Home » Economie »Opinie » Citesti:

Vară europeană: italianul se bate pe tăieței cu francezul, francezul se bate pe bărci cu italianul, românul se bate singur

Adrian Luca august 1, 2017 Economie, Opinie
35 comentarii 5,680 Vizualizari

Astăzi, 1 august, se consumă un episod cu o semnificație aparte în construcția acelui meniu unic care se cheamă noua Europă. După ce săptămâna trecută Franța și-a naționalizat strategic cel mai mare șantier naval (STX-Saint Nazaire) doar pentru a nu lăsa pachetul majoritar pe mâinile constructorului italian concurent Fincantieri, ministrul francez al Economiei se întâlnește la Roma cu omologul său pentru a găsi o soluție împăciuitoare, o mediere europeană între interesele naționale.

Bun, veți zice, s-au mai văzut naționalizări în Vest (francezii au o tradiție de a bloca privatizările strategice și când e vorba de iaurt sau oranjadă), se mai ceartă frații între ei și, în definitiv, om fi noi europeni, chiar de gintă latină, chiar cu industrie navală, dar povestea asta e la altă masa, ce treabă are cu noi…

Nu vă grăbiți, mai bine instalați-vă comod! Iar dacă aveți un Beaujolais cu o porție de paste bine făcute la îndemână, atunci și mai bine veți înțelege despre ce e vorba. O recomandare – întrebați mai întâi cine e bucătarul!

Săptămâna trecută, un anume Maurizio Landi, bun bucătar bolognez și falit proprietar de pensiune în Piazza Maggiore din orașul natal, a încins facebook-ul conaționalilor cu aventura lui franțuzească. Acum trei luni a găsit să se angajeze la un restaurant în Beaujolais, lângă Lyon. Toate bune: lui îi place să foloseacă celebrele vinuri franțuzești, francezilor le plac celebrele spaghete… doar dacă sunt ținute mai mult la cuptor, mai puțin „aldente”, mai bine făcute, cum am spune noi! Curând atmosfera se încinge – clienții încep să lase pastele în farfurie și reclamațiile în condică. Il cuoco Maurizio spune că a făcut suficiente concesii gustului francez, dar… totul până la paste! Un episod, altminteri previzibil, a pus capac – înainte să plece în ziua liberă, a pregătit un sos ragu ca la mama acasă. Când s-a întors a aflat că patronii îl serviseră cu spaghete cum le plac francezilor. Era deja prea mult. Degeaba le-a tot predicat – la noi, în Bologna și, altminteri, în toată lumea civilizată, ragu se servește la tăieței (tagliatelle). Maurizio a trântit ușa, în mii de like-uri ale mândrilor săi conaționali – iată un italiano vero care nu se vinde pe o farfurie de paste gătite … franțuzește.

Pentru italieni, acestă poveste culinară a venit ca confirmare a proverbului ”Non c’è due senza tre”, cum amintea un editorialist al prestigiosului ziar la Stampa. Noi am zice – ”un necaz nu vine niciodată singur”. Italienii, mai optimiști, au nevoie de două ca să se îngrijoreze că vine și al treilea. S-au apucat să numere necazurile din ultima săptămână venite pe filiera Macron, noul și atât de tânărul președinte al vecinilor. Mai întâi, de la Paris a venit cu un plan legat de Libia, fără să-i întrebe și pe italieni, cei care sunt cei mai afectați de valul de imigranți de peste Mediterana (ca să nu mai spunem că francezii și nu italienii au agitat apele în Libia, acum 6 ani).

Dar cel mai greu au resimțit italienii acest afront al naționalizării STX. În milioane de like-uri ale compatrioților săi, președintele Macron decide să ridice deținerea statului de la 33 la 100% la șantierul naval de la Saint Nazaire, anulând practic un acord la care se ajunse în ultimele zile ale mandatului predecesorului său, ca acționar majoritar să devină (prin deținere directă și indirectă) grupul italian Fincantieri.

Mai direct mai pe ocolite, opinia publică franceză rezonează emoțional la retorica din jurul acestui șantier francez glorios cu o istorie care merge până la 1861, care face cele mai mari pacheboturi, singurul care, la o adică, ar putea construi următorul (deocamdată au unul) port-avion francez, printre ultimele perle ale industriei naționale, unde mai lucrează 2500 de oameni, și deci care nu se poate lăsa la discreția unui competitor italian (efectiv cei doi impart aceeași piață) care mai are și un acord de colaborare cu cel mai mare producător naval chinez (de stat, desigur). Pe scurt, mergem cu italienii, dar nu le dăm decât 50%!

Bravo, strigă italienii ca la operă, dar acum un an, când coreenii de la STX, intrați în faliment, v-au anunțat  că nu mai pot păstra Saint Nazaire, voi, francezii, ați venit la noi, italienii, să-l cumpărăm, pentru că nimeni altcineva nu vă mai făcea o ofertă. Fincantieri al nostru este și la noi sub controlul statului (cca 60%) și la noi e perla industriei, cu  peste 7000 de vapoare într-o istorie care a început când nici nu începuserăți voi Revoluția, la 1780,  care face, tot la fel, bijuterii inginerești, de la pacheboturi la portavioane (un pic mai mici, poate, dar tot portavioane). Chinezii sunt parteneri de afaceri (până una-alta, ei au forța să cumpere) nu le dăm tehnologia! Și apoi nu înțelegem de ce noi, frați europeni, nu avem voie să deținem nici 51% la un șantier francez, dar 10 ani nu ați avut nicio problemă când cu două treimi din acțiuni au fost un grup … coreean. Se presupune că europenii trebuie să concureze cu restul lumii, nu să se bată între ei! Unde mai este proiectul European de care vorbim atât?

De fapt proiectul European există, e la locul lui, și aceste zbateri sunt un semn că … se lucrează la el. Deocamdată, acestă afacere STX s-a împotmolit într-un banc de nisip politic. Că e vorba de nave, că e vorba de auto, de cercetare, ori de taxe etc., Europa vrea (1) eliminarea concurenței interne, vrea jucători puternici europeni: își dă seama că în competiția internațională nu poți rezista doar amintindu-ți de perlele naționale, oricâte sute de ani ar avea în spate … pur și simplu nu așa se navighează astăzi pe oceanul globalizării. Mai direct, mai printre rânduri, asta spune și Cartea Albă a Europei lansată fix acum cinci luni, cu ale ei cinci scenarii, din care rămâne unul singur – rezistăm doar punând la comun resursele și politicile – economică, monetară, fiscală, energetică, militară… poate chiar culinară, la nevoie.

Cu un mesaj, fără îndoială, european se duce astăzi trimisul președintelui pro-european de la Paris într-o capitală pro-europeană cum e Roma. Un mesaj pro-apărare comună europeană care sună cam așa – nu putem să ne mai concurăm între noi, fiecare să facă submarinele lui, protavioanele lui, bărcuțele lui, ne trebuie un proiect de tip Airbus pe mare! Suntem frați, doar că am vrea ca noi, francezii, să avem cârma dacă se poate.

Îmi imaginez că negocierile nu vor fi deloc discuții frățești la o terasă cu Nastro Azzurro în față, că va fi o bătălie cu gloriile și orgoliile pe masă. (2) Franța și Italia vor încerca să fie ca în ”fabula” lui Maurizio și a tăiețeilor lui dintr-un restaurant francez de provincie, fiecare căutând să-și ia cât mai multe like-uri naționale, dar uitând, pentru moment, cât de mult îi ajută piața comună europeană. Până la urmă balanța se va înclina de partea celui care e mai tare în finanțe, cine e mai solid politic la el acasă (nu e cazul nici la francezi, nici la italieni), cine e mai bine văzut de Germania (cea care, evident are și ea șantierele ei și, în general, nu poate fi exclusă din niciun proiect de Airbus, că e în aer, la sol ori pe apă).

Cu acest episod naval în față, nu pot să nu mă gândesc cum vor arăta negocierile europene de ordin fiscal, de tipul cine să încaseze cele mari venituri când se va trece la baza comună comună consolidate de impozitare a companiilor europene (CCCTB). E acolo un algoritm care, în mod evident, lucrează în favoarea celor care dețin plus-valoare, substanță economică și nu a celor care nu-și asumă decât riscul unei forțe de muncă ieftine (despre algoritmul CCCTB, puteți citi aici). Amintesc în treacăt că deja e un conflict mocnit între italieni și francezi pe tema impozitelor pe care ar trebui să le încaseze de la Google, de la baza irlandeză a gigantului merican. Vedeam anul trecut cum, francezii,  dar și italienii,  își persiflau colegii britanici (încă nu se pronunțase Brexit-ul) că au ajuns la înțelegere cu Google. În primăvară, și italienii au adoptat calea negocierii, lăsându-i descoperiți pe francezi, care au mers în continuare pe procesul de la care așteptau impozite suplimentare de peste un milliard de euro. Doar că statul francez tocmai a primit de la Tribunalul administrativ din Paris sentința că Google nu trebuie să plătească nimic. Procesul continuă cu recurs ”din principiu”, dar statul francez se arată acum și … deschis la negocieri. Negocieri în care nu are cum să nu se atingă și subiectul CCCTB! (studiu de caz, cu detalii în premieră tehnice și politice, aici).

Mă opresc aici, pentru că, în mod natural, ar urma întrebarea, dar noi, românii, unde suntem în acest peisaj? Și, în mod fatal, ar urma același răspuns – undeva, acolo, la marginea Europei.

În ultima jumătate de an, mi s-a părut incredibil că suntem blocați în tot felul de aventuri fiscale, fără să ne punem problema – dar ne potrivim cu ce se discută acum în Europa, am auzit de ideea asta de politică fiscală comună, înțelegem că vom concura de la egal la egal cu germani, francezi, italieni, polonezi…?

Astăzi, mi s-ar părea incredibil să aud că România ar avea un plan de racordare a industriei navale la proiectul european industrial. Asta în condițiile în care două șantiere navale (Brăila și Tulcea) sunt acum, indirect, sub umbrela italienilor de la Fincantieri (preluate de la STX). (4)

Astfel de crize de facere ale noii Europe rămân cele mai bune oportunități de-a ne stabili o minimă identitate fiscală, industrială etc., de-a ne valorifica mai bine în proiectele comunitare. Dar poate mai la (o) toamnă să deschidem și noi cărțile (albe) europene, acum e vară… Și , orium, dacă nu ne trezim noi, o să ne trezească Europa spunându-ne – stați liniștiți, am hotărât noi pentru voi!

Note:

(1)    Vrem, nu vrem, când zicem Europa ne gândim la un act de voință (via Bruxelles) al părinților fondatori, în special Franța și Germania.

(2)    Cum arăta și articolul din La Stampa, în momente de tensiune Europa se întoarce în trecut: să nu-și aducă aminte italienii că au multe pe inimă, că până la urmă Gioconda e a lor (da, poate că Leonardo cu mâna lui le-a dat-o francezilor, dar … orișicât), că rața cu portocale e invenția lor folosită de alții, că ei nu sunt ca alții care au dat numele bideului dar refuză să-l folosească, că ei nu sunt doar o simplă destinație de vacanțe, cum le place altora să-i vadă, că ei au avut un politician (florentinul Capponi) care acum 500 de ani și mai bine nu s-a sfiit să-i zică de la obraz unui rege francez care amenița că sună trompetele războiului: ”dar și noi avem clopote de care să tragem”etc.

(3)    De notat că există, totuși, o imagine realistă și înte francezi, chiar din partea sindicatelor – în definitiv, statul nu se pricepe la vapoare, e nevoie de un partener industrial și comercial pentru a rămâne pe linie de plutire.

(4)    Autorul declară că nu are relații comerciale cu nicio companie din domeniul construcției navale.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "35 comments" on this Article:

  1. cetateanul turmentat spune:

    1) Nu putem spune că romanii nu sînt racordați la marile proiecte europene. Orice proiect european care are nevoie de săpat șanțuri și cărat pămînt cu roaba, de salahori și de muncitori cu ziua, se racordează rapid la romani, care acceptă orice condiții de lucru, sînt plătiți cu un sfert sau jumătate din salariul autohtonilor și muncesc fără plata orelor suplimentare, fiind dedicați lucrului în echipă și acceptării de noi provocări la locul de muncă. Aceasta implicare pe bani puțini înseamnă competitivitate, care se traduce prin ocuparea poziției de lider pe piață și parale mai multe care merg la companie, că d-aia e lider, la fel cum și ai noștri sînt liderii salariilor mici și deci competitive. Ar trebui să fim mîndri pentrul aportul adus la progresul Europei, din păcate tot timpul apar cusurgii care se văicăresc că muncesc cam pe degeaba și vor salarii mai mari decît oferă piața forței de muncă a imigranților.
    2) Dacă în Romania s-ar fi întîmplat ceva asemănător cu vreo naționalizare, pentru presă ar fi fost semnalul că sîntem în pragul unei noi lovituri de stat dirijate de la Moscova și conduse de elemente dușmănoase ale vechii securități în cîrdășie cu hipsteri legionari care sînt totodată homosexuali și bicicliști antivaccin. Juncker ne trimitea un comisar sau un șef de birou ca să ne bage mințile-n cap, guvernul era trecut printre două șiruri de ambasadori ca să ia 28 de nuiele la pielea goală (pardon, 27 pe caz de Brexit), iar anatema infringementului cădea pe noi. Dacă așa ceva se întîmplă la ei, nu se pune, fiindcă sînt în viteza întîi.
    3) In problema pastelor țin cu italienii. Într-o cîrciumă în Franța, un chelner căuta să-l lămurească pe un italian că are in farfurie spaghetti milanese iar clientul îi spunea că sînt bolognese. Francezul a ținut-o pe-a lui pînă l-a turbat pe italian, de și-a rupt ăla cămașa de pe el de draci și a început să urle că e cittadino di Milano și că possiamo fare un sacco di cose pazzesche, ma non con gli spaghetti milanese, adicătelea putem face orice chestii nebunești, totul pînă la spaghetele milanese. Deja îi dăduseră lacrimile de furie și durere și căuta din ochi un sprijin din partea noastră, iar noi, din cauză că Decebal a mîncat bătaie de la Traian și Salini Impregilo are head quarter la Milano (ăia cu autostrada Sibiu-Orăștie), ne-am făcut că plouă, deși omul avea dreptate. Deh, căldură mare!

  2. Lara spune:

    Nu stiu cum se va termina istoria dintre francezi si italieni legata de santierele navale de la Saint Nazaire, dar “le chef” Maurizio Landi nu “a trântit ușa, în mii de like-uri ale mândrilor săi conaționali – iată un italiano vero care nu se vinde pe o farfurie de paste gătite … franțuzește.”

    Nici gand, omul nu a plecat de buna voie, ci a fost licentiat. Si nici nu a parasit Franta, a gasit alt post de bucatar intr-un lt restaurant situat la 10 km de primul.
    Asa ca finalul istoriei “Saint Nazaire” poate fi neasteptat: italienii se enerveaza repede dar inteleg cand pot sa castige si cand nu.

    “Les déboires du chef qui voulait servir ses pâtes al dente en France”

    Repéré par Robin Panfili — 27.07.2017

    “Repéré sur Corriere di Bologna”

    slate.fr/story/149118/chef-italien-pates

  3. Josef Svejk spune:

    Marea buba a UE ca nu cred ca poate deveni o federatie (si nici macar o confederatie) intr-un viitor previzibil. Prea multe popoare mici, prea multa istorie si fudulie nationala. insa in acelasi timp UE incearca cu disperare o integrare tot mai profuda care are ca efect bizar tocmai accentuarea tendintelor centrifuge. Europa a mers foarte bine ca o piata comuna a unor tari independente si relativ apropiate ca nivel economic. A inceput sa o ia la vale odata ce s-a apucat de aprofundarea integrarii si apropae simultan si de primirea de noi membri ce erau si mai sunt mult sub nivelul tarilor fondatoare. De atunci UE o duce dintr-o criza in alta.

    Nu ma intelegeti gresit: Pentru tarile din Est (inclusiv, sau mai ales :P Romania) UE a fost si este o sansa unica. Insa pentru tarile din vest devine o problema tot mai acuta. Iar daca se va rupe, de acolo se va initia fisura.

    Cred ca singura sansa de salvarea a UE e revenirea la radacini. La modelul pietei comumne cu cat mai putine regelementari comune, fara politici sociale, care sa dea o noua sansa capitalismului. fara capitalism, economia Europei piere. iar fara o economie infloritoare Europa se transforma intr-un getto sordid. Socialismul promovat azi agresiv de birocartaia centrala a UE (si nu numai) va sfarsi prin a ucide in chinuri o idee extraordinara ce a adus prosperitate, pace si fericire fara precedent unui intreg continent.

    Cat despre ideea autorului de promovare a mari concerne europene, cred ca e o prostie fara margini. Nu stiu cum s-o spun cat mai correct politic fara a-I altera sensul – no offense :D . Cam tot atata economie pricpeau si alde Ceasusescu sau Brejnev. Fiecare a promovat dupa puterile sale mari conglomerate industrial (ce produceau tot de la cuie la vapoare) in ideea ca daca sunt mari vor fi si profitabile :D Din pacate nu merge asa. E chiar invers. Marile conglomerate nascute si umflate cu binecuvantarea si suportul guvernelor ajung niste gauri negre ce sufoca si jupuie pana la os tarile ce intra in astfel de aventuri.

    Si daca tot veni vorba de Airbus (uri) hai sa ne uitam ce efect a avut crearea artificiala a unui conglomerat al industriei aviatice si de aparare europene (Airbus SE) ce strange tot de la avioane de pasageri, la elicoptere, industrie spatiala, avionica, echipamente militare etc.:

    - vanzari – €66.58 miliarde, capital mobil si imobil €111.13 miliarde (adica 167% !!! din vanzari :D ), profit €1 miliard, (adica 1.5% ceea ce inseamna faliment toata ziua, daca se repeta ani la rand pe o piata libera).
    https://en.wikipedia.org/wiki/Airbus_SE

    Spre comparatie Boeing, principalul competitor (care e departe de a reprezenta intreaga industrie aerospatiala americana) si companie comerciala ce traieste sau moare in fucntie de profitul pe care-l produce:

    - vanzari $94.571 miliarde, capital mobil si imobil $89.997 miliarde (adica 95 % – foarte mult, ideal ar fi la sub 75%, dar totusi acceptabil cat e sub 100%) profit $4.895 miliarde (adica 5.2%, ceea ce e OK)
    https://en.wikipedia.org/wiki/Boeing

    Cred ca Aiburs vinde mai multe avioane ca Boeing. Numai ca le vinde practic in pierdere blocand resurse (adica, capital) imense. Pentru ca atunci cand are nevoie de resurse ce depasesc vanzarile si produce un profit infim de 1.5% din vanzari si 0.9% din capital se numeste ca e la nivelul unui mare combinat comunist care facea si el cam acelasi lucru :D Adica e vorba de un faliment ascuns. Pierderile sunt evident suportate de contribuabilul european. Pentru ca daca Airbus ar trebui sa traiasca de pe urma actionarilor (si nu a diferitelor fonduri de pensii, fonduri de “investitii” si banci controlate de state ce fac grosul actionariatului) ar da faliment maine, astia bietii de ei fungind unde vad cu ochii de o asemenea gaura neagra.

    Din nou, nu e nimic rau cand vine vorba de companii gigantice tansnationale si transcontinentale (Ca doar si io lucru pentru una din asta, e evident OK :D ) dar ideea e ca ele sa creasca singure si prin forte proprii. Orice incercari ale guvenreleor de a le umfla cu pompa duc inevitabil la pagube si prapad. Vai celor ce n-au inteles nimic din experimentul comunist. Na kazanie!

    • Neamtu tiganu spune:

      Mai putin cu Boeing ul pe scări. Nu ajunge wikipedia. Sunt scrise multe cărți în care se compara cele doua concerne. Europenii îi acuza pe Boeing pt ca profita de cercetările militare precum și cele NASA, în mare parte finanțate de stat.
      La asemenea concerne de importanta strategica profitul nu e principala chestie, în definitiv o parte însemnată din profit se duce pe impozite. Pe de alta parte produse din categoria avioane, portaavioane etc nu pot fi realizate decit de organizații mari.
      PS Pe ce te bazezi cind afirmi ca airbus vinde în pierdere?
      PPS a nu se-ntelege ca as fi de acord cu părerea autorului Cum ca e necesara unirea eforturilor europenilor, cred ca concurenta încurajează afacerile.

      • Josef Svejk spune:

        OK. Păi dacă Wikiedia minte la capitolul ăsta, atunci luminați-ne dumneavoastră despre cum stă treaba din cărție alea despre Airbus, pe care mărturisec că nu le-am citit :P

        Sigur că Boeing face bani frumoși vânzând echipament militar Pentagonului și echipament aerospațial NASA (Dacă Aerostar Bacău nu sare la interval să acopere cererea :D ). Numai că Boeing concurează acerb pentru ele cu Lockheed-MArtin, Northrop-Grumann, General Dynamics, BAe, etc. Airbus e singurul contractor major pentru echipementele militare aviatice din Europa. Nu concurează cu nimeni și de aia a ajuns ineficient și falit.

        Pe ce mă bazez când afirm că Airbus vinde în pierdere?! Păi pe cifre. Dumneavoastră știți ceva aritmetică?! :P Un capital imens de €111.13 miliarde produce cu chiu cu vai vânzări de €66.58 miliarde și un profit ridicol de €1 miliard. Ca să înțelegeți mai bine, gândiți-vă că vreți să investiți o sumă de bani. Cumpărați acțiuni Airbus care vă aduc (cu riscuri!) dividende de 0.9% (adică sub rata inflației) sau îi băgați într-o bancă ce vă aduce sigur un 1.5%-2.5%? Păi vedeți?! :P Orice companie ale cărei dividende produc mai puțin ca dobânzile bancare sau obligațiunile premium pe mai mult de două cicluri sunt practic falite. Iar Airbus e în situația asta de cel puțin 10 ani, probabil mult mai mult. Fără ca pensiile europenilor (fondurile sunt în pierdere cronică și deficitele acoperite de la bugete – ăsta e mecanismul de finanțare al marilor concerne europene) să fie „investite” în afaceri din astea genul ăsta de conglomerate socialiste ar fi de mult oale și ulcele.Partea cu adevărat proastă e că oricum vor crăpa până la urmă așa cum au crăpat toate combinatele comuniste. Numai că cu cât se amână deznodământul inevitabil cu atât e paguba mai mare.

        Nu știu cum e în Germania, dar în SUA profiturile de pe urma acțiunilor sunt cele mai puțin impozitate. Cam toate lefurile peste medie sunt plătite în cea mai mare parte în acțiuni (așa numitele stock options). Impozitul pe dividende si cel pe câștigul din aprecierea capitalului e între 15% (până la $470000/an/familie) și 20% (la peste $470000/an/familie) în timp ce impozitul maxim pe lefuri de peste $470000 /an / familie e de 39.6%…

        • The Aviator F-16 Block25- spune:

          Profitul asta infirm si avioanele – de altfel cautate de toata lumea, pe tot cuprinsul Terrei – ne sunt de ajuns, fiind ambele ale noastre, platite din banii nostri care nu se mai duc astfel pe avioane americane de mana a doua – scumpe si proaste!
          De ce credeti ca Franta – si restul, in diverse cooperari -, produce propriile avioanesi numai vor in ruptul capului avioane americane.
          E adevarat ca Airbus-ul e o afacere politica in primul rand si nu prea face sens cu eocomia si eficienta, managementul si ergonomia, insa merge si asa pana s-o schimba deoarece nu are competitori seriosi. (cum sa faci o coada in Spania, un motor in UK, un fuselaj prin Germania, niste scaune si mochete prin italia, iar aparatura de bord la comun cu Franta, pe care le asamblezi in mijlocul Spaniei, ci nu in vreun port, nod de cai de comunicatie terestre si aeriene ca Toulouse?

          • victor L spune:

            Sint putin derutat in a pricipi cele scrise: serios sau o gluma buna.
            Dar mi-a placut mioriticul “merge si asa!” Contribuim si noi cu ceva :P

          • Josef Svejk spune:

            Încă odată, ăla nu e profit ci pierdere.

            În rest cam așa gândea și Ceaușescu. De ce să cumpărăm tractoare, camioane, vapoare și avioane de la burghezi, care fac prodituri grase pe spinarea noastră, când le putem fabrica noi pe banii noștrii cu profituri mici sau poate chiar în pierdere. Da’ măcar nu-i mai plătim și nici nu-i mai îngrășăm pe ăia din sudoarea noastră. Și produsele Româneiei lui Ceaușescu erau căutate și apreciate în toată lumea. Deznodământul se cunoaște. Și nu va fi diferit în cazul nimănui… ;P

          • cetateanul turmentat spune:

            Dacă vorbești de F 16, se impun corecturi. La noi au ajuns la mîna a treia, nu a doua, și sînt scumpe fiindcă așa ni le-au băgat pe gît fratele european portughez pe-o mînă cu varu’ Barroso. Mai trebuie să cotizăm și la americani pentru piese și maintenence, că așa e schema. Ca avion, deși e depășit în concepție, la răzbel e mai bun decît Mirage sau Tornado. Dacă ai bani să pui pe el rachete AIM 120 AMRAAM, chiar faci treabă cu el. Deci sînt scumpe că așa ne-au obligat politicienii și probabil proaste fiindcă sînt uzate (vezi cazul Hercules, unde din patru mai zboară unul și trei sînt pentru piese de schimb). Dacă vorbești de Airbus și Boeing, decizia de achiziție e politică și e strins împletită cu șpaga aferentă, important e să fie toată lumea mulțumită, nu contează dacă avionul este exact ce-i trebuie companiei sau dacă operează în pierdere, dacă merge banu’ unde trebuie, totul e ok.

            • Inertia infinita spune:

              De ce polonii, aliatii nostri strategici, au reusit sa faca mentenanta lui MiG29, cu motoarele lui gingashe – canibalizand si primind desigur expertiza tehnica avansata de la nemtzi – si zboara pe F-16 52 + =PLUS, de ani buni de zile! ci nu pe F-16 la mana a treia MLU BLOCK25! =[ -] = avioane de antrenament, NU de lupta???
              NU, m-am referit ca UE nu fc ca un tot unitar, cum ar fi o ec nationala de tipul Germaniei sau Frantei! in nici un caz al nostru!! nu are constiinta proprie asemeni unui stat national, a unei natiuni, NU e cazul nostri – noi nu formam o natiune, de moment ce defilam pe General Rus Kiseleff unde se afla arcul de triumf si ceausescu si cu Ford au bagat toata industria la Craiova, desi Iugosclavia a pierit de mult. Mi-a trecut o data prin fata ochilor o schema cu circuitul componentelor de Airbis.

        • YellowSubmarine spune:

          @Robot Swejk

          Airbus investeste in cercetare din banii companiei in jur de 3 miliarde per annum. Mai usor si cu spumele in privinta eforturilor de integrare ale europenilor din Zona Euro (oamenii si-au facut calculele, stiu ei ce fac). Americanii chiar nu au motive sa se simta deranjati, dimpotriva.

          • Josef Svejk spune:

            Sunteti la mintea lui Ceausescu. Si ala isi imagina ca banii pe cercetare si dezvoltare sunt o risipa si ca in lipsa ei falnicele cetati ale comunismului ar deveni profitabile. Investitiile in cercetare sunt o conditie necesara a generarii profitului nu in inlocuitor al sau. Nu se cerceteaza de dragul cercetarii ci pentru a se produce profit. Inclusiv producatorii de biscuti ca General Mills investesc masiv in cercetare si asta nu-i opreste sa aiba profit. Dimpotriva le maximizeaza profiturile.

            Cat despre Boeing, a investit anul trecut $4.627 miliarde in cercetare si dezvoltare asa cum puteti vedea la:.

            http://www.fi-aeroweb.com/firms/Research/Research-Boeing.html

            E mai putin ca maximul de $6.5 miliarde din 2009 dar e totusi cu ~ 38% (daca am facut corect conversia USD/Euro) mai mult decat Airbus. Bag seama ca de aia Boeing e o companie profitabila & sanatoasa iar Airbus una cronic generatoare de pierderi si falita :P

            P.S. Spumele va apartin indiferent sub ce pseudonim postati. :P

    • Sapho spune:

      100% de acord in ceea ce priveste UE, respectiv CEE.
      Le-am experimentat pe amandoua: mare diferenta !

  4. Dan Nicolescu spune:

    Ar fi interesant de tot sa aflam cite ceva despe situatia reala din industria romaneasca de constructii navale si cam cum ne pozitionam in toata aceasta vinzoleala intra europeana.

    Cine sint proprietarii santierelor navale dela Galati, Constanta si Mangalia ?
    Cita forta de munca autohtona folosesc ?
    Sint considerate strategice ?
    Mai exista macar urme din ICEPRONAV Galati ?
    Unde se duc comenzile statului roman in materie, civile si militare ?
    La atit cit lucreaza, se foloseste tabla navala produsa la Galati ?

    Exista vreun colaborator sau comentator al contributors.ro care poate interveni ?

    • Garett spune:

      La Galati e Damen, care o duce atat de bine incat vrea sa cumpere si DMHI (santierul din Mangalia) de la coreenii de la Daewoo, la Constanta, ultima data stiu ca era Bosanceanu patron, face reparatii mai mult, nu newbuilds.
      VARD are santierele de la Tulcea si Braila, merg acceptabil.
      ICEPRONAV se cheama ICE Engineering mai nou si o duce binisor.
      Comenzile statului nu se duc nicaieri, pentru ca nu prea exista…
      Cu St. Nazaire povestea e mai lunga si mai complexa, cand l-au cumparat STX francezii n-au avut obiectii.
      Fincantieri in schimb este concurent direct pe piata navelor militare cu francezii, chiar daca mai si colaboreaza, la FREMM, de exemplu. Achizitia ST. Nazaire ar fi adus concurenta DCNS direct pe terenul propriu, ceea ce, evident, n-avea cum sa le convina!

    • Ionut spune:

      1. Santierul naval de la Galati apartine de Damen (olandez), cel de la Mangalia apartine de Daewoo (koreean). Ar mai fi santierele de la Tulcea si Braila. Santierul din Tulcea este detinut de STX (koreeni), iar cel din Braila de Vard (norvegieni).
      Majoritatea fortei de munca este romaneasca, dat fiind ca la Galati exista Facultatea de Arhitectura Navala care produce anual aprox. 100 de absolventi (arhitectura navala si sisteme si echipamente navale) si exista si la Constanta, la Universitatea Ovidius sectie de inginerie pe partea navala.
      2. Santierul din Mangalia este sigur considerat obiectiv strategic, deoarece este santier militar. Despre cel din Galati nu stiu sigur, dar si Damen-ul are capacitati de productie militara, chiar mai multe si mai moderne decat cel din Mangalia, care in ultimii ani a avut probleme foarte mari.
      3. ICEPRONAV Galati inca functioneaza si are activitate, dar din cate cunosc contracteaza mai mult pe plan extern si nu mai e nici pe departe la nivelul din perioada comunista sau imediat dupa revolutie.
      4. Comenzile statului roman nu prea exista. Una din ultimele realizari a fost remorcherul “Vartosul”, produs la Galati. Anul asta s-a anulat si programul de producere a corvetelor Sigma, ce urmau a fi realizate tot de Damen la Galati. Momentan este singurul santier naval din tara care are capacitatea de a produce nave militare. Santierul de la Mangalia necesita retehnologizare serioasa.
      5. Chiar nu stiu sa iti raspund, dar sper sa se foloseasca tabla produsa la combinatul din Galati, dar la cum pare sa mearga activitatea acestuia, am semne serioase de intrebare.

      • garett spune:

        STX nu mai detine demult santierul de la Tulcea.
        De fapt STX cumparase Aker, pe care l-a rebotezat in VARD, vandut apoi italienilor de la Fincantieri.

      • Dan Nicolescu spune:

        Va multumesc la amindoi

        • Dragos H spune:

          SN Mangalia (DMHI) va avea actiuni minoritare date catre Damen, vor sa se axeze pt. o anumita perioada (de tranzitie pana la proiecte noi) pe reparatii. Ca sa faci reparatii iti trebuie tehnologi, marketing pt. ofertare etc. (ceea ce ne prea au…) Va fi greu dar nu imposibil (au mai incercat cand coreenii nu le mai dadeau comenzi pt. ca incarcau santierele din Koreea).A tinut putin pt. ca a revenit bula de oxigen din Koreea. Acum nu mai exista bule, trebuie sa-i oxigeneze olandezii. Tabla, echipamentele, consumabile de sudura, pana la suruburi erau luate din Koreea. Numai echip. de protectia muncii si … rechizitele erau asigurate din RO.
          Era un import de detoate si un export in pierdere. Nava ajunsa in Koreea se revindea la alt pret. Profit ramas in Koreea… pe forta de munca destul de buna si ieftina romaneasca.

          SN Mangalia militar este altceva fata de cel sus-mentionat, nu au legatura.

          SN Constanta e altceva (face si CN si RN), are proiectarea la SN Ship Design (membra a grupului), are MkRN si MkCN, se aprovizioneaza de unde este oferta cea mai buna (AM Galati, UKR, Turcia, chia si EU pe feroase), motoare si echipmamente majoritatea UE (calitatea conteaza). Au avut proiecte pt GE, IT, UKR. Vor livra acum pt FR. Au primit si cateva proiecte noi pe care le-au inceput (petroliere, care sunt mai complexe decat varchierele si port-containerele pe care le faceau coreenii la DMHI).

          In TOATE santierele navale din RO problema este forta de munca (tubulatori, sudori, lacatusi).
          In perioada de criza au plecat echipe intregi, cu ingineri cu tot…. Au ajuns pana in Bahamas, Halifax (UE nu se mai pune). Unele incearca / vor sa aduca asiatici (chinezi, altii vietnamezi). Au mai fost si nu prea s-a legat treaba…
          Tot romanii (care au mai ramas) au finalizat lucrarile (d.p.d.v. calitativ).

          Aceasta industrie, de care (atentie) se leaga si alte mari corporatii (MAN, Wartsila, ABB, Sperry, Alfa Laval,etc) ca sa nu mai zicem de cele asiatice, a “mers” sinusoidal. Daca unele santiere au inceput sa primeasca comenzi, fara a mai fi nevoite sa supravietuiasca din reparatii, atunci e de bine.

          Rasare soarele, la unii pe autostrada, la altii pe ulita…. pt. unii nu mai rasare (criza le-a inchis pravalia si au vandut ce mai aveau prin curte la subpret – utilaje schela, etc.) http://splash247.com/shina-sb-bankrupt-assets-to-be-sold/ )

          Cat despre colaborarea dintre santiere (exclus DMHI), aceasta a existat si exista. Cand unul avea incarcare prea mare si nu se putea incadra in termenele contractuale, construia blocsectii la celalalt cu incarcare scazuta, alteori isi “imprumutau” forta de munca, chiar si unele materiale cand erau urgente (bineinteles totul pe bani). Toate astea pt ca construiau nave diferite / piete diferite.

          Daca aveau aceleasi facilitati si aceleasi tipuri de nave …. cred ca era ca-n titlu, numai ca bataia era pe sarmale sau “little-si” :)

  5. Kurt spune:

    UE e în permanentă transformare, de la început (6) pînă azi (28-1). La Paris, Roma, Bruessel se decide soarta UE de la început, mai puțin la Berlin, Amsterdam, Luxemburg.

    … „….Vrem, nu vrem, când zicem Europa ne gândim la un act de voință (via Bruxelles) al părinților fondatori, în special Franța și Germania… „….

    Airbus e un proiect UE reușit la care participă multe state UE. Azi UE e la răscruce. UE cu două viteze se propagă la Paris (F. Hollande, E. Macron). Grandeur de France (De Gaulle, E. Macron) nu va dispare din retorica și celebrarea politică la Paris. Nu doare, nu deranjează pe nimeni, în UE și în lume.
    Scindarea s-a produs la Bratislava 2016 din partea asociaților de la Vișegrad. Bucureștiul are de ales.

    … „…Europa vrea (1) eliminarea concurenței interne, vrea jucători puternici europeni: își dă seama că în competiția internațională nu poți rezista doar amintindu-ți de perlele naționale, oricâte sute de ani ar avea în spate … pur și simplu nu așa se navighează astăzi pe oceanul globalizării. Mai direct, mai printre rânduri, asta spune și Cartea Albă a Europei lansată fix acum cinci luni, cu ale ei cinci scenarii, din care rămâne unul singur – rezistăm doar punând la comun resursele și politicile – economică, monetară, fiscală, energetică, militară… poate chiar culinară, la nevoie.
    … „….

    Mentalitățile diferite în societătile civice la cei 27 de parteneri solidari în UE sunt amusant prezentate de autor. Mentalitatea balcanică de panduri la București?
    Sola scriptura, tradiția luterană în nord- vestul UE diferă de tradiția „orală” mediteraneană. Tratatul scris (Maastricht- deficit sub 3%, Dublin- asil in țara de intrare, Lisabona, etc.) respectat după litera textului în nord- vestul UE ( 2017 se sărbătorește 500 de ani Martin Luther , la București 2018….) e văzut și practicat altfel în sud-estul UE (datorii de stat peste 110 % la Roma).

    Uniune în diversitate e conceptul UE (6- 28) de la început. E bun, e promițător.
    Ce înseamnă la București „UE cu două viteze” impus de Paris 2017- 2022?
    Care sunt riscurile majore ale acțiunilor de la București (pensiile speciale ca în Grecia falimentară)?
    Președinția UE 2019?

    • Josef Svejk spune:

      La aia cu mentalitatea “balcanica de panduri” versus “traditia luterana” sunteti de rasul gastelor. Ati baut cumva ceva de dimineata pe stomacul gol :D ?! In primul rand, daca ati fi pus mana pe carte ati fi stiut ca “pandurii” sunt o categorie de soldati austrieci ai epocii habsburgice, nu balcanici. Unul din blindatele produse azi de Austria (de catre Daimler-Puch) se numeste “Pandur” fara a avea vreo legatura cu Tudor Vladimirescu :P

      Pai cine a calcat in picioare tratatul de la Dublin plus legislatiile catorva state europene invitand sute de mii de migranti ilegali sa treca frontirele in dispretul legii ca sa ajunga in Germania?! Balcanicii de la Bucuresti sau luteranii rigurosi de la Berlin?! Cine isi baga picioarele voiosie de decenii in criteriile de convergenta (datoria publica de max. 60% din PIB si deficit bugetar de max 3% din PUIB) ale tratatului de la Maastricht?! Nu tocmai “parinti fondatori” precum Germania (67% din PIB), Franta (96% din PIB), Italia (132% din PIB)?! Cand colo mitocanii de la Bucuresti (chiar si in vremuriile pustiirii lui Dragnea) tot sunt la sub 38% din PIB ?!

      Ca sa nu mai vorbim ca cel putin in cazul Germaniei deficitele si datoriile fondurilor de pensii de stat si cele ale asigurarilor medicale + garantiile guvernamentale (cum ar fi cea pentru Nordstream II) sunt din motive obscure neincluse in datoria publica a tarii. Probabil pentru ca nu ar da bine in rapoarte :P Si asta cu toate ca ele nu vor fi platite de omuletii verzi de pe Marte. Iar daca nu le platesc martienii inseamna ca datoria publica germana e undeva intre nivelul celei franceze si a celei italiene…

      http://www.debtclocks.eu/public-debt-and-budget-deficits-comparison-of-the-eu-member-states.html

      Haideti, nu va sfiiti! Mai bagati chestii din astea geniale ca sa ne mai amuzam un pic…

      P.S. Probabil ca intr-un viitor nu foarte indepartat o sa primiti pensie o roata de avion din “succesul” Airbus… Ca in “succesuri” din astea sunt investiti banii dumneavoastra :P

      • Roland spune:

        Efectul migratiei pe teritoriul german a insemnt infiintarea ~625.000 de noi srl (gmbh). Ca sa stiti ce inseamna asta, inmultiti 600000 x 25000 euro/1gmbh … .Si ale naibii merg. Cu 1 profit de 1 euro, dar merg.

        • victor L spune:

          Exista intreprinderi care merg chiar cu pierderi! Se intimpla (si) in Iepoca de Aur :P
          Nu v-ati pus problema ce si cum?
          De memorat: “Cu 1 profit de 1 euro, dar merg.”

          • Roland spune:

            1. vorbim de firme infiintate de-a lungul 1 an ;
            2. 625000 x 25000 euro = 15,6 mlrd euro blocati in favoarea statului german ;
            3. ce mai conteaza profitul de 1 euro, fata de TVA colectat, pt. firme infiintate de-a lungul 1 an .
            Stiu, va doare ; insa mai intelept e sa ii lasati pe germani sa mearga pe drumul pe care si l-au ales, ei neplangandu-se de nongermani (de altfel, daca mergeti in istorie, prin 2011 – 2012, au dat cetