joi, aprilie 18, 2024

Transferurile de bani ale românilor din strǎinǎtate, 2005 – 2011

Impulsionat de Khris (BusinessDay.ro), care a scris acum cîteva zile despre asta, m-am decis sǎ fac cîteva grafice ca variație pe aceastǎ temǎ.

Dupǎ cum probabil v-ați dat seama, în general prefer expresia graficǎ a evoluțiilor pe termen (ceva mai) lung, ca sǎ înțelegem ceva din ce se întîmplǎ pe lumea asta. Drept pentru care m-am dus la BNR și am luat datele de acolo și am fǎcut ce știu mai bine: grafice. Evoluția transferurilor de bani ale românilor din strǎinǎtate cǎtre Românica, de cînd BNR în generozitatea sa de transparențǎ instituționalǎ ne dǎ date, din 2005.

În primul rînd, evoluția lunarǎ.

Fig. 1. Evoluția lunarǎ a transferurilor de bani ale românilor din strǎinǎtate.
2005 – 2011. Sursa. BNR

Ce observǎm? În primul rînd, un lucru de bun simț: sezonalitatea sǎrbǎtorilor de iarnǎ. Vine sfîrșitul anului, vine Crǎciunul și transferurile de bani fac un vîrf. Pe urmǎ luna ianuarie cunoaște o scǎdere bine definitǎ.

Asta însǎ doar pînǎ în 207. Din 2008 încoace, începe încet-încet sǎ înțarce bǎlaia. Din crescǎtoare, linia încet-încet devine orizontalǎ, ca pe urmǎ, în anul de glorie catastroficǎ 2009, sǎ facǎ un salt culcat pe burtǎ, o cǎdere lunarǎ de vreo 200 milioane de euro, de la un plafon de 550 – 600 de milioane lunar la 350 milioane lunar. Scǎderea se continuǎ și în 2010, 2011, chiar ușor sub 300 milioane. Deci aproape la jumǎtate.

Explicații? Cel puțin douǎ.

În primul și în primul rînd, criza economicǎ. Dupǎ cum știm, marea majoritate a emigraților recenți din România, cei plecați din motive predominant economice și care încǎ mai țin legǎtura afectiv și financiar cu țara, sînt în Italia și în Spania (aprox. douǎ treimi dintre toți cei plecați în anii 2000).

Ei bine, dacǎ în 2008 aceștia încǎ își mai puteau permite sǎ ținǎ un nivel de transfer al banilor oarecum comparabil cu al anului 2007, ultimul an înainte de crizǎ, în schimb în 2009, al doilea an de crizǎ, au început sǎ sughitǎ. O combinație de șomaj în creștere și mai ales de nesiguranțǎ psihologicǎ, de percepție negativǎ a viitorului pe termen scurt, i-a fǎcut sǎ nu mai trimitǎ atîția bani în țarǎ.

O parte din scǎderea transferurilor se datoreazǎ scǎderii cîștigurilor lor, o altǎ parte cu siguranțǎ se datoreazǎ precauției și reticenței de a mai da banul din mînǎ. Lasǎ-l aici, la teșchereaua proprie și personalǎ, cǎ cine știe cînd mîine-poimîine avem nevoie de el.

Însǎ o altǎ motivație cred eu cǎ începe sǎ rǎsarǎ și sǎ conteze în economia lucrurilor, în aceastǎ tendințǎ de scǎdere a transferurilor din strǎinǎtate. E vorba despre maturizarea ciclului de emigrație. E vorba de faptul cǎ, încet-încet, cei plecați în anii 2000 au început sǎ-și schimbe planurile de viațǎ, mindset-ul.

Încet-încet, aceștia au început sǎ se transforme din persoanele alea de acum cîțiva ani care intenționau sǎ stea cîțiva ani prin Spania, Italia, Jǎrmania și alte Franții și pe urmǎ se se întoarcǎ acasǎ la pǎrinți și la casa de neam-prost pe care rudele între timp i-au construit-o în sat, la Cucuieții din Deal.

Acuma, încet-încet, din ce în ce mai mulți și-au schimbat gîndul și intenționeazǎ sǎ rǎmînǎ acolo, mai ales în Italia și Spania. Au vǎzut cǎ nu e dracul chiar atît de negru, cǎ și oamenii de acolo tot douǎ mîini douǎ picioare au, cǎ vorbesc o limbǎ aproximativ asemǎnǎtoare (în Spania și în Italia), cǎ e cald și bine, nivelul de trai evident mai ridicat, salariile mai bune, infrastructura și autoritǎțile locale mai bune. Și atunci de ce sǎ te întorci în Românica, la Bǎsescu și la Dragnea și la mermeleala aia de prost gust de acolo?

Și-au tras copiii dupǎ ei, unii și-au tras și pǎrinții, și sînt din ce în ce mai mulți dintre cei care gîndesc “lasǎ, mai bine sǎ-mi meargǎ greu în Spania decît sǎ-mi meargǎ greu în România, cǎ peste tot e crizǎ. Ne-am descurcat noi pînǎ acum, n-om muri de aici înainte”. Și încet-încet legǎturile emoționale cu țara se rup, pǎrinții bǎtrîni mor, nu prea mai are rost sǎ trimitǎ bani în țarǎ. Cui? La verișori? La unchi și mǎtuși? Comme on…

Evident cǎ e vorba doar de o tendințǎ emergentǎ și nu de un fenomen predominant. Dar aceastǎ tendințǎ cu siguranțǎ se va accentua pe mǎsurǎ ce trece vremea. Chiar și dacǎ va trece criza economicǎ actualǎ și românii din strǎinǎtate vor începe sǎ cîștige din nou mai bine, nu vor mai fi la fel de motivați sǎ trimitǎ bani înapoi în strǎinǎtate.

Fig. 2. Evoluția anualǎ a transferurilor de bani ale românilor din strǎinǎtate
2005 – 2010. Sursa. BNR

În consecințǎ, e destul de probabil ca anii de glorie 2007 – 2008. ai miliardelor de euroi trimiși anual, aproape 7 miliarde anual, sǎ nu se mai repete. Atenție, Ministerule de Finanțe! Nu prea te mai baza pe banii cǎpșunarilor, cǎ s-ar putea sǎ visezi castele în Spania și fresce cu cai verzi prin Italia… :(

* * *

Articol preluat de pe blogul Turambar.

Distribuie acest articol

4 COMENTARII

  1. Sa inteleg ca nu se mai trimite cu Atlassib-ul?
    Presupun ca trimisul prin Paypal, ori retragerea din ATM de pe cardul trimis la parinti in Romania, BNR le-au luat in considerare, nu? Ca daca e altfel, graficul de mai sus ar putea fi pur si simplu interpretat ca o crestere a rafinamentului cunostintelor bancare ale romanilor.
    Cine mai sta sa-l jecmaneasca Western Union cu comisioanele lor indecente, in vreme de recesiune? Apropo de WU, s-au luat in calcul trimiterile de bani (in scadere dupa ce a pus FBI piciorul in prag) pentru vanzarile frauduloase pe eBay?

  2. Mai interesant ar fi transferurile si depunerila de bani ale cetatenilor romani din Romanaia in strainatate si mai ales in anii de criza.

  3. foarte adevarat articolul
    1. cei care sunt sezonieri nu mai au ce trimite vin acasa si lucreaza si aici 2-3 luni pana pleaca din nou
    2. cei cu joburi permanente care si-au carat catel-purcel dupa ei nu mai au la cine trimite – ba chair scot bani din tara – au inca proprietati date in chirie de unde banii pleaca in mare parte in strainatate .. asa ca in loc sa intre bani in tara ies

  4. Apropo de modalitati de a trimite banii in tara…
    Ce face romanul, munceste pe branci 5-6 luni…tine banii pe card, apoi la final se duce la banca, retrage cashul tot si cu plicu vine in tara fericit ca nu a platit mai multe taxe prin WU sau mai stiu eu ce. Depinde, multi au mania jocurilor de noroc, fac o incursiune mica si vin fara banuti acasa (din, sa zicem, 100 romani la ferma doi-trei au un „hobby mai special”). Altii, se vad cu bani in buzunar, fericiti si isi fac cumparaturile de final (un McBook Air, un Iphone, haine de firma…si asa jumate din bani raman in tarile de origine). O alta categorie, „studentii” muncesc la fel de mult…isi iau masina 1-2-3 mii de lire/euro si vin mai „smecheri” decat au plecat :). Mai sunt si persoane cu familie acasa, ce trimit regulat banuti pentru un aragaz, datorii la banca, o mobila noua etc. Sper ca nu am uitat pe nimeni…Va recunoasteti intr-una din categorii?! In cazul meu de capsunar de UK, 4-5 mii de lire ii impart in calatorii, ceva pentru parinti acasa, bani de chirie si mancare pana ce incepe sezonul viitor…unde se va termina nu stiu, caci facultatea am terminat-o (nu am gasit nimic de munca satisfacator, prefer sa culeg capsuni in continuare), am inceput si masterul (ma gandesc sa-l si inchei, cu 3-4 ore pe luna nu stiu ce pot invata si sigur voi face un „plagiat micut” asa ca mai bine nu-l fac).
    V-am pupat, ne vedem la ferma !

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Mirel Palada
Mirel Paladahttp://turambarr.blogspot.com
Sociolog. Director al institutului de sondaje CCSB

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro