joi, martie 28, 2024

Situația actuală a relațiilor comerciale dintre România și Grecia o analiză comparată

Situația actuală a relațiilor comerciale dintre România și Grecia

o analiză comparată

În 2018, România va deveni, fără a număra Turcia, pentru prima dată după cel de-al Doilea Război Mondial cea mai mare economie din Balcani. La nivel cultural, România este foarte bine percepută în această regiune, reușind să nu aibă conflicte istorice cu niciuna dintre țările balcanice. Ținând cont de profilul cultural și istoric asemănător, există o oarecare ușurință între populațiile din această regiune de a comunica, dar și de a înțelege mentalitatea celorlalți. În ciuda culturii care ne apropie, barierele lingvistice cât și conflictele din regiune din anii 90 au împiedicat dezvoltarea unor relații economice puternice dintre țările balcanice.

În contextul aderării țărilor din Balcanii de Vest în Uniunea Europeană se crează premizele unui spațiu economic de aproximativ 60 de milioane de locuitori de care România, datorită istoriei și culturii sale ar putea profita.

Pentru a înțelege dimensiunea acestui spațiu, este nevoie să realizăm o serie de analize economice, prin care să măsurăm economia noastră față de celelalte economii din regiune, dar și să vedem evoluția noastră față de ele.

În mod firesc, prima țară care trebuie analizată este Grecia. Evoluția României față de această țară, atât de aproape cultural nouă este interesantă și de urmărit. Din punct de vedere al PIB, în 2007 România era la puțin peste 50% din PIB-ul Greciei. Vedem astăzi, că am ajuns la același nivel, ceea ce confirmă ritmul de creștere al României dar și problemele pe care le are Grecia.

An RO GR RO/GR
2007 123,70 232,70 0,53
2008 139,7 242 0,58
2009 118,3 237,5 0,50
2010 124,1 226 0,55
2011 131,5 207 0,64
2012 133,9 191,2 0,70
2013 144,7 180,6 0,80
2014 150,8 177,9 0,85
2015 159 175,7 0,90
2016(est) 172 179 0,96

Că PIB per capita ,observăm că am recuperat din decalaj. Astăzi un român produce în medie 50% din ceea ce produce un grec, comparativ cu 28% în 2007. Nevoile economiei românești cât și prognozele de creștere ne fac să fim optimiști în evoluția acestui indicator.

GDP/Capita – Euro
An RO GR RO/UNG
2007 6000 21100 28%
2015 8100 16200 50%

În ceea ce privește evoluția comerțului dintre cele două țări, observăm un oarecare echilibru, România începând chiar să aibă un excedent. Astfel, din 2007 până în 2014, exporturile României au crescut cu 50% iar de la un grad de acoperire a importurilor prin exporturi de doar 64%, s-a ajuns la 118%. Această evoluție ne arată potențialul acestei piețe cât și creșterea relațiilor economice bilaterale.

An Exporturi Importuri Grad acoperire exp/imp Deficit/Excedent
2007 501,6 779,6 0,643 -278
2008 608,9 806.6 0,755 -197,7
2009 550,3 588.2 0,936 -37,9
2010 562,8 628.2 0,896 -65,4
2011 611,8 594.6 1,029 17,2
2012 546,9 568.7 0,962 -21,8
2013 604,5 604.3 1,000 0
2014 738 621,6 1,187 116,4

Pentru a înțelege mai bine evoluția comerțului România-Grecia este bine să vedem care sunt principalele componente ale acestuia.

Romania – Grecia in 2014 Exp Imp Deficit/Excedent
1 Animale vii si produse animale 78,30 8,6 69,70
2 Produse vegetale 48,00 82,7 -34,70
3 Grasimi si uleiuri vegetale si animale 13,00 5,7 7,30
4 Mancaruri, bauturi si tutun 54,00 39,3 14,70
5 Produse minerale 153,90 8,5 145,40
6 Produse ale industriei chimice 41,30 60,8 -19,50
7 Materiale plastice, cauciuc si produse 37,00 88,9 -51,90
8 Piei crude, piei tabacite, blanuri 0,30 1,1 -0,80
9 Produse din lemn, exclusiv mobilier 32,60 1,9 30,70
10 Pasta de lemn, hartie, carton si articole 23,90 12,8 11,10
11 Materiale textile si articole din acestea 10,50 32,7 -22,20
12 Incaltaminte, palarii, umbrele s.a. 0,50 5,5 -5,00
13 Articole din piatra, ciment, ipsos, ceramica, sticla 9,80 6,6 3,20
14 Metale comune si articole din acestea 135,60 167,5 -31,90
15 Masini si aparate, echipamente electrice, audio-video 70,60 65,1 5,50
16 Mijloace si materiale de transport 6,50 2,8 3,70
17 Instrumente si aparate optice, fotografice,cinematografice,etc. 10,90 7 3,90
18 Marfuri si produse diverse 9,60 22,9 -13,30
19 Alte bunuri 1,70 1,2 0,50
20 Total 738,00 621,6 116,40

Vedem în tabelul de mai sus că România are un excedent în zona produselor minerale, lemn și produse animale. Totodată, observăm un deficit pe zona de textile și materiale plastice. În general comerțul este echilibrat însă anumite categorii sunt în mod evident subdezvoltate. Creșterea capitalului autohton va împinge producătorii români și spre Grecia, ceea ce va genera o creștere a comerțului.

În concluzie, Balcanii pot fi o piață bună de desfacere pentru produsele românești, iar experiența țărilor din vestul Europei ne arată că stimularea comerțului regional și a cooperării economice între vecini poate genera creștere economică substanțială. România trebuie să își asume rolul de lider economic în regiune și să fie din ce în ce mai proactivă pe această piață.

Distribuie acest articol

7 COMENTARII

  1. Foarte utile astfel de analize.

    Se poate dezvolta subiectul si pentru domenii precum turism, investitii, invatamant superior, etc? Exista o camera de comert Romania – Grecia care sa faciliteze schimburi economice (dar si de alta natura)?
    multumesc.

  2. Un articol interesant, categoric, dar pare cumva incomplet. Las la o parte tabelul 2, care se refera la Ungaria, nu la Grecia, si ma refer la ce mi se pare mie ca lipseste: comparatii cu celelalte trei tari balcanice care conteaza (Bulgaria, Croatia, Serbia – le-am luat in ordine alfabetica); comparatii care sa mearga mai departe decat PIB (nominal si per capita), care sa includa si productia industriala, productia agricola, productia de energie electrica, raporturile cu UE (fondurile de coeziune), transporturile (reteaua de autostrazi a fiecarei tari, in prezent si in perspectiva 2020), turismul (mai ales pentru Bulgaria, Croatia si Grecia, pentru ca Romania si Serbia joaca aici in liga mica), investitiile straine directe, ratingul de tara in prezent si in perspectiva etc.

    De remarcat si optimismul usor gonflat al textului, desi este foarte clar precizat ca decalajul dintre Romania si Grecia s-a micsorat dramatic pe fondul unei scaderi tragice a economiei grecesti, nu prin vreun nou „miracol romanesc” (nostalgicii vor intelege formularea). Acest lucru este evident cand se ia in discutie nu PIB-ul nominal, ci PIB-ul per capita.

    Asteptam continuarea analizei, domnule profesor Tanase Stamule!

  3. Cu alte cuvinte, daca lucrurile merg in aceeasi directie ca pina acum (Romania sus, Grecia jos), ne mai trebuie vreo 20 de ani pentru a ajunge la GDP/C al Greciei !!! Curat murdar !!!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Tanase Stamule
Tanase Stamule
Conferentiar in cadrul Facultatii de Administrarea Afacerilor (cu predare in limbi straine) din cadrul Academiei de Studii Economice. Tine cursurile de Managementul Afacerilor si Management Intercultural, in limba germana. Prodecan al Facultatii de Administrarea Afacerilor din cadrul ASE.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro