joi, martie 28, 2024

Un exemplu al costurilor de mediu asociate industrializării comuniste: haldele de fosfogips

Industrializarea comunistă s-a făcut cu numeroase costuri de mediu și de sănătate a populației umane. În acest text ilustrez această afirmație cu o analiză a situației deșeurilor din fosta industrie de producere a îngrășămintelor cu fosfor pentru agricultură.

Procesarea minereurilor cu fosfați conduce la producerea de fosfogips. Cele patru locuri cu halde de fosfogips din România rezultate în urma procesării minereului importat sunt la Bacău, Năvodari, Turnu Măgurele și Valea Călugărească. Minereul cu fosfați provine din zone diferite de la Maroc până în Kamceatka, predominând însă materia primă cu origine sedimentară din Africa, mai puțin cea cu origine magmatică din Rusia.

Pe plan global sunt puține studii cu privire la aceste halde, o mare parte axate pe problemele de radioactivitate și mult mai puține experimentale. În România se consideră că nu sunt astfel de probleme de radioactivitate în raport cu fondul existent datorită tipului de minereuri cu fosfați procesate. Sursele disponibile arată că față de doza maximă permisă de 1mSv pe an cele mai mari doze, chiar pe halde, sunt în jur de 0.49 mSv pe an. Doza suplimentară pentru persoanele din zonele rezidențiale apropiate este de maxim 0.14 mSv/an, comparativ cu fondul din toate sursele în România de 2.4 mSv/an.

Geochimia și mineralogia materialului haldat a fost cercetată în special prin colaborări România – Franța, rezultând două teze de doctorat, una la București, alta la Bacău, recente. S-a constatat că materialele conțin cantități importante de pământuri rare. Componenta biologică a acestor ecosisteme industriale a fost cercetată mult mai puțin, cu unele experimente la Năvodari acum peste 15 ani prin cooperare România- Greci, câteva observații cu privire specii de plante mai recent la Bacău și unele măsurători radioactivitate a plantelor. În toate cazurile nivelul de publicare este modest, la nivel de comunicări științifice și reviste locale. Relația cu corpurile de apă subterană nu a fost investigată.

În ultimii zece ani a avut loc doar o slabă colonizare cu vegetație, cum se poate vedea pe Google Earth Pro, care permite vizualizarea imaginilor satelitare pe serii de timp. Există raportări că suprafețele sunt stabilizate fizic, fără să mai existe pericolul împrăștierii de către vânt. Mai jos sunt cele mai recente imagini disponibile (în ordine: Bacău, Năvodari, Turnu-Măgurele, Valea Călugărească; depozitele de fosfogips pot fi recunoscute prin culoare albă a zonei).

Problema aplicativă a cercetării unor asttfel de zone industriale e de actualitate pe plan global pentru că exploatarea fosfaților e în continuă creștere, Marocul a descoperit zăcăminte enorme recent și e nevoie permanentă de îngrășăminte.

Zonele industriale acum închise din România ar putea fi interesante ca cercetare pilot relevantă pe plan internațional pentru o abordare experimentală în vederea remedierii la trei scări spațiale (ghiveci, lisimetre și parcele în teren) cuplate cu investigații în teren ale proceselor de dezvoltare a covorului vegetal pe halde. Secundar s-ar preta la cercetări fundamentale pentru biogeochimia lantanidelor – fracționări de către plante, percolări diferențiate în apa subterană.

Faptul însă că valorile de radioactivitate depășesc pragurile stabilite de către comisia națională pentru controlul activităților nucleare în România pentru familiile uraniului și thoriului face ca haldele de fosfogips să poată fi considerate ca deșeuri radioactive și să necesite aprobările acestei comisii pentru activități care le implică, deși situația instituțională a lor din acest punct de vedere nu este clară. Se fac, totuși, cercetări științifice sporadice. Există însă comunicări la workshop-uri de specialitate care recomandă să nu există nici un fel de utilizare a acestor zone, nici remediere, suprafețele fiind stabilizate deja, eventual doar o încapsulare.

Având în vedere dinamica instituțională pentru managementul problemelor de mediu în România este foarte posibil ca aceste zone să rămână în aceeași stare ca și acum pe termen nedefinit. La dispoziția generațiilor viitoare.

În concluzie: 1) atunci când unii dintre noi regretă perioada dezvoltării industriale comuniste ar trebui să aibă în vedere și astfel de aspecte, 2) achitarea datoriilor de mediu acumulate de către stat în perioada comunistă este un obiectiv important pentru sănătatea umană și starea ecosistemelor naturale.

Notă: mulțimiri colegului de breaslă care mi-a semnalat literatura în care se raportează detaliat cercetările despre situația radioactivității acestor zone, de exemplu http://www.ean-norm.net/lenya/ean_norm/images/pdf/workshop_4/praesentationen/Botezatu.pdf .

Distribuie acest articol

13 COMENTARII

  1. Parerea mea e ca in momentul de fata problema majora e pusa de defrisari a caror impacte asupra mediului sunt majore: alunecari de teren, inundatii, afectarea ecosistemelor naturale existente.

    Pentru asta ar trebui delimitate ariile protejate de cele exploatate in asa fel incat din cele strict protejate sa nu se produca defrisari iar la ariile explotatate sa se intruneasca normele de exploatare care sa poata asigura regenerarea fondului forestier fara efecte adverse asupra solului cauzate de exploatari la ras.

    Efectiv asta presupune rangeri in parcurile nationale, informarea populatiei cu privire la zonele protejate si la personalul angajat care protejeaza aceste zone. Oamenii trebuie sa poata vedea online care este starea parcurilor si modul in care fondul forestier a suferit sau nu de pe urma defrisarilor ilegale si care e masura eficientei cu care rangerii sau padurarii isi indeplinesc atributiile.

    Acelasi lucru trebuie avut in vedere si la fondurile exploatate, precum si la producatorii de produse de lemn sau derivate care ar trebui sa informeze consumatorul despre zona de provenienta a materialului lemnos din care sunt facute produsele comercializate si sa faca dovada ca acele zone intrunesc criteriile si normele de exploatare. Consumatorul trebuie sa poata vedea online care este starea fondului forestier de unde provine produsul din lemn achizitionat.

    • Vă mulțumesc pentru comentariu. Din câte știu WWF are proiecte pe această direcție, și se lucrează și de la nivelul autorităților.

      Toate problemele de mediu sunt importante, există relații complexe între ele. Alături de ele sunt importante și alte probleme publice.

      Desigur că se pot prioritiza, eventual aborda by project, pentru asta sunt necesare informații obiective asupra amplorii problemei și a costurilor implicare de o soluție propusă sau de alta.

      gânduri bune,

      • Nu mai e o problema de costuri ci de sustenabilitate … Pentru a continua sa traim pe aceasta planeta avem nevoie de fondul forestier ramas. Aerul devine pe zi ce trece tot mai putin respirabil …

  2. …” Sursele disponibile arată că față de doza maximă permisă de 1mSv pe an cele mai mari doze, chiar pe halde, sunt în jur de 0.49 mSv pe an”…..de unde aveti aceste date? la ce sursa faceti referire ?…e posibil ca valorile sa fie mai mari ( cu ordine de marime peste fondul natural); sunt locatii unde a existat intentia de a produce placi de fosfogips utilizand material din halda… placile aveau continut radioactiv mare, treaba nu a functionat…

      • Tre mi-e teama ca prudenta lui julius001 este indreptatita. Pe la jumatatea anilor ’80 s-a intentionat fabricarea unor pereti despartitori pentru locuinte cu fosfogips, daca nu ma insel, undeva in apropiere de Bacau. Proiectul respectiv, desi rezolva o problema stringenta pentru constructia de locuinte din anii respectivi a fost abandonat tocmai pentru ca s-au inregistrat valori ridicate ale radiaoactivitaii acestora. Sa trag oare concluzia ca in 30 de ani nivelul de radiatii s-a redus natural sau ca, pur si simplu, amplasamentul respectiv nu a fost cercetat?

        • Fosfogipsul emite radiatii alfa care se „sting” trecand chiar si prin 0,5 m de aer. Totusi folosirea in spatii inchise, locuinte, este riscanta. De aceea s-a renuntat. S-a recomanadat in acea perioada folosirea lui la constructia de sosele, dar n-a iesit nimic. La Tr.Magurele ne-am ” jucat” facand niste caramizi dupa calcinarea lui, fara sa se urmareasca vre-o finalitate.Aici au fost folosite doua procedee de obtinere a ingrasamintelor fosfatice: cu atac cu acid sulfuric si cu atac nitric, cu acid azotic. Despre primul e vorba pt. ca cel obtinut prin atac nitric avea un continut f. mare de azotat de calciu si a putut fi folosit aproape in totalitate ca amendament in agricultura. In ce priveste recuperarea lantanidelor la Tr. Magurele exista chiar o instalatie-pilot si chiar proiectul unei instalatii si a fost sustinuta o lucrare de doctorat pe aceasta tema. Dar, asa cum era obiceiul la noi, totul a ramas nefinalizat. Ar mai fi de spus destule. Nu e cazul aici.

  3. Si mai ne intrebam de unde explozia de cancere pe langa Cernobil.A fost o industrializare fortata pe ambitii primitive care a dislocat taranul de pe tarla iar cu timpul cu timpul a generat numai rebuturi .Ne laudam cu exporturi dar cererea interna era multime vida.

  4. Am observăt că a dispărut comunicarea ştiinţifică la care se făcea referire în finalul articolului.

    Ea poată fi descărcată împreună cu toată literatura de la adresa de google drive menţionată în comentariul anterior.

  5. Stiu halda cea mai mare de acolo – hmm, atinge si peste 20 metri inaltime pe alocuri – si dupa cum vedeti e o adevarata forma de relief – alb murdar, galbui-albicios, depinde de vreme. Am inteles ca era cineva interesat de ea… tarile dezvoltate cum au rezolvat problema? Pp ca in UK, Germania, Franta nu exista asemenea halde. Inca mai fac ingrasaminnte acolo, nu stiu si daca fosfatice, spre deosebire de Valea Calugareasca, ?Tr.Magurele – slaba activitate!

  6. Precizări ar fi necesare. Comparația cu țările necomuniste în acest domeniu, prin adoptarea unui coeficien de corecție temporală. La ei aceste fenomene cu efecte grave negative asupra mediului au apărut mai devreme. Nu e deci o specificitate comunistă. Ci una industraiolă. Ce credeți? Cu toto binele, Dan Culcer

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Virgil Iordache
Virgil Iordache
Virgil Iordache cercetează și predă la Facultatea de Biologie a Universităţii din Bucureşti. Domenii principale de preocupări: ecologie şi filosofia biologiei. Cărţi şi articole în domeniile ecologiei și filosofiei, eseuri filosofice în reviste de cultură. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Univesităţii din Bucureşti.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro