Home » Analize »Economie » Citesti:

Syriza a vândut grecilor iluzii. Neocomuniştii au reideologizat Europa şi au pierdut pariul. Urmează Podemos în Spania?

Valentin Naumescu iulie 14, 2015 Analize, Economie
77 comentarii 8,071 Vizualizari

Idei şi puncte cheie:

  • Criza Greciei este departe de a se fi încheiat, atât pe plan economic, cât şi politic şi social, odată cu aşa-zisa „capitulare” a premierului Tsipras în faţa creditorilor;
  • Pentru neocomuniştii din guvernul de la Atena, urmează calvarul politic intern şi o viitoare „măturare” de la putere, de către proprii votanţi, în caz că nu se retrag tactic de la guvernare, înainte să aplice programul de reforme;
  • Şmecheria şi trufia referendumului din 5 iulie vor fi scump plătite, aşa cum am anticipat săptămâna trecută;
  • Supralicitarea democraţiei, populismul şi apelul la suveranitatea poporului s-au dovedit, în final, o escrocherie politică de mari proporţii şi un eşec strategic al Syrizei;
  • Populismul poate să te ducă la guvernare, dar este dezastruos ulterior, după ce ai preluat puterea iar oamenii realizează că le-ai vândut iluzii;
  • Când depinzi de banii altora, votul tău e mic, mic de tot;
  • Pariul nesăbuit al guvernului Tsipras cu creditorii, cu FMI şi cu Uniunea Europeană a redeşteptat demonii ideologiilor în Europa, generând linii de fractură grave între culturi politice diferite (de exemplu, nord-sud), între guverne naţionale, state şi societăţi cu orientări, valori şi tradiţii diferite, între categorii sociale şi educaţionale de tip competitiv sau asistenţial, între grupuri socio-profesionale şi indivizi care simt şi gândesc diferit chestiunile de responsabilitate financiară şi politică, şi care acum se vor plasa instinctiv de o parte sau de alta a baricadei primejdioase create de discursul Syrizei (respectiv „capitalişti-bănci-creditori-germani profitori” versus „poporul cinstit-săracii lipsiţi de ajutor-naţiunile abuzate”);
  • Nu e deloc sigur că Grecia va implementa toate măsurile convenite şi nu e deloc sigur că va primit toţi banii promişi (una o determină, de fapt, pe cealaltă), dar e sigur că va urma un chin generalizat, mai mare, mai lung şi mai durerors decât orice efort politic real ar fi făcut guvernele Greciei în trecut, de 30 de ani încoace, inclusiv Syriza după 25 ianuarie a.c., pentru a schimba ceva profund şi esenţial în mecanismele „vieţii greceşti”;
  • Până la urmă, e posibil să se ajungă la ideea că falimentul Greciei era/este mai cinstit, mai transparent şi mai corect în raport cu opinia publică, cu realităţile financiare ale ţării şi cu banii contribuabililor europeni, că ar putea avea efecte mai rapide de curăţare, reformare şi repornire a economiei locale şi, paradoxal, chiar de salvare a Uniunii Europene din dilemele şi clivajele politice şi ideologice în care se scufundă pe tema Greciei;
  • În noiembrie, urmează alegerile legislative din Spania, cu ascensiunea liderului de 36 de ani Pablo Iglesias şi a partidului Podemos (stânga radicală populistă, foarte asemănător Syrizei), înfiinţat în ianuarie 2014 şi cotat în prezent la aproximativ 25% din opţiunile de vot ale unei societăţi destul de greu încercate de şomaj, de scăderea bunăstării segmentului inferior al clasei mijlocii (lower middle class) şi de efectele crizei din anii trecuţi.

*

Drama europeană a Greciei continuă. Premierul Tsipras, care şi-a cumpărat o efemeră glorie politică prin recursul la strategia referendumului din 5 iulie, manevră prin care şi-a păcălit încă o dată poporul înainte de a-i servi „plăcinta amară de Bruxelles”, a cedat o săptămână mai târziu, după 17 ore de negocieri inegale, în faţa Germaniei şi a liderilor Uniunii Europene, deloc impresionaţi de „Nu”-ul eroic al votanţilor greci.

Deci, cine are banii face legea. I-au trebuit şase luni de discursuri avântate lui Tsipras, plus un referendum inutil şi contraproductiv pentru democraţia grecească, pentru a înţelege şi asuma acest adevăr simplu, dur, inevitabil. De fapt, fără salvarea geopolitică in extremis de la finele războiului mondial, când Churchill a insistat pe lângă Stalin pentru soarta Greciei, şi mai ales fără sumele enorme pompate în Grecia după 1980 de Uniunea Europeană şi de contribuabilii germani, Elada de azi ar fi fost în cel mai bun caz la nivelul Serbiei sau Bulgariei. Pentru amatorii de date relevante din istoria economică a Europei, e bine de ştiut că Grecia era, în anii 30, destul de mult sub nivelul de industrializare şi dezvoltare economică a României, Cehiei sau Poloniei. E bine să spunem aceste lucruri din capul locului, pentru a curma discursul de doi bani al abuzului Occidentului asupra Greciei. Fără protecţia şi banii occidentalilor (NATO, UE) Grecia ar fi fost astăzi mai săracă şi mai înapoiată decât statele rezultate din destrămarea Iugoslaviei vecine, iar modelul ei de referinţă ar fi fost în prezent, în cel mai fericit caz, Bulgaria de la nord. Căci asta este liga despre care vorbim.

Bun, Tsipras a cedat. Zice acum că face şi drege. Cumpără timp, pentru a rămâne la putere, în condiţiile în care iluziile pe care le-a vândut grecilor la alegerile din ianuarie s-au spulberat. Dar răul pe care l-a făcut grecilor şi Uniunii Europene va rămâne şi după plecarea lui de la guvernare. Schismele politice şi ideologice deschise de criza din Grecia vor persista, ca nişte răni care se cicatrizează greu şi urât.

Nu toţi europenii sunt de acord cu planul discutat şi cu a treia finanţare masivă a falimentului Greciei. Marea Britanie spune clar că nu va accepta să dea niciun ban Greciei, nefiind în zona Euro. Finlanda se îndreaptă spre un NU în Parlament şi, spre deosebire de Grecia, ar fi vorba de Nu-ul legitim al unui stat contributor net, nu al unuia beneficiar de fonduri europene. Nici Olanda nu pare entuziasmată. Guvernele Cehiei şi Slovaciei au avut, la rândul lor, opinii negative faţă de un nou ajutor pentru Atena. Presupunem că Bundestagul va aproba planul, dar tot mai sunt alte şase state, pe lângă Finlanda, care trebuie să voteze salvarea Greciei în propriul for legislativ. Nici în Grecia lucrurile nu sunt clare, căci euforia referendumului s-a dus iar apele se despart din nou. Nu a fost niciun miracol. Tsipras nu a putut obţine bani fără a accepta condiţiile creditorilor. Aşa cum unui cetăţean o bancă îi comunică în ce condiţii îi dă împumutul, nu invers. Adevărata întrebare curajoasă la referendum ar fi fost: „Acceptaţi să intrăm, ca stat, în faliment?” Nu ştiu cât de glorioasă ar fi fost însă, pentru Syriza, perspectiva unui asemenea referendum.

În fine, Grecia se va tulbura politic din nou. Parlamentul local are trei zile pentru a aproba planul-cadru al reformelor, după care vor urma negocierile pentru al treilea bailout iar banii europenilor vor veni de data aceasta cu ţârâita, pe măsură ce guvernul de la Atena va face reformele la care s-a angajat. E clar că lucrurile s-au schimbat, nu mai există încredere iar Grecia nu mai primeşte banii înainte pentru a face ulterior reformele, ci trebuie să livreze mai întâi decizii politice substanţiale pentru a primi, în tranşe, noul credit.

Închei, mărturisind că mai am o temere legată de Syriza şi sperând să nu se adeverească. Mă tem aşadar că Tsipras ar putea demisiona în aceste condiţii grele, în perioada care vine (de ordinul săptămânilor sau lunilor), sustrăgându-se astfel responsabilităţii guvernamentale şi lăsându-i pe alţii să facă reformele absolut necesare, pentru a încerca să revină peste trei sau patru ani, alb şi imaculat, tot fără cravată, la alegerile următoare. Ar putea spune acum că Uniunea Europeană l-a trădat, că nu a avut sprijin extern, dar că el nu se dezice de promisiunile faţă de poporul grec şi nu implementează măsuri de austeritate nepopulare. Acesta este un risc uriaş pentru democraţia din Grecia, fiindcă debusolarea societăţii greceşti ar fi extremă iar mirajul populismului (de stânga sau de dreapta) va supravieţui. Ar fi gestul laşităţii supreme a liderilor acestui partid răsfăţat de dragostea naivă a grecilor. Să sperăm că nu vom asista la un asemenea scenariu, în care Tsipras să caute salvarea politică pe termen lung printr-o „demisie de onoare” în faţa perspectivei aplicării programului convenit la Bruxelles.

La urma urmei, un program de reforme dure şi de austeritate severă implementat chiar de Syriza şi de Tsipras în persoană ar fi lovitura năpraznică pe care neocomunismul şi populismul ar încasa-o în Europa. Un balon de oxigen pentru Uniunea Europeană. Şi, totodată, un vaccin anti-Podemos pentru democraţia spaniolă sau pentru alte societăţi tentate de populism şi naţionalism ieftin, care ar avea ocazia să vadă de la distanţă, până în noiembrie, stânga radicală din Grecia „la lucru” şi pe Tsipras la cârma ţării, fie declarând intrarea oficială în faliment, fie conformându-se din plin cu politicile pe care, până mai ieri, atât de mult le-a discreditat.

http://www.contributors.ro/economie/referendumul-din-grecia-despre-limitele-democratiei-si-capcanele-suveranitatii-poporului/

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "77 comments" on this Article:

  1. Radu spune:

    Ca de obicei, apreciez textele dv. bine argumentate. As vrea sa fac o precizare sau mai bine zis o observatie. E adevarat ca URSS nu prea si-a bagat coada dupa al Doilea Razboi Mondial, si totusi comunistii greci au tinut in sah timp de 3 ani trupele britanice si americane, care se temeau ca vor pierde controlul Mediteranei estice daca Grecia va intra in blocul comunist. Practic, tot deceniul 5, in Grecia a fost razboi. In timp ce Germania incepea sa foloseasca banii din planul Marshall, felia alocata Greciei din acelasi plan s-a dus pe razboiul civil din ’46-’49. Cred ca asta a afectat atat viitorul tarii, cat si sentimentele grecilor – vadit inca si astazi antioccidentale.

    • gobru spune:

      faza asta cu sentimente “antioccidentale” ,dar banii occidentali sint in schimb bine veniti,
      seamana a prostitutie….

      • Harald spune:

        Ați fi uimit cât de multe persoane sunt dispuse să se prostitueze (mai la propriu sau mai la figurat) și nu fac asta doar pentru că n-au idee cum să înceapă :P

        Exact cum în anii ’90 companiile germane au venit în România și au început să ofere mită fără să le-o ceară nimeni, tot așa s-au dus și în Grecia cu 10 ani mai devreme.

    • Olga spune:

      Toate partidele comuniste din occident au fost finantate de URSS, Inclusiv Partidul Comunist Elen (KKE). Nici macar odata cu destramarea Uniunii Sovietice, Moscova nu a taiat finantarea acestora, In plus in ultimul deceniu se observa o intensificare a actiunilor de sprijin pentru partidele comuniste, pentru gruparile anarhiste sau pentru anumite organizatii de tip ONG.

  2. DanT spune:

    Iata cea mai amuzanta analogie pentru referendumul din Grecia:
    https://vine.co/v/enhjKXxjPrT

    Lasand gluma la o parte, aproape intreaga presa internationala vorbeste despre “capitularea si umilirea” Greciei. Financial Times vede insa altfel lucrurile: o capitulare conditionata a Germaniei. Chiar daca Grecia va adopta reformele si va primi cateva transe din ajutor, le va sabota implementarea, asa cum a facut intotdeauna, si va ajunge din nou in situatia de azi. Sunt bani aruncati pe fereastra.
    Fara reforme nu exista decolare economica, indiferent cati bani ar primi de la UE. Spania, Portugalia, Irlanda, Estonia, Letonia etc. au depasit criza prin reforme radicale si austeritate. Grecia nu poate fi salvata. Solutia a fost indicata de Scauble: “cati bani vreti ca sa iesiti din zona Euro?”

  3. PAHOMEANU spune:

    Felicitari Dle Naumescu , analiza este calma si precisa ca o lovitura de bisturiu . Din nenorocire printre greci (chiar si la nivele la care te-ai astepta la alte idei ) circula alte abordari . Eu nu cred in buna credinta a grecilor , altfel oameni de calitate (cei pe care-i cunosc ). Sa dea Dumnezeu sa ma insel , dar eu cred ca peste 3-4 ani vom fi tot aici .

    • Harald spune:

      Și cam ce-ar fi însemnat falimentul Greciei, menționat în articol? Nu cumva restructurarea severă a datoriei, probabil reducerea ei la jumătate sau cam pe-acolo?

      Faptul că Grecia nu a intrat în faliment nu e cumva în avantajul creditorilor? Mai înțelege cineva ce înseamnă ”faliment” la nivelul unui stat sau trăim cu impresiile de pe valea Tazlăului, unde oamenii cred că faliment înseamnă ceva gen ”dăm foc la tot și după aceea arăm locul?” :)

    • dorin valeriu spune:

      “Oameni de calitate ” fara buna credinta ?

  4. Harald spune:

    “Fără protecţia şi banii occidentalilor (NATO, UE) Grecia ar fi fost astăzi …” o țară cu baze militare rusești.

    După cum s-a văzut, o nouă finanțare a fost aprobată, în ciuda circului desfășurat în urmă cu două săptămâni. Dincolo de Tsipras și de Syriza, austeritatea suportată de greci în ultimii 5 ani a fost cruntă și orice politician sănătos la cap își dă seama când prea mult e prea mult.

    Partea bună a întregului circ este faptul că Germania a fost adusă la realitate. Oricâte fonduri a înghițit Grecia, până la urmă nu sunt decât bani. Și nici măcar bani reali, ci doar bani pe hârtie.

    Însă realitatea e că UE ar trebui reorganizată, pentru ca astfel de situații să nu se mai repete. Iar Germania e cel mai bun expert în domeniu: așa cum Turingia nu datorează bani și nu cumpără tancuri de la Bavaria, nici Grecia nu trebuie să ajungă să datoreze bani Germaniei și nici să cumpere tancuri de la ea. Probabil va mai trece o generație până când europenii vor înțelege lucrurile astea, dar măcar Germania ar trebui să-și fi primit lecția.

    • Razvan A spune:

      Ce inseamna “austeritate crunta” in viziunea dumneavoastra? Ce s-a intamplat acolo in ultimii 5 ani, mai exact? Va rog sa explicati in cateva cuvinte.
      PS. Nu vreau sa aud ceva de genul 25% somaj fiindca somajul acela eu nu il inteleg. Am fost in ultimii ani in vacante in grecia si credeti-ma ca din Creta pana in insulele din Egee si Ionica nu lucreaza mai mult de jumatate de personal pe terasele si in turismul grecesc (ca fapt divers, la fiecare terasa sau pensiune am intalnit cel putin un roman). Cum explicati?

      • Razvan A spune:

        Erata: “nu lucreaza greci…”

      • Harald spune:

        Well, când te duci să-ți cumperi ceva dintr-un supermarket n-ai cum să-ți dai seama cum a mers economia țării respective în ultimii 5 ani. Fă un efort și informează-te singur, iar dacă în urma informării ajungi la alte concluzii decât ”austeritate cruntă” cu privire la mersul economiei Greciei în ultimii 5 ani, le așteptăm cu interes.

        • Razvan A spune:

          N-ati explicat “austeritatea crunta”. La ce se refera? Ce cifre indicati? ce indicatori? Eu am vazut an de an terase pline cu greci si pot sa iti spun ca am fost “intins”…adik am avut un sailing boat cu care m-am miscat printre insule. Si in E si in V. Si la sud, in Creta. Am prieteni greci si am stat in terasele lor. Am vorbit cu personalul. Am vorbit romaneste, englezeste. Am vazut georgieni, albanezi, chiar rusi.
          Mai mult decat atat cam cum ar trebui sa interpretez “austeritatea”? Pentru mine austeritate ar insemna sa vad orase moarte, oameni ponositi, infometati, surghiuniti. Am vazut BMWuri, Audi-uri, Porche-uri pe care nu le vad in tarile nordice. Am vazut greci rasisti care rad de romani, de albanezi, de bulgari. Am vazut orice dar nu austeritate. E adevarat ca am intalnit (la terasa (sic)) greci care avusesera magazine de covoare,de exemplu si care au ramas cu ele pe stoc dupa ce imprumutasera zeci de mii de euro pentru “afacere”. Da, daca la pierzatorii astia afaceristi va referiti cu “austeritatea”, atunci avem alte sisteme de valori.
          PS. Eu lucrez si castig scandinav dar m-a uimit sa vad la terase cum se consuma “greceste”. Adik nota finala nu e de 5-10 euro ci de 50-60. Si asta le vedeam in fiecare seara. Tineri si batrani…GRECI. Si aici vorbesc de mii si mii, nu asa, de cativa rasfirati. Mie unuia mi s-a parut anormal. Dar poate inteleg eu gresit lucrurile. Nu m-ati convins insa iar daca sunteti unul din cei care considera ca consumul (pe datorie) e bun la economie, inseamna iarasi ca suntem pe podiumuri diferite.

        • sailrorman spune:

          Domnu’ Harald,
          De ce compari landuri germane cu tari din uniune cand stim cu toti ca nu avem aceleasi reguli finaciare, bugete comune, decizii unitare etc ? Induceti o falsa iluzie ca grecii ai fost dezavantajati cu ceva facand comparatii total nepotrivite. Sau poate credeti ca toti cititorii de net sint ingusti la minte si neinformati…

          • Harald spune:

            Exact asta e problema: nu avem aceleași reguli financiare, bugete comune, decizii unitare etc., dar ne vindem liber produsele unii în curtea altora. Ce ziceți, dacă vă deschideți un magazin cu 5 angajați în parcare la Carrefour, cam cât timp vă ia până dați faliment?

            Exact asta e situația Greciei față de Germania, aceeași comparație e la fel valabilă și pentru celelate țări înapoiate din Uniune, iar situația asta trebuie schimbată repede. Raportul de forțe e complet dezechilibrat și decalajul dintre Germania și restul crește la nesfârșit.

            • Lucky spune:

              Exemplul cu magazinul in parcarea Carrefour este total deplasat.
              Idem ideea ca raportul de forte trebuie schimbat. Cum? Raportul de forte trebuie schimbat cu forta? Care este atunci legea obiectiva a activitatilor intr-o Piata Libera? Sau renuntati si la asta doar de dragul echitatii fata de o Grecie inechitabila?!

            • Harald spune:

              @ Lucky – am mai dat exemplul cu Bavaria vs Turingia, la fel ca și pe cel cu jud.Timiș vs jud.Alba. N-o să le repet de fiecare dată când cineva citește doar 3 rânduri dintr-un comentariu.

            • Lucky spune:

              @Harald,

              Am citit toate comentariile dvs la acest subiect dar, din pacate, nu am reusit, asa cum m-as fi dorit de la dvs., sa le grupez intr-un domeniu coerent, sa-i spunem parabola.

              De aceea am si ignorat adresarea lor. Acum, dupa ce mi-ati aruncat cu ele in obraz, ma simt obligat sa va raspund.

              “în ciuda circului desfășurat în urmă cu două săptămâni” – presupun Circul desfasurat de Grecia;

              “Partea bună a întregului circ este faptul că Germania a fost adusă la realitate.” Presupun ca de catre Grecia;

              “Oricâte fonduri a înghițit Grecia, până la urmă nu sunt decât bani. Și nici măcar bani reali, ci doar bani pe hârtie.” De fapt ce vreti sa spuneti? Este problema Greciei reala, sau exista doar pe hartie? Caci banii pe hartie nu vad cum pot rezolva probleme reale, le pot doar crea sau, mai rau, amplifica.

              “așa cum Turingia nu datorează bani și nu cumpără tancuri de la Bavaria, nici Grecia nu trebuie să ajungă să datoreze bani Germaniei și nici să cumpere tancuri de la ea” Cand ar trebui sa se intample acest miracol? Inainte sau dupa “Însă realitatea e că UE ar trebui reorganizată”?

              Nu sunt sigur ca exemplul cu Turingia l-ati ales strict legat de afirmatia ca “măcar Germania ar trebui să-și fi primit lecția” caci cunoscand faptul ca la nivelul 1990 Turingia se plasa printre regiunile cele mai dezavantajate economic ale UE mult sub Grecia iar astazi Turingia are sub 8% somaj si cunoaste o dezvoltare economica si sociala de invidiat, lectia aceasta mai degraba ar fi trebuit invatata de Grecia.

              Concluzia pe care ar trebui s-o traga orice persoana cu minte si obiectivitate este ca, in toata aceasta perioada, Grecia/grecii au trait pe Olimp, un paradis undeva in nori, in timp ce pe Pamant germanii, ca si alte popoare harnice, munceau din greu pentru o viata mai sigura si mai buna. Nu este deci de mirare ca fiecare se intreaba de ce sunt obligati sa-si asume salvarea unei natiuni care s-a dovedit iresponsabila, total lipsita de grija zilei de maine, iar chestia cu lectia servita Germaniei mi se pare de cel putin prost gust.

              In particular: cum va explicati succesele Germaniei in toate aceste domenii: economic, militar, sportiv, stiintific, medical,etc in care exceleaza ca o natiune fruntasa in lume iar Grecia – desi cu un trecut glorios – a ajuns sa cerseasca mila si compasiunea germana? Oare munca efectiva, seriozitatea si tenacitatea sa aiba ceva de spus?

            • Lucky spune:

              @Harald,

              …si un PS:

              Am citit si motivul ptr care Grecia trebuie perpetuum salvata: pentru a evita bazele militare rusesti la Mediterana. Dar oare nu stim ca nici un guvern serios nu negociaza cu teroristii? Cum poti interpreta altfel acest santaj?

              Unei mentalitati comuniste sau socialiste ca cea a grecilor, cu siguranta, i s-ar potrivi ca o manusa principiul Leninist: “Nu stii – te invatam, nu poti – te ajutam, nu vrei – te obligam!”

        • Harald spune:

          @ Lucky – există în primul rând o diferență numerică între cele două națiuni. Chiar dacă proporția de performeri ar fi egală, nemții sunt de 7-8 ori mai mulți decât grecii, deci e firesc să aibă de 7-8 ori mai mulți performeri în orice domeniu.

          - există diferența de locație geografică: ”distanța față de Frankfurt”, pe care o tot menționez eu în glumă, exprimă realitatea poziției central-europene care avantajează net Germania. Ca să luăm un exemplu simplu: orice camion polonez care merge în Franța, Olanda sau Anglia va trebui să plătească taxe de tranzit apreciabile în Germania (MAUT), plus o mulțime de carburant cumpărat tot din Germania (alte taxe și accize).. Grecia nu are norocul ăsta, e mult mai mică și e tranzitată de mult mai puține camioane.

          Circul din utlimele săptămâni l-a făcut toată lumea, dar Germania era cea care trebuia să înțeleagă încă de-acum o lună care sunt opțiunile. Eu am un plan B chiar și pentru cele mai simple acțiuni, mă duc la magazinul X, dar mă gândesc dinainte ce fac dacă e închis. Germania a lansat aiurea baloane de săpun, crezând că Grecia o să se sperie și o să plătească. Uite că Grecia nu s-a aperiat și nu a plătit, iar Germania a trebuit să accepte alocarea unei noi sume. Ăsta e de fapt politicianismul de doi bani al nemților (Merkel & Co.). Când continuarea e complet previzibilă, ce sens are circul?

          Acum Grecia va avea de plătit 400 de miliarde. Crede cineva sincer că le va plăti vreodată? Nu, dar Merkel va găsi noi motive de circ, pentru a obține susținere electorală la ea acasă. Diferă asta cu ceva de acțiunile lui Putin în Ucraina? Nu tot pentru sprijin popular intern face și el circul din Ucraina?

          • Lucky spune:

            @Harald,

            Cu tot respectul pe care vi-l port, imi pare rau sa nu fiu de acord cu aplicarea regulii de trei simple relatiei intre randamentul unei societati si numarul populatiei sale sau cu afirmatia ca succesele Germaniei sunt determinate de venituri din servicii facilitate de pozitia geografica. Daca pierdeti cateva minute bune citind datele economice din anii anteriori veti vedea ca aportul serviciilor in structura comertului german este de fapt pe minus. Comertul cu produse industriale, este motorul adevarat al acestei economii, iar excedentul comercial prepondernt (dublu comparativ cu celelalte tari din UE) provine din exportul in SUA.
            Nu uitati ca Germania este importator de materii prime, metal, petrol, gaze.

            Concluzia pe care o trag este ca Germania este un pol puternic creator de plusvaloare iar meritele principale revin: educatiei, ansamblului legislativ, respectului pentru lege si munca, tenacitatii. Desi nu sunt fan-ul acestui popor – preferintele mele se indreapta in alta directie – nu pot sa nu le recunosc aceste merite care au impus Germania pe pozitia pe care se situeaza astazi in lume.

      • casandra spune:

        Date sintetice despre ce au însemant planurile de austeritate aplicate în Grecia:
        http://www.lemonde.fr/les-decodeurs/article/2015/06/30/crise-grecque-8-plans-d-austerite-depuis-2009-4-gouvernements-2-plans-d-aide_4664337_4355770.html

        Şi, desigur, informaţii clare că guvernului socialist al lui Georges Papandreou a descoperit conturile şi datele falsificate de guvernul anterior, de dreapta. “Competitivă” dreapta grecească la falsuri. Cu tupeu, ca orice dreaptă, nu-i aşa?

    • Marius spune:

      Harald,
      Dupa numele… de scena as fi fost tentat sa cred ca esti filo-nordic (incluzand si o felie buna aflata la sud de Scandinavia), dar probabil ca acea felie nu cuprinde nici Berlin, nici Frankfurt si nici Munchen. De fapt din comentariile tale din cel putin doua articole constat o mare aversiune (ca sa nu o numesc ura) fata de Germania.
      Nu e treaba mea sa judec, insa uneori asemenea sentimente ascund complexe de tip mioritic (mari se vorbira si se sfatuira ca sa mi-l omoare pe cel moldovean, ca-i mai ortoman, c-are oi mai multe, mandre si cornute) extrapolate la nivel european…c-asa s-au extins orizonturile in timpul nostru.
      Cand am intrat in UE am stiut ce ne asteapta. Probabil ca si noi am tras de cifre la limita la care sa fim acceptabili. Prefer situatia de acum celei din urma cu 15 ani fara sa stau pe ganduri. Noi suntem ruda saraca a francezilor si a italienilor, cu toate acestea stam la masa cu ei, in vizita la ei fara viza. UE e un club condus select, nu neaparat select in deplinatatea sa. Daca vrem sa avem o voce, trebuie sa mai lucram noi intern, inainte sa cerem restructurarea UE. Deocamdata nu ne calificam, nici ca economie si nici ca societate sa solicitam astfel de lucruri. E ca si cum Mihai Costea (de la fotbal) n-ar vrea sa joace cu Ronaldo (Cristiano) in echipa …decat daca CR7 isi face freza pe partea cealalta si-si da cu mai putin gel in par, daca recentreaza in fata portii in loc sa dea direct la poarta si mai ales daca promite ca nu cumva sa incerce sa o agate pe Crudutza.

      • Harald spune:

        În urmă cu vreo 25 de ani eram un mare admirator al Germaniei, dar după ce am petrecut câțiva ani acolo, după ce am luat contact cu ipocrizia, duplicitatea și corupția din Germania, admirația mea pentru ei a cam dispărut complet. V-a oferit vreodată Siemens un contract prin care 10% din valoarea a tot ce cumpără firma dvs. de la ei vă era transferat într-un cont personal dintr-o țară la alegere? Mie mi-a oferit. Și l-am semnat, într-o țară din afara Uniunii, cu care n-aveam nici în clin nici în mânecă, dar probabil asta era procedura lor standard. Nu am mai cumpărat nimic de la ei, niciodată, iar asta dintr-un motiv foarte simplu: eu nu fur de la firma mea. Însă asta e Germania adevărată, nu aia pe care o vedeți dvs.în trecere pe A3.

        Pentru România, apartenența la UE este în mod evident cea mai bună soluție. Însă peste 10-15 ani oamenii vor înțelege ce face Germania cu țările modeste din UE și dacă la vremea aceea salariul din RO va fi tot 400 de euro să nu fiți foarte mirat.

        • Marius spune:

          Harald,
          Multumesc pentru raspuns. E serios si coerent. Banuiesc ca exista perspective care pot fi revelate si dezbatute, dar pentru moment ramanem in acest stadiu.
          Ne mai intalnim pe comentarii. Marius

        • iosiP spune:

          @Harald,

          Ca patron nu ati fi furat de la firma dumneavoastra ci de la stat, evitand sa platiti taxe si impozite pe acea transa de 10%… Iar “furtul” de la stat este intotdeauna un lucru bun!

        • Altu' spune:

          @ Marius, @IosiP si ceilalti care ne prezinta in permanenta Germania ca model!
          Am sa va povestesc un episod.
          Este vorba de o firma (mica) la care am lucrat acum cativa ani. Firma aceea mica, producea ceva pentru o firma (relativ) mare. Nu dau nume, din motive clare, sper.
          Ei bine, vedeam destul de des pe cineva de la firma cu care aveam contractele venind in vizita la patronul firmei la care eram angajat. Ma gandeam ca sunt prieteni. Mai apoi, doamna de la contabilitate mi-a spus: stiti de ce vine domnul X in vizita? Naiv, am raspuns: e prieten cu sefu’? A spus: da, si asta, insa vine pentru ca primeste 2000€/luna in mana, pentru faptul ca intervine acolo unde trebuie in firma lui ca sa primim noi contractele si nu firmele concurente! Nu e vorba de suma in sine, este vorba de idee. Exemplul “corectitudinii germane” este un exemplu aboslut fals. Si ceva-mi spune ca la alte firme, mai mari, sumele sunt cu totul altele. Interesant este ca cei mai duri legat de greci sunt tocmai germanii. O tara care de altfel nu si-a platit niciodata datoriile integral.

    • gobru spune:

      atit timp cit nu exista un buget comun Euro ( nu zic UE), e ciudat sa compari o uniune de state cu un stat federal.
      Si mai trebuie sa treaca n o generatie,ci mai multe pina cind sa accepte un neamt sa imparta banii cu un grec.
      Exista discutii si Germani despre cum se impart banii ,daramite in zona euro.
      Mai usor cu utopia pe scari.

    • Alius spune:

      Ai un fix cu tancurile alea… Maine le platesc eu banii pe tancurile alea si daca nu se rezolva probleme lor economice dupa aceasta plata, imi dai tu dublu fata de cat am platit. E ok asa? Ca sa terminam o data cu povestea asta pentru idioti cu tancuri si alte prostii. Daca economia lor a stat in acele tancuri, atunci sa vanda tancurile alea, ca sigur gasesc ei cumparatori.

      Si inca ceva: cine i-a obligat sa le ia? Nu oare si-au scos unii de pe-acolo niste comisioane de milioane? S-a facut ceva pentru recuperarea banilor furati din bugetul tarii?

      • Harald spune:

        Lasă că le plătește Germania, iar asta fără să le ia înapoi :P

        Obama și Draghi așa au zis, iar Frau Merkel o să se conformeze cu Schäuble cu tot! :)

  5. dana eugenia spune:

    excelenta analiza pentru neo-socialistii mari la sfat si mici la actiune :)
    investitori straini nu vin, din cauza de coruptie;
    societate africana cu salarii si pensii germane – pana cand ?!
    azi era citata o inginera pensionara intr-un articol pe hotnews care plangea ca I-au luat 500 EUR (!!!) din pensia de 2,000 EUR (WT… ?!?!?) si ce greu taraieste ea in aceste conditii din 2012 incoace

    cum bine spunea analistul barbu mateescu, tot pe contributors : “Ca să-l citez pe Ricardo Haussman, “Grecia exportă fructe, ulei de măsline, tutun, bumbac neprocesat și petrol rafinat” – nefiind foarte competitivă datorită salariilor bune și birocrației… “Grecia nu produce produse chimice, electronice sau mașinării”… ” Turismul e performant dar taxat într-o mică măsură. O structură similară aveau economiile europene acum 200 de ani, așa sunt multe economii africane acum.”

  6. Dumitru Aanei spune:

    Un articiol excelent !

    • Harald spune:

      Da, da’ Obama a sunat-o pe Merkel fără să-l citească și finalul real a fost altul :)
      Articolul a rămas doar o ficțiune moralizatoare.

  7. it_s__not_news spune:

    Grecia trebuia lasata sa cada in 2009 (controlat). Pina la urma, magariile au fost de ambele parti:

    1/ Merkel transfera datoria privata in conturile statelor membre, facind bail-out bancilor germane si franceze. As vrea si eu sa iau dobinzi mari ca riscul e mare, dar de fapt sa fie risc zero …. (interventia [supra-]statului in economie, Merkel e socialista si are si prieteni, nu?)

    2/ Grecii sint incapabili sa-si reformeze statul si traiesc pe datorie de 40 de ani. La negocierile recente s-au bazat mai mult pe pozitia lor geostrategica si pe faptul ca US nu e pregatita sa lase Mediterana de izbeliste (Turcia joaca la doua capete).

    Cred ca Germania a procedat gresit aici. Au inchis ochii atitia ani …. In 2009 trebuia sa ii ajute pe greci sa treaca la drahma pentru ca le era clara situatia.
    Mi-a placut propunerea lui Shauble, aia cu 50 miliarde in contul bancii administrate de el … mi s-a parut sideranta.

    Grecii trebuie sa fie ajutati sa iasa din uniunea monetara intr-un mod controlat. Sau poate vreti flancul ala descoperit….

    Spuneti ca cine are banii face legea? Nu prea cred ca vreti sa traiti intr-o astfel de lume (desi stim ca asa este, dar trebuie sa incercam sa corectam asta …).

    Iar Tsipras va face ce face orice politician: isi va da demisia si va lasa rahatul sa puta in urma lui, indiferent ce sperati d-voastra. Nu stiu, nu va plac populistii? Cred ca e cazul sa ajutati oamenii sa o duca bine, nu sa-i amenintati cu batul, gen “uitati-va la greci, le-am tras-o”. E o satisfactie ieftina (de un gust indoielnic) si paguboasa. O capcana in care au cazut si germanii.

