunte la masini.

    • cele mai multe accidente fatale, raportate pe km parcursi, o au bicicletele si trotinetele electrice.
      Cinic vorbind, e extrem de ecologic eliminarea,din rindul celor care emit codoi, a unor membri ai societatii.
      Drept urmare si un accident nuclear de proportii, care ar distruge citeva milioane de vieti, ar fi benefic pentru mediul inconjurator, deci e bi8ne sa se promoveze aceasta energie.

      E momentul sa ne hotarim, vrem sa salvam lumea, sau vrem sa salvam oamenii!

      P.S Am trait mult prea mult intr-un stat care mi-a explicat ca spre binele urmasilor este bine sa stau in frig, sa maninc mai nimic, sa am curent max. doua ore pe zi, si, si, si … am impresia ca se repeta istoria, ca sa nu spun isteria!

      • Referinta dvs cu viata in comunism se potriveste ca nuca-n perete. Daca Romania ar fi avut in anii 80 patru grupuri nucleare romanii nu mai stateau in frig. In schimb Ceasca umfla consumul de lignit (mai precis un fel de pamant) din Oltenia.
        Accidente se intampla in majoritatea industriilor. Ele sunt accidente, exceptii. Cel de la Bhopal facut de Union Carbide a facut cel putin la fel de multe victime decat Chernobyl si nu s-a renuntat la industria chimica nici in India, nici in USA sau Alemania.
        Franta se bazeaza masiv pe energie nucleara si nu a avut nici un accident. Uneor decizii cheie sunt luate pe baza unor experiente personale nesemnificative. In USA programul nuclear a fost blocat de un presedinte fermier, care in tinerete, in timpul serviciului militar, a fost trimis sa intervina la un accident nuclear minor din Canada. Traieste bine-merci si azi si a trecut de 94 ani.
        Astfel de decizii trebuie luate cu consultarea unor specialisti, nu pe baza emotiilor unor gospodine sau a unor politicieni absolventi de drept, psihologie sau arte.

  11. inainte ca omul sa extraga carbonul, pe ce baza prospera vegetatia luxurianta, daca nu era posibila reactia de fotosinteza ?
    Fotosinteza era posibila înainte de apariția primelor vertebrate chiar, deci nu abia extracția carbonului de către om a făcut-o posibila. Asta ar fi o primă eroare. O alta ar fi că prin fotosinteză plantele nu cresc. Funcția care realizează aceasta este metabolismul plantelor. Pe lângă stomate din frunze, plantele au și rădăcini, cu ajutorul cărora ele extrag din pământ apa și mineralele (printre care azotați și carbonați), substanțe folosite ulterior pentru sintetizarea hidrocarburilor ce compun masa lemnoasă. Așa cum nici animalele nu cresc și nu se îngrașă doar respirând, tot astfel nici plantele nu se dezvoltă doar cu frunze.
    Pentru mai multe detalii, doritorii pot consulta material didactic disponibil in librărie, la bibliotecile publice sau online, inclusiv Wikipedia. Se poate ușor constata ca toate circuitele din natură, deci inclusiv al apei, al dioxidului de carbon, al oxigenului și azotului formează bucle închise in interiorul vârstelor geologice.

    • Înainte ca omul să extragă carbonul, au existat perioade în care concentrația atmosferică de CO2 era de 10-12 ori mai mare decât în prezent, temperatura medie era cu 8, 10 sau 12 grade mai sus, iar toată planeta era un paradis tropical.

      Fotosinteza a fost practicată inițial de cianobacterii, care fac și astăzi acel lucru, la un mod mult mai eficient decât plantele.

      Cât despre ”buclele închise”, poate ar fi util să vedem cu cât crește masa planetei în fiecare zi, prin aport de materie din spațiul cosmic. Știm că pentru ecologiștii hardcore toate buclele sunt închise, iar Soarele e ca un bec de 100W care emite energie constant în timp și uniform în spațiu, dar în lumea reală planeta nu funcționează așa.

      • Întrebarea cu fonturi italice era a unui alt comentator, anume Prototipescu Fanel. Datorită unei erori de ordonare in pagină, eroare care îmi aparține și pentru care îmi cer scuze, comentariul meu nu apare acolo unde intenționasem. De aceea primele doua paragrafe ale răspunsului dumneavoastră sunt de fapt adresate d-lui Prototipescu. Din acest motiv nu are rost sa comentez platitudinile respective.
        Privitor la masa totală a prafului cosmic, ajunsă pe planeta noastră in decursul celor 4,5 miliarde de ani, trebuie spus că ea reprezintă, raportat la cel 6 triliarde de tone ale Terrei, cam 10 milionimi de procent. In decursul unui circuit natural cantitatea de praf cosmic ajunsă pe Terra este infima. Cu excepția unor eventuale cataclisme naturale, când meteoriți gigantici ar fi căzut pe planetă și au inițiat chiar noi ere geologice, praful cosmic nu a influențat circuitele naturale. Undeva mai sus chiar dumneavoastră sugerați neglijarea unei valori de 0,2W dar care, raportata la cea medie de 239W, reprezintă un procent mult mai consistent. Găsesc deci grotești considerațiile dumneavoastră despre “Ecologiștii hardcore” și vă Invit să vă vedeți de treabă in lumea dumneavoastră “reală”, despre care nu știți prea multe, de vreme ce tot ceea ce puteți spune este că “nu funcționează așa”.

        • @Circuite în natură – De la Cornell University: estimates for the mass of material that falls on Earth each year range from 37,000-78,000 tons. Most of this mass would come from dust-sized particles.

        • @Circuite în natură – ce treabă are masa totală a planetei cu cele 100 – 200 de tone de praf meteoric ajuns zilnic pe planetă? Ai cumva impresia că acel praf interacționează și cu nucleul metalic?

          • Din punct de vedere al aportului energetic, materia cosmică interacționează și cu nucleul. Altfel nu ar rămâne captivă in câmpul gravitațional terestru și s-ar pierde in spațiul interstelar. Sau căderea sa pe suprafața planetei ar fi mai “ușoară”. Pentru că e imposibil de apreciat cât și cum din această materie cosmică a intrat in diversele circuite naturale terestre, am considerat totalul lor masic in decursul întregii existențe a pământului raportat la masa acestuia. Defalcarea pe procese unice și intervale de timp finite ar oferi, cu mici deviații, rezultate in același ordin de mărime sau mai mici chiar. S-ar putea sa fie dificil să înțelegeți, de vreme ce considerați ca in bec de 100W emite uniform lumină și căldură în timp și spațiu.

            • @Circuite în natură – ai considerat că îți iese o minciună mai credibilă, dacă te raportezi la întreaga masă planetară, asta ai considerat. În realitate, pe Pământ nu există niciun fel de bucle închise, atât timp cât primește în fiecare zi masă și energie din spațiul cosmic. Există în schimb activiști pentru care nicio minciună nu e prea sfruntată, asta există.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Cristian Felea
Cristian Felea
Doctor în ştiinţe inginereşti, domeniul: „Mine, Petrol şi Gaze” - Universitatea din Petroşani. Ofițer SRI în rezervă Colaborator al publicaţiei „Revista Minelor”

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro