Home » Analize »Economie »Energie »Global / Europa » Citesti:

Taxa de carbon la graniță, soluția pentru reglementarea transfrontalieră a pieței energetice

Alexandru Mustata aprilie 22, 2020 Analize, Economie, Energie, Global / Europa
15 comentarii 804 Vizualizari

Unul dintre angajamentele pe care președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și le-a asumat este introducerea unei taxe de carbon la graniță. Aceasta face parte dintr-un pachet de politici ambițioase care transformă Uniunea Europeană într-un lider al acțiunilor climatice.

Prin Pactul Ecologic European, Uniunea Europeană și-a propus să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050. Dar pentru ca acest lucru să fie posibil, politicile trebuie să vizeze inclusiv relațiile economice cu vecinii, în special cei din Balcani. Aici intervine taxa de carbon la graniță sau „mecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon”, care va reglementa importurile și exporturile de produse și servicii în Uniunea Europeană în funcție de amprenta de carbon, cu scopul principal de a reduce relocarea emisiilor.

Taxarea emisiilor de dioxid de carbon

În UE există o piață unică a certificatelor pentru emisii de carbon (EU-ETS) pe care poluatorii din sectoare precum energie, producție de oțel, ciment sau aviație comercială le plătesc pentru fiecare tonă de CO2 emisă. Unii operatori primesc însă certificate gratuite, fie pentru a-și permite modernizări sau pentru că nu pot fi competitivi.

Taxa de carbon la graniță are rolul de a reduce și reglementa importul de bunuri cu amprentă ridicată de carbon din țările care nu au un sistem de taxare a emisiilor. Aceasta poate include sectoarele din EU-ETS, dar poate fi extinsă și către alte produse. Modul în se va aplica este încă incert, fiind pentru moment în stadiul de propunere. Adoptarea este programată pentru primul trimestru din 2021.

În ceea ce privește sectorul energetic, cu precădere energia electrică, toți administratorii de instalații din sistemul ETS sunt obligați să achite certificatele CO2. În România, conform datelor din 2019, există 45 de centrale electrice și termice active care în 2019 au emis 19,7 milioane de tone de CO2, echivalentul a aproximativ 550 de milioane de euro, la un preț mediu de 28 euro/certificat.

Echilibrarea pieței și investiții în regenerabile

Pe lângă energia produsă pe piața internă, statele UE importă electricitate din țările vecine din Balcanii de Vest (Bosnia și Herțegovina, Serbia, Muntenegru, Macedonia de Nord), Ucraina, Belarus sau Rusia, dar și țări din nordul Africii. O parte dintre ele sunt semnatare ale Tratatului privind Comunitatea Energiei, ceea ce le oferă acces la piața de energie UE. Totuși, controlul emisiilor poluante nu este nici pe departe la fel de strict ca în statele membre UE, un avantaj competitiv inegal față de piața de energie din Uniune. Țările membre ale Comunității Energiei au obligația de a-și reduce emisiile din sectorul energetic conform limitelor din Directiva privind Instalațiile Mari de Ardere, o directivă deja înlocuită în UE cu cea privind Emisiile Industriale, cu norme mult mai stricte. Însă chiar și limitele din directiva IMA sunt încălcate de statele din Balcanii de Vest, uneori chiar și de 14 ori. În 2019, România a importat peste 2 TWh din Serbia și Ucraina.

Grafic: ember-climate.org

De altfel, în luna martie, Federația Națională Mine Energie cerea stoparea importurilor de energie din țările în care emisiile nu sunt taxate. Mecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor este o soluție viabilă pentru rezolvarea problemelor importurilor neconcurențiale pe piața internă și echilibrarea balanței egalității economice.

Interconectările transfrontaliere planificate până în 2025 sunt un alt element important în acest pachet energetic complex. Ele au un rol semnificativ pentru integrarea noilor surse regenerabile pe piețe și asigurarea securității energetice. De exemplu, când condițiile meteo sunt favorabile într-o zonă pentru producția de energie eoliană, într-o altă zonă din Europa ele pot fi precare, iar conexiunile transfrontaliere susțin echilibrarea consumului. O taxă de carbon la graniță în acest caz facilitează transportul de energie și limitează riscul relocării energiei produse cu o cantitate mare de emisii.

harta interconectărilor existe și planificate între țările EU-ETS și vecini non-UE, sursa: ember-climate.org

De asemenea, interconectările pot determina țările vecine exportatoare să acționeze mai rapid pentru reducerea amprentei de carbon. În prezent, state membre ale Comunității Energiei încă planifică noi unități pe bază de cărbune, în ciuda efortului din UE de eliminare a acestora. Acțiunile Uniunii Europene de reducere a poluării trebuie să fie replicate la nivel global, atingerea obiectivelor din Acordul de la Paris fiind posibilă doar dacă toate statele iau măsuri imediate.

Veniturile obținute din taxa de carbon la graniță pot fi folosite pentru o tranziție energetică justă și durabilă în spațiul UE și țările vecine participante. Comunitatea Energiei poate introduce singură un sistem intern de taxare, și atunci taxa la graniță nu va mai fi necesară, iar banii pot fi reinvestiți direct în proiecte de dezvoltare a propriului sistem energetic. În fine, acest model circular ar trebui aplicat deja și în România, prin folosirea unei părți din banii obținuți în urma tranzacționării certificatelor ETS pentru diversificarea economică a județelor Gorj și Hunedoara, încă dependente de mineritul cărbunelui.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre: , ,



Currently there are "15 comments" on this Article:

  1. neamtu tiganu spune:

    Ma impresioneaza seninatatea cu care se fac anumite analize de parca totul e normal si nimic nu s-ar f intimplat.

    Criza actuala a schimbat complet datele problemei:

    1. Nu e sigur ca EU va supravietui in forma actuala. Nu-mi imaginez ca tari lovite puternic, precum Italia, Spania, chiar si Franta, sa nu vorbim de gazda EU, Belgia, vor trece in viitorul apropiat la bussiness as usual. De Polonia, Ungaria si altele nici nu mai vorbesc.

    2. Dincolo de vointa politica nu e clara care va fi reactia economiei, cine supravietuieste, cu ce vlaga. Imi imaginez ca putinii bani ramasi de investitii sa mearga, mai degraba, in sistemul medical, sau in zone care sa asigure o oarecare independenta de China.

    3. Pauza care a luat planeta, si miscorarea masiva a poluarii si a emisiunilor de codoi, ar trebui evaluata sa se vada daca intr-adevar s-a frinat apocalipsa descrisa de cei 97%.

    Un politician neamt verde a spus una din putinele vorbe inteligente, a vorbi acum de clima e ca atunci cind iti arde casa si tu te gindesti in ce culoare sa faci acoperisul.

    • Petre Opris Petre Opris spune:

      La Varşovia, activiştii de la Greenpeace protestează deja împotriva guvernului. Au ieşit împreună floricelele la Soare şi trebuie să îşi justifice cumva existenţa şi banii alocaţi pentru mişcări anti-orice. Până când îşi vor da seama că nu vor mai primi fonduri, ei continuă ceea ce au învăţat la teambuilding-uri.

    • Josef Svejk spune:

      Ehei, apocalipsa va veni dar cu alta ocazie. Trebuie pastrata in basca pentru alte prilejuri ca e mereu de folos. Cei 97% ne vor asigura ca molima chinezeasca + propriile lor eforturi au salvat lumea pe moment, dar sa nu uitam nicio clipa ca suntem in continuare pe buza prapastiei climatice :)

    • Radu Bogdan spune:

      Traiesc de 7 ani in Surinam! sunt sigur ca toti stiti unde este tarisoara asta. 5% nord de ecuador.
      Observ an de an cu se schimba clima dar anul acesta poate este cel mai grav!!! Ploua din ce in ce mai putin! Nu spun mai multe! Acum treaba voastra ce credeti… parerea mea ,fara sa jignesc este ca doar iconstientii sau rau intentionatii pot afirma ca schimbarile climaterice sunt frectie……

      • neamtu tiganu spune:

        Da, si aici in Germania, in care traiesc de peste 30 de ani, in ultimii doi-trei ani a fost mult mai cald si mai uscat decit de obicei. Dar ce-nseamna cei 7 ani ai tai, sau cei doi-trei ani ai mei, la nivelul istoriei? Si-n Romania istoria ne vorbeste de nenumarate secete, caldura mare Caragiale, ierni grele etc. si asta pe vremea in care nu era vorba de codoi.

        Esti convins ca emisiile de codoi produse de oameni sunt de vina? De unde stii?

  2. Harald spune:

    Acordul de la Paris e in moarte clinica, iar Uniunea Europeana se indreapta si ea in aceeasi directie. Asta mai trebuie, niste taxe pe carbon?!

    • Josef Svejk spune:

      Mi-ati luat vorba din gura :)

      Vorba aia: Garda moare dar nu se preda. Colapsul ii va prinde desavarsind taxe si clocind reglementari maiastre de sugrumat tot ce ar mai poate sufla… Specia clericus europitecus e mai rezilienta ca gandacii. Nici bomba atomica nu le poate veni de hac :)

  3. Dobrina Gheorghe spune:

    @Alexandru Mustata

    “Mecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor este o soluție viabilă pentru rezolvarea problemelor importurilor neconcurențiale pe piața internă și echilibrarea balanței egalității economice.”

    “Veniturile obținute din taxa de carbon la graniță pot fi folosite pentru o tranziție energetică justă și durabilă în spațiul UE și țările vecine participante.”

    Citesc cu uluire aceste paragrafe. Egalitarismul acesta, sub pretext eco, mie imi aminteste de anumite lucruri. De etatism, de economie planificata centralizat, de tragere in jos a tuturor celor care nu se conformeaza (“echilibrarea balantei”), de sintagme preluate de-a gata de la stanga occidentala (“justa si durabila”) etc.

    Ma tem pentru viitorul Europei. Sper ca macar cititorii acestui mic comentariu al meu sa gandeasca cu mintea lor si sa decida daca asta isi doresc pentru viata lor.

    • Josef Svejk spune:

      Până prin anii ’70 comunistu’ era comunist și nu se prea rușina de asta. Problema a apărut odată cu îmburghezirea proletariatului cae avea tot mai puțin chef de luptă de clasă și se dedulcea tot mai tare de pe urma capitalismului. Ca să nu trebuiască închisă taraba, băieții de la Moscova s-au apucat să umfle „lupta pentru pace” (a cărei dezvoltare începuse de fapt în vremea lui Stalin ca plan B). Treaba a mers unsă până în 1989 când a căzut zidul Berlinului când și luptătorii pentru pace au rămas fără obiectul muncii. Au urmat câțiva ani grei de derută și confuzie în care marxiștii, maoiștii și alte creaturi similare păreau a-și fi pierdut direcția. Însă ca de obicei, au găsit puterea să iasă din groapa cea mai adâncă cu o nouă marfă pe tarabă: Salvarea planetei prin lupta cu dioxidul de carbon.

      Așa cum insista Mâstislav Keldâș (președinte al academiei de științe a URSS) pe la sfarșitul anilor ’60 într-un memoriu adresat Biroului Politic, cea mai bună soluție de reducere a handicapului tehnico-științific al URSS e frânarea dezvoltării statelor occidentale. El recomanda cu căldura povestea codoiului (ce pe atunci urma să producă o glaciațiune) pentru frânarea dezvoltării industriale a vestului. Brejnev cică ar fi făcut o criză de nervi întrebând cine-i atât de tâmpit încât să o muște la aberația cu dioxidul de carbon? Totuși, în pofida tuturor îndoielilor sale a aprobat până la urmă cu ceva peste un milion de USD pentru plantarea gargarei în presa străină. Ca mai toate dezinformările sovietice a avut un succes nebun în India și America Latină rămânând într-un oarecare plamn secund în vest. Atât Keldâș cât și Brejnev au murit cu mult înainte de succesul nepereche al dioxiului de carbon în occidentul de azi. Povestea a fost preluată cu curaj de marxiștii rămași fără speranță după prăbușirea luptei pentru pace și iată că după mai bine de două decenii de străduință a devenit religia oficială a UE. Scopul e același: colapsul economic și promovarea unui lumi a sărăciei, fricii și mizeriei în care marxiștii să poată prelua puterea fără probleme. Nu degeaba iecologiștilor de azi li se spune „pepeni” („melons”): Adică o coajă verde subțire pe dinafară sub care se ascunde miezul roșu ca steagurile lui Lenin & Mao…

      • hanu spune:

        Estul mai are memoria comunismului, cat de cat, dar vestul european nu a gustat din binefacerile marxist leniniste. Asta e ingrijorator, pentru ca sunt cat se poate de receptivi la experimente totalitare de inspiratie URSS.

        Ar fi fost si mai grav daca in aceeasi situatie se gasea si USA insa, alas, trumpisti si tzarani cum sunt, au gustul libertatii si mana pe ar15 si nu pot fi calcati usor pe grumaz. :)
        Probabil tot USA trebuie sa ne scoata inca o data din doo-doo, mai devreme sau mai tarziu, pt. ca suntem niste tampiti.

    • Petre Opris Petre Opris spune:

      Aveţi dreptate. În perioada comunistă, mecanismul respectiv se intitula “compensare globală”.

  4. Cristi spune:

    Centralele nucleare cu uraniu natural – cum e cea de la Cernavoda – nu polueaza in vreun fel. Au foarte multe avantaje, de aceea e bine sa se continue cu punerea in functiune a cat mai multe reactoare nucleare la Cernavoda.

  5. hanu spune:

    Bun articol si interesant exercitiu de imaginatie pentru o societate aflate la un pas de realizarea utopiei.

    Acum, revenind la realitate, ma umfla rasul-plansul.

    Parca vad pe Leyen & Co dezbatand civilizat chestiunea in timp ce pe fundal o miniorchestra canta fara pauza ultimul playlist de pe Titanic.

  6. Kurt spune:

    UE primește probabil pe lângă budgetul Comisiei pentru anii 2021-2028 în volum de ca. 1.000 miliarde Euro încă un budget de ca. 1.000 miliarde Euro finanțat asemănător ca cele 100 miliarde Euro pentru ajutor de șomaj tehnic, finantate de Comisia UE. Comisia UE are nevoie de venituri proprii pentru a finanța acest budget suplimentar de reconstrucție în toate cele 27 state partenere din UE. Impozit pe transacții speculative la burse (pentru derivate, 1% impozit Tobin de ex), venit din preț pe CO2 etc.
    Aceste venituri ale Comisiei, deci venituri proprii ale UE, în afara de contribuțiile celor 27 de state partenere de 1 % BIP sunt în discuție după dezbaterea din 23 Aprilie în consiliul ministerial al șefilor de state. Euro Bonds nu mai sunt o opțiune în sens de „Uniunea datoriilor de state” cerute din sudest și refuzate de nordvest. Reconstrucția economică, eclogica și socială în UE va primi o latură comunitară mai pronunțată condusă și controlată de Comisia UE.27.
    Adunate cele 540 miliarde Euro deja stabilite de Comisie, cele 1.000 miliarde Euro ale budgetului pentru anii 2021-2028 și cele din budgetul suplimentar de reconstrucție în cadrul budgetelor Comisiei UE se ajunge la un volum de 2.540 miliarde Euro administrate de Comisia UE. Important sunt primii ani de reconstrucție 2021-2023 pentru care e prevăzut budgetul suplimentar UE încă de discutat și aprobat în „unanimitate de voturi” în consiliile ministeriale.

    Sunt multe de regândit, de reconstruit.
    România nu e în ZE.19 Zona Euro, nu e în Schengen.
    Liberté, Égalité, Fraternité. Acum e nevoie de Fraternité & Santé.
    Unde se va poziționa Bucureștiul acum?

    Eu cu cine votez?
    I.L. Caragiale azi

  7. Razvan A spune:

    Interesant ca nu este nici o trecere a lui North Strea pe harta aceea. Aia sa fie exceptati de la taxele codoiului in spiritul egalitatii germane?



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Alexandru Mustata


Alexandru Mustata

Citeste mai departe


Carte recomandata

Esential HotNews

E randul tau

Domnule Teodorescu, calculul scorului relativ de influenţă (SRI) e destul de simplu. Pentru fiecar...

de: Alexandru Babes

la "Competiția de proiecte de cercetare Idei 2020, impresii la cald"

Carti recomandate de Contributors.ro

DEMOCRAȚIA SUB ASEDIU ROMÂNIA ÎN CONTEXT REGIONAL

Carte recomandată de contributors.ro

Cauta articole

iunie 2020
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Mai    
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
2930  

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)