Home » Analize »Economie »Financiar » Citesti:

Spațiul bugetar destinat salarizării

Cosmin Marinescu mai 5, 2017 Analize, Economie, Financiar
6 comentarii 2,245 Vizualizari

În legătură cu mult așteptata “lege a salarizării unitare”, probabil că cel mai important aspect, pe lângă rezolvarea inechităților, este cel al spațiului bugetar de care România poate dispune, astfel încât creșterea salarizării bugetare să fie sustenabilă și să rezolve niște probleme, nu să creeze mai degrabă altele, în viitor.

De aceea, pentru a nu pune carul înaintea boilor – vorba aceea, se impune evaluarea anvelopei bugetare în care să se încadreze creșterea salarială.

Unii politicieni iau ca reper, de exemplu, media salarizării bugetare din Uniunea Europeană, care se cifrează undeva la 10% din PIB. Alte declarații au avansat chiar o țintă de salarizare bugetară de până la 12% din PIB.

O primă observație – metodologică – este aceea că raportarea comparativă a cheltuielilor bugetare la PIB este în general înșelătoare, deoarece între România și majoritatea țărilor UE există diferențe semnificative în privința mărimii bugetelor publice. De exemplu, veniturile bugetare totale se ridică în UE la o medie de circa 45% din PIB, în timp ce România se plasează în acești ani, poate prea optimist, la 31-32% din PIB (procente asupra realizării cărora încă planează multe și apăsate semne de întrebare).

În acest sens, este profund eronat ca pentru fiecare categorie de cheltuială bugetară să stabilim ținte corespondente cu media UE, prin ponderea acestora în PIB. Firește, poate fi un exercițiu statistic seducător, însă este destul de limpede că această aritmetică se întinde dincolo de “plapuma” bugetară.

De aceea este importantă structura bugetară, adică raportarea fiecărui tip de cheltuială la bugetul din care provine. De exemplu, în cazul României, salarizarea bugetară cash prevăzută în 2017 este de 7,8% din PIB. Aceasta echivalează cu o pondere a cheltuielilor salariale în total venituri bugetare de 25% (facând raportul dintre 7,8% din PIB – salarizarea bugetară și 31,2% din PIB – total venituri bugetare). Așadar, în prezent, cheltuielile salariale reprezintă un sfert din veniturile bugetului general consolidat al României.

Din acest punct de vedere, România este deja în linie cu media salarizării bugetare din UE, a cărei pondere în totalul veniturilor bugetare este de circa 22%. Analiza comparativă pe standarde ESA accentuează și mai mult poziția relativă în context european, așa cum arată diagrama de mai jos.

Evident, pot fi luate ca reper și țările UE cu salarizări bugetare mai generoase, de circa 12% din PIB, cum ar fi de exemplu Franța, Suedia, Belgia, Grecia. În acest caz, însă, ponderea salarială în total venituri bugetare pe standarde ESA este chiar mai redusă decât a României.

Dacă salarizarea bugetară în România ar fi împinsă către vârful ierarhiei europene, aceasta s-ar traduce printr-o pondere a salarizării bugetare cash de circa 26-27% din total venituri. În această ipoteză ambițioasă, “pragul de corespondență salarială” ca procent în PIB ar coincide unei anvelope salariale de circa 8,3-8,5% din PIB (atât ar reprezenta ponderea de 26-27% cheltuieli salariale cash într-un total al veniturilor bugetare de circa 32% din PIB).

Ca atare, în raport cu anvelopa salarială actuală de 7,8% din PIB, spațiul bugetar ar fi de doar 0,5-0,7 puncte procentuale din PIB. Cu alte cuvinte, în ciuda angajamentelor, posibilitățile sunt limitate – cel puțin dacă vrem să ne păstrăm în zona “echilibrelor europene”, atât bugetare, cât și salariale.

Însă nu trebuie exclusă de plano situația în care politica guvernamentală ar recurge, surprinzător, la diverse ajustări structurale și măsuri de eficientizare, care să asigure spațiul bugetar destinat salarizării, însă în mod credibil și responsabil.
PS: deși am invocat anumite țări UE cu salarizare bugetară mai generoasă, aceste exemple nu sunt totuși dintre cele mai elocvente în materie de responsabilitate fiscal-bugetară, de unde și riscuri suplimentare asupra finanțelor publice pe măsură ce orizontul expansiunii economice se va îngusta.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre: , , , ,



Currently there are "6 comments" on this Article:

  1. dorin valeriu spune:

    Cred ca totusi, in cazul Romaniei ar trebui sa tinem cont si de faptul ca Statul mai detine active importante care genereaza profit. Cahd nu genereaza pierderi …

  2. ion spune:

    despre eficienta administratiei publice din Romania, zero – e iu gaura neagra! cat mai mult angajati la plantati lalale si inregistrat amendamente pentru legile gratierii! Nu suntem Danemarca, Romania e o tara d elumea a doua, e nevoie ca bugetul sa mearga spre investitii cofinantate UE nu in salarii, caci noi inca n-avem drumurile Danemarcei si nici rezilienta ei la datorie publica, incredere pe piete financiare si rpedictibilitate fiscala. In plus angajatii nostri publici, chiar cu doctorate plagiate si semiplagiate la ASE, SNSPA si aiurea nu au capitalul uman din Danemarca, ca sa ne punem noi acuma pe locul I la cheltuieli salariale bugetare, desi suntem oricum pe locul 3-4! ba chiar mai sus, ca statisticile au mai evoluat din 2010, suntem deja prea sus cu ponderea salariior bugetare in PIB raportat la investitiile de capital de care are nevoie sectorul public romanesc!

  3. Josef Svejk spune:

    OK. Deci bugetarii rontaie cam 25% dinn bugetul patriei acum. La asta se mai adauga pensiile si pensiile speciale + ajutoare sociale. Cum bugetarii sunt cam 1.3 milioane si pensionarii cam 5.3 milioane (cu tot cu pensii speciale) + inca peste 1 milion de diferiti asistati sociali inseamna ca de fapt cheltuielile cu cei ce traiesc de pe urma statului trebuie sa ajunga la binisor peste 70% din buget.

    PSD isi propune sa mareasca lefuri de stat, pensii de stat si ajutoare sociale. Deficitul a ajuns anul trecut la 3%din PIB. Adica spre 10% din cheltuielile statului (deci vreo 15% din cheltuielie de personal) sunt pe datorie. Maririle promise de PSD vor impinge probabil deficitul la peste 5% din PIB, deci vreo 17% din buget ajunge pe datorie, respectiv peste 21% din cheltuielile de personal ale statului ajung sa fie facute pe datorie. Fara nici o perspectiva de a fi vreotdata platite in lipsa unor taieri cumplite. Taierile vor fi amanate pana se ajunge la situatia Greciei. Mare diferenta e ca Romania nu e in zona euro deci e exclus sa primeasca orice plan de ajutor. Vesel, nu-i asa?! :P

    Mesajul e simplu: Fratilor plecati cat mai e timp. Romania e sortita unui faliment epic fara nici un fel de mariri de lefuri si pensii. Ghici ce se intampla daca la hangaraua de acum se mai adauga inca o gloaba?!

  4. man of war spune:

    statisticile sint irelevante / inselatoare. o economie puternica (liberala. meritocratica), care genereaza plusvaloare reala, isi permite sa aduca sectorul bugetar la o salarizare decenta, dar nicicum acesta nu va l va depasi numeric si remunerativ pe cel privat ! in cleptocratii (precum romania) reteta i simpla : un sistem asistential si un aparat administrativ supradimensionat care le asigura voturile / perpetuarea la putere, iar in virf “elitele” – politrucime, curte de conturi, televiziune de stat, asf isti, bnr isti, comisii, comitete, regii etc – adevarati nababi, nu slujbasi ! mai adaugati si ciomagarii (militieni, securisti, spp isti si apv isti) care asigura “ordinea si linistea” si imaginea i completa

  5. Lucifer spune:

    Analiza este corectă pornind de la situaţia sararizării medii din Europa ca pondere bugetară.Singura soluţie ar fi creşterea veniturilor bugetare dar în România această problemă,veche de vreo 15 ani,nu a fost sau nu a putut fi rezolvată.Sunt mai multe cauze,dar în principal,zic eu,sunt evaziunea fiscală şi ne-fiscalizarea unor segmente economice(mica proprietate ţărănească,liberii profesionişti,activităţi de contrabandă,activităţi de trafic de droguri,prostituţie,etc).Dar ceea ce vrea PSD,respectiv creşterea anvelopei salariale dincolo de limitările bugetare,este o măsură politică,nu economică.Care poate avea ca urmare creşterea deficitului bugetar şi a datroriei publice.Adică,din condiţionări politice se afectează pe termen mediu şi lung securitatea bugetară a ţării.

  6. Dupa mine, din punctul meu de vedere, nu cred ca legea salarizarii se calculeaza intr-un fel. Important este ca piata sa aiba un cosum cat mai mare, pentru ca conturile parlamentarilor sa se umple bine mersi. Daca salariile cresc cu 50 lei, alimentele, benzina samd cu siguranta vor cre;te per ansamblu la 100 lei. Nu’s ai nostri atat de prosti incat sa ofere conditii de trai decente la toata lumea si ei sa se bucure cu mai putini bani.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Cosmin Marinescu


Cosmin Marinescu

Este profesor universitar în cadrul Departamentului de Economie și Politici Economice, cadru didactic din 1998 și doctor în Economie (2003). Este consilier prezidențial, din 2... Citeste mai departe


Bucharest Science Festival 2017

Bucharest Science Festival 2017, 27 septembrie - 1 octombrie

Cateva dintre evenimente:
  • Exploratorii frontierelor Cosmice - Conferința susținută de Prof.l Mark McCaughrean, Senior Advisor pentru Ştiinţă şi Explorare în cadrul Agenţiei Spaţiale Europene
  • Food Evolution - Cum decidem cum să ne hrănim? - vizionarea documentarului Food Evolution + o discuţie prin Skype cu scenaristul şi producătorul lui, Trace Sheehan
  • Atelierele de chimie Kids' Lab
  • Atelierele GeneEd - ateliere practice de extragere a ADN-ului
  • Noaptea Cercetatorilor de la Muzeul Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa" si de la Muzeul National de Geologie

Pentru detalii despre programul complet al festivalului și rezervări vă invităm să vizitați siteul www.BucharestScienceFestival.ro.

E randul tau

Foarte bun si foarte necesar articol. Practic o schita de istorie economica a romaniei, care incearc...

de: Rares Benga

la "Unde sunt fabricile lui Ceausescu?"

Cauta articole

septembrie 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Aug    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)