Home » Economie »Energie »Fonduri europene »Global / Europa »Infrastructura » Citesti:

Uniunea Energetică Europeană – ce urmeaza?

Bogdan Patru februarie 3, 2015 Economie, Energie, Fonduri europene, Global / Europa, Infrastructura
Deocamdata nu sunt comentarii 1,727 Vizualizari

Context internațional

Aprovizionarea cu energie este una dintre principalele provocări cu care se confruntă Europa astăzi. Perspectiva creșterii acute a prețurilor și dependența tot mai mare de importul de energie pun sub semnul întrebării securitatea aprovizionării cu energie și pun în pericol întreaga economie.In paralel, trebuie luate decizii importante pentru a reduce drastic emisiile și pentru a combate schimbările climatice. În anii următori va trebui investit masiv în infrastructura energetică europeană, pentru a o adapta la nevoile noastre viitoare. In acest context, obiectivele majore ale politicii energetice UE sunt siguranţa aprovizionării cu energie, creşterea competitivităţii pieţei interne şi promovarea energiei durabile. Asigurarea securităţii energetice este un obiectiv prioritar al Uniunii Europene, accentuat mai ales după „crizele gazului” determinate de conflictul comercial dintre Federaţia Rusă şi Ucraina din 2006, 2009, dar mai ales cel din 2014. Criza ucraineană din 2014 a scos o dată în plus în evidență riscurile la care se supune Europa prin dependența de gazele rusești.

Uniunea Energetică – o solutie?

În luna aprilie a anului trecut, în contextul situaţiei din Ucraina şi al relaţiilor UE-Rusia precum şi în vederea gestionării provocărilor cauzate de dependenţa energetică a statelor membre UE faţă de gazele ruseşti, delegaţia poloneză la UE a distribuit un non-paper referitor la o foaie de parcurs pentru o Uniune Energetică Europeană.Documentul a fost transmis de partea poloneză Comisiei Europene (ca o contribuţie la analiza privind securitatea energetică a UE) şi statelor membre.

Sunt propuşi practic şase piloni fundamentali: infrastructură, mecanisme de solidaritate, consolidarea puterii de negociere a statelor membre şi a UE faţă de terţi, dezvoltarea surselor de energie indigene în UE, diversificarea surselor de energie (în special de petrol şi gaze naturale) şi consolidarea comunităţii Energetice. Documentul subliniază că toate măsurile propuse de partea Poloniei pot fi implementate în cadrul actualelor Tratate.

Totodată, delegaţia Poloniei a circulat şi articolul semnat de premierul Donald Tusk în ziarul Financial Times. [1] Articolul subliniază faptul că dependenţa excesivă a UE faţă de gazele ruseşti slăbeşte alianţa europeană.  Plecând de la exemplul uniunii bancare a UE dar şi al EURATOM, ca şi mecanisme europene, premierul polonez consideră ca este necesar ca la nivelul UE să existe un organism comun însărcinat cu negocierea si achiziţionarea de energie. Un asemenea organism ar contra balansa poziţia de monopol a Rusiei. Pe termen lung, UE trebuie să spargă monopolul rusesc asupra gazelor naturale şi să restaureze o piaţă liberă concurenţială.

Ce presupune planul Poloniei pentru o Uniune Energetică Europeană

La baza documentului stau 6 piloni:

1.Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii pentru a sprijini diversificarea energetică

UE trebuie să sprijine şi să acorde ajutor financiar lucrărilor de infrastructură energetică astfel încât să scadă dependentă faţa de importurile de gaze naturale şi petrol şi să mărească gradul de interconectivitate al pieţelor interne. Un asemenea obiectiv poate fi atins prin:

  • · Acordarea de prioritate proiectelor energetice din zonele (ţările) cele mai vulnerabile faţă de sistarea furnizării de către furnizori externi;
  • · Sporirea procentului de co-finanţare a unor asemenea proiecte până la maximul posibil la nivelul UE – 75%;
  • · Sporirea cotei de finanţare alocate proiectelor energetice prin cadrul financiar pentru perioada 2014-2020;
  • · Necesitatea introducerii sectorului petrolier in politicile de ajutor financiar;
  • · Pregătirea cadrului de finanţare pentru Proiecte Energetice în Interes Comun (PECI – Projects of Energy in Common Interest). Identificarea unei liste prioritare de PCI, poate reprezenta un impuls politic important (care să fie transmis la cel mai înalt nivel), pentru promotorii de proiecte şi părţile interesate din domeniu. este importantă şi prioritatea acordată finanţării PCI din Europa Centrală şi de S-E (vulnerabilă şi cu risc mare de a fi afectată de întreruperea aprovizionării), prin instrumentul CEF (Connecting Europe Facility) şi creşterea ratei de co-finanţare europeană până la 75%. Finanţarea proiectelor din sectorul petrolier (infrastructură, capacităţi de stocare şi tehnologii noi de rafinare), fie prin modificarea regulamentului CEF (care nu permite finanţarea acestui sector), fie prin alte programe europene, precum Horizon 2020;
  • · Accelerarea implementării Proiectelor de Interes Comun (PCI). În 2015, cu ocazia revizuirii listei PCI va trebui pus accentul pe necesitatea dezvoltării facilităţilor de depozitare a gazelor naturale şi produselor petroliere.

2. Implementarea mecanismelor UE de solidaritate privind siguranţa aprovizionării cu energie în situaţii de criză (pilonul II)

În situaţii de criză (precum oprirea alimentării cu gaze naturale de către Rusia în iarna lui 2009) statele membre trebuie să fie protejate, să ştie că alimentarea cu gaze nu va fi sistată, că rezervele existente la nivelul UE sunt suficiente pentru a acoperi consumul intern şi nici un stat membru nu va avea de suferit;

Este necesară elaborarea unui plan de prevenţie şi a unui răspuns rapid pentru un scenariu de criză.

  • Regulamentul 994/2010 privind securitatea aprovizionării cu gaze naturale reprezintă un instrument bun pentru gestionarea unor situaţii de criză, aceasta impunând obligaţii statelor membre de a elabora evaluări de risc şi planuri naţionale de acţiune preventivă şi de urgenţă. Statele membre, în mod voluntar,  pot extinde aceste planuri la nivel regional;
  • capacitatea de reacţie a UE la situaţii de criză ar putea fi îmbunătăţită prin realizarea unor evaluări de risc şi planuri de acţiune preventivă şi de urgenţă la nivelul UE;
  • Polonia doreşte o impulsionare politică a demarării acestor planuri la nivel UE întrucât Regulamentul 994/2010 nu prevede decât obligaţia pentru Comisia Europeană de a analiza fezabilitatea elaborării acestora la nivel european;
  • în cazul unei crize a aprovizionării cu energie – via UA – aproximativ 12-15 state membre vor fie afectate în mod negativ, motiv pentru care se impune crearea unui mecanism de solidaritate la nivel european;
  • pe durata negocierilor regulamentului, statele membre ale UE din Vestul Europei au manifestat reticenţă faţă de includerea unor obligaţii clare referitoare la elaborarea unor planuri de acţiune la nivelul UE, întrucât ar impune acestora obligaţii de conformare suplimentare, în condiţiile în care doar statele din Centrul şi Estul Europei ar fi cel mai rău afectate în cazul unei crize de aprovizionare;
  • capacitatea de import a Polonia va creşte, în următorii 4 ani, la aproximativ 38bcm/an (de trei ori consumul intern anual al PL), în condiţiile în care au fost realizate în ultimii ani investiţii majore în proiecte de infrastructură.

3. Consolidarea puterii de negociere a statelor membre şi a UE faţă de furnizorii externi (pilonul III)

Statele membre trebuie să acţioneze ca un corp comun în negocierile cu Rusia privitoare la alimentarea cu energie. Consolidarea se va face în mai multe etape care presupun:

  • Eliminarea clauzelor secrete din contractele bilaterale cu Rusia
  • Redactarea unui contract cadru la nivelul statelor membre UE
  • Participarea activă a Comisiei Europene la negocieri

În viziunea Poloniei, puterea de negociere a statelor membre  şi a UE faţă de furnizorii externi, ar putea fi consolidată prin:

  • abordarea comună (EU template) a acordurilor interguvernamentale (IGA) în domeniul energiei şi participarea obligatorie a COM în toate etapele de negociere a unui IGA pentru minimalizarea efectelor acestora asupra nonconformităţii cu legislaţia europeană. Este important, în acest sens, să fie avută în vedere stabilirea unei liste cu clauze abuzive care nu ar mai trebui să se regăsească în IGAs. Pentru PL o clauză importantă este şi cea referitoare la punctele de livrare a gazelor (market delivery points), acestea ar trebui să fie stabilite la graniţa UE şi nu în interiorul UE;
  • crearea unui mecanism de agregare a cererii la nivelul UE/regional pentru importul de gaze naturale, COM fiind invitată să analizeze modul de concretizare a unui asemenea mecanism. Propune spre analiză 2 opţiuni de implementare a acestui mecanism – crearea unei agenţii responsabile pentru agrearea cererii (top-down approach, după modelul agenţiei Euratom) sau crearea unei entităţi comerciale (bottom-up approach).

Există  însă o anumită reticenţă din partea companiilor, în speciale cele din Germania, cu privire la crearea unui asemenea mecanism în condiţiile în care preţurile actuale sunt negociate fie la nivel de companii, fie la nivel de stat. Un asemenea mecanism ar întări, în opinia companiilor germane, poziţia țărilor / companiilor  din Estul Europei.

La nivelul Comisiei Europene se analizează opţiunile de implementare a unui astfel de mecanism. Această idee nu este nouă, instituţia europeană lucrând, în ultimii ani, la scenarii privind acest subiect; până acum, însă, nu a prezentat, public, o analiză concretă, fiind mai degrabă în aşteptarea unui impuls din partea țărilor membre UE.

4. Dezvoltarea surselor de energie din interiorul UE (pilonul IV) presupune:

  • Explorarea şi exploatarea surselor existente de energie, mai ales a zăcămintelor de cărbune şi a gazelor de şist, in condiţiile respectării normelor şi standardelor existente la nivelul UE;
    • Exploatarea surselor de energie existente va stimula economia ţărilor UE;
    • La nivel UE cărbunele trebuie privit ca o resursă cu potenţial de a asigura independenţă energetică.

5. Identificarea de noi surse de alimentare cu energie (pilonul V)

  • Dezvoltarea infrastructurii energetice europene va facilita accesul furnizorilor externi la piaţa europeană;
  • Trebuie căutate noi rute de alimentare în principa cu gaze naturale şi petrol;
  • Trebuie întărită cooperarea cu Statele Unite şi Canada în vederea importului din aceste ţări în Europa de gaze naturale lichefiate (LNG). Australia poate fi un alt partener important pentru UE;
  • Continuarea lucrărilor la Coridorul Sudic al Gazelor, întărirea cooperării cu noi furnizori din zona Mării Caspice şi a Mediteranei (state precum Azerbaidjan, Turkmenistan, Israel sau Irak).

6. Consolidarea Comunităţii Energetice (pilonul VI)

  • Întărirea rolului instituţional;
  • Îndreptarea atenţiei asupra Ucrainei şi Moldovei şi acordarea de asistenţă şi sprijin pentru ca aceste două ţări să implementeze şi să aplice la nivel naţional legislaţia europeană în domeniul energetic;
  • Realizarea proiectelor de conectare a ţărilor membre în Comunitatea Energetică, dar şi a Ucrainei şi Moldovei, cu piaţa internă UE;
  • Crearea şi promovarea unei strategii privitoare la dezvoltarea surselor de energie din interiorul UE şi creşterea eficienţei;
  • Crearea unui sistem eficient de avertizare rapidă în Ucraina în caz de sistare a furnizării gazelor naturale.

În conturarea Uniunii Energetice, Comisia va porni de la cele 3 obiective-cheie ale politicii energetice europene: securitatea aprovizionării, sustenabilitate şi competitivitate, precum şi de cele 5 dimensiuni  prezentate de vice-preşedintele, M. Sefcovic, în cadrul audierilor din Parlamentul European: (a) securitate,  solidaritate şi încredere; (b) dezvoltarea unei piețe interne a energiei integrate și competitive; (c) moderarea cererii de energie/eficienţă energetică; (d) reducerea emisiilor de carbon / decarbonizarea mix-ului energetic al UE; (e) cercetare şi inovaţie – dezvoltarea de tehnologii în domeniul energetic.

Aprecieri  la nivelul țărilor membre ale UE

Față de documentul transmis de către delegația poloneză spre consultare și analiză, reprezentanții României au semnalat oportunitatea luării în considerare a resurselor indigene din M. Neagră, relevante pentru reducerea dependenţei energetice externe a UE. De asemenea, s-au făcut referiri generale la oportunitatea ca strategia energetică a UE să nu omită statele terţe vecine – părţi contractante ale Comunităţii Energiei.

Propunerea poloniei a fost primită cu interes la nivel european, fiind sprijinită puternic de Marea Britanie (aceasta la rândul ei a transmis Comisiei o serie de propuneri privind întărirea cooperării în domeniul energiei la nivel european, document ce se află în complementaritate cu propunerea poloneză).

Dar nu toată lumea în Europa este convinsă că o Uniune a Energiei deplin funcțională  este ceea  de ce are nevoie de UE în acest stadiu. Există voci ce avertizează că un plan de creeare a Uniunii Energiei ar putea fi prea ambițios, sau necesită eforturi prea mari din partea statelor membre. Unele guverne și companii energetice de stat nu sunt convinse de necesitatea unor prevederi, cum ar fi decuplarea (de funcții de producție și de transport) și a interconectărilor transfrontaliere, care ar ușura fluxul (în orice direcție) al aprovizionării cu energie. Ei avertizeaza ca nivelul de încredere instituțional este insuficient pentru a trece la capacități de înmagazionare comune sau tranzacționarea într-un coș energetic european. Unii lideri naționali au agreeat, în principiu, propunerea lui Tusk, dar au devenit temători atunci când s-a intrat în detalii.

Astfel, guvernul francez, de exemplu, vede interconexiunile transfrontaliere ca o amenințare dirctă la adresa industriei sale nucleare, deoarece ar deschide surse alternative de alimentare cu energie.

Non-paper-ul transmis de către delegația poloneză este privit cu îngrijorare și de Berlin şi de Comisia Europeană din diverse motive. Propunerea ar putea reprezenta o încălcare a legilor internaţionale privind concurenţa. Comisarul european al energiei Günther Oettinger a avertizat că negocierile făcute în comun de statele membre ale UE cu Gazprom ar fi o schimbare “fundamentală” a practicilor.

Ce ne așteaptă în 2015 ?

Crearea Uniunii Energetice este unul dintre proiectele prioritare ale Comisiei Europene pentru perioada 2014-2019, așa cum a indicat și noul Președinte al Comisiei, Jean-Claude Juncker, încă de la începutul mandatului său.

În această săptămână, vom afla mai multe detalii despre viziunea Comisiei asupra politcii energetice viitoare. Astfel, la începutul acestei luni (Vineri, 6 februarie) va avea loc o amplă conferință pe tema Uniunii Energetice, organizată la  Riga de către Comisie  și de către  Letonia (care deține președinția Consiliului de Miniștri).  La eveniment vor participa miniștrii energiei din țările europene precum și reprezentanți ai diferitelor organizații interesate de politica energetică. Se așteaptă ca în cadrul acestei conferințe să fie prezentate indicii cu privire la prevederile propunerii finale ale  Comisiei referitoare la crearea Uniunii Energetice, propuneri ce sunt programate pentru adoptare și publicare la 25 februarie.

Rămâne de văzut însă cât de mult capital politic este dispusă Comisia să investească în ambițioasele sale planuri de creare a Uniunii Energetice, având în vedere faptul că sunt necesare eforturi uriașe pentru a convinge atât membrii europeni dar și statele terțe de necesitatea și utilitatea acestui proiect.

Deși planurile pentru o Uniune Europeană a Energiei au fost stimulate de deteriorarea relațiilor cu Rusia (sistarea furnizării de GN de către Gazprom către Ucraina precum și pericolul reducerii furnizării de GN către statele europene ce planat pentru iarna 2014-2015), și care au convins majoritatea statelor că este  nevoie să se reducă dependența UE  față de importurile de energie din Rusia, asta nu înseamnă că fiecare stat membru este gata să adere în totalitate la prevederile propuse de către Polonia și de către Comisie.

Un alt aspect interesant de urmărit în perioada următoare va fi reacția Rusiei față de acest proiect precum și mijloacele prin care va încerca blocarea acestui proiect la nivel european.

Propunerile Poloniei (dar şi ale Marii Britanii) conţin factori de interes major pentru ţara noastră din punctul de vedere al securităţii energetice. Implicarea activă a României în formularea politicii europene viitoare în materie de energie, prin promovarea includerii obiectivelor strategice naționale va putea contribui la consolidarea poziţiei RO ca producător şi hub energetic în zona Europei de Sud-Est. De asemenea, prin implementarea corespunzătoare a măsurilor respective se va reduce dependenţa energetică faţă de Rusia.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro





Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Bogdan Patru


Bogdan Patru

Bogdan Patru este absolvent al Facultatii de `Drept si in prezent este Consultant in Afaceri Guvernamentale si Afaceri Europene. In trecut a activat in mediul privat si in cadrul D... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)