Home » Economie »Financiar »Opinie » Citesti:

TVA split, jumulirea contribuabilului și incompetenţa nedefalcată – Actualizat

Razvan Orasanu august 17, 2017 Economie, Financiar, Opinie
46 comentarii 7,298 Vizualizari

Jean Baptiste Colbert, Ministru de Finanțe francez, spunea că arta taxării este atunci când jumulești o gâscă vie pentru a smulge cât mai multe pene cu cât mai puțină sâsâială. Povestea cu TVA-ul defalcat este taman pe dos, pentru două pene și trei fulgi smulse cu patentul, gâsca este aproape pusă la pământ și va gâfâi serios, vânătă şi chinuită. Sistemul vechi era cel în care preluai banii integral pe o marfă, puteai să folosești banii respectivi ca rulaj pentru a-ți plăti furnizorii, iar la un moment dat, pe 25 ale lunii erai pasibil de a plăti TVA pe toate tranzacțiile respective, un singur virament pe o singură lună. Noul sistem va defalca banii într-un cont separat (practic, va fi o plată pe suma netă şi o plată separată în contul de TVA). Acel cont (urmează să vedem normele metodologice în clar) nu poate fi atins decât cu acordul Fiscului, chestiune care va presupune în primul rând o diminuare a cash-ului existent pentru plăți curente, o indisponibilizare a respectivilor bani în acel cont separat, fără ca statul să încaseze neapărat mai mult în acest fel. Pentru umplerea acestui gol de cash, din punct de vedere cashflow, companiile vor fi obligate fie să se împrumute mai mult, fie să-și diminueze plățile către furnizori, fie să-și amâne niște plăți pe lanţ, astfel încât este de preconizat o încetinire a vitezei de rulaj a banilor din economie și o gripare a circuitului esențial într-o economie capitalistă, anume circuitul bani – marfă – bani.

Pentru iniţiaţi și pentru BNR-iști autiști este posibil de asemenea să se modifice corelativ viteza de rulare a banilor în economie (money velocity), una dintre piesele de bază pentru calcularea indicatorilor macro. Concret, din mai multe plăți, viteza de rulare a banilor în economie e posibil să se încetinească astfel (cei care au blocate nişte sume suplimentare într-un cont separat e posibil să îşi încetinească furnizorii la rândul lor), încât să existe inclusiv niște modificări neanticipate asupra ratei de inflație, pe lângă exploziile de consum, salarii şi preţuri la energie. Pentru a fi puțin răutăcioși putem reaminti că acest split de TVA pare mai degrabă similar cu epic split-ul lui Jean Claude Van Damme din celebra reclamă pentru Volvo, atâta că protagoniştii vor cădea de pe oglinzile respective, nu se vor menţine într-o echilibristică perfectă pentru că în materie fiscală nu au cum.

Pentru o discuție mai aplicată, reiau punct cu punct și desființez sistematic argumentația lui Cristian Socol, cel mai vajnic apărător al propunerilor guvernamentale, dar trebuie să recunosc, unul dintre tehnicienii de succes ai PSD-ului, scriitor la programul de guvernare şi în general un economist cu argumente uneori temeinice în dezbaterile economice (îmi asum din avans criticile pe care cititorii Contributors.ro le vor avea aici).

Argumentul nr. 1 al domnului Socol este :  “Simplificând,  TVA este o taxă pe care o plătim fiecare dintre noi, cumpărătorii, atunci când mergem să achiziționăm ceva din prețul ceva-ului ăla, prețul fără TVA e ceea ce revine vânzătorului, iar TVA merge la bugetul de stat”. Aici domnul Socol nu prea are în vedere circuitul economic mai ales în interiorul companiiilor, acel ceva până la data când e scadent către stat și uneori chiar după (în cazul în care compania îşi asumă penalităţile legale pentru plata întârziată) este în momentul de față proprietatea unor persoane juridice și este folosit la rulajul comercial, de exemplu pentru plata unor furnizori.

Să luăm un exemplu cu un produs ce costă 1.190 de lei, din care 19% e TVA. Evident că pentru cine este mai superficial în fiscalitate această sumă este cuvenită bugetului de stat, însă pentru cine este foarte familiar cu TVA această taxă este taxa pe valoarea adăugată, nu impozit pe cifra de afaceri și nu impozit pe circulația mărfurilor și nu se achită doar de societatea noastră. Societatea din exemplul nostru a achiziționat bunurile la prețul de 900 lei + TVA 19% (171 lei) de la un furnizor, o alta societate înregistrată în scopuri de TVA. Iar la randul ei aceasta a cumparat bunurile tot de la un furnizor înregistrat în scopuri de TVA și tot asa pe lanțul de distribuție. Se impozitează valoarea adăugată de pe lanțul de producție și se deduc sume pe mecanismele cunoscute. Adică nimic nu se pierde – totul se transformă și se achită indirect.  TVA e o taxa indirectă suportată de consumatorul final, chiar dacă teoretic se împarte greutatea pe lanț.

A susține că “TVA e taxa pe care fiecare dintre noi o plătim și nu sunt banii niciunui privat, ci sunt banii statului” înseamnă a accepta principiul că până la data plății efective statul își poate băga mâna în buzunarul companiilor, în averea lor, lucru care se mai întâmplă doar într-o economie planificată în care nu mai conta dacă era averea statului, averea omului muncii, că oricum ele erau indivizibile. Indisponibilizarea acestor sume va crea fix această problemă.

Domnul Socol nu menționează nicăieri mecanismul efectiv prin care 300.000 de noi conturi se vor înființa separat,  cu spezele aferente, cu tot calabalâcul de noi tranzacţii, cu toată birocrația și cu toate normele bancare, și cu comisioanele pentru fiecare operațiune.  Ideea de altminteri a TVA-ului splitat, moșită probabil în întâlnirea ce i-a cuprins şi pe specialiştii BNR, aripa PSD  și vândută într-o duminică lui Liviu Dragnea la o întâlnire de criză, referitoare la situația bugetară, favorizează în principal băncile. Deși le-ați văzut suspect de tăcute în toată această perioadă, deși vor avea 300.000 de noi conturi, care vor rula sute de milioane sau chiar miliarde de lei. Dar evident, nu dădea bine să chiuie în piaţa publică atunci când le mai parvin nişte arginţi, au imaginea şi aşa făcută zob.

În al doilea rând, domnul Socol spune următorul lucru: “În al doilea rând, sunt de acord că măsura trebuie introdusă secvențial și cu mai multe discuții cu mediul de afaceri, pentru că ea trebuie să vină cu măsuri de acompaniere, de reducere a termenelor de rambursare a TVA.” Să ne oprim puțin. În primul rând, măsura trebuia discutată temeinic, lucru care nu poate fi susținut, de vreme ce măsura e discutată în august, cu propunere de intrare în vigoare în septembrie. Experiența celorlalte țări trebuia avută în discuție, spre exemplu, Italia aplică parțial sistemul, în anumite industrii unde riscul de evaziune este constatat din experienţă a fi mai mare. Propunerea respectivă de defalcare a cotei de TVA necesită, ca și în cazul Italiei, aprobarea Comisiei Europene și trebuie înțeles că Italia a făcut acest pas în anumite sectoare, la pachet cu alte măsuri de combatere a evaziunii fiscale (facturare electronică, verificări încrucișate în baza de date declarată de contribuabili, ș.a.m.d.).

“La începutul aplicării pot apărea inconsistențe, dat fiind că nu există cultura menținerii creării unor buffere de lichiditate în cazul multor firme.”. Aceste buffere  lăudate de dl Socol nu există, mai ales în business-uri unde marjele pot fi de 2%-5%. Inexistența acestor buffere vine din proasta capitalizare a economiei românești, care la rându-i izvorăște din mai multe surse, sursa primordială a fost existența ani de zile și încă și astăzi a arieratelor, țintele fiind depășite în acordurile cu Fondul Monetar Internațional, arieratele ducând la un blocaj în economie. Chiar și astăzi există anumite entități de stat care întârzie inclusiv aplicarea unor hotărâri judecătorești definitive până la 2-3 ani, în timp ce neplătitorul de TVA este executat pe loc de către fisc. Inexistența bufferelor provine și de la proasta capitalizare, anume faptul că statul împrumutându-se mereu, mereu și mai mult a creat o piață ideală pentru bănci, care preferă să meargă fără bătăi de cap pe piața bondurilor de stat, în loc să-și creeze oportunități comerciale și prin concurență să ajungă la a da cât mai multe credite unor companii antreprenoriale. Trebuie spus de asemenea că există anumite sectoare unde marja de manevră este foarte mică, rata de profit fiind undeva între 2% – 7%. Pentru acele bussines-uri, fluctuațiile de cashflow negative produse de această plată splitată a TVA-ului ar putea să nu fie absorbită.

În fine, domnul Socol face afirmația: “Dar asta că fură statul din cashflow-ul firmelor e o aberație cât casa. Nu, statul nu mai permite folosirea propriilor bani ca și cashflow după cum ar trebui să facă rambursările instantaneu, adică să nu țină banii firmelor blocați.” Aici merită din nou să ne oprim, pentru a spune că nu există un registru public al datoriilor statului, deci statul român este în momentul de față complet imprevizibil, când plătește și cum plătește, mișcările făcându-se din trezorerie pe cash, în funcție de numerarul disponibil. Adică mai pe româneşte îţi vezi banii de la stat când are statul chef să îţi ramburseze TVA şi uneori în funcţie dacă vreun funcţionar de prin Finanţe şi-a mai achiziţionat vreun Rolex sau nu, evident fără nicio legătură cu subiectul rambursărilor de TVA şi al scandalurilor cu rambursările care reizbucnesc periodic în presă. Acest lucru crează enorme dificultăți, existând firme care au ajuns în faliment, ONG-uri care au ajuns în faliment de pildă pe proiecte europene, pe motiv că TVA-ul nu s-a mai rambursat, sau s-a rambursat prea târziu.

Inclusiv ideea de a avea un registru al datoriilor publice, lucru care ar permite discountarea datoriilor respective și acordarea de împrumuturi în contraechivalent sectorului privat, chiar dacă data plății ar fi anunțată pentru o dată ulterioară, toate aceste lucruri ar putea însănătoși mediul economic, însă în prezent acest lucru nu se întâmplă și această lipsă de simetrie ar trebui să-l preocupe mult mai mult pe domnul Socol. Altminteri cu statul suntem mumă, cu sectorul privat ciumă.

De asemenea, ideea că statul are banii în cashflow-ul firmelor, în interiorul firmelor, este una foarte periculoasă. Data la care banii sunt “ai statului”, este fix data plății voluntare de către compania respectivă. Înainte este proprietate privată, din aceea care se apără cu puşca în Virginia de Vest, de pildă. Orice alt raport economic legiferat, precum și o plată forțată sau o “parcare” a unor sume într-un cont de care administratorul firmei nu se poate atinge sau o plată în altă parte direct, ca să nu mai vorbim de ceva ce riscă să semene a o executare silită nu face decât să gâtuiască procesul economic, existând realul pericol de a duce compania respectivă în faliment prin ruperea circuitului normal de cashflow. Vorbim mai ales de companii a căror marjă este de aproximativ 3-5% şi unde o cotă “ruptă”/defalcată de TVA poate să însemne mult, din punct de vedere al cashflow-ului.

De asemenea, merită menționat că măsurile de tranziție în acest caz sunt slabe spre inexistente. O astfel de măsură ar fi trebuit să aibă în vedere cel puțin existența unei marje de adaptare între 3 și 6 luni de zile. Trebuiesc adaptate programe contabile, programe software, programe de plată automată a companiilor, existând companii cum sunt cele de telefonie sau de utilități unde ajustările trebuiesc făcute în câteva milioane de exemplare, corespondente celor câtorva milioane de clienți, lucru foarte greu de făcut bătând din palme.

Statul român nu știe momentan nici măcar câți bani datorează firmelor private, pentru că nu există nicăieri o evidență a datoriilor care să fie recunoscută public, de aceea gradul de opacitate avansat permite niște jonglări pe cashflow-ul trezoreriei, în funcție de interese, în condițiile în care corupția este favorizată. De asemenea, inconsistențele de început ale acestui program nu au fost amenajate în niciun fel, nu există program de instruire care să fie făcut cu inspectorii ANAF, nu există program de explicare către contribuabili, se mizează pe azvârlirea în Monitorul Oficial, a unei noi reglementări fiscale, care să dea peste cap mediul economic. Vor fi existând mulți contabili în România, care plecând în vacanță două săptămâni s-au întors și s-au trezit cu o cu totul altă modalitate de impozitare, dacă au plecat o lună deja nu le mai seamănă profesia cu ce ştiau ei înainte de concediu.

“În al treilea rând ipocrizia celor mai mari analiști când România are cel mai mare gap de TVA din UE, adică nu încasează în jur de 40% din banii care ar trebui să ajungă la buget, adică vreo 7 miliarde de EUR, nu e bine”. Domnul Socol, ca fost consilier al premierului Ponta, ar trebui să știe că încasările proaste sunt în primul rând din cauză că ANAF-ul românesc funcționează precum un Trabant, în 2 cilindri, cu motor gripat. Chiar șeful fiscului declară că programul cu Banca Mondială este eșuat, direcția de luptă antifraudă nu este capacitată, iar programele normale, europene, cum este cel din Bulgaria, în care fiecare casă de marcat de pe teritoriul Bulgariei este în legătură cu ANAF-ul central, este un vis frumos la noi. Am avut directori de fisc care pactizau cu evazioniștii, am avut șef de fisc care punea aiurea sechestru pe Gara de Nord, avem mai multe județe în care baronii își desemnează pe cei care apoi le controlează firmele, firmele nepoților, firmele prietenilor, ș.a.m.d. Deci, diferența, gap-ul identificat de domnul Socol se referă la incapacitatea instituțională și nu are legătură cu inexistența split TVA, procedură care există în puține state europene.

Dacă cineva este vreodată serios cu metodele suveică de ocolire a TVA-ului, nu are decât să se uite la excepționalul ciclu de emisiuni, Academia de Evaziune, făcute de Edi Pastia la Realitatea TV. Fiecare emisiune e dedicată unui sector evazionist – carne, panificaţie, textile, suveici în domeniul cerealelor, toate explicate frumos cu intermediari, mecanisme, etc. Vor vedea poveşti cu facturi plimbate cu vapoare în larg, astfel încât vapoare întregi să ocolească plata TVA-ului la cereale, vor vedea evaziune la jucării, vor vedea TIR-uri de legume care nu plătesc TVA-ul, vor vedea evaziunea din domeniul legumelor, al florilor, fiecare sector reprezentând miliarde și miliarde de lei. Altminteri, este posibil să-l plimbi pe un cetățean român cu UBER-ul, să meargă la frizer, să meargă în Dragonul Roșu să cumpere toate bunurile posibile și imposibile, să oprească să cumpere și flori, la final să cumpere ceva și pe internet, practic cetățeanul Georgescu poate fi plimbat toată ziua prin buricul Bucureştiului fără să plătească TVA pe nimic, ori aici e un punct important de meditație pentru noi toţi.

“În al patrulea rând așteptăm explicațiile din partea marilor analiști vis-a-vis de împachetarea creditelor neperformante către bănci și alte metode de optimizare fiscală, pentru a plăti un impozit pe profit mai mic sau deloc.” Aici este o lungă discuție, dar ar trebui observat pentru început, iar domnul Socol ca fost consilier de stat al premierului, în mod cert știe acest lucru, că necesitatea curățării balanțelor provine în primul rând din normativele BNR, adică taman din reglementarea statală. Dacă reglementările ar fi fost mai blânde cu privire la rezervele minime de capital sau la rata de înlocuire prin rezerve a creditelor neperformante și băncile ar fi avut o politică mai puțin agresivă de despovărare a creditelor neperformante din balanța contabilă a entităților respective. În plus, de când sunt nişte metode perfect legale ceva pentru care „marii analişti” ar trebui să dea explicaţii – ce, fac analiştii optimizare fiscală sau băncile? Şi ar trebui analiştii să se ocupe să prindă eventualele preţuri de transfer sau ANAF-ul?

Explicațiile pe care domnul Socol le cere de la analiști ar trebui solicitate băncilor, reglementatorilor şi ANAF-ului în primul rând, iar cei care ar trebui să le solicite sunt taman foștii colegi ai domniei sale din Guvern, acum mari diriguitori prin Banca Națională a României. BNR-ul n-a făcut ani de zile decât să fie capacul de oală care fierbe cu optimizări fiscale în ceea ce privește băncile, protejându-le în general – a se vedea şi ultima declaraţie de la vârful BNR.

Ar trebui mai bine să recunoaștem că atunci când o bancă de top din sistem are un funcționar Georgică care o controlează, fără știință de carte și fără o apărare juridică temeinică, nu e de mirare că acest tip de contribuabil câștigă multe plângeri în instanță și multe cereri de revizuire, blindat cum este cu case de avocatură de top, auditori de la Big 4 şi aşa mai departe. Dimpotrivă, există o șubrezeală atât de mare a instituțiilor de stat încât ANAF-ul așa cum este el construit acum nu are capacitatea de a investiga cum se cuvine un contribuabil mare de tipul unei companii petroliere sau unei companii bancare. Altminteri dacă tot vorbim de credite bancare, ar trebui să vorbim și despre explozia IFN-urilor care nu par să preocupe aproape pe nimeni, să nu ne trezim că dăm în cap băncilor şi apoi ne trezim cu credite subprime date populaţiei.

Personal am fost martor când cel puțin doi secretari de stat din Ministerul Finanțelor care decideau rambursările de TVA (fiind şefi la Comisia Centrală din cadrul ministerului) după 2 luni aveau Rolex la mână, întrucât ei decideau prin decizie administrativă, cărei companii îi dădeau cashflow și cărei companii nu îi dădeau rambursarea de TVA. Același lucru s-a întâmplat dacă nu mă înşeală memoria și cu niște ONG-uri pe programul POSDRU unde TVA-ul recuperat a venit de multe ori după ce s-a pus cruce respectivelor entități, sau cel puţin au avut serioase probleme operaţionale pentru că au avansat TVA-ul şi apoi s-au chinuit vreo doi-trei ani să îl obţină înapoi de la stat. De asemenea, mecanismul introdus cu mare dificultate, acela de compensare a sumelor celor ce trebuie plătite către fisc funcționează foarte anevoios, adică este aproape de momentul în care va claca cu totul şi va deveni neutilizabil.

Trebuie de asemenea, menționat, că zona principală de probleme în această ecuație poate fi zona companiilor care au contracte cu statul, o zonă de mare evaziune, de asemenea, poate fi avută în vedere experiența Poloniei, care a aplicat treptat acest sistem care a aplicat cu prioritate companiile care fac comerț online, socotind că acolo evitarea plății TVA-ului este una mai mare. De asemenea, faptul că anumite elemente ale acestor legi în plan european au fost mai înainte voluntare și mai apoi impuse, precum și pregătirea temeinică a terenului pentru aplicarea lor, sunt tot atâtea lucruri care constituie discrepanță între sistemul european și ceea ce s-a propus în România.  Și mai apare o problemă foarte importantă. TVA split sau TVA defalcat nu soluționează problemele cu procedura de rambursare a TVA. O procedură pe care România a mai fost în procedură de infringement. Guvernul zice că are doar de luat, dar când este de dat nu facem proceduri sau facem unele atât de opace și vagi încât încurajăm corupția. De asemenea, ar mai fi o problemă tehnică ce are nevoie de rezolvare – exportatorii nu au nici un mecanism prin care să se restituie TVA când au acest drept.

Concluzia? Sistemul trebuia și trebuie pregătit – dacă mai îngăduie guvernanții timp, dacă nu măsura va conduce, cu probabilitate foarte mare, cel puțin în perioada incipientă la blocaje intra-companie. Mai grav, va împinge nişte entităţi în faliment (mai ales acolo unde marja e “subțire”)
şi nu sunt convins că îşi va atinge scopul declarat, anume potolirea evaziunii fiscale. Va produce groaznice inechități în lipsa lămuririi rambursărilor de TVA. Altminteri, România merge înainte şi noi cu ea. Incompetenţa ANAF-ului şi a autorităţilor de reglementare rămâne nedefalcată. Vă las  la final cu epic split-ul original (link aici https://www.youtube.com/watch?v=d2v273-N_fg), ăsta de care vorbim este un copy-paste fad.

Update 1

Ministerul Finantelor Publice a publicat textul reglementarii propuse in materie de split Tva aici :

http://www.startupcafe.ro/taxe/tva-split-amanare-sanctiuni.htm

Ordonanta TVA Split Actualiazata 18 August 2017

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "46 comments" on this Article:

  1. Mircea Modan MirceaM spune:

    Foarte bun articolul, avem o problema extrem de importanta cu TVA-ul (sa ne gandim ca am putea sa nu avem deficit deloc, teoretic, practic cred ca ar face varza si surplusul colectat) si trebuie sa o intoarcem pe toate partile pana gasim o solutie. Ma bucur ca mai discutam si chestiuni serioase, cautam solutii si alte “fleacuri” din astea, nu doar Trump in sus si Trump in jos sau vaicareli ca aia nu buna, si ailalta e aiurea.
    Vietato Lamentarsi mi se pare “sloganul” anului :P
    Bun asa o fi…dar care e solutia?
    In primul rand ar trebui sa stim cum procedeaza tarile care au o rata implicita cat mai aproape de cea nominala. Nu mai stiu situatia la zi dar Estonia si Bulgaria stateau mult mai bine ca noi. Ar fi interesant ce anume fac ei si noi nu, in special bulgarii (Estonia este o tara mica si poate ca ce merge la ei nu merge la noi. Dar sunt convins ca ce merge la bulgari e foarte probabil sa mearga si la noi, fara sa mai punem coada la pruna :P )
    Acum cateva pareri personale
    1. L-am apreciat pe dl Socol, si ceva imi spune ca el a fost in spatele respectarii MTO pana in 2015. A publicat si aici un articol in care era cat se poate de constient de importanta ciclului economic si a defictului structural. Nu stiu ce s-a intamplat in 2016 de s-a derapat in asa hal (o fi fost ceva electoral? :P ) dar omul este instruit si aduce argumente. Ca sunt sau nu valabile, ca sunt impachetate ca sa justifice ceva politic, ca sunt uneori jumatati de adevaruri(ca in cazul “remunerarii capitaluli”, ca suntem sau nu de acord este altceva, dar tipul este decent.
    2. TVA-ul a fost gandit prost din start, bazandu-se pe declaratiile companiilor, fara un control al incasarilor si platilor reale. De unde si posibilitatea masluirii facturilor, a plimbarii fictive prin te miri ce tari si intorcera lor la preturi uriase si vandute apoi la preturi minuscule, rezultand atat “paguba” cat si “recuperare” deTVA, lucru care se poate vedea doar la un control “personalizat”
    Imi aduce aminte ca un celebru ministru de finate spunea ca 90% din ANAF lucreaza pe TVA!..Este aberant asa ceva, evident ca ceva e putred in acest domeniu. Atat prin prisma ratei de colectare cat si a efortului de urmarie si verificare, ba chiar si a celui de recuperare. Eficienta este extrem de mica si nu va creste pana nu se schimba ceva fundamental la ANAF..
    Ca o paranteza , pentru o impunere de vreo 2 lei am primit cateva plicuri de cel putin 5 lei :P , basca cat o fi lucrat cineva de la ANAF ca sa-mi contabilizeze acel castig de 18 lei pe care am uitat sa-l declar. Mare evazionaist dom`le, m-au prins!
    Era mult mai simplu un e-mail, il plateam pe loc si evitam toata “procedura” asta paguboasa. Dar atunci nu se mai incasa amenda de 25 de lei. Asta este esenta “modernizarii” ANAF, zecile de mii se scrisori trimise pentru 2 lei …
    3. Conform zicerii noastre ca in tot raul e si un bine va semnalez un avantaj evident. Vor fi imposibil de cheltuit banii de TVA pe care trebuie sa-i returnezi in cazul in care decontul de TVA este pe minus
    Exista cazuri, in special la firmele mici, care au valoarea adaugata mare si costuri mici (in servicii mai ales) in care patronul cheltuie toti bani, inclusiv cei din TVA in speranta ca va face nu stiu ce”inginerii” sau va cumpara luna viitoare ceva, sau ca poate i se va plati factura aia grasa pe care o astepata de doi ani sa fie platita (stiind ca luat de fat o teapa de la cel mai bun prieten), si va compensa luna viitoare cumva TVA-ul cheltuit luna asta. De regula aia mici raman cu teapa-daca clientii nu-si platesc facturile si cu datoria catre stat pe niste banii pe care nu i-a incasat si nu-i va incasa in veci, pentru ce pe stat nu-l interesaza daca el si-a incasat banii sau nu, daca figureaza cu facturi in conta la incasari aia e.
    Ma gndesc ca, din aceasta perspectiva, poate fi un mare avantaj un cont separat de TVA in care sa platesti doar soldul efectiv, nu cel din scripte. Adica la sf de luna, cand se face decontul soldul lunar, trimestrial sau ala care este valabil pentru tine, sa fie evidentiat automat, nu declarat de tine. Daca esti pe minus platesti ,daca esti pe plus ti se vireaza banii instant, pentru ca acei bani exista, sunt rezultatul unor plati nu a unor situatii conatbile nefinalizate in plata. Sau masluite. Nu ar mai fi nici arierate…in mod normal. Desi am dubii ca statul nu va folosi si el schema “capitalului atras”
    Acuma nu stiu cum se doreste sa fie adminstrata taxa, pe soldul efectiv din acel cont separat sau tot pe documeltele contabile. Ca atunci n-am facut nimic.
    4. Aveti dreptate cu cashflowul. Este principala problema, dar cred ca are rezolvare daca contul separat de TVA este adminstrat rapid. Adica sa poti sa platesti TVA catre furnizor din acel cont separat, daca ai disponibil, nu din contul “normal”., curent al firmei. Daca ai cumparat ceva banii platiti ca TVA sa fie scazuti in contul tau de TVA (si adunati in contul de TVA al furnizorului), putand vericifica amblele conturi de TVA pentru a depista falsurile, operatiunea de scadere se poate autoriza doar cand este confirmata cea de adunare la partener, sau ceva de genul asta,cu un soft destept) iar daca vinzi sa fie adunati instant. Vei avea astfel un sold zilnic si vei sti la marele fix cum stai cu TVA-ul, la fel si fiscul. Esti pe plus, inseanmna ca ai vandut mai mult, la modul efectiv, esti pe minus inseamna ca ai cumparat mai mut, tot la modul efectiv. Nu se mai poate maslui nimic, pentru ca toate operatiunue sunt contabilizate intr-un cont separat, usor de administrat si verificat prin operatiuni bancare efective, nu documente contabile pe care le completezi si declari tu
    Bun, nu stiu dca asa se va face, pentru ca in decont acum majoritatea folosesc nu decontul la incasare, ci ce rezultat din procesul de facturare, unele firme si-au facut un obicei din a plati foarte tarziu, utilizand TVA-ul incasat ca un fel de capital atras, ceea ce nu e chiar cusher. Dar se practica la scara larga.
    Una peste alta solutia cu TVA splitat in alt cont nu cred ca e musai rea, daca administrarea contului se face rapid si pe operatiuni de plata efective ( sa spunem in max 24 de ore sa fie actualizat contul), nu doar pe documente contabile nefinalizate in plata. Sigur ca platile prin banca sunt esentiale. In zona de retail este nevoie de acele case de marcat conectate la un soft ANAF, care sa inregistreze operatiunea.
    Bun, veti zice ca daca avem toate operatiunile fiscalizate poate functioan sistemul actual, nu? Nu cred, pentru ca acum banii merg la gramada, in conturile curente ale firmei, basca cei neincasati, masluiti, e mai complicat, trebuie verificate toate documentele primarea la o adica. Dar daca firma are un singur cont dedicat TVA, ca operatiune distincta, confirmata de banca, cu bani reali virati, adminstarta cu prioritate in timo real lucurile ar fi mai usor de adminsitrat. Cred.
    Desigur, putem asimila asa ceva cu plata TVA la incasare generalizata, au existat carcoteli si argumente pro si contra, pentru unii e buna, pentru altii nu (pentru aia care folosesc TVA pe post de capital atras). Evident ca daca nu egeneralizata unii vor fi favorizati(cei cu plata la nu stiu cte zile, factura e inregisatra chiar daca plata nu e facuta) iar cei care iau tepe si nu vad banu deloc trebuie sa plateasca pe o “valoarea adaugat: care de fapt teapa. Asa se poate verifica acea operatiune in conturile de TVA ale ambelor firme, printr-un program, evident, altfel e munca de chinez batran.
    La modul practic cred ca ar tebui si un stimul fiscal, cel putin la inceput.
    Sa spunem o reduecre cu 10% a TVA-ului datorat, (se scade soldul cu 10% daca respecti toate regulile si virezi banii intr-un anumit interval) lucru ce ar acoperi dobanda la un eventual credit de lucru suplinemtar, care sa acopere cashflowul mai mic.
    Cred ca ar merge si taxarea inversa, dar tot intr-un cont de TVA separat, nu stiu cum functioneaza acum..
    Una peste alta cred ca , totusi, contul de TVA separat poate fi o solutie, la halul in care functioneaza ANAF, poate nu asta, ma gandesc ca sunt destui specialisti mai stiuti si care vor gasi solutii.
    Dar tare imi e ca nu vrem, sunt bani multi la mijloc….si atunci tot gasim motive sa nu facem nimic.

    • Razvan Orasanu Razvan Orasanu spune:

      Multumesc pt contributia substantiala, sunt pe picior de plecare din tara si nu pot rasp. detaliat dar sunt 97% de acord cu tot ce scrieti!

  2. ?????? spune:

    Deci, când faci o plată, integrală sau parțială, pui și proporțional banii de TVA într-un cont asociat contului de plăți curente, în care ți se și plătește TVA, pe modelul debit-credit, de unde, la scadență, fiscul “soldează” contul, luând din cont ce i se cuvine și lăsând ce este al contribuabilului , pentru luna următoare, sau fiscul își ia banii în fiecare zi , din disponibil ?

    • Razvan Orasanu Razvan Orasanu spune:

      Cred ca ar fi imposibil sa o faca zilnic, sunt milioane de tranzactii. Probabil lunar, ca pana acum iar normele vor spune ce si cum se poate face cu acel cont. Pt. ca oricum am da-o , este cont cu bani privati, proprietatea privata a unor entitati juridice, nu poate “baga” mana statul direct.

  3. ?????? spune:

    “Chestiunea” este probabil pentru cei înregistrați ca plătitori de TVA ?

  4. hm spune:

    Nu Razvan, concluzia nu e este asta. Concluzia este ca daca politicienii se apuca sa aplice chestia asta, noi toti trebuie sa intram in greva fiscala si sa nu mai platim nimic catre stat. Punct.

    • Razvan Orasanu Razvan Orasanu spune:

      Eu nu am sustinut, nu sustin si nu voi sustine vreodata o chestie care sa demoleze statul roman, asa firav cum mai este el, pentru ca institutiile sunt fragilizate de coruptie si incompetenta. Punct. Si daca vreodata reuseste cineva subrezirea definitiva a acestui stat, avand in vedere sabotajul economic, informational, etc. din Federatia Rusa pe fruntea noastra va fi scris Ucraina sau Moldova. Punct :)

      • amicu spune:

        Cred ca pentru contribuabili are o mare importanta daca hotii care-i jefuiesc sint neaosi sau straini. De aceea sint in total acord cu dumneavoastra, nu trebuie sa lovim in hotii locali, nu trebuie sa le subrezim statul ca vin aia straini si e si mai rau: nu le stim limba. Parol!

        • Razvan Orasanu Razvan Orasanu spune:

          Daca mai cititi o data ce am scris eu si ce ati scris dvs veti vedea ca nu exista nicio legatura, parol!

  5. neamtu tiganu spune:

    F. interesant, pt. mine, ca nespecialist, imi arata din nou cit de complexa e treaba asta cu banii, ca uneori mai bine sa nu-i ai ca nu ai dureri de cap :) .

    M-am straduit sa inteleg dar undeva imi iese cu virgula “Să luăm un exemplu cu un produs ce costă 1.190 de lei, din care 19% e TVA [...] Societatea din exemplul nostru a achiziționat bunurile la prețul de 900 lei + TVA 19% (171 lei) de la un furnizor, ..”
    Nu cumva se-ntimpla, ca de multe ori, sa reusim sa analizam fenomene complexe si ne blocam la mici adunari si inmultiri?

    • CzC spune:

      M-am lovit și eu de problema asta in activitate, ce vine din utilizarea termenilor in viața de zi cu zi. Daca iei produsul de la mine, te costa 1190, deci pretul este 1190 incl. TVA:D. Pe mine m-a costat 1171 incl. TVA, acesta fiind prețul furnizorului. La acest profit brut mai bine ma duc in pădure oricum, sau fac evaziune:P

      • CzC spune:

        Aaaa, scuzați propria aritmetica, prețul furnizorului pare a fi 1071 incl TVA. E ok așa, noroc ca n-am apucat sa greșesc declarația.

  6. CzC spune:

    + 1 și mulțumiri.

    + my 2 cents re impact, derivat din cele scrise de Dvs.

    Modul de implementare naște speculații interesante până la apariția normelor, mai ales în programele contabile. De exemplu, se vor pune două conturi pe fiecare factură, în care clientul face plata? Până face plata, voi plăti eu în acest cont TVA-ul pentru facturile emise, la momentul emiterii facturii? La momentul încasării efective (când TVA-ul plătit de client se duce direct în acest cont), voi putea să retrag acest ”avans” sau va trebui să aștept o eventuală reconciliere ulterioară depunerii declarațiilor (mai probabil)?

    TVA-ul este o taxă care devine exigibilă la momentul facturării, care este obligatorie până la data de 15 a lunii următoare prestației, dar se plătește la termen, după scăderea celui plătit și după depunerea declarației lunare pe 25. În scenariul de mai sus, pentru o firmă care emite la data de 1 ale lunii următoare prestației facturi pentru un milion de clienți, este deci probabilă necesitatea unui avans considerabil*.

    În acest scenariu impactul primar al măsurii ar fi relativ ușor de calculat, pe baza declarațiilor 390 și 394. Capitalul circulant ar trebui să crească, ca maxim, cu valoarea TVA din facturile emise pentru cel puțin 25 de zile, considerând un cost al capitalului de cel puțin 1% pe lună. La nivel de economie cred că asta înseamnă ceva bani:). Multe din firmele mici s-ar putea să nu aibă acces la finanțarea necesară. Se adăugă și costurile pe economie pentru modificarea sistemelor financiare și de tranzacționare.

    În sprijinul măsurii, Guvernul ar trebui să poată în egală măsură cuantifica beneficiile, respectiv reducerea evaziunii, ierarhic pe sectoare cu probleme, considerând scenariile cunoscute de fraudă. Suplimentar, ar mai și beneficiul în contrapartidă cheltuielii firmelor cu capitalul circulant, respectiv statul va avea o cheltuială mai mică pentru a-și asigura lichiditățile.

    Să urăm deci succes guvernului într-o justă și numerică argumentare a acestei politici. Între timp, iobagii fug cât încă pot, fie prin exit letal (trist) sau exit Hirschmanian.

    *În această variantă, aș fi de acord cu măsura pentru TVA la încasare la toată lumea. N-are decât ANAFu să se ducă la clienții mei la scadență să-și ceara banii:). Evident o gluma proastă :D .

    P.S. Legat de afirmația d-lui Socol ca ”Nu, statul nu mai permite folosirea propriilor bani ca și cashflow după cum ar trebui să facă rambursările instantaneu, adică să nu țină banii firmelor blocați” – este o prostie, pentru că documentul justificativ pentru o eventuala rambursare nu are cum să fie decât declarația de TVA, care e lunară și nu zilnică. Mă îndoiesc că măsura este gândită sistemic, cu optimizări și în celelalte componente relevante ale regimului TVA.

  7. Claudiu Minea spune:

    La cum merge sistemul informatic de la ANAF, cred ca va crapa dupa ce vor fi introduse sarcinile suplimentare.

    PSD inchide Romania…

  8. sile spune:

    Mda, penrtu cine isi mai aduce aminte, dl. Socol scria intr-o vreme chiar pe Contributors. Rareori era in stare sa-si argumenteze ideile, mie mi-a lasat impresia unui stangist a la carte.
    Dar poate ma insel eu si problemele expuse erau mai complexe decat se poate discuta intr-o serie de comentarii.

    • Razvan Orasanu Razvan Orasanu spune:

      Hai sa spunem asa, invers….fara a polemiza in vreun fel cu dvs. legat de dl Socol, cred ca exista un larg consens ca, dintre economistii consultati de repr. puterii actuale (adica cineva cu un cuvant de spus cand vine vorba de noi politici economice- fiscale-bugetare), dl Socol este unul dintre cei mai aplicati si cel care -imi asum opinia, e si mai sus – si unul dintre cei mai deschisi pentru o polemica pe argumente si nu bazata pe ideologie sau invective. Puteti sa il blamati pe dl Socol care nu mai are nicio functie oficiala, cred ca trebuie sa va uitati si la restul echipei PSD. “Ghiulelele” vin in majoritate din alta parte, nu de la C.Socol.

      • Renko spune:

        “Ghiulelele” vin de la “alesi” din gamma: io sunt auto. Cu cat este mai rudimentara dotarea nativa cu atat mai accentuata dorinta to gain one’s point.
        V-as ruga sa substituiti (precum la elementara dar eficacea metoda de rezolvare a ecuatiilor din ciclul gimnazial) termenul auto cu altul, aleator, cum ar fi comandant-de-nava. Sau cel de doctor-in-drept-constitutional… care si-a pus semnatura pe texte juridice declarate ulterior ca fiind neconstitutionale. Sau… (citand Parazitii)

      • sile spune:

        Nu am vreo problema in mod special cu dl Socol (cu atat mai mult ci cat nu il cunosc). Am remarcat in articol aprecierea dvs si am mentionat ca, personal, incercand sa obtin niste raspunsuri, am ramas dezamagit. Dar asta e, va cred (si ma bucur) ca omul e mai capabil decat credeam eu.

  9. ?????? spune:

    Conturile astea de TVA vor fi la trezorerii și vor funcționa împreună cu contrurile de plăți curente deschise de societăți la unitățile trezoreriei statului ?

  10. David Wilson spune:

    Am citit articolul si n-am inteles prea multe.
    Pot sa dau ca un contrexemplu sistemul din Canada(Ontario). Am o consulting corporatie si
    am trei conturi (cu acelasi “basic” numar): 1.- RP pentru plata salariilor si a contributiilor la pensie si somaj), 2.- RC – taxe pentru corporatie – la nivel federal) si 3.-RT Taxe pentru bunuri si servicii.

    Platile le fac din fiecare cont, la anumite intervale agreate (lunar, trimestrial sau anual) cu CRA (ANAF-ul canadian), fie prin banca sau internet; prefer banca dintr-o experienta negativa cu CRA..

    Pentru mine-i foarte simplu si eficace ? Pentru romani dupa cate intuiesc e foarte dificil.

    • sile spune:

      Pai dvs aveti cunostinta de multe reglementari clare si utile care au fost transpuse ca atare in legislatia romaneasca?

      • David Wilson spune:

        @ sile (21/08/2017 la 11:36)

        Nu n-am asemenea cunsostinte; dupa cum am scris locuiesc in Canada si credeti ca eu ca si altii din “diaspora” ar trebui sa fim implicat in asemenea lupte penbtru implementarea in legislatia romaneasca?

        Pe de alta parte am auzit de multe ori ca UE da niste directive care musai trebuie sa fie integrate in toate tarile membre !

        Chiar asta n-o inteleg de ce Romania ca si alte tari nu “cumpara / implementeaza” sisteme (de taxare, sanatate etc.) – nu perfecte dar perfectibile – dar “in functiune” de ani de zile in unele tari.

        • sile spune:

          Pai cum o sa implementeze Romania ceva clar? Cum o mai scalda pe urma avocatii sa scape infractorii la procese?

          Avem un exemplu edificator legat de confiscare extinsa a averii. Directiva europeana, cu un scop clar si justificat. Vine legiuitorul si transpune: “se confisca daca beneficiarul avea cunostinta ca transferul e facut cu scopul de a ascunde averea”. Acum puneti-va in pielea unui procuror si incercati sa demonstrati unui judecator ca sotia habarnista in afaceri avea sau nu avea cunostinta. Avem implementata directiva europeana si in acelasi timp zero sanse de a recupera ceva.

  11. Mircea Modan MirceaM spune:

    E un pic diferit. Si la noi poti atasa contului curent alte conturi dedicate pentru anumite operatiuni bine definite. De exemplu, daca ai un proiect european poti (de fapt e musai) sa-ti deschisi un subcont special doar pentru acele operatiuni care tin de proiect. Motivul e simplu: avem un fel de centru de costuri care evidentiaza doar cheltuielile cu proectul in sine, fara sa mai faci n`spe sapturi in contul curent, de baza, ca sa vexi ce s-a cheltuit, cand. Ai o sitatue clara, la orice ora, pe desfasuratorul operatiunilo pe acel subcont. Lucru pe care-l face banca, evident.
    La fel, probabil, si la dvs, se folosesc acele subconturi pentru a evidentia explicit platile pe anumite chestiuni distincte: contributiile separat, corporate separat, restul de activitate curenta, comerciala separat. Este cat se poate de logic si ordoneaza inca din faza de plati incasari facturile. Acuma e de discutat cum se alimenteaza acele subconturi: automat, din contul ciurent sau trebuie sa virezi tu bani di contul de baza?
    Asata cu TVA este pe undeva la fel, dar difera un pic :P se doreste ca operatinile comerciale sa fie efectuate prin doua conturi, unul pe valoarea fara TVA si unul distinct pe TVA, pe care sa nu poti sa-l folosesti pentru altceva.
    Dupa mine nu e oproblema foarte mare, ordinele de plata oricum contin si factura in baza careia se face plata si valorile cu sau fara TVA, dar care acum se vireaza in contul curent, la gramada.
    Inteleg ca se va vira in doua conturi distincte, acuma ma gandesca ca nu musai la facturare sau la OP, explicit se pot prelua datele si din formatele existente acum, atasezi un cont cu acelasi IBAN doar ca-i mai pui in fata, sa zicem, TVA. si banii merg explicit in doua subconturi diferite. Si nu poti sa platesi sau sa incansezi decat din conturi cu acelasi prefix, TVA. catre TVA ala de bza catre orice, dar mai putin alea cuTVA prefix.etc.
    Si astfel ai “la minut” soldul de TVA, dar pe operatiuni efectuate., nu pe declaratia de TVA care contine si facturi neincasate/platite..de aia ar fi nevoie de generalizara TVA la incasare. Operatiunile pot fi verificate in evidenta bancilor.
    Cam asa vad eu, in mare, si ar fi tare bine sa vedem cum fac si altii…dar din cei care au TVA pe facturi :P

  12. Om simplu spune:

    Dupa parerea mea sistemul se va dovedi un dezastru.

  13. David Wilson spune:

    MirceaM (19/08/2017 la 14:16)

    Poate n-am fost eu clar. La firma mea am trei conturi (sau unul cu doatr doua litere diferite) si anume:

    1.- Cont # 99999 9999 RT0001 (T de la taxe) folosit pentru a emite facturi catre firma careia ii livrez servicii. Cel care vinde o marfa “charge” cumparatorul (daca exista TVA pentru acea marfa/serviciu, alimentele de baza nu au taxe). Cand cumpar ceva (benzina, cuie, computere etc.) sunt “charged” de vanzator prin contul lui ……………RT0001.

    2.-Cont # 99999 9999 RP0001 folosit pentru a-mi plati salariul (si salariile angajatilor mei dupa caz) cat si asigurarile de pensie si somaj.

    3.-Cont # 99999 9999 RC0001 folosit pentru a plati taxele de corporatie.

    Suma de plata datorata cat si “due date” este atributia contabilului meu (care-i contabil licentiat si nu-i angajatul meu ci imi emite o factura care se deduce din cheltuielile firmei mele).

    Tot ce ramane dupa aceste plati se include in capitalul firmei. Ca persoana fizica (nu proprietar de corporatie) platesc un impozit bazat pe “annual income”. Deci trebuie sa fac un echilibru intre salariu-mi acordat si eventualele perioade de “slow down” ale formei.

    Desigur, comentariile cu privire la fonduri europene sunt un capitol aparte (pentru dvs. in Romania).

    E simplu, e complicat fata de Romania, nu-mi dau seama dar asta este.

    Toate bune.

  14. Altmatei spune:

    Mai simplu daca: faci un proiect care include subcontractori, toti platitori de tva, de unde le platesti tva-ul daca il rechizitioneaza statul intre timp?

    • donquijote spune:

      Oare n-ar trebui sa mi se permita sa platesc unui furnizor TVA din contul meu de TVA iar marfa din contul curent?
      Contul TVA este unic sens? Numai statul are voie sa traga din el?
      Si, daca platesc cu card – de exemplu de la un depozit de materiale – trebuie sa fac doua plati? As putea sa folosesc si card asociat contului de TVA?

      Ce cusur are sistemul actual? Contabilul calculeaza dferenta si trimite declaratia, iar daca n-am platit pana pe 25 (ca nu mi-a mers internetul sau ca am dormit pe mine trei zile) primesc avertisment pe 26. Sau, numai eu primesc avertisment dar nu si cei de la care se asteapta sa creasca valoarea incasarilor?

      Acest maret partid are prea putini specialisti competenti (aici si in oricare alt domeniu) ca sa poata controla toata aceasta aiureala si va sfarsi, si acest proiect, ca si altele (va mai amintiti dublarea salariilor din aprilie? banda unica pentru autobuze, ca sa iau exemple la intamplare) intr-o re-re-re-amanare.
      Din pacate doctoratele copy-paste nu au valoare decat decorativa.

      • Mircea Modan MirceaM spune:

        Din cate am inteles se poate plati TVA din contul de TVA. In plus toate costurile aferente acestui cont sunt platite de trezorerie (sunt curios cat timp!)
        Restul nu prea e clar, cererea aia de a trage bani din cont (cica se dau maxim 3 zile ANAFului pentru raspuns, pha!) e cam aiurea.
        Cat priveste “cusurul” sistemului actual e ca el se bazeaza pe decalratii si nu pe operatiuni bancare verificabile. Daca eu bag in conta niste facturi false? declaratia e OK, dar documentele primare sunt falsaificate, e dificil sa le verifici, de aia lucarau 90% din ANF pe aiureala asta.
        Solutia propusa nu va rezolva nimic fara TVA la incasare, cu dovada platii efective pe tot lantul. Cu controale automate, la intamplare, si cu alea dedicate cand sunt abteri semnificative fata de media sectoriala etc.
        Adica verific declaratia cu soldul si vad de ce nu pusca :P Acum n-o sa puste in veci pentru ca avem si facturi la termen de cateva zile, saptamani sau chiar luni, facturi care se prind in conta dar nu se vad in soldul contului de TVA, la banca etc. Efectul va mai mic, dar ceva tot va fi.
        Masura, era buna daca se aplica logic (ajuta si la cash flow cu TVA la incasare, ptr cei care primeau banii dupa n`spe zile, nu mai trebuiau sa achite TVA fara a-l fi incasat de fapt…aaa, cei care contabilizau plata fara a o fi facut vor chirai, evident), va fi facuta varza exact ca regionalizara sau impozitul pe venitul global ..toate au fost desfigurate original, si ma intreb, oare nu pentru a lasa lucrrile asa cum sunt?
        Ca, vezi Doamne, alte solutii sunt mai naspa!

        • Dan_Bruma spune:

          Cum verifici operatiunile respective, sau cine le verifica? Cum poate un controlor sa-si dea seama ca o tranzactie este falsa sau nu doar din contul de TVA? Daca o factura e falsa, asta este. Ea nu intra in sistemul bancar cu falsitatea dupa ea. Pentru a-ti da seama ca e falsa trebuie sa o incrucisezi cu alte informatii. Controlorii ANAF au capacitatea de infrastructura si operationala pentru a face asta?

      • ooblique spune:

        Sistemul fiscal actual e complet. Din declaratia 394 se pot deduce toate problemele si se pot detecta pe lant eventualele lucruri in neregula care pot fi verificate ulterior prin vizite ale ANAF. Reamintesc ca in declaratia 394 se declara lunar toate sumele de pe facturile cu toti partenerii (baza si TVA separat ) pe fiecare cod fiscal al partenerului (fie el client sau furnizor). E aproape ca si cum ai face facturile direct pe serverul ANAF (diferenta acum e ca daca ai 5 facturi cu un partener intr-o luna, declari insumat si nu fiecare document in parte ). Deoarece fiecare firma care e parte a unei tranzactii e obligata sa declare, se poate verifica prin corespondenta de coduri fiscale egalitatea de sume declarate – automat, computerizat, ordonat descrescator dupa sumele care nu se potrivesc, devine usor de urmarit daca cineva a gresit . E clar ca evaziunea nu are legatura cu modul de declarare, insa nici modalitatea de a scapa de TVA cu facturi “inventate” nu mai poate exista de demult, metodele sunt altele. Mi-e clar ca nici split TVA si nici casele de marcat conectate la fisc nu au cum sa aiba vreo influenta la limitarea evaziunii.

        Felicitari autorului ca a punctat cel mai important lucru – nu intregul TVA e al statului intr-o vinzare ci doar diferenta intre cel colectat si cel dedus – iar acest calcul, precum si exigibilitatea TVA, apare la scadenta legala, nu e deci nici un cash-flow cu banii statului, dl. Socol nu are nicio scuza in opinia mea, pur si simplu a fost obligat/a ales sa foloseasca o argumentatie inselatoare. Deci, daca nici contra evaziunii nu e si nici recuperare de cash-flow nu e, mai ramine doar foamea de bani la buget ca motiv pentru split TVA. Ceea ce nu e de bine, mai ales ca bruscarea administrativa e mare (atit pentru ANAF cit si pentru contribuabili ) iar beneficiile iluzorii.

        • Razvan Orasanu Razvan Orasanu spune:

          Sunt de acord cu tot si merci de aprecieri cu un singur punct de diferenta – are legarea caselor de marcat in timp real de serverele fiscului cu redusul contrabandei si experienta bulgara o arata. Daca esti magazin si nu ai declarat nici azi nici maine Tva sau ai declarat f. putin, te viziteaza instant un inspector fiscal si vede puhoiul de oameni la tine in magazin, deci devine mai greu de fentat, pt. ca e in timp real fata de raportarile ulterioare. Eu sustin implementarea sistemului, sunt altii care il blocheaza din interior, stiu ei de ce ;)

          • isis spune:

            D-le Orasanu, nu s-a ridicat de catre nimeni problema de constitutionalitate a acestui proiect, in integralitatea sa.(ca si concept). Atata timp cat ANAF nu este OBLIGAT sa-mi dea acces la proprii bani in termen de maxim 3 zile, eu acest proiect il vad ca pe o modalitate de CONFISCARE TEMPORARA, pe termen nedefinit, a banilor MEI, nu ai statului. Unde se incadresa confiscarea banilor in regulile constitutionale?

  15. PAFI spune:

    N-am avut rabdare sa citesc tot, am sa revin la citire dupa comentariu.
    Vreau sa relatez o situatie pentru care plata defalcata a TVA e salvatoare. Am avut un client aparent onorabil care, intermediar fiind intre mine si clientul final, a primit banii de la acesta dar nu mi i-a dat si mie, oprind inclusiv TVA-ul – pe care eu l-am platit, bineinteles, statului, din banii mei. Daca plata ar fi fost defalcata, el nu s-ar fi putut folosi de banii astia pentru ca nu l-ar fi lasat statul iar noi nu am fi ajuns intr-o situatie extrem de dificila, cu un TVA urias pe care l-am suportat din banii companiei. Asa ca da, birocratia creste dar exista si beneficii pentru companiile oneste, care respecta legea.

    • Victor spune:

      Pentru asta exista TVA la incasare.

      • Victor spune:

        Sistemul se adreseaza doar celor ce declara dar nu platesc TVA-ul iar influenta lor in buget este minima, se aplica penalitati, poriri, executari silite etc

        Cei ce fenteaza TVA-ul nici nu-l declara deci nu vor avea ce sa splituiasca.

        Ce se vrea a se introduce este o mizerie fara sens, cu o multime de aspecte pierdute din vedere (cum ar fi TVA-urile care nu sunt deductibile)…o prostie care va infrana serios economia si circulatia banilor in paralel cu niste costuri administrative uriase pentru firme (cine face zilnic decontul de TVA?).

        • Razvan Orasanu RazvanOrasanu spune:

          Decontul nu are cum fi zilnic, pt. ca am innebuni cu totii, mai ales contabilii. Cred ca in orice varianta ar fi lunar varsamantul, insumand toate tranzactiile respective. E evident ca sunt costuri administrative importante, cum bine subliniati.

        • isis spune:

          Victore, lasa batonul ala maro din gura ta psd-ista si citeste proiectul…nu te mai uita in gu** Olgutei…proiectul influienteaza PE TOATA LUMEA, inclusiv neplatitorii de TVA care vor trebui sa faca de-acum cate doua plati in loc de una ca sa poata plati o amarata factura de utilitati. Cele mai lovite sunt firmele din online care nu lucreaza cu cash si care mai erau ultima speranta a romanului fara capital mult si care dorea sa-si deschida o afacere. Ca de obicei, obligarea la COSTURI SUPLIMENTARE (comisioane bancare, softuri contabile specializate, salariati TESA in plus etc) loveste in cele mai sarace firme, adica alea romanesti, care pur si simplu NU LI SE PERMITE SA ACUMULEZE CAPITAL.

  16. isis spune:

    De bun simt judecata economica; nu trebuie sa fii mare economist sa intelegi blocajele care se vor crea, doar sa ai judecata buna.
    Cat despre subiect, cred ca poate fi sintetizat foarte simplu: asa se intampla in tarile in care legile sunt facute de oameni care nu au lucrat nicio zi in viata lor in economia reala. Astia sunt economisti “limba de pantof” le zic eu (va las imaginatia sa zburde cu privire la motiv) si care traiesc cu impresia ca sa manageriezi o firma privata inseamna sa-ti bagi mana pana peste cot intr-un buget pe care ti-l da D-zeu (sau Belzebut, dupa caz) si tu nu faci decat sa-l cheltui.
    Asta ca sa abordez teoria “naiva”. Teoria ticaloasa e ca exista un plan de distrugere sistematica a tot ce inseamna initiativa privata romaneasca de mici dimensiuni. O firma romaneasca e atat de asfixiata de taxe si regrementari aberante impuse DOAR lor, incat povara dublarii comisioanelor bancare si a imobilizarii propriilor bani (de fapt CONFISCARE TEMPORARA) in conturi, incat va fi lovitura de gratie pentru multe din ele.
    Tot asa se intampla cand legile sunt facute de oameni fara tara si fara popor, fara mama, fara tata, crescuti la casele de copii, carora acum li se arunca niste bani din afara. Si se vede si in politica demografica si de exterminare din sistemul sanitar….nu doar cea economica. Pamanturile acestea foarte manoase sunt extrem de vanate….iar toate se leaga.

  17. Ioana Arghir spune:

    Nu doar beneficiarii persoanele juridice sunt afectate, ci toata populatia. Orice plata incepe firesc la platitor, care nu conteaza ca este persoana fizica sau juridica. Sa spunem ca am facturi de energie electrica, telefon, cablu, gaze, apa. Cand fac plata voi fi obligata sa platesc defalcat orice factura in doua conturi: unul pentru net, altul pentru tva. Dintr-o data am doua comisioane bancare, mai mult timp si atentie la fiecare plata. Atentie mare, de contul de TVA nu se atinge nimeni decat Statul, pentru ca Statul considera in mod gresit ca TVA este integral al sau. Stau si ma intreb cati nu vor gresi virand facturi in contul net sau de TVA. Oare daca unul va plati gresit o factura de 10.000 lei intr-un cont de TVA ce se va intampla ulterior si cat va dura ca firma sa intre in posesia banilor gresit achitati? Daca ai o firma si iti pui clientii persoane fizice sa achite in 2 conturi poti inchide afacerea. Cel mai probabil se va ajunge la platile numerar la sedii sau prin curieri (ramburs) si evitarea sistemului bancar. Alta problema este legata de tehnica de procesare a platilor, daca voi face o scanare la codul de bare, furnizorul de servicii va trebui sa defalcheze sumele. Problema aici este ca automatul de plati trebuie modificat sa faca doua tranzactii catre beneficiar si tare imi este greu ca nu va fi posibil. Din pacate cei corecti vor fi incurajati sa treaca in zona gri sau neagra, alaturi de ceilalti care nu-si fac nicio grija pentru plata taxelor. Aplicarea fara un studiu de impact, fara o implementare de proba pe anumite sectoare economice va duce la mari blocaje. Pacat, criza economica va fi adancita pentru ca Statul este incapabil sa isi colecteze creantele si se ajuta de sistemul bancar, care va fi cel mai mare beneficiar al rularii banilor.

  18. Ioana Arghir spune:

    Articolul este foarte bine structurat. Domnul Socol este un habarnist de cea mai inalta speta. Orice creanta trebuie sa indeplineasca cumulativ trei conditii pentru a fi executata: sa fie certa, lichida si exigibila. In cazul TVA, creanta este certa in momentul depunerii declaratiilor de catre contabil, lichida pentru ca are o valoare precizata si rezulta din modul de calcul contabil si exigibila termenul de plata este stiut. Plata efectiva a TVA catre stat rezulta in urma procesarii actelor contabile. TVA este integral al statului atunci cand firma respectiva doar incaseaza. Va rog sa-mi spuneti un agent economic care nu are cheltuieli cu alti furnizori. In concluzie cine va suporta efectiv aberatiile economice ale acestei ordonante data din serva, atunci cand firmele vor avea probleme grave de functionare? Totusi cuantumul TVA are o pondere mare in orice tranzactie, este iminenta blocarea unor sume de bani. O firma desteapta poate rula banii care pretinde Socol ca sunt ai Statului si astfel genereaza bani mai multi la Buget. In plus Statul traieste bine din dobanzi si penalitati pe creantele neincasate. Este evident o masura de ajutor pentru Bancile din Romania care au creat o criza economica si au terminat populatia cu clauze abuzive si contracte de credit in monede care nu existau fizic in caserie (CHF). Tot ce sper este ca mediul de afaceri sa aiba o reactie la aceasta ordonanta si sa nu lase sistemul bancar sa supravietuiasca iar ca o capusa. Bancile sunt suparate ca doar Statul mai ia bani, in rest credite tot mai putine. Aici duce lacomia.

  19. Coman Tanase spune:

    Daca Statul considera ca TVA este integral al sau, atunci sa plateasca toate costurile aferente acestei modificari, incepand de la comisioanele bancare, modificari/udpate software, contabil si toate cele. Tot agentul economic sa puna banii in caruta Statului, de unde apoi clientela politica sa se infrupte. A facut un imbecil un calcul ca vor veni la Buget 7 miliarde lei prin aceasta masura. Dar cu ce consecinte pentru mersul economiei? Ii intereseaza sa stranga cu usa, dar nu fac nimic pentru cei buni platnici, cei corecti. O tara administrata feudal este Romania.

  20. Salariat spune:

    Eu zic ca e buna splitarea. Mai lasati-o cu “TVA-ul nu apartine statului decat in momentul cand firma voluntar efectueaza plata.” Prostii. TVA-ul apartine statului din momentul in care painea e pe raft. E acolo si el. Nu vreau ca firmele sa aiba gandirea ca TVA-ul platit de client e parte din cashflow-ul ei, un fel de imprumut fara dobanda dat achitat de client si dat de stat asa..pana la luna urmatoare. Gata. Va vreau cu “biznis”-uri sustenabile singure. Nu mai vreau sa va luati chiloti pe firma din banii cu care ar trebui sa platiti TVA-ul din prima. Hai la treaba. Splitati toti!



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Razvan Orasanu


Razvan Orasanu

Presedinte al Asociatiei "Tine de Noi", Kokkalis Fellow la Harvard University - John F. Kennedy School of Government (2012), Consultant local pentru Banca Mondiala (2010), director... Citeste mai departe


E randul tau

...primul e termenul curent, din lat. culus. Cu ani în urmă, cineva i-a pus exact această întreb...

de: Funeriu

la "Întâmplări lingvistice triste, hazlii și puțin indecente. Astăzi despre spelling"

Cauta articole

noiembrie 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Oct    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
27282930  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)