Home » Economie »Global / Europa » Citesti:

Soylent Green și economia circulară

Tiberiu Cazacioc decembrie 14, 2015 Economie, Global / Europa
29 comentarii 1,616 Vizualizari

“Jeana nu e moartă, Jeana se transformă!”. Nu este o glumă, ci o vulgarizare (fără scop depreciativ) pentru înțelegerea unui nou concept de politică europeană. Să punem punctul pe i* așadar: “Închiderea buclei: Comisia adoptă un nou pachet ambițios de măsuri privind economia circulară pentru stimularea competitivității, crearea de locuri de muncă și generarea unei creșteri durabile”. România nu este încă parte importantă a jocului economiei circulare, dar poate să fie și va fi. În 10 decembrie 2015, la Luxemburg, au început să se țeasă firele unei plase de oportunități pentru o viitoare nișă de dezvoltare a economiilor europene. “Financing the Circular Economy” . Este vorba de o conferință pentru inițiați, un fel de conclav Bilderberg, păstrând proporțiile, care va planta semințele unor modele de finanțare, pentru un mod nou, inovativ, de a face produse și de a livra servicii. Este vorba de economia circulară, un concept care a fost pus pe agenda Uniunii Europene în anul 2014 de către comisia Barroso, ca urmare a unor procese de reflecție, a presiunii unor grupuri de interese atât din societatea civilă cât și din partea antreprenoriatului european. Postulat și teoretizat de ceva timp în spațiul dezbaterilor globale, economia circulară înseamnă, ca să simplificăm, cei 3 R ai vetustei economii socialiste: reciclare-refolosire-recondiționare. Principiile fondatoare ale economiei circulare sunt, preluate din surse publice* de cunoaștere: deșeul este hrană, diversitatea înseamnă putere, energia vine din resurse regenerabile, sistemele nu sunt liniare ci circulare. Toate aceste principii sunt opuse celor ce fac parte în viața noastră de zi cu zi: deșeul este gunoi și nu ne interesează sfârșitul său, uniformitatea și similaritatea înseamnă eficiență și competitivitate, energia este doar din petrol, gaze și cărbune, iar sistemele sunt gândite doar să producă, să plaseze în consum și să reia ciclul de la capăt cu alte resurse. Dar planeta are resurse finite de materii prime în timp ce omenirea este o resursă infinită ce crește ca dimensiune și amploare. Este momentul să descriu aici un mini-subsistem al economiei circulare. În viitor nu veți cumpăra frigiderul ci îl veți lua în leasing, producătorul și viitorul utilizator vor conlucra pentru a crea și a susține un sistem închis pentru acest bun de consum. Probabil că materiile prime folosite vor trebuie să fie procurate, din ce în ce mai progresiv, din reciclare. Poate că minele de exploatare a metalelor rare vor fi înlocuite de minele de exploatare a gropilor de gunoi. Iar gazul natural va fi de fapt biogaz care se va produce din deșeurile alimentare tot de la groapa de gunoi. Iar produsele alimentare realizate de industrie vor trebui să își scadă termenul de întrebuințare pentru a fi cumpărate cât mai proaspete, ca să nu stea prea mult la raft, consumând prea multă energie pentru refrigerare. Poate lanțurile alimentare vor deveni din ce în ce mai scurte? În ce privește biogazul, nu este o chestie ce ține de viitorul prea îndepărtat. Un oraș american și-a creat propriul sistem de prelucrare a gazului necesar consumului urban, extras exclusiv de la groapa de gunoi.

Iar ca ilustrare pentru ceea ce ar putea însemna neglijarea faptului că planeta are resurse finite, este filmul inspirat din literatura SF, “Soylent Green”*. O poveste cu final horror despre cum cineva descoperă, într-un viitor relativ îndepărtat, că materia verde și neplăcută, folosită ca hrană proteică de către pâmănteni în anul 2022, este rezultatul procesării cadavrelor umane, repuse parțial în circulație. Cum bine cânta Mihai Mărgineanu, “Jeana nu e moartă, Jeana se transformă!” Lăsând grotescul și coșmarul deoparte, să punem speranța în prim plan, și anume căutarea de soluții pentru civilizația umană, ca aceasta să poată funcționa și exista și mai departe.

La Luxemburg, puteți vedea în lista de speakeri*, sunt deocamdată reprezentanți ai economiilor avansate, nu întâmplător pentru că, exact despre asta este vorba, sunt economii avansate. România are o Strategie națională de competitivitate, un Acord de Parteneriat care include inovația ca factor de evoluție societală, iar o parte a opiniei publice se plânge de mai mult timp că economia românească este o economie care vinde prea multă materie primă și nu vinde inteligență, inovație, creativitate. Este timpul ca în acest ciclu european de programare 2014-2020, în timp ce suntem parte a unei economii globale care înțelege prin competitivitate aproape exclusiv producție de masă, să punem și noi piciorul în prag, să intrăm în jocul inovației, al creativității. Go on creative! Go on Romania!

  • Comunicat de presă: “Închiderea buclei: Comisia adoptă un nou pachet ambițios de măsuri privind economia circulară pentru stimularea competitivității, crearea de locuri de muncă și generarea unei creșteri durabile” AICI http://europa.eu/rapid/press-release_IP-15-6203_ro.htm

- o finanțare de peste 650 de milioane EUR din cadrul programului Orizont 2020 și 5,5 miliarde EUR din fondurile structurale;

- acțiuni de reducere a deșeurilor alimentare, inclusiv o metodologie comună de măsurare, îmbunătățirea marcării datei și instrumente care să permită îndeplinirea obiectivului de dezvoltare durabilă referitor la reducerea la jumătate a deșeurilor alimentare până în 2030;

- elaborarea unor standarde de calitate pentru materiile prime secundare în vederea creșterii încrederii operatorilor în piața unică;

- măsuri în cadrul planului de lucru privind proiectarea ecologică pentru perioada 2015-2017, în scopul de a promova posibilitatea de reparare, durabilitatea și potențialul de reciclare ale produselor, în plus față de eficiența energetică;

- revizuirea Regulamentului privind îngrășămintele, în scopul de a facilita recunoașterea pe piața unică a îngrășămintelor organice și a celor pe bază de deșeuri și de a sprijini rolul bionutrienților;

- o strategie privind materiale plastice în economia circulară, care abordează aspecte precum potențialul de reciclare, biodegradabilitatea, prezența substanțelor periculoase în materialele plastice, precum și ținta de reducere semnificativă a deșeurilor marine, astfel cum a fost stabilită în cadrul Obiectivelor de dezvoltare durabilă;

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "29 comments" on this Article:

  1. VladB spune:

    Intr-o astfel de economie in care totul e planificat creativitatea si gradul de constiinta al oamenilor devin esentiale. Fara creativitate o astfel de societate poate degenera in fascism si cu tehnologiile actuale prin patentarea tehnologiilor genetice se poate ajunge la eugenie si nazism.

    • Yoda spune:

      Intr-o astfel de economie planificata – BTW, am mai avut parte de asa ceva – creativitatea si constiinta sunt ucise. O sa inceapa din nou eforturile pentru “realizarea omului nou, cu o inalta constiinta, blah, blah, blah…”

    • Salut @VladB

      Da, economia circulara ar trebui sa stimuleze creativitatea, gasirea de solutii inovative. Nu esuarea in solutii prefabricate. Recentul COP21 a generat mult optimism, pe buna dreptate sau nu, si pus foarte sus pe agenda publica, problema schimbarilor climatice. Si pentru aceasta situatie, este nevoie de o gandire alternativa. Ceea ce impune de fapt abordarea de tip economie circulara este gasirea de solutii de tip dizruptiv, de noi abordari.

      • Josef Svejk spune:

        Ehei, cam asta era si gargara iexpertilor ieconomiei comuniste din copilaria mea. Acea economie spledidă ar fi trebuit să stimuleze creativitatea sa gaseasca soluții inovative și să se bazeze pe cei 3 „R” (reciclare, regenerare și reutilizare- daca-mi amintesc corect). Ceea ce a produs în final, a fost doar un faliment epic și o samă de dezastre ecologice.

        Pentru cultura dumneavoastra generală, orice fel de reglementări, constrangeri și recomandări, ale a tot soiul de creaturi ce trăiesc exclusiv parazitând lumea, sunt doar de natură să reducă eficiența economică, să mărească consumurile de materii prime și în final să genereze risipa și poluare. Toate sub stindardul nobil ale economiei verzi desigur :-) . Marea problemă a acestor experți ce răsar ca gândacii din toate crăpăturile e aceea că nici unul din ei nu se pricepe la nimic și nu a făcut niciodată nimc practic în viața sa, dar simt cu toții impulsul irezistibil de a-i impuia grădinarului capul cu strategia castraveteului. Și nu numai atât, dar nu au liniște până nu impun o legislație a castraveteului de pe urmă căreia nu mai crește nici iarba :-)

        Cat despre gloriosul COP21 a fost un imens lugu-lugu, o chestie absolut inutilă care a produs exclusiv gargară goală. Cam la fel de util ca si un congres al PCR. Nimeni nu s-a angajat la nimic concret. Și nimeni nu voia oricum să se angajeze la ceva – care e de departe singura variantă decentă. Câțiva leaderi faliți de stânga au dorit și ei să se audă vorbind și atunci au pus-o de un congres iecologist. Și-au făcut damblaua și acum fiecare își poate vedea liniștit de moțăiala tradițională.

      • Vlad spune:

        O solutie disruptiva ar fi tranzactionarea in moneda digitala de tip Bitcoin … Migrarea banilor in portofele electronice si in esenta eliminarea bancilor si guvernelor din fluxul schimbului liber.

  2. un_batrin spune:

    O alta “vrajeala” care evita fondul problemei. De fapt reciclarea-refolosirea sint cam ca frectia la picior de lemn dupa amputare. De ex – sa folosim resturile alimentare pentru producerea de biogaz. Mai bine ar fi sa nu mai aruncam mincarea! Leasing la frigidere (si nu numai). Mai bine facem in asa fel incit sa nu trebuiesca sa le inclocuim la citiva ani! Sa nu mai coste o reparatie mai mult decit unul nou. In plus uitati de o resursa extrem de limitata, neregenerabila si nereciclabila – HABITATUL! Oamenii au comportamentul unei alge care se intinde pina acopera toata balta si apoi ramine fara resurse si moare omorind si tot ce mai traia in balta cu exceptia bacteriilor. Solutia este simpla dar nu si simpatica – reducerea populatiei si controlul acesteia. Nu ar trebui sa existe mai mult de 1 miliard de oameni pe acesta planeta. Daca s-ar limita populatia la 1 mld, la nivelul actual al tehnicii, acestia ar trai confortabil fara sa se bata pe resurse. Evident nimeni (mai ales politicienii si popii – desi in ultima categorie au aparut si exceptii) ) nu ar accepta asa ceva. Macar s-ar putea renunta la consumerism.

    • un_batrin spune:

      PS. Solutia din Soilent Green nu ar fi fost necesara in absenta suprapopularii. Ca sa fiu la fel de cinic ca scenaristul as zice ca o solutie mai buna si chiar mai umana ar fi fost un razboi care sa decimeze populatia. Mai bine o moarte rapida decit canibalismul mascat.

      • Harald spune:

        Acea suprapopulare era doar în imaginația bolnavă a scenaristului. Realitatea pe care o trăim este scăderea severă a natalității, pe măsura îmbunătățirii nivelului de trai. Problemele reale sunt altele: tinerii ajung să muncească prea mult pentru bătrânii care iau decizii în numele întregii societăți, dar de fapt iau acele decizii după interesele lor, nu ale întregii societății.

        Cât despre alimentele aruncate, mergeți dvs.la Protecția Consumatorului, că ei au creat isteria termenului de garanție. Produsul e de-obicei în stare perfectă încă 60% din durata garanției (8 zile pentru un produs alimentar cu 5 zile garanție sau 5 ani pentru un produs cu 3 ani garanție) însă consumatorul a fost educat să arunce produsul a doua zi sau să cheme autoritățile dacă îl mai vede în magazin, chiar și neexpus la vânzare. Ceea ce e insane.

        • un_batrin spune:

          In America de nord tot protectia consumatorului e de vina? Populatia creste la nivel mondial si doar asta conteaza. Nu are nici o importanta ce se intimpla in RO, EU sau USA. S-ar putea ajunge la 15 mld inainte de 2100.

          • Harald spune:

            Și care e problema dacă se ajunge la 15 mld? Planeta ar putea suporta între 40 și 200 mld., însă dacă nivelul de trai va crește în China și India în următorii 60 de ani în același ritm în care a crescut și în Europa în ultimii 60 de ani, se va ajunge și acolo la scăderea drastică a natalității. Deja China renunță gradual la politica unicului copil, pentru că acel unic copil ajunge să trebuiască aibă grijă de doi părinți și 4 bunici.

            • un_batrin spune:

              Nu e nici o problema daca ne dorim sa traim in niste stupuri si o societate mai controlata-dirijata-planificata mai ceva ca cea comunista. Dac cineva isi poate inchipui o dublare a populatiei cu mentinerea modului de viata occindental macar la nivelul jalnic din RO este de o naivitate duioasa. Nici nu vreau sa ma gindesc la 200 de miliarde. Orice expansiune are un final. Pentru mine este lipsit de orice importanta pentru ca oricum nu voi apuca acele vremuri dar se dovedeste ca omul nu este o fiinta rationala, ci una la fel de primitiva ca orice specie de paraziti-pradatori diferenta fiind doar capacitatea de distrugere. Va doresc sa apucati vremea cind populatia va ajunge macar la 40 de miliarde. La multi ani!

            • Harald spune:

              @ un_batrin – e adevărat că orice expansiune are un final, însă expansiunea speciei umane pe planetă nu se află nici la 5%. Colonizarea Americii nu a avut loc pentru că Europa era suprapopulată. Mai desenez sau e deja clar acum? :P

      • Harald spune:

        @ un_batrin – pentru că în 1945 românii se aflau în feudalism, propaganda comunistă împotriva bogaților a prins foarte bine la ”masele largi de oameni ai muncii”. Adică românii își imaginează bogații ca pe niște boieri care primesc gratuit zile de muncă din partea clăcașilor. Viziune derivată direct dintr-o sărăcie lucie.

        În realitate, lucrurile sunt complet diferite în capitalismul autentic, iar o informare despre soarta angajaților de la Google sau de la Virgin Group v-ar putea ajuta să înțelegeți cum stau de fapt lucrurile. În urmă cu zeci de ani, filozofia lui Richard Branson cu privire la angajați a fost simplă: ”când ai să te duci vineri seara la pub și ai să le spui prietenilor că lucrezi la Virgin, or să te invidieze pentru asta”. Astăzi, Virgin Group are aproximativ 50.000 de salariați și de câte ori face angajări primește cam de 100 de ori mai multe CV-uri decât numărul de angajați necesari. Iar la Google lucrurile stau încă și mai spectaculos și nu sunt nici pe departe singurele exemple din capitalismul adevărat. Cam asta e cu ”îmbogățirea bogaților” în realitate.

        • un_batrin spune:

          FIX CA NUCA-N PERETE! Ce legatura are aici feudalismul comunismul saracia si Richard Branson? Probabil raspunsul era adresat altcuiva. Daca nu …….!

          • Harald spune:

            Răspunsul cu ”îmbogățirea bogaților” trebuia să apară mai jos, mea culpa. Pentru dvs. era doar cel cu expansiunea.

  3. fLoreign spune:

    In contextul in care economia este un plagiat destul de prost al naturii, acest concept este un pas inainte. Deh, necesitatea inteleasa.

  4. Harald spune:

    Economia este de multă vreme circulară, pentru cine nu știe. Dejecțiile animalelor ajung pe ogoare și se transformă în noua recoltă, deșeurile de la stațiile de epurare la fel, iar frigiderul și mașina de spălat ajung oricum reciclate. Tabla de fier din carcasele lor și sârma de cupru din motoarele lor sunt mult prea valoroase pentru a fi îngropate în pământ și lăsate să se transforme din nou în minereu, deși și asta s-ar întâmpla în doar câteva zeci de ani.

    În Anglia se insistă foarte mult pe reutilizare în loc de reciclare, adică frigiderul și mașina de spălat să fie donate cuiva care are nevoie de ele, nu duse la reciclat cât încă mai sunt funcționale. Asta e ceva ce Germania încă trebuie să învețe, deci inițiativa respectivă europeană este utilă și necesară.

    Ca de-obicei, România e ”pă nică’ri” și la acest capitol, deșeurile sunt reciclate magistral de către unele naționalități conlocuitoare, însă ele nu apar în statistici. Cât despre reutilizare, frigiderul și mașina de spălat sunt reparate de mai multe ori și donate la rude, nu aruncate cât sunt încă funcționale. Adică din gunoaiele românești chiar nu mai e nimic de reutilizat, iar reciclate chiar sunt.

    Soylent Green era doar SF și încă un SF dezgustător. Viața bate filmul :P

  5. VladB spune:

    @Yoda, Tiberiu, Harald

    Economia e circulara, acum e pentru prima oara cand acest lucru ajunge sa fie ratificat. Daca ratificarile merg in paralel cu evolutia constiintei totul e ok, altfel pot aparea unii ‘trebuie’ care pot limita libertatea individuala … Daca acei trebuie pot fi evitati intr-o maniera creativa dar acest lucru nu poate fi infaptuit atunci putem vorbi de o constrangere.

    Diferenta intre comunism si alte tipuri de planificare economica la nivelul societatii si aceasta situatie e data de absenta ideologiei. Realitatea ne arata ca modul actual de dezvoltare economica nu este sustenabil. Exista sigur mici hibe cum ar fi ‘pretul poluarii’ pe care FMI vrea sa-l vada stabilit ceea ce nu suna prea bine avand in vedere aspectele obiective ale chestiunii pe de o parte, caracterul universal adica de ce ar putea fi o autoritate care sa aiba dreptul sa vanda poluare, adica poluarea e a tuturor ca sa zic asa …

    Creativitatea are sens in conditiile in care se schimba modul de functionare al sistemului bancar la unul fara creditare pe dobanda. Altfel inovatiile vor merge in directia eficientizarii o perioada urmand ca apoi sa se cumpere poluare dupa care urmeaza crahul final in care sistemul bamcar colapseaza impreuna cu umanitatea … Sigur probabil o parte vor scapa pe o nava sau in ecosisteme artificiale.

    • Harald spune:

      Ratificarea e greșită, iar comunismul nu e așa de îndepărtat în timp încât să uităm asta. Nu e vorba de conștiință, e vorba pur și simplu de bani. Când piesele dintr-o imprimantă laser veche valorează mai mult decât același model de imprimantă nouă, se va găsi oricând cineva care să obțină bani din asta, la fel ca și din carcasa frigiderului sau din motorul lui. Tocmai legislația excesivă este cea care împiedică valorificarea pe scară largă, a se vedea garanția obligatorie de 2 ani din UE.

      Protecția consumatorului e plină de intenții bune, dar produce munți de gunoaie din acele intenții bune.

      • VladB spune:

        Totusi in acest caz e vorba de sustinerea tarilor sarace cel putin intr-o oarecare masura … pentru a diminua arderea combustibililor fosili … poate eventual ca un efect colateral se mai salveaza si niste paduri … Ma gandesc ca e o chestie buna … dar sigur ca orice ratificari ele trebuie sa aiba un sprijin popular si trebuie privite cu o doza de rezerva …

  6. VladB spune:

    @Yoda, Tiberiu, Harald

    Economia e circulara, acum e pentru prima oara cand acest lucru ajunge sa fie ratificat. Daca ratificarile merg in paralel cu evolutia constiintei totul e ok, altfel pot aparea unii ‘trebuie’ care pot limita libertatea individuala … Daca acei trebuie pot fi evitati intr-o maniera creativa dar acest lucru nu poate fi infaptuit atunci putem vorbi de o constrangere.

    Diferenta intre comunism si alte tipuri de planificare economica la nivelul societatii si aceasta situatie e data de absenta ideologiei. Realitatea ne arata ca modul actual de dezvoltare economica nu este sustenabil. Exista sigur mici hibe cum ar fi ‘pretul poluarii’ pe care FMI vrea sa-l vada stabilit ceea ce nu suna prea bine avand in vedere aspectele obiective ale chestiunii pe de o parte, caracterul universal adica de ce ar putea fi o autoritate care sa aiba dreptul sa vanda poluare, adica poluarea e a tuturor ca sa zic asa …

    Creativitatea are sens in conditiile in care se schimba modul de functionare al sistemului bancar la unul fara creditare pe dobanda. Altfel inovatiile vor merge in directia eficientizarii o perioada urmand ca apoi sa se cumpere poluare dupa care urmeaza crahul final in care sistemul bamcar colapseaza impreuna cu umanitatea … Sigur probabil o parte vor scapa pe o nava sau in ecosisteme create de oameni.

  7. smaranda spune:

    Filmul si articolul au acelasi subiect: lupta pentru resurse. Daca filmul pune in dezbatere lupta pentru hrana (doar cei mai batrini isi aduceau aminte cum arata o piersica) a carei rezolvare este discutabila (in viitor), prezentul ne ofera deja multe alternative.
    Una este ingineria genetica pe care UE o respinge desi multe tari o practica de multi ani. UE este foarte restrictiva chiar si acolo unde s-a demonstrat ca nu sunt probleme.
    Reciclarea ambalajelor (carton, sticla, plastic, ..) se face in tari bogate fara beneficii materiale. Pur si simplu sunt containere special destinate pentru tipul de ambalaj si oamenii depun acolo fara a primii ceva.
    Eficienta in agricultura si ramuri conexe aste departe de potentialul maxim, asa ca vom mai avea ragaz de a inova.
    In Australia se face agricultura (legumicultura) in desert. In conditii de concurenta foarte dura, cu un succes economic foarte atractiv. Deci avem inca suprafete nevalorificate.
    Si nu in ultimul rind in foarte scurt timp vom avea si mincare printata 3D.

    • Harald spune:

      Poate ar fi o sugestie bună să mai vedeți și ce zice Ester Boserup despre eficiența în agricultură, dacă tot se ajunsese la Malthus în comentariile de la un alt articol.

      Când o fermă cultivă 800 de hectare fiindcă atât e producția pe care o poate valorifica, deși ar putea cultiva și 2.000 dacă ar avea ce face cu producția, ea se află deja la eficiență maximă. E clar că le cultivă pe cele 800 mai profitabile, orice creștere a suprafeței cultivate i-ar reduce eficiența. Suprafețele nevalorificate nu sunt necesare, de aceea sunt nevalorificate. Recoltele (și alimentele, la modul general) sunt deja disponibile în exces, iar producția ar putea fi majorată oricând, dacă ar fi nevoie.

      • smaranda spune:

        Eficienta in agricultura, pentru ca vorbim acum, iar atunci cind populatia va creste si cererea va creste, acest pret de productie va fi competitiv. Ester a fost tot timpul optimista si a spus ca inovatia este cu un pas inaintea cereri (daca imi aduc aminte bine) asa ca si in terenurile mai putin productive se vor gasi mijloace sa le faca mai fertile. Alimentele sunt in exces in tarile dezvoltate. Belsugul nu este distribuit uniform. Sunt inca copii care mor de foame.

        • Harald spune:

          Așa este, însă lumea civilizată nu se poate ocupa de hrănirea lor gratuită, în timp ce părinții lor naturali se ocupă cu încăierări armate și piraterie.

  8. Decebal spune:

    Cred ca, pe langa reciclare, trebuie introdus in ecuatie si pricipiul sustenabilitatii. Un soi echilibru care, in esenta, presupune un antidot impotriva lacomiei. Lacomia devoreaza umanitatea, lacomia a stat la radacina multor crize majore, de-a lungul vremurilor.
    Nu-i usor de gasit antidotul lacomiei si nu-i usor sa gasesti un astfel de antidot care sa nu poata fi acuzat ca e “comunist”. :)
    “Cei 3 R” sunt necesari, dar nu si suficienti.

    • Harald spune:

      Costurile sunt singurul antidot împotriva lăcomiei, însă lăcomia are la origine sărăcia. Înțelepciunea tradițională românească are o mulțime de zicale și învățături moralizatoare pe tema asta, însă realitatea că românii sunt de sute de ani o națiune săracă nu vrea să o admită mai nimeni. Lăcomia aflată la originea crizelor e viziunea foarte dragă românilor despre acele crize (tot în virtutea învățăturilor moralizatoare menționate mai sus) însă proasta guvernare / proasta administrare au avut întotdeauna un rol mult mai important.

      Și după fiecare criză toată lumea vrea mai multă administrare și mai multă legiferare, fără să înțeleagă nimic din precedenta. Comunismul a fost o idee bună, însă greșit aplicată, așa e? :P

      • Decebal spune:

        @ Harald

        Hmmm… Nu pot fi de acord. Cred ca lacomia are la origine bogatia. Saracul e obisnuit sa traiasca cu putin. :)
        Nu degeaba unii economisti (N.B! De orientare capitalista!) si unii oameni de afaceri contemporani considera ca imbogatirea bogatilor distruge clasa de mijloc si ca averea concentrata in mainile celor putini (care nu si-o pot cheltui) nu poate impulsiona economia.
        Foarte interesanta teoria cu crizele provocate de saraci. :) Ma rog, parerile diferite sunt unul dintre motoarele democratiei. :)

        • Harald spune:

          @ Decebal – unde scrie ceva despre “crizele provocate de săraci”?! Săracii nu pot provoca crize pentru că nu ei au controlul asupra resurselor. Dar proasta guvernare / proasta administrare este adesea încurajată de săraci, care pun puterea în mâini greșite.

          ”Îmbogățirea bogaților” e o chestiune extrem de discutabilă. Și cel mai adesea un eveniment fals, creat de presa de senzație. Când o să-i vedeți pe Bill Gates, pe Richard Branson sau pe Elon Musk că trăiesc din chirii, înseamnă că avem într-adevăr o problemă cu îmbogățirea bogaților. Până atunci, nu.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Tiberiu Cazacioc


Tiberiu Cazacioc

Tiberiu Cazacioc este activist Slow Food, blogger, expert în politici privind agricultura sustenabilă și schemele europene de calitate privind hrana, dezvoltarea comunitară, de... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)