Home » Economie »liberalism » Citesti:

Statul se bate pentru voi? Nu, de fapt își bate joc. De voi.

Miron Damian mai 5, 2015 Economie, liberalism
12 comentarii 2,355 Vizualizari

Serios, e ca într-un gag. Un tip îl bate pe altul, intervine al treilea ”Băi, nu ți-e rușine? Ce dai așa în săracul om? Stai că-ți arăt eu ție!” Și jart! îi croiește și el una. Celui bătut, însă, nu agresorului. Acesta din urmă dă netulburat replica: ”Să vezi ce o să plătești tu pentru asta, te bagi fără să ai treabă!”, și zbang! un pumn. Dar tot celui pocnit anterior. Rivalul său nu se lasă mai prejos …și tot așa. În cazul de față, însă, există un singur agresor, care trece dintr-o parte în alta, ca să fie gagul și mai năucitor. Iar dacă nu știți cine joacă, în realitate, rolul victimei atunci căutați o oglindă și o să se clarifice. Sau vreun indicator economic.

Ultimul exemplu? Circulă pe net ceea ce se prezintă a fi un fragment dintr-un proces verbal ANAF, în care un comerciant e acuzat că nu a declarat veniturile reale, dovadă fiind că practică prețuri mai mici decât la Kaufland. Folosesc o formulare dubitativă pentru că și sursa care oferă și interpretează acest fragment este una cât se poate de dubioasă. De fapt, mai rău decât atât, asistăm chiar la o minciună prin omisiune: pretenția, acuzația e că s-ar ”desființa comercianți care practică prețuri mai mici decât la Kaufland” – însă chiar din document aflăm că prețurile au fost comparate și cu cele din piețele agroalimentare, și că ANAF sancționează de fapt evaziunea fiscală dovedită în acest astfel. Cât o face de corect asta nu știm, și nu pare să conteze.

Or, tocmai aici intervine ridicolul, valoarea de gag a situației. Haide să presupunem, de dragul argumentului că, într-adevăr, a fost sancționat un comerciant fix pentru asta, că are prețuri prea mici. Sancțiunea este și o lovitură dată nouă, consumatorilor. Acuzația ar fi astfel una cât se poate de validă, dacă ar fi adusă statului, de care ANAF aparține. Or, acuzatorul nostru public – parlamentar ales pe listele puterii, de altfel, adică reprezentant al aceluiași stat – își îndreaptă diatriba asupra hipermarketurilor gen Kaufland! Păi, dacă problema cu acest episod NU este neapărat că statul intervine pe piața liberă și dictează prețuri, ci faptul că o face, zice-se, de dragul ”băieților răi” (hipermarketurile), atunci pasul logic următor este, nu-i așa?, ca statul să intervină pe piața liberă, într-un fel sau altul, împotriva hipermarketurilor rele, de dragul ”băieților buni”. Cine va fi lovit, incidental, de asta? Tot consumatorul, desigur.

Iar micii comercianți nu sunt tot timpul ”băieții buni”. În alt discurs, uneori chiar paralel cu primul, retorica diverșilor reprezentanți ai statului, dar și a unei prese atinse de același populism grotesc, îi pictează radical diferit. Hipermarketurile sunt uitate pe moment, iar ”micii comercianți” devin samsari și speculanți, o mafie (eventual de o anumită etnie), niște profitori și evazioniști fără scrupule. De care statul nostru se simte obligat, desigur, să ne apere. Drept care îi îneacă în birocrație și restricții formale: trebuie avizul ăla, inspecția asta, registrul celălalt, codul nu-mai-știu-care, aprobarea cutare, respectat ordinul președintelui ANAF cu numărul X. raportat la directiva Y. parțial revocată de hotărârea de guvern Z. dată în baza Ordonanței W. Dacă nu sunt respectate toate, toate astea, aplicate adesea mecanic și cu rea-credință, atunci comerciantul riscă suspendarea afacerii și o amendă enormă. Pe care, când reușește cu cheltuielile aferente să o declare ilegală în instanță, presa scrie că ”a învins ANAF-ul”, dar semnele acestei înfrângeri nu se văd nicăieri, din contră. Și cine are de suferit, incidental, de pe urma acestei agresiuni? Păi, același consumator, protejat, zice-se, de stat. Stat care se întoarce apoi spre marile lanțuri de magazine, cu argumentul că micii comercianți (au fost botezați la loc, între timp) nu reușesc să le facă concurență – birocrația sufocantă este în mod convenabil uitată – în discurs, zic, nu în aplicare. Hipermarketurile trebuie pedepsite, cumva, cu inspecții, restricții, impuneri, reglementări. S-a propus chiar închiderea lor peste weekend sau evacuarea din orașe, ca să dau două exemple, la extremă. Așa ceva nu s-a pus în practică pentru că ar fi prea direct, prea brutal pentru clienții lor, inclusiv cei care le înjură. Trebuie găsite metode mai subtile, hipermarketurile trebuie lovite astfel încât consumatorul, chit că suferă în consecință, să fie convins că statul îi face un bine.

Și asta le reușește, și nu cu puțină lume. Ce face gagul ăsta să fie atât de absurd este că o mulțime de oameni, consumatori și ei… aplaudă butaforia asta ridicolă, populismul ăsta care îi are în final ca ținte. E ca și cum în episodul descris la început, după fiecare lovitură primită victima și-ar felicita agresorul, ”Bravo, ce bine i-ai zis-o speculantului, samsarului, de la el cumpăram roșiile, dar e normal să n-aibă tona de acte și avize? Că doar așa e legea…”. Iar apoi, când statul s-ar întoarce cu un atac de data asta la adresa unui hipermarket, și implicit un alt pumn dat consumatorului, acesta din urmă, de jos de unde a picat, ”Așa, excelent, mama lui de profitor multinațional, vin mereu aici la cumpărături, dar au scumpit iaurtul! Haide, mai dă un OUG, mai bagă-le o reglementare, protejează-mă, apără-mă…”

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "12 comments" on this Article:

  1. Da spune:

    Orice om normal si-ar da seama ca problema e la stat nu la hipermaket, chiar daca sa zicem ca hipermarkerturile corupt ANAF-ul trebuie sa fii idiot sa dai vina prima data pe hipermaket si nu pe ANAF.

  2. Hantzy spune:

    Perfect adevărat! Tactica asta, deși veche, devine tot mai evidentă, odată cu înăsprirea birocrației. Mai lipsește un singur lucru: niște panouri pe care să scrie “aici sunt banii dumneavoastră”.

    • Genoveva Mihai spune:

      Un caz ciudat

      Anuntul Telefonic acuzat in urma unui… denunt !

      Miroase urat aceasta acuzatie !
      Din moment ce …numai site-ului anuntului telefonic i se interzice o rubrica si altor 50 de siteuri nu…apar niste intrebari firesti :

      - Cine a comandat denuntul ?
      - De ce justitia intervine in jocul liberei concurente ?
      - Ce lege a incalcat… numai Anuntul Telefonic ?
      - Cine poate ignora Constitutia reintroducand pe sest…Cenzura ?

      http://www.dollo.ro/2015/09/prostitutie-legalizare-proxenetism/

  3. victor L spune:

    Tactica asta imi aminteste de tratamentul la care erau supusi “chiaburii” la sate in anii colectivizarii.
    Satisfactia multimilor ca “bogatonii” sint pusi cu botul pe labe, sa nu mai suga sinjele popolului.
    Strategia Statului, in aceste cazuri, nu pare diferita de procedeele comuniste.
    Iar multimile, in multe, prea multe cazuri, ajutate de “o parte a presei” :P , fac acelasi lucru: aplauda satisfacute de raul care li se poate intimpla altora, in timp ce pe la spate sint buzunarite.

  4. Alex spune:

    Daca nu aduci exemple concrete, articolul tau nu are nicio valoare.

    • Miron Damian Miron Damian spune:

      Comentariul e în glumă? Păi, am dat exemple concrete. Iată un articol – notează data: e de ieri. De fapt, inițiative dinastea împotriva hipermarketurilor au ceva vechime și revin periodic, iar în ultima vreme s-au acumulat și s-au variat. La fel de constantă este și presiunea birocratică, dar, din nou, mi se pare amuzant să ceri exemple când în ultima vreme ele curg efecctiv în presă, firme închise și amendate pentru discrepanțe de ordinul câtorva RON, prezentate însă publicului ca ”evazioniști”.

      Exemplul care îmi vine însă în minte acum e din vara anului trecut, când un șef de poliție locală se lăuda public pentru isprava eroică de a confisca afinele adunate de niște sărmani, care n-aveau nu știu ce rahat de aviz. Și era și foarte mândru de asta.

  5. ilidia spune:

    Ar fi de ras, dac n-ar fi de plans. Si totul e posibil pentru ca orice birocratie “care se respecta” , in lipsa unor reguli clare, se va conserva si umfla mereu ca sa-si justifice existenta.

  6. TC spune:

    E ușor să vorbești în necunoștință de cauză.

    • Miron Damian Miron Damian spune:

      Să vorbești? În România se dovedește extrem de ușor să legiferezi în necunoștință de cauză!

      Că tot cerea cineva mai sus exemple, iată altul recent și atât de relevant în discuție: obsesia constantă a autorităților – și nu doar a lor – împotriva ”speculanților”, ”profitorilor” a produs o nouă lege a piețelor. Certificatul de producător trebuie înlocuit mai nou cu un atestat, cu date avize, ștampile și alte asemenea. Plus un carnet de comercializare. Autoritățile nu s-au înghesuit să le emită, și nici producătorii (de dragul cărora, zice-se, e făcută legea!) să le obțină. Eh, asta e, merge și așa. Piețele mai trebuie să asigure prin lege 40% din suprafață pentru producători. O aberație, căci de la zi la zi și de la piață la piață numărul celor care vin să-și vândă marfa diferă și nu există nicio garanție că acoperă cota asta. De altfel, așa cum spun reprezentanți ai producătorilor, n-au fost consultați în vreun fel de minister – și, repet, legea se presupune că e făcută pentru ei!

  7. Bucur spune:

    Un general francez venit aici in Primul Razboi Mondial a exclamat: -Aveti o dezorganizare magnifica! Ideea de a progresa si de a ajunge la standardele europene este de a inlocui dezorganizarea (micul smen, spaga, traficul de influenta = “pila”, evaziunea fiscala mai mare sau mai mica), cu un sistem organizat care functioneaza, altfel tara va ramane in mizerie, materiala si morala.

    • Miron Damian Miron Damian spune:

      Da, iar sursa cea mai mare de disfuncționalitate și dezorganizare nu este lipsa completă regulilor sau refuzul voit și generalizat de a le respecta. Nici pomeneală. În realitate, problema majoră în România este excesul de reglementare, sistemul stufos, volatil și imbecil de reguli, aplicat – cum spuneam – cel mai adesea la modul mecanic și cu desăvârșită rea-credință. Ceea ce generează tentația sau chiar obligația de a le ocoli sau ignora, într-un fel sau altul.

      Exemplul cel mai la îndemnână? Dintr-o mulțime, recente? Păi ieri ministrul de Finanțe(!) mustăcea cum trebuie tratată problema bacșișului dat în caz de livrare la domiciliu: iei taxiul și te duci la unitate și plătești acolo și ceri bonul. O glumă firește, modelul de afaceri al livrării unor produse la domiciliu se bazează pe clienții care nu pot sau nu vor să ajungă la comerciant. Repet, ministrul de Finanțe își ia în glumă aplicarea propriei legi – vorbim de un OUG, ceea ce justifică termenul ”propriu”. Asta pentru că e o glumă de lege. E de mirare apoi că sistemul e disfuncțional?

  8. iosiP spune:

    Mai rar asemenea cretinism precum inchiderea supermarketurilor in weekend!
    Pai care este scopul unui supermarket? – exact acela de a asigura o aprovizionare completa (de la paine si bautura pana la articole de papetarie sau sosete) in zilele in care clientii sunt liberi!
    Multi angajati au program pana la sase dupa-amiaza, dar pleaca uneori mai tarziu de la munca. Ce-ar vrea tovarasul Ioan Dîrzu sa faca, sa ma oblige sa-mi pierd o zi intreaga prin magazinele de cartier, dintre care multe sunt inchise sau au “program scurt” sambata si duminica? Desigur insa, eu unul pot sa ma duc dracu’, cu conditia sa castige micii buticari (cu marfa mai scumpa decat la hipermarket) si de acolo de la dracu’ sa continui sa-mi platesc taxele!

    P.S. Actiunile statului asupra economiei seamana cu cele ale unei maimute care gaseste un ceas: mai baga o gheara pe undeva… si vede ca se opreste, mai trage o flegma pe undeva… si vede ca reporneste, si tot asa! Poate ca in final va merge – cu hopuri si scartaieli – dar nu va merge in niciun caz bine. Deci lasa-ne, coane Ponta, ca ceasul merge de la sine, nu e nevoie sa-ti bagi ‘mneatale coada de maimuta (adica @).



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Miron Damian


Miron Damian

Miron Damian scrie analize politice pe forumuri începând cu 2002, sub pseudonimul Doc. A colaborat cu ziarul Cotidianul si cu revistele Dilema Veche si Revista 22. Din 2006 are b... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)