    • Razvan A spune:

      Si cine ati vrea sa faca legea mai exact? Cersetorii, asistatii, cei care n-au produs si nu stiu cum sa produca un ban in viata lor? Popii? Filozofii? Cam cine ar trebui sa faca legea in finante, ca pana la urma e vorba de lege pe piata financiara, nu de altceva.
      Daca vreti o lume in care nu banul face legea, mergeti la manastire. Sau in pusnicie. Acolo intr-adevar banul nu conteaza (ma refer la existaenta omului in interiorul respectivei societati). Sau limitati-va la cat nu trebuie sa contribuiti sau sa va indatorati la cei cu bani care “fac legea”. Nu e mai bine asa?
      De sfatosi din astia rupti in fund suntem satui. Eu prefer sa faca legea un capitalist decat un asistat sau un filozof de cafenea. Ce e rau in asta?

      • Marius spune:

        @Razvan: Pe cat de cinic, pe atat de adevarat. Poate ca intr-o lume idealizata legile ar trebui sa le faca mai multi oameni, sau cel putin beneficiile sa serveasca unor segmente mai variate. Dar e greu de pus in practica…oriunde. A se vedea impozitarea muncii versus cea a capitalurilor in toate economiile occidentale mari.

      • it_s__not_news spune:

        Eu in locul tau as lasa-o mai moale cu jignirile. Te declasezi singur.

        Ce parere ai daca miine se da o lege care justifica violul RazvanilorA atit timp cit violatorul plateste 100000 EUR la bugetul tarii? Banul face legea, nu?

        Gaugain a murit sarac si ia vezi, a produs ceva? Van Gogh a trait toata viata pe spatele fratelui sau. Vrei sa-ti mai dau exemple, chiar contemporane?

        Ca o nota personala, produc mai mult decit tine, sint absolut sigur de asta, si nu stau sa-ti scot ochii.

        NB: “too big to fail” este esenta socialismului in beneficiul celor putini. Vad mai jos ca nu te deranjeaza foarte tare.

        • Razvan A spune:

          Scuze daca v-ati simtit jugnit. Nu a fost intentia mea. Nici macar nu am spus ca nu dumneavoastra ar trebui sa faceti legea (ca tot va dati “mai instarit”). Am spus ca nici Van Gogh si nici Gaugain nu prea au credibilitate in a spune ceva despre legile finantelor sau ale economiei. Pentru ca nu au competente. Ei oricum traiesc, pentru ca traiesc pentru (si din) arta. Deci nu va preocupati de soarta lor atat de mult. Daca mi-l aduceati in discutie pe Dali, atunci discutam altfel…pe dansul l-as fi asdcuoltat cum e cu banii :) .
          In concluzie, ideea este ca toti anarhistii, barbutii spanioli cu idei super-comuniste isi dau cu parerea despre finante, banci, bani, austeritate. Asta e cel mai infiorator in numele “democratiei”.

          • it_s__not_news spune:

            Dragule,

            In cazul Greciei, cine si-a dat cu parerea la modul infiorator despre economie au fost guvernele anterioare, care au fost mai populiste decit Syriza, guverne care nu pot fi suspectate de afilieri comuniste (radical left). Astia populisti adevarati.

            Observatia de mai sus arunca in aer ultimele 2 paragrafe din articol. Syriza a fost lasata in urma sa stearga rhtul facut de altii. Nu-mi place de ei, nu-mi place viziunea keynesiana a Sysrizei, nu sint de acord sa-i lasi pe greci sa traiasca mereu pe datorie, dar sa vedem un pic adevarul.

            Intotdeauna in ape tulburi apar idiotii de toate genurile. In plus, “anarhistii, barbutii” isi vor da mereu cu parerea despre economie (de fapt, despre orice), e in natura lor. O considera o datorie sacra. Important e sa-i faci pe oameni sa nu-i asculte. Got the difference?

            • Razvan A spune:

              Am inteles, sa traiti! Intrebarea este: ce face Syriza, in afara de figuratie? Am inteles, fostii, coruptii, incompetentii. Syriza majoritate…fa legi care sa-i termine pe “fostii”. Scoate de la aia si laptele pe care l-au supt. Schimba establishmentul daca-s asa de tari. Ei ce fac? O fac pe smecherii si la final vin cu cersitoreala si cu aratatul inamicilor externi gen Germania si Finlanda. Dar ai lor? Cu aia de ce nu intra in razboi sa-i arate multimii furioase si sa zica: astia v-au facut, nu germania, nu Olanda. Astia, ai nostri, vitejii…
              Aici e ipocrizia si de fapt incompetenta…

        • bec spune:

          da camarade, e plina grecia de alde gaguin si van gogu. Altfel, sint absolut convins ca daca ar fi fost bogati n-ar mai fi fost ce-au fost. Pentru greci evident nu e valabil.

        • Marius spune:

          It’s not news, mie mi-ai raspuns, sau lui Razvan A? Ca nu e clar…

      • LM spune:

        Poate ar fi interesant de citit de ce nu este sanatos ca intr-o societate omeneasca (retineti cuvantul) “cine are banii” sa faca legea: http://adevarul.ro/news/societate/cum-puterea-schimba-oamenii-1_55a6329af5eaafab2c975108/index.html.
        Daca mai luam in calcul si ca 90% din bogatia planetei este detinuta de 10% din populatia ei, deducem ca dupa dv ar trebui ca doar cei 10% sa faca legea – si ea sa functioneze corect pt toti cei 100% – sau doar pt vreo 6%, ca asta face o majoritate care apoi poate relua ciclul, “injumatatindu-se” de fiecare data la o majoritate simpla, pana ajungem la 0.00…1% face legea, pt ca are banii? Sau deducem ca opozitia UE la introducerea in TTIP a prevederilor despre “justitia privata a corporatiilor” ar fi nelalocul ei?
        Si nu, NU sunt de stanga, dar societatea omeneasca se intinde dincolo de pietele financiare, chiar daca politica si morala nu au multe in comun :)

    • Razvan A spune:

      Si apropo…bail out-ul bancilor despre care vorbiti nu s-a facut fara pierderi pentru banci. Daca ati fi citit in detaliu ati fi aflat ca la momentul respectiv creditorii au renuntat la sume enorme din datorie. Deci riscul mare si pierderile mari, nu asa cum credeti. In final a fost un win/win banci/EU pentru ca astea-s “too big to fail”.
      De acord insa ca mi se pare suspect si cumva complicitar faptul ca nu s-a facut “due diligenta” pe Grecia la acordarea imprumuturilor. Mai degraba acolo mi se pare ca scartaie treaba…

    • Harald spune:

      Dacă grecii sunt ”ajutați” să iasă din uniunea monetară, uniunea monetară respectivă nu mai valorează mare lucru. Îți imaginezi Idaho sau Oregon ieșind din ”uniunea monetară”?

      • sailorman spune:

        Shit, Harald!
        Iar faci comparatii nepotrivite! iar compari mere cu pere. Regulile de conduita financiara din interiorul statelor ce formeaza uniunea americana nu sunt deloc aceleasi cu cele ce guverneaza uniunea europeana.Esti insistent in greseala. Oare din necunoastere?

        • Harald spune:

          Nu pe conduita financiară insist eu. Dar nici nu am intenția să repet lucruri pe care le-am scris deja.

      • it_s__not_news spune:

        Harald,

        Vb despre chestii diferite. US este o tara. UE nu. Daca o dai in bara trebuie sa ai curajul sa spui “am gresit”. La momentul respectiv (2009) pietele asteptau iesirea Gr din UE fiindca era miscarea logica. In numele unei solidaritati oarecare (dar care s-a dovedit paguboasa pentru unii si profitabila pentru altii) problema a fost pusa sub pres. Consecintele le vedem.

      • gobru spune:

        grecia nu ave ace cauta de la bun inceput in zona euro.Au profitat cat s-a putu de pe urma ei.
        Acum oficialii BCE de pe vremea cind s-a infiintat zona e uro se scuza : “cifrele date de greci erau suspecte ,dar ce puteam sa facem? sa mergem sa-i controlom asa ca ni s-a partu noua…”.Acum e clar ca cifrele au fot manuite cu nesmitire.
        Asca spiritul asta unionist pe care tot vad ca incercati sa-l incurajati aici e foarte frumos,dar atunci cind ai de-a face cu sarlatani….nu cred ca se mai aplica.

        Era bine ca grecii sa iasa si Euro fara sa se ajunga aici.
        Evident ca face rau spiritului uniunii o asemenea iesire ,dar si sa faci uniune cu toti ,doar pentru ca “asa trebuie” nu functioneaza.Pur si simplu nu pe bani altora.

        O intrebare : ce anume ai cumparat ultima oara ceva fabricat in Grecia si ce anume era ?Eu unul ma chinui de ceva vreme sa gasesc ceva,si in afara de ceva pepeni si niste curmale sau masline ,chiar nu imi aduc aminte de ceva anume …
        In schimb pot denumi produse fabricate in Slovaica ,de exemplu…o alta tara euro,care nu e neaparta Germani,Olanda sau Franta,dar are si ceva de dat la schimb in afara de fructe si bilete pt Acropolis

        • Harald spune:

          Există o dimensiune politică a Uniunii. Exact această dimensiune politică a făcut de exemplu Croația să nu poată adera în 2004 sau 2007, deși se califica în mult mai mare măsură decât România și Bulgaria. Apartenența Greciei la UE a avut dintotdeauna la bază această dimensiune politică și ea nu poate fi negată la simpla dorință a unui ministru pe care-l apucă frustrările.

          Grecia nu își va plăti datoriile, 400 de miliarde înseamnă 20 de miliarde pe an timp de 20 ani pentru ”privilegiul” de a fi parte din Uniune, deci e clar că asta n-o să se întâmple. Ce nevoie e de tot circul ăsta, ce nevoie e să isterizezi milioane de oameni din UE împotriva Greciei? Să-i întrebăm iar pe psihologi? :P

          • casandra spune:

            Să-i întrebăm pe generali, nu pe psihologii civili. Am unele dubii că această operațiune PsiOps ar fi fost inițiată de generali europeni sau proeuropeni.

      • iosiP spune:

        @Harald,

        Faceti din nou confuzii: nu sunt de acord sa imi tai mana stanga, desi sunt eminamente dreptaci, in schimb nu ma deranjeaza sa va tai dumneavoastra mana stanga, mai ales daca o gasesc adanc infipta in buzunarul meu! :P

  8. Razvan A spune:

    Excelenta contributie pe Contributors. Sunteti unul dintre favoritii mei pe acest site din punctd e vedere al substantei articolelor. Va multumesc.

  9. Liviu spune:

    Sublim articol…nici eu nu puteam sa il scriu si sa imi placa la fel de mult. Sper ca Romania sa i-a decizii mai bune decat Grecia.

  10. Laura spune:

    “e bine de ştiut că Grecia era, în anii ‘30, destul de mult sub nivelul de industrializare şi dezvoltare economică a României, Cehiei sau Poloniei” ….

    Asta e o afirmatie pur si simplu falsa. Putem discuta de industrializare (depinde cum o masuram), dar in nici un caz de dezvoltare economica.

    Grecia a fost sub nivelul de dezvoltare a Romaniei pana prin 1912 – 1913, dar atunci comparam georgafii total diferite de ce avem astazi. Dupa primul razboi mondial, Grecia o ia inaintea Romaniei, iar Romania pur si simplu nu mai prinde din urma. In 1938, PIB-ul per capita al Greciei era cam dublu fata de PIB-ul Romaniei. Intr-adevar, in 1930s, Grecia este sub Cehoslovacia sau Ungaria, dar un pic peste Polonia…

    • Harald spune:

      Începând cu 1990, ceea ce contează în Europa este distanța față de Frankfurt, iar la capitolul ăsta Grecia nu stă deloc bine :)

      Nu știu din ce se compunea PIB-ul Greciei în 1938, dar după WWII americanii le-au dus catâri drept ajutoare, că altceva grecii nu păreau capabili să folosească în vreun fel.
      Concluzia fiind că nu prea aveau industrie, probabil.

      • Laura spune:

        Grecia avea in 1930s si industrie (mai ales santiere navale), si mai ales capital (la destramarea imperiului ottoman in 1920, majoritatea capitalului turc s-a mutat in Grecia). Este o analiza mai complicata, Grecia a avut o situatie foarte favorabila la sfarsitul primului razboi mondial. E adevarat, nu prea au avut infrastructura, iar geografia lor e destul de dificila.

        Ce vreau eu sa spun de fapt e ca ar fi bine sa evitam stereotipurile, si sa ne uitam la date. Grecia nu a fost, istoric vorbind, nici cea mai grozava, dar nici cea mai catastrofala economie din Europa, iar mitologia asta de tip “daca nu erau X, Y, Z Grecia era mult mai rau ca Romania” nu prea se justifica.

  11. Decebal spune:

    Daca povestea Greciei este inteleasa, la nivelul esentei, chiar si de catre cei cu patru clase, daca orice om asimileaza logica bunului simt, care spune ca trebuie sa produci si sa fii competitiv pentru a avea, socialismul populist nu are nicio sansa, in nicio tara.
    Pe de alta parte, cata vreme oamenii inghit, ca pelicanul, vorbe frumoase de genul “eu va dau”, fara sa se intrebe “de unde?”, populismul mai poate face mult rau.

    Slava Domnului ca n-am avut o guvernare populista in 2008-2012! Sper sa putem invata din greselile grecilor!

    • Harald spune:

      Cred că tocmai aici se află explicația discuțiilor sterile din ultimele săptămâni: problema Greciei este înțeleasă exact la nivelul celor cu patru clase :P

      Însă cei care au mai mult de patru clase își aduc probabil aminte că UE a avut o problemă serioasă la început, jumătatea de sud a Italiei era singura zonă subdezvoltată. Olanda și Germania nu-și pot baza dezvoltarea economică pe ce-și pot vinde una alteia. Abia după aderarea Greciei, Spaniei și Portugaliei lucrurile au început să funcționeze normal.

      • it_s__not_news spune:

        Adevarul ca e greu sa mai auzi o voce echilibrata. La romani, lucrurile sint fie albe fie negre, nu a cale de mijloc.

        • casandra spune:

          Capitaliştii băştinaşi care comentează pe aici, chiar şi autorul inclus, suferă de “boala neofitului”. Experienţa de viaţă în capitalism este atât de precară, încât opiniile lor violent exprimate nu fac prea multe parale. Este un fel de Crez al celui cu ceva dolari/euro în buzunar, dornic să creadă că miliardul îl aşteaptă la colţul istoriei şi îl merită pentru că face parte din secta “competitivilor”. Vai de ei! Este doar propagandă, nu analiză profesionistă sau opinie informată.

          • Razvan A spune:

            Cred ca si eu sunt in categoria definita. Nu prea inteleg la ce va referiti si daca aveti si niste date sau ceva cand vorbiti atat de “propagandistic”.
            Eu pot sa descriu si sa imi asum de ce cred in si sunt capitalist:
            - nu imi place statul. cu cat mai mult stat cu atat mai multa birocratie si increngatura. Problema e ca aceasta increngatura este de obicei incompetenta si enervanta.
            - nu imi place cand “statul” reprezentat democratic de multime decide pe baza “calculelor” lui ce sa faca cu banii si munca mea.
            - nu imi place ca unul care are nu stiu ce diploma nu vrea sa lucreze la taverna ca ospatar. Si-atunci ingroasa randurile somerilor.
            - sunt TOTAL de acord cu ajutorarea si solidaritatea vis a vis de nevoiasi, bolnavi autentici, invalizi, etc. Nu imi place insa cand asistenta sociala, inclusiv pentru zeci de copii e un mod de viata pentru foarte multi in Europa actuala.
            Si mai ales nu imi place cand niste neica nimeni dicteaza prin proteste violente si strigaturi comuniste cum e treaba cu finantele, bancile, lumea. Se poate si fara banci, si fara bani si fara…doar ca pentru a avea acea libertate trebuie sa-ti asumi si tu responsabilitati. Ori ei vor, vorba aceea, si cu slanina in pod si linsi pe buze.

            • Harald spune:

              @ Razvan A – capitalismul ”pur și dur” duce la dezechilibre care se termină cu revolte. De aceea e nevoie ca statul să-și asume un rol de arbitru. Faptul că în România sau în Europa, în general, intervențiile statelor sunt excesive este adevărat. Însă partea care trebuie eliminată este rolul statului ca actor în economie, nu rolul de arbitru.

      • Alius spune:

        Asa este: Jermania a ajuns aici (economic), pentru ca a reusit, in sfarsit, sa vanda grecilor niste tancuri, care nu puteau fi vandute daca Grecia nu era in UE, iar din aceasta afacere, Grecia a cazut economic si s-a imprumutat miliarde si miliarde (fireste, nu s-a imprumutat ca a vrut, dar a fost fortata de oamenii rai care, in acelasi timp, au furat toate resursele grecilor: industrie, resurse naturale, creiere, maslinute etc.), iar de aici s-a ajuns unde s-a ajuns. Bravos! Ai rezolvat ecuatia.

        Tancuri, tanculete, mii si mii… pasarele.. etc…

        • Harald spune:

          Tancurile sunt doar cel mai strident exemplu de bani publici cheltuiți aiurea. Dar ai cumva impresia că importurile Greciei din Germania se rezumă la acele tancuri?

          • iosiP spune:

            Propun sa nu mai importe din Germania (sau din restul UE)… si iata ca se rezolva! (Sau nu?)

            • Harald spune:

              Eu propun ca Greciei să-i fie ștearsă jumătate din datorie, iar în condițiile astea importurile din Germania pot continua nestingherit. Punem un pariu sănătos? :P

      • Lucky spune:

        Olanda este cheia acestei ecuatii. Prima data a existat BENELUX (BElgia-NEderland-LUXemburg) ca model de dezvoltare economica si avantaj net pentru tari de talie mica – si asta la initiativa Olandei, apoi a venit Uniunea Europeana dezvoltata in cadrul aceluias concept cu NATO – pentru protectie impotriva Uniunii Sovietice, si asta tot la propunerea Olandei.

        Parerea mea, trebuie evitate consideratii de ordin marunt, ciubucarii, pentru a caracteriza acest concept Grandios.

  12. Malganis spune:

    Analiza pertinenta si la obiect. Bravo, domnule Profesor !

  13. Ion spune:

    Comanda cine are pistolul nu banul. Lectia este ca guvernele UE sint ilegitime incalcand vointa electoratelor. Decizia legala apartine Parlamentelor nationale iar in fapt apartine poporului care va accepta sau nu decizia alesilor.

  14. Daniel Coman spune:

    Ce inseamna neocomunisti? Faptul ca au fost marxisti in tinerete?
    Haideti sa analizam ce vor sa faca in practica.
    Syriza was no “radical left wing” party, as they have often referred to it without further justification, but simply a moderate pro euro Social Democratic party that spoke outside the glass doors of elitism for the first time, grasping the mood of the times. – See more at: http://www.sigmalive.com/en/news/economy/132091/opiniondid-syriza-have-credible-alternative-to-greekment#.dpuf

  15. Observator roman spune:

    Tocmai fiindca analiza situatiei Greciei nu e deloc usoara nici macar pentru cei avizati, daramite pentru cei care s-au intalnit cu subiectul direct in cacofonia informatiilor prezentate la posturile romanesti de televiziune, e recomandabil sa largim aria mijloacelor de informare. Ca atare am citit ce a scris azi Varoufakis pe blogul lui
    http://yanisvaroufakis.eu/2015/07/14/on-the-euro-summits-statement-on-greece-first-thoughts/#more-9121
    si apoi am urmarit o analiza excelenta a modului in care a actiionat Varoufakis in timpul mandatului sau, facuta de Ioannis Glinavos, un reprezentant al mediului academic elen, pe blogul sau
    https://iglinavos.wordpress.com/2015/07/14/grexit-daily-news-14-july-2015/
    Concluzia sa? “Nu Varoufakis a cauzat problemele Greciei dar le-a amplificat si a riscat distrugerea completa. Nu merita sa apara drept campionul NU-ului si al virtutii.” Iar despre Tsipras autorul afirma (aviz amatorilor) “A crede acum in Tsipras este echivalent cu aderarea la un cult. Crezi ca mandria ta este castigatoare si suveranitatea ta este consolidata, in timp ce esti jefuit si violat.”

  16. it_s__not_news spune:

    Uite unii, pe numele lor FMI, care nu se bucura prea tare de acordul no 3 de bail-out:

    http://www.bbc.com/news/business-33531845

    Victorie a la Pyrrus pentru Germania.

  17. Lina spune:

    Am si eu o intrebare. Pensia este si ea o datorie care trebuie platita , sau nu ? Mai am una. Guvernul care colecteaza taxe ce obligatie de plata are prioritar , cea catre creditorul intern (pensionarul) sau catre cel extern ?



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Valentin Naumescu


Valentin Naumescu

Valentin Naumescu este doctor în ştiinţe politice, conferenţiar la Facultatea de Studii Europene de la Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca, Departamentul de Relaţii Intern... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)