joi, martie 28, 2024

Socialismul guvernării actuale de dreapta

Clasa politică  românească, de orice culoare și orientare politică, a fost puternic bulversată de criza economică care a trecut în plan subsidiar discuțiile cu privire la principiile economice sau la ideologiile care să guverneze acțiunile viitoare. Partidele ”de dreapta” au lăsat deoparte libertatea economică și au trecut la măsuri de stânga în timp ce cele ”de stânga” au devenit conștiente că nu pot să supraviețuiască bugetar dacă nu includ în programul lor măsuri liberale (s-a mers chiar mai mult spre o coaliție contra firii între un partid liberal și unul socialist). Din păcate criza a determinat o migrație a întregii politici către măsuri stângiste cu precădere și a generat o frică tot mai mare de piața liberă la guvernanții actuali. Inițiativa privată a avut enorm de mult de suferit în ultimii ani de guvernare ”de dreapta” fiind agresată de o serie de măsuri fiscale / monetare / economice concentrate mult prea mult pe echilibrul bugetar / veniturile bugetare pentru proiecte ale statului (parcuri la margine de oraș prin care nu se plimbă nimeni, rondouri de flori cât mai înalte și mai bine garnisite cu flori în prag de iarnă, borduri cât mai înalte, astfalt proaspăt turnat numai bun de spart pentru a monta o conductă și în nici un caz autostrăzi sau ceea ce ne lipsește stringent).

Dacă  e să facem un bilanț al măsurilor de dreapta și de stânga ale guvernării actuale ajungem rapid la un deficit în defavoarea capitalismului, economiei de piață, inițiativei private:

Măsuri de dreapta:

  1. Tăierea pensiilor (inclusiv neindexarea lor cu rata inflației)
  2. Tăierea salariilor bugetarilor (poate fi privită și ca o măsură împotriva pieței libere care a prăbușit consumul privat)
  3. Concedierea unui număr mare de bugetari din diferite sectoare / reducerea de posturi în sectorul bugetar
  4. Cota unică de 16%
  5. Consolidarea fiscală (deși numărul de taxe rămas în picioare este imens)
  6. Creșterea vârstei de pensionare
  7. Reforma asistenței sociale prin rediscutarea dosarelor de asistență socială / a regulilor prin care se acordă asistența socială

Măsuri de stânga:

  1. Creșterea TVA la 24%
  2. Menținerea unui număr imens de taxe (254 în prezent)
  3. Creșterea cu aproximativ 30% a pensiilor militarilor (care au fost și cei care nu au cotizat la sistem, practic creșterea lor vine din neindexarea restului de pensii)
  4. Crearea de ministere noi (Ministerul Fondurilor Europene) și menținerea în funcțiune a unor ministere inutile (Ministerul Turismului, Ministerul Telecomunicațiilor etc.)
  5. Programul ”Prima Casă” (în total garanții în valoare de 1,96 miliarde Euro)
  6. Programul ”Rabla” (în total 544,5 mil. lei în 2011)
  7. Împrumutul de la FMI și de la UE (17,4 miliarde Euro, majoritatea banilor fiind blocați la BNR pentru care se plătește dobândă către FMI din bugetul public)
  8. Deficitul bugetar mare (incapacitatea de a tăia risipa pe parte de cheltuieli)
  9. Datoria publică în creștere (incapacitatea de a colecta fonduri la nivelul cheltuielilor și de a ajusta cheltuielile la nivelul veniturilor)
  10. Creșterea ponderii proiectelor statului în total buget
  11. Impozitul minim (scos ulterior)
  12. Menținerea fondului public de pensii și a obligativității plății contribuției la acesta
  13. Nici o privatizare a activelor statului
  14. Menținerea unui sistem aproape exclusiv public de sănătate și apărarea lui prin neplafonarea contribuției la sistemul public și prin imposibilitatea de a alege în a cotiza la sistemul public sau la sistemul privat de pensii
  15. Menținerea fiscalității pe muncă la unul din cele mai mari nivele din Europa
  16. Inflația ridicată (cea mai mare din UE în 2010)
  17. Menținerea sistemului birocratic din administrațiile statului
  18. Subvenții pentru companiile ”strategice” mari care angajează și ”crează” locuri de muncă (329 mil. lei în 2011)
  19. Subvenții pentru cei care angajează șomeri, mențin în șomaj tehnic angajații, angajează tineri absolvenți
  20. Subvenții de la stat pentru încurajarea uceniciei și angajarea tinerilor pe perioada vacanțelor
  21. Subvenționarea dobânzii pentru IMM-uri
  22. Ajutorul de stat de tip ”minimis” (24 mil. lei în 2011)
  23. Programul ”Start” de incubare a unor afaceri făcut de către stat (10 mil. lei în 2011)
  24. Programul ”Cumpără românește” (5,2 mil. lei)
  25. Programul anual de promovare a companiilor să exporte prin subvenționarea participării acestora la târguri și expoziții internaționale (34,4 mil. lei în 2011)
  26. Acordarea de garanții guvernamentale pentru cei care se finanțează prin fonduri europene (300 mil. lei în 2011)
  27. Programul ”Primul Siloz” (garanții pentru certificate în valoare de 520 mil. lei)
  28. Lipsa de privatizare a programelor de infrastructură strategice (autostrăzi private pentru care să plătim în funcție de cât le utilizăm);
  29. Programul ”Casa Verde” (110,7 mil. lei în 2011)
  30. Programul de sprijinire a comercianților și a serviciilor de piață (7 mil. lei în 2011)
  31. Stimularea antreprenoriatului feminin (0,5 mil. lei în 2011)
  32. Lipsa de transparență în construirea bugetului pe partea de investiții publice / achiziții publice
  33. Menținerea unui procent redus la achizițiile publice realizat prin SEAP (sistemul electronic).

Toate aceste măsuri dominant de stânga au transformat România într-o țară fundamental dependentă de factorul politic. O țară care pe hârtie are o economie de piață funcțională dar în care nimic nu se dezvoltă fără sprijinul planificatorului central: de la crearea de locuri de muncă, antreprenoriat feminin și juvenil la investițiile imobiliare și cele în case ecologice sau mașini de ultimă generație. Economia românească continuă să fie menținută periculos de mult conectată la factorul politic și să depindă de capriciile celor care împart acești bani. În ciuda aparențelor și sforțărilor cu iz electoral ale guvernanților ”de dreapta”, în România se face prea puțin pentru antreprenoriatul autentic și pentru inițiativa privată, iar cel care se crează prin politicile publice nu rezistă foarte mult pe piață în momentul în care sprijinul de la centru încetează: fie dau faliment pentru că ideea de afaceri incubată de stat a fost una proastă și cei care au dat banii nu au avut interesul politic să o evalueze ca atare fie cel care a fost incubat nu avea calitățile de antreprenor și a câștigat proiectul statului fiind prieten cu cineva din comisia de selecție.

Este clar acum de ce guvernanții actuali nici nu vor să audă de reducerea cheltuielilor publice ale statului cu proiectele date de la centru, de ce vor să fie ei cei care împart bunăstare (doar unora și pe criterii arbitrare) și de ce ne taxează atât de mult, sărăcindu-ne cu fiecare lună de salariu sau profit. Ca să câștige ei și gașca din jurul lor care are acces la aceste programe redistribuționiste (o schemă similară propun și socialiștii, în fapt orice politician care își arogă dreptul asupra unei părți din libertatea noastră). Astfel de guvernanți de stânga vor pune întotdeauna în față echilibrul lor bugetar și nu vor da doi bani pe dezechilibrul nostru bugetar provocat de impozite multe și cheltuite prost pe servicii de calitate periculos de îndoielnică. Capitalismul din România este pe ducă și moare încetul cu încetul (dacă a apărut sau a existat vreodată) sub impactul acestor politici publice complet decuplate de la ceea ce ar trebui să însemne cu adevărat o guvernare liberală. Niciodată cu astfel de politici publice de stânga nu vom crește durabil și nici nu vom ajunge la performanțele / bunăstarea celor din țările către care avem pretenția că ne îndreptăm (vom crește în procentul cu care banca centrală expandează masa monetară, băncile comerciale o multiplică prin rezervă fracționară pentru a împrumuta statul care derulează proiectele sale florale; adică vom crește în același procent cu care crește datoria publică și deficitul bugetar de la un an la altul). Cu cât va trece mai mult timp cu atât polarizarea între membrii societății va fi mai mare: cei care nu avem acces la astfel de ”servicii” plătite din banii noștri vom sărăci sistematic în timp ce alții (mult mai puțini) se vor îmbogăți fără a avea virtuți clare în acest sens (nu pentru că piața îi va premia pentru performanțele lor ci pentru că o face statul prieten pentru neperformanța lor). Bogații ”răi” (îmbogățiți cu statul) prind și vor prinde și mai multă putere din șmecheriile pe care le fac la umbra statului și a acestor politici de stânga distribuționiste.

Distribuie acest articol

32 COMENTARII

  1. Poate n-ar mai trebui sa gandim in masuri de stanga si de dreapta ci in masuri benefice pentru individ si societate. Masuri care sa scoata societatea din criza economica, masuri care sa dea libertate individului sa se descurce singur, sa-si asume responsabilitati.

  2. măsuri de dreapta:
    1. de fapt, pensiile n-au fost tăiate. a crescut tva-ul.
    2. nu poate fi privită. aşa, am putea spune că orice tăiere de salarii sau concediere din partea unui angajator poate fi privită ca o măsură împotriva pieţei libere, dar nu este.

    măsuri de stînga. înainte de toate nu cred că trebuie băgate în aceeaşi oală măsurile (măsuri active) cu lipsa acestora din incapacitate, prostie, mediu politic potrivnic (vezi regionalizarea), lipsa voinței politice, corupție, legislaţie insurmontabilă (constituţie, decizii ale curţii constituţionale, opoziția altor instituții ale statului) ș.a.
    7. banii nu sînt blocaţi. trebuie să stea acolo, ca rezerve sau pentru a fi folosiţi, de pildă, la reglarea cursului de schimb.
    8. chestiune de optică. una e să reduci deficitul, alta e să spui că e incapacitate de a tăia risipa. rămîne de văzut ce efecte va avea legea asistenţei sociale asupra deficitului.
    10. creșterea ponderii proiectelor statului în detrimentul cui? că dacă este în detrimentul risipei de bani din asistența socială, atunci măsura nu e nici de stînga nici de dreapta. dacă rămîne o vacă de muls, trage spre stînga.
    13. privatizarea activelor statului – treburile nu sînt clare la fondul proprietatea. în rest, faptul că au blocat niște privatizări din cauza prăbușirii prețurilor nu e un lucru rău. guvernul năstase, de stînga, a privatizat mari companii și știm în ce condiții.
    14. noua lege a sănătății e în dezbatere.
    16. inflația mare nu e o măsură, e un eșec și nu poate fi pusă neapărat pe seama guvernării de dreapta (vezi prețul carburanților).
    26. discutabil, în contextul chinului de a atrage fonduri europene.

    factorul politic va fi dominant în economie și după cinci ipotetice mandate ale dreptei la putere. nu poate fi eliminat aşa de uşor, dar poate fi redus. un guvern administrează, de bine de rău, cu legislația pe care o are la îndemînă, însă nu are întotdeauna capacitatea politică de a o schimba.
    cheltuielile ar trebui făcute după trei principii: să fie justificate, să fie eficiente și să fie transparente. după asta ar trebui să se ghideze un guvern de dreapta. unde nu e capabil, ar trebui să existe o societate civilă suficient de puternică care să-l tragă de urechi. și nu e.

  3. Dl Paun,
    Aveti vreodata in vocabularul dumneavoastra si cuvinte pozitive ? In toate luarile dvs. de pozitie, sunteti rau intentionat si distructiv. Frustrarile dvs ies la suparafata precum uleiul deasupra apei.Urmaresc zilnic presa straina si nu am auzit niciodata atata incrancenare , la oameni cu adevarat cunoscatori ai evolutiei economice.Eu inteleg ca sunteti nemultumit ca „geniul” dvs n-a fost recunoscut si nu ati primit o demnitate pt care va considerati indreptatit, dar, dupa opinia mea, nu sunteti decat un fost profesor de economie socialista transformat peste noapte in mare specialist in economia capitalista. Sunteti GICA contra , fara a oferi vreo alterntiva viabila. Sunteti specializat in a produce someri in serie, cu diplome universitare inutile. Ce anume va recomanda sa va dati cu parerea zilnic, ce realizari aveti dvs, ce anume ati creat dvs, concret?Ce stiti sa faceti, dle Paun, in afara de a va da cu parerea?

    • Dupa cum se poate observa dl Paun nu critica, ci face o analiza la rece a masurilor pe care le ia guvernul, guvern care se da un guvern de dreapta. Dumneavoastra ce doriti sa aflati … adevarul sau vreti sa traiti in minciuna in continuare.

      • pdl poate ca nu este tocmai de dreapta, ci doar e mai la dreapta decat usl. problema este, insa, ca altii mai la dreapta nu prea mai sunt (nu vorbim de nazisti, care sunt de dreapta doar prin rasism, ca economic sunt tot comunisti, subordonand orice statului).

        asadar, o intrebare simpla: cu cine sa votez?

        • „nu vorbim de nazisti, care sunt de dreapta doar prin rasism”

          Probabil ca asa te-au invatat la scoala. Si-au batut joc de tine tovarasii. Sa le ceri banii inapoi!

    • D-na RusuIrina,

      Daca vreti un articol cu tenta optimista, incercati o revista de fashion. Acolo aveti serioase sanse sa vedeti foarte mult roz.
      Daca vreti sa comentati analiza de fata (fie ea si impartiala/gresita/etc), incercati sa va referiti la articol, nu la autor si calificarile sale. Asa veti parea si dvs mult mai credibila.

      Zi buna!

    • @ Rusulina, frustrari are cel care insulta direct pe celalalt. Dl Paun a facut o analiza la rece, care poate fi discutata punct cu punct. Pare ca aveti ceva f. personal cu autorul si nu ati contribuit cu nici o idee. Eu apreciez evaluarea si o consider demna de o discutie rece. Solutia este undeva implicita, daca meditati putin.

  4. Aş adăuga la lunga listă a măsurilor de stînga luate de actuala „dreaptă” 2 politici guvernamentale ce au fost menite şi au reuşit să conserve monopolul şi/sau hegemonia agenţiilor statale asupra a 2 categorii importante de servicii: educaţie şi turism. Ambele sfere economice sînt ţinute sub controlul statului, iar recenta „reformă” a învăţămîntului nu face decît să întărească atribuţiile reglementative, de supraveghere, de finanţare şi stimulare a prestatorilor de pe o piaţă efectiv sugrumată de concurenţa neloială a statului. O măsură cu adevărat de dreapta ar fi tăiat finanţările pentru toate universităţile publice, cu excepţia temporară a facultăţilor de medicină. Iniţierea unui sistem de burse conectat la nevoile pieţelor şi, implicit, la comanda unor finanţatori privaţi ar fi redus cheluielile din sistem cu 90%. Deocamdată sistemul nostru de învăţămînt reuşeşte să producă, in cîteva domenii, forţă de muncă de calitate dar in mare parte pentru export, cu alte cuvinte statul-dădacă se împrumută pentru a plăti educaţia unor tineri de ale căror servicii nu va beneficia niciodată. Randamentul este aşadar sub zero. Şi asta pentru că mare parte din politrucii şi vătafii băştinaşi ocupă in acelaşi timp funcţii înalte in ierarhia învăţămîntului universitar. In special facultăţile de drept şi cel politice sînt intoxicate de socialism şi dogme asistenţialiste de către agenţi patogeni ce colportează marotele şi angoasele subordonaţilor şi colegilor incă neafiliaţi politic pentru a-i putea manipula mai uşor. Din păcate mare parte din universităţile publice au devenit la rîndul lor organe ale administraţiei publice angrenate in ierahia bugetară a statului, iar profesorii au fost transformaţi in simpli slujbaşi ai statului cu o mentalitate de bugetari. Autonomia universitară este o vorbă-n vînt atîta timp cît prim-miniştri, miniştri, parlamentari şi căpetenii partinice se numără printre cadrele de bază ale facultăţilor de stat. Oamenii sistemului s-au obişnuit astfel cu ideea că nu există viaţă in afara universităţilor statului, şi toţi, la unison, perorează isteric de cîte ori vine vorba de învăţămîntul privat sau de posibilitatea recăpătării autonomiei administrative şi financiare, implicit de tăierea stipendiilor de la bugetul statului. Un răspuns de dreapta la recenta manifestare de cerşetorie colectivă din aula fac de istorie ar fi trebuit să fie suspendarea imediată a fondurilor destinate funcţionării facultăţii laolaltă cu tăierea tuturor burselor sociale. Trierea studenţilor pe criteriul burselor de merit şi reducerea drastică a numărului de locuri subvenţionate in facultăţi ar uşura prea puţin bugetul dar ar fi un început bun.

    Asupra turismului. Toate programele organului birocratic calificat in mod abuziv drept Minister al Turismului sînt măsuri de stînga, fără nicio excepţie. Intr-un guvern de dreapta NU trebuie să existe un minister al turismului, ci cel mult o agenţie de auditare şi clasificare a serviciilor, fără posibilitatea de a sancţiona in vreun fel unităţile private. Insă marota competitivităţii turismului românesc in raport cu cel global, o tîmpenie costisitoare a birocraţilor in căutare de justificări pentru slujbele lor, a produs zeci de programe şi campanii publicitare inutile şi exorbitante, prost executate şi in total contratimp cu vremurile. Turismul este unul din serviciile cele mai efemere şi mai sensibile la recesiune, iar in bugetele domestice este categoria de bunuri cea mai dispensabilă, ca atare, ideea că prin aceste campanii pe plan extern am putea atrage mai mulţi muşterii este pur şi simplu abracadabrantă in condiţiile actuale, cînd state cu infrastructură de turism foarte dezvoltată şi cu un nivel superior al serviciilor suferă o contracţie vizibilă a pieţei de profil. Ideea că preţurile noastre mici ar suplini deficitul de calitate şi infrastructură este cel puţin naivă şi sigur nedocumentată, căci nu ţine seama de faptul că pe pieţele europene deja au scăzut masiv preţurile pachetelor turistice.
    Mai mult, sute şi mii de proprietăţi cu potenţial turistic zac şi astăzi in ruină pentru că agenţii statului nu au fost capabili să le returneze proprietarilor de drept sau să le vîndă investitorilor interesaţi atunci cînd incă exista oarece interes pe piaţă. Degradarea acestor bunuri produsă ca urmare a indolenţei şi neglijenţei este temei pentru declanşarea procedurilor penale, cu încadrare la subminarea economiei şi distrugere a domeniului public. Orice prim-ministru de dreapta ar fi pus potera pe bandiţii camuflaţi in funcţionari bonomi şi ar fi scos imediat la licitaţie tot ce se putea vinde.

  5. Extrem de intersant articolul. As dori sa va intreb:

    1. care este datoria externa a Romaniei in prezent si care sunt partidele responsabile de ea in ultimii 20 de ani?

    2. cine a beneficiat de aceste imprumuturi in aceeasi 20 de ani?

    3. cum este posibila stimularea unei economii cu adevarat private in conditiile in care

    a) sunt sistematic privilegiate marile corporatii in fata carora un mic intreprinzator local nu are nicio sansa reala
    b) nu s-a facut niciun efort real de a explica ce inseamna investii private
    c) nu exista o mentalitate „privata” generala

    multumiri.

    • 1. Datoria externa a romaniei nu e responsabilitatea unui partid. Datoria externa e compusa din datoria publica externa si datoria privata externa. Detalii aici:
      http://businessday.ro/10/2011/bnr-invesitiile-straine-au-insumat-doar-21-milioane-euro-in-luna-august/
      Banuiesc ca ceea ce vrei tu sa stii e cuantumul datoriei publice (interna plus externa). Treaba sta cam asha: la finalul lui 2008 datoria publica era de ~ 29 mld eur (din care 7.5 mld deficitul din 2008), adica 21.73% PIB
      La finalul lui 2011 avem ~49 mld, adica 39.5% PIB, , diferenta de 20 de mld fiind data de: deficit 2009 8.5% din PIB de 116 mld eur = 9.8 mld eur, deficit 2010, 6.5% din PIB de 122 mld eur = 7.8 mld eur si 3 mld deficitul pe primele 3 luni ale lui 2011. Din cauza deficitelor uriase s-au si luat masurile de austeritate; daca continuam cu deficit de 10 mld inca 2–3 ani ajungeam inevitabil in situatia Greciei.

      2. Aici raspunsul simplu e : populatia. Raspunsul complicat e politicienii. Politicienii au tendinta sa mareasca pensii, salarii, ajutoare sociale cit se poate de mult, pentru a fi votati in continuare. Atita timp cint maresc salariile din banii colectati la buget (scazind alte cheltuieli), treaba e sub control. Dar ca sa scazi cheltuieli in alte parti, nemultumesti atli alegatori si/sau firmele de partid. Si atunci statul se imrpumuta pentru a da salarii si pensii. Asta s-a putut observa cel mai bine in 2007-2008, cind cheltuielile cu salariile bugetarilor si pensiilor pur si simplu s-au dublat. Si de la deficit 1% in 2006 am ajuns la deficit 5.5%in 2008 (la care am putea adauga si cele 3 mld de euro din privatizarea BCR care s-au evaporat). E ca si cum tu si cu familia ta ai venituri de 3000 de lei pe luna si te mai imprumuti de 300 lei pe luna pe motive de consum. E clar ca in citiva ani ajungi la sapa de lemn. Mai departe, un alt motiv pt care banii de la buget nu sunt suficienti e ca nunt prost colectati (evaziunea fiscala) si prost cheltuiti (coruptie si nepasare). Dar asta e alta discutie.
      3. Aici raspunsul ar necesita o postare cit articolul si observ ca iti si dai singur parte din raspuns din tonul intrebarii

      • Multumesc pentru raspuns desi intrebarea era adresata autorului. Ma interesa datoria Romaniei in ultimii 20 de ani, nu numai aceea din ultimii ani cata vreme exista o stransa legatura intre ele.
        Bogdan, sa spui ca datoria interna si externa nu are nimic de a face cu partidele si membrii acestora este complet fals si mi se pare hilar ca cineva poate sa creada o asemenea prostie in orice tara din lume chiar si in SUA. Evident ca partidele sunt responsabalie, PSD si satelitii in mod special, O spui chiar tu:” de pe urma imprumutirlor a profita populatia care a votat niste politicenii ce le-au promis easy money. Deci cum poti sustine ca imprumuturile nu sunt legate de partide???? Toate semnaturile cu privire la aceste imprrumuturi sunt politice si legalizate ulterior de justitie. Pe scurt furt politic legalizat. Dar asta o spui si tu: politicenii -PSD- au imprumutat in numele tuturor romanilor pentru a castiga voturile unei majoritati cata vreme se stie totusi ca cele mai mari datorii ale Romaniei au fost facute in anii de guvernanre PSD care dincolo de mizeria economica au impus ca altii dupa ei sa contacteze alte imprumuturi de vreme ce PSD s-a opus oricarei reforme. Pe scurt PSD si paridele aliate sunt responsabile politic si legal de mizeria economica a Romaniei.

        Ei daca analizam datoria publica facuta de PSD, opozitia constanta a PSD oricarei reforme care ar fi generat o economie sanataoasa si o lume romaneasca mai justa, atunci ajungem la concluzia ca argumentul domnului Paun este fals cata vreme oricat de dreapta ar fi actuala guvernare cu o mosternire de tipul PSD sustinuta de mafii de tip SOV este aproape imposibil sa faci ceva. In plus UE este cam socialista si ea, dar deh, intre rusi si UE tot UE e mai bine. Deci nu stiu ce nu e dreapta in conditiile in care o serie de masuri de stanga sunt efectul PSD sau efectul UE.
        Nu mai astept niciun raspuns. Le aveam oricum pe toate inclusiv datoria pe 20 de ani si cine a facut-o.

        • 1. datoria externa e in foarte mare proportie privata, La datoria externa intra toate creditele in valuta luate de populatie pentru cumparat apartamente, terenuri, etc. Tot la datoria externa intra depozitele in valuta ale nerezidentilor. ceea ce e responsabilitatea politicului e DATORIA PUBLICA (adica aia a ministerului de finante).
          2. N-am fost niciodata sustinator PSD, da’ nu PSD e vinovat de datoria publica a romaniei. Si asta pentru ca pina-n 2005 nu ne finanta nimeni din afara si deficitul se finanta din inflatie (adica tiparire de bani). Asha, ca chestie, datoria publica a Romaniei era in 2004 de 13 mld eur, in 2008 era de 29 mld eur si acum e de 49 mld eur. Deci PSD nu prea are mare treaba cu datoria asta, oricit i-am uri. Iar guvernarea Nastase, 2001-2004 a dus deficitul de la 4.5% din PIB la 1.2% in 2004

          Si PSD n-a facut prea mare datorie pentru simplul fapt ca la halul in care era economia romaniei in perioada aia nu ne imprumuta nici dracu’…

          • Aiurea, Romania in perioada guverneraii PSD a fost la un pas de prabusire. Iar cazurile de coruptie infinite. Vezi numai departe dosarele Nastase, etc. Nici nu are rost sa mai discutam! In contextul european actual, (vezi si ultima declaratie a lui Sarkozy) orice guvern va veni va trebui sa aplice masuri de dreapta, adica privatizare, eliminarea mafiei. Punct. orice incercare de ridicare a impozitelor va duce la violente de strada. Personal sunt convins ca doar un sistem bazat pe proprietate privata, in sens conservator poate salva Romania. Asta pentru simplu motiv ca socialismul este utopie.
            Mult noroc acolo..

  6. Aveti dreptate ,masurile de stanga predomina dar acesta este paradoxul in Romania :guvernele de dreapta iau masuri predominant de stanga iar cele de stanga abuzeaza de masuri de drepta.Amintiti-va de guvernarea Nastase si masurile economice luate de aceasta .Este adevarat ca la unele presiuni externe care nu au fost de neglijat.Totusi ma intreb daca cele 33 masuri de stanga specificate de dvs.ar fi anulate in totalitate si inlocuite cu masuri pure de dreapta,societatea si economia noastra ar rezista unui asemenea soc?Adica daca statul nu ar mai interveni economic,ci doar pentru niste servicii sociale strict necesare:educatie pana la un anumit nivel,asigurarea unor servicii publice medicale la un nivel minim si tintite spre cei fara posibilitati materiale,asigurarea securitatii cetateanului si politica de aparare a tarii.In rest sa fie lasate sa actioneze numai legile pietei inclusiv tendintele speculative ale acesteia.Deci dereglementarea totala a activitatii economice,mai putin politica fiscala care sa asigure un buget minim de functionare a statului.Sa fie aplicata legea „fiecare pentru el” fara solidaritate si fara acte de caritate facute de stat.Ce ziceti,cam cum ar arata Romania aplicand o astfel de politica?

  7. Si care ar fi alternativa? Invatamanul privat? Cu ce s-a remarcat acesta in ultimii 20 de ani? Gata, stiu! Prin cea mai mare fabrica de diplome din tara, prin invatamantul care produce rebuturi intelectuale pe banda rulanta, prin alterarea a tot ceea ce inseamna principii morale in invatamant. Faptul ca pleaca majoritatea tinerilor de valoare din tara este vina sistemului politic, nu inteleg ce treaba are sistemul de invatamant cu acest proces periculos? Daca sistemul de pile-cunostinte-relatii nu ar functiona atat de bine, nu cred ca tinerii nostri ar pleca intr-un ritm atat de intens afara. Plus saracia, generata de faptul ca in Romania totul a fost privatizat fara cap si privatii pur si simplu isi fac de cap in economie, statul fiind prea slab pentru a putea sa reglementeze corespunzator piata. Cum se comporta Petrom dupa privatizare? Scumpeste combustibilii stiind ca nu are cine sa-i traga de urechi. Dar Apa Nova? S-au imbunatatit cumva conditiile de asigurare a apei si nu stiu eu? Dar eON? Dar Enel? Adeptii neoliberalismului nu inteleg ca acest sistem este unul la fel de periculos ca si comunismul daca este aplicat incorect. Oricum, il suspectez pe domnul euNuke de interese partizane, trecerea invatamantului in sistem privat nefiind o practica in nici o alta tara, nici macar din Africa.

    • Domnilor, am fost dat in vileag de un cetăţean perspicace! Într-adevăr reprezint un grup de interese partizane, spre deosebire de domnia sa, coada_lui_eunuke, care se prezintă ca o veritabilă portavoce a intereselor ingenue şi nepărtinitoare locale. Prezenţa mea pe platforma contributors nu este întîmplătoare şi nici dezinteresată, sînt finanţat şi sprijinit in activitatea de diseminare a ideilor subversive de către o corporaţie, lider pe piaţa serviciilor educaţionale pe planeta Marte. Anterior am lucrat ca spion in serviciul unui trust specializat in cercetare şi agregare de informaţii despre capra vecinului, fiind plasat succesiv in echipamentul-gazdă de student, asistent, profesor in sistemul de învăţămînt public românesc. Pe planeta noastră NU există un asemenea sistem fabulos, de aceea şi interesul nostru in studierea aşa-ziselor instituţii de învăţămînt, pentru că intenţionăm să participăm la viitoarele licitaţii de creiere, eventual să vă preluăm şi spaţiile destinate ‘studiului şi predării’. Am putea să vă privatizăm cu forţa, dar riscul de distrugere a moralului fragil al locuitorilor e prea mare ca să merite deranjul, aşa că am desfăşurat un desant paşnic de metafizicieni şi statisticieni ce au împrumutat temporar trupurile unor subiecţi din tranşeele ideologice săpate de statul vostru in calea libertăţii. Iată, in cîteva cuvinte, ce am descoperit pînă in prezent:
      1. entităţile colective cunoscute sub numele de guvernămînt, administraţie, birocraţie sînt compuse dintr-un segment de populaţie de calitate inferioară, sub aspectul inteligenţei, capacităţii de a utiliza eficient resursele, aptitudinilor creative şi comunicaţionale.
      2. in mod aparent paradoxal acel segment al forţei de muncă ce dirijează sau ocupă statul reuşeşte să manipuleze o populaţie de zeci de ori mai mare şi mai inteligentă in medie ca cel mai răsărit specimen aflat la guvernare in sensul acceptării serviciilor execrabile de management al resurselor publice. Mai rău, marea masă de cetăţeni acceptă şi parazitarea propriilor proprietăţi de către organele entităţii. De pildă un stat mizerabil precum Albania, cu o populaţie foarte inteligentă, cu iq mediu extraordinar, se complace de sute de ani in această relaţie morbidă, născătoare de anecdote la vecini. China, Rusia aşijderea.
      3. aparent paradoxal la începuturile programului nostru de colonizare, căci între timp am elucidat cheia contradicţiei. O asemenea hipnoză in masă prin care subiecţii sînt reduşi la organisme cu funcţii strict vegetative, deci transformaţi in blocuri de plastilină pe bancurile de lucru manual ale guvernanţilor lor imbecili, o asemenea hipnoză a fost posibilă datorită dezvoltării de-a lungul timpului a unui motor de inteligenţă artificială in beneficiul entităţii colective, statul. Acest motor este alcătuit din angrenaje universitare şi este pus in mişcare de combustibil furnizat de la bugetul public aprovizionat direct din prăzile pe care agenţii fiscali ai statului le prelevează de la unităţile mai mici de producţie numite societăţi comerciale. Indivizii sînt preluaţi de la vîrste fragede şi prelucraţi in această industrie ce conferă statului o inteligenţă artificială şi o falsă autoritate intelectivă asupra economiei şi pieţelor. Statul, această entitate fără creier populată şi condusă de cei mai stupide exemplare ale unui popor, se erijează in postura de unic distribuitor al forţei de muncă pe care tot el o descreierează pe benzile rulante administrate de angrenajele universitare.
      Şi-acum, pentru exemplificare, cîteva statistici livrate de Institutul de Cercetare a Dinamicii Intelegenţei Olympus, unde de cîteva decenii se studiază iq-ul guvernanţilor şi corpului pedagogic de pe Terra, precum şi evoluţia reacţiile lor la realitatea economică.
      Pornind de la constatarea întrepătrunderii celor 2 grupuri socio-economice, administraţia centrală şi corpul pedagogic superior, a fost operată o focalizare a cercetării asupra unui segment aparte de studenţi cu aspiraţii politice incă din anii 70. Obsesia carierei in sistem a fost decelată cu uşurinţă de specialiştii noştri şi a constituit fundamentul trierii subiecţilor. Analiza iqului şi a nivelului de creativitate a produs următoarele rezultate:
      a] la profesorii intraţi in politica partinică s-a observat o scădere lentă a iq-ului cu pînă la 20%. au existat şi excepţii, insă niciun caz in care iq-ul să crească.
      b] la profesorii intraţi in guverne sau organe ale administraţiei centrale s-a constatat o cădere bruscă a iq-ului cu pîn la 30%, urmată de o degradare lentă a inteligenţei şi creativităţii cu beneficii sociale. In schimb s-a remarcat o creştere a creativităţii egocentrice, şi o corelare a ritmului acestei creşteri cu avansarea pe scara ierarhică a sistemului.
      c] la profesorii ce au ales neutralitatea politică, preferînd cariera ierarhică universitară in detrimentul ambiţiilor politice [păstrate in subconştient ca semn al valorii lor nepreţuite suficient in cadrul universitar], iq-ul a scăzut, insă mult mai încet, cu pînă la 10%, in funcţie de nivelul de implicare in politica internă a angrenajelor universitare. Creativitatea egocentrică a explodat şi de cele mai multe ori a fost convertită in monedă de schimb cultural şi in acţiuni de securizare şi politizare internă a funcţiilor. Întreţinerea credinţei in inteligenţa artificială a statului lipsit de creier şi voinţă şi colportarea superstiţiilor legate de încălcarea liniilor trasate se datorează in principal acestor agenţi patogeni de vîrf.
      d] la profesorii ce au părăsit sistemul sau au rămas izolaţi in marginalitatea unor structuri scăpate controlului total, in urma unor incidente sau extrem de rar din proprie voinţă ca urmare a conştientizării naturii concentraţionare a angrenajului, atît iq-ul cît şi creativitatea au crescut brusc, multe din aceste exemplare aducînd beneficii reale societăţii din momentul desprinderii de inteligenţa artificială a entităţii colective.
      Şi acum vă rog să mă scuzaţi pentru tăierea subită a raportului, e musai să părăsesc postul, căci fraţii mei extratereştri execută o autopsie de catedră şi expertiza mea e solicitată de urgenţă.

  8. In general intelegem prin „stanga” ideologiile socialiste si social democrate care integreaza in paradigma lor notiunea de justitie sociala. Asumand de dragul dezbaterii un punct de vedere „de stanga” imi este foarte greu sa inteleg cum cadreaza cresterea TVA-ului cu justitia sociala? Mai ales cand acesta este nediferentiat. TVA-ul a fost si ramane un impozit de dreapta, pentru ca el nu tine cont de venitul consumatorilor.

    In general numim „de dreapta” ideologiile nationaliste (cele care pun natiunea in centrul paradigmei ideologice). In sensul acesta promovarea unui produs in functie de originea sa „nationala” – cum este „cumpara romaneste” este perfect integrabila in ideologii ca si gaullismul sau diverse alte politici conservatoare. Partidul Liberal Democrat japonez care a condus a doua economie a lumii timp de circa o jumatate de secol e campion la astfel de jocuri.

    Cat despre deficit bugetar, datorie publica si sistem fiscal stufos nu cred acestea au culoare ideologica. Incompetenta nu e de dreapa sau de stanga. Desi, a te indatora la momentul potrivit si a economisi de asemeni la momentul potrivit nu tine neaparat de incmopetenta.

    • TVA-ul a fost crescut doar dupa ce CC a oprit taierea pensiilor. Daca nu ar fi oprit asta, TVA-ul nu avea de ce sa se mareasca (cel putin teoretic, practic cred ca tot s-ar fi ajuns sa se mareasca).

      • De acord. Ceea ce incercam eu era sa arat erau pe de-o parte limitele clasificarii stanga-dreapta si pe de alta sa arat ca si aunci cand, din comoditate, operam aceasta clasificare ea nu justifica anumite puncte din tabelul propus de autor. TVA-ul este dintre aceste puncte.

  9. Aveti multa dreptate dar se vede din ce in ce mai mult ca aceste notiuni (stanga-dreapta) nu mai inseamna mare lucru, importante fiind masurile optime, asa cum scrie mai sus cineva. Da, unor politicieni (n-am spus oameni politici sau barbati de stat) le convin aceste etichete, folosite demagogic, in functie de auditoriu. Cred ca numai Democratia Crestina abordeaza corect problema. Si de „moartea ideologiilor” ati auzit ?

  10. ar mai fi de stanga
    1. taxa de prima inmatriculare
    2. taxa pe viciu
    3. programul de analize gratuite pe vremea lui nicolaescu
    4. cornul si laptele
    5. alocarea unui procent din ce in ce mai mare din pib pentru investitii

  11. „Masuri de dreapta” – pct 1 nu e tocmai exact :

    „Consiliul Fiscal dă dreptate Ziarului Financiar care a ridicat problema creşterii cheltuielilor cu pensiile speciale ca urmare a reformei pensiilor. Explicaţia este că recalcularea pensiilor s-a făcut acordând câte doi ani vechime pentru fiecare an de lucru pentru cadrele MAI, MApN şi serviciile secrete. Aşa se face că un pensionar „special” în vârstă de 43 de ani ajunge să aibă 45 de ani vechime, aşa cum arată decizia de pensionare alăturată.

    Ziarul Financiar a scris, în urmă cu două săptămâni, că reforma sistemului de pensii a majorat cele 159.000 de pensii speciale ale poliţiştilor, militarilor şi lucrătorilor din serviciile secrete în loc să le reducă, aşa cum şi-a asumat Guvernul.

    Consiliul Fiscal a arătat o săptămână mai târziu că aceste pensii au crescut, în medie, cu 30%, de la 1.755 de lei la 2.289 de lei/lună, efortul suplimentar fiind de 1 mld. lei.”

    http://www.zf.ro/buget-2012/misterul-pensiilor-speciale-a-fost-dezlegat-45-de-ani-vechime-pentru-pensionari-in-varsta-de-43-de-ani-9010805?cp=2#comments

    Mai vreti „reforme” ?

  12. Ignoratio elenchi. Toti analistii inora elementarul: Constitutia gaunoasa si cotetul legislativ combinat cu un aparar birocratic obez care nu permit functionarea unei economii normale. Asta creaza sentimentul ca toti ori sunt batuti in cap ori au pactizat cu cei ce vor sa-si bata joc de natie.O zi buna !

    • Asa cum exista pensionari si pensionari, asa exista birocrati si birocrati – capitalisti de partid si de stat.

      „Oficialii europeni sunt tot mai ingrijorati de practica frecvent intalnita in Romania prin care contractele din bani publici si cele cu finantare europeana sunt castigate de demnitari, prin firmele la care sunt actionari.
      Senatori, deputati, consilieri locali si judeteni, prefecti, primari, inalti functionari sunt actionari si administratori la firme si companii private si primesc contracte de la institutiile unde activeaza, de multe ori pe criterii politice sau prin grupuri de influenta.
      Doar o idee despre amploarea acestui fenomen: in anul 2010, firmele detinute de 75 de parlamentari au primit contracte de 250 milioane euro de la institutii publice.”

      http://cursdeguvernare.ro/gaurile-din-legea-conflictului-de-interese-si-contractele-politice-ale-alesilor.html

      • Oficialii europeni sa faca bine sa nu se mai mire atat, deoarece ei stiau foarte bine ce-o sa se intample cu banii dati de camatarii globalisti.

        Fii sincera si spune-mi, cand stii ca o familie e lucru slab, betivi, someri etc. le-ai da bani imprumut?

        Iti spun eu cand le-ai da! Numai cand ai vrea sa le iei casa sau vreun alt bun, de pret pentru tine, pe mai nimic.

  13. Cu cat o sa ne mearga mai rau, cu atat o sa ne fie mai bine. Singura conditie e ca acest principiu sa se aplice tuturor. Nu numai cateilor.

  14. 1.Tăierea pensiilor (inclusiv neindexarea lor cu rata inflației)
    2.Tăierea salariilor bugetarilor (poate fi privită și ca o măsură împotriva pieței libere care a prăbușit consumul privat)

    Taierile nu pot fi privite ca si „masuri de dreapta”. Ele creeaza spatiu bugetar ce poate fi utilizat intr-un mod sau altul: daca se taie salariile pentru a se creste consumul guvernamental de exemplu, aceasta nu este in nici un fel o masura de dreapta.

    3.Concedierea unui număr mare de bugetari din diferite sectoare / reducerea de posturi în sectorul bugetar

    Da, insa ar trebui sa ne uitam si la componenta acestor concedieri. Au fost concediati bugetari ce prestau servicii publice directe (politisti, profesori, medici), insa numarul functionarilor din administratie a ramas aproape neschimbat (unde e reforma agentiilor guvernamentale?), iar costurile de personal ale anumitor organe de forta, in primul rand serviciile secrete, au crescut de-a dreptul spectaculos.

    4.Cota unică de 16%

    Este o masura luata de Alianta DA in 2005, nu de actuala guvernare.

    5.Consolidarea fiscală (deși numărul de taxe rămas în picioare este imens)

    Din ce stiu eu, pozitia Romaniei in clasamentul mondial al numarului de taxe s-a deteriorat din 2008 incoace. La fel in ceea ce priveste timpul necesar platii lor, la fel locul in clasamentul gradului de libertate economica.

    6.Creșterea vârstei de pensionare

    Da, este o masura de dreapta.

    7.Reforma asistenței sociale prin rediscutarea dosarelor de asistență socială / a regulilor prin care se acordă asistența socială

    Da. Totusi, am vazut recent ca numarul pensiilor speciale a crescut, in loc sa scada. (!?)

    In opinia mea, guvernarea actuala este una „autoritar-centralista” ce a luat resurse atat din mediul privat (cresterea TVA ce a determinat scaderea consumului si implicit a vanzarilor) cat si din cel bugetar (taierea salariilor bugetarilor) pentru a mentine si chiar a creste intr-o perioada de criza economica resursele aflate la dispozitia aparatului de stat controlat politic: a mentinut/crescut aparatul birocratic, a mentinut/crescut investitiile publice, a crescut prosperitatea organelor de forta.

  15. E cam „messy” articolul, amesteca masurile luate de guvern cu stari de fapt si cu efecte (e.g. ale bugetului care sunt partial mostenite si din trecut) … de asemenea importanta unor masuri este minora comparativ cu altele … ar fi un articol mult mai interesant daca ar fi curatat si cristalizat

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Cristian Paun
Cristian Paunhttp://cristianpaun.finantare.ro/
Este doctor în economie, conferențiar în cadrul Facultății de Relații Economice Internaționale a Academiei de Studii Economice din București, Director executiv al Societății Române de Economie (SOREC).

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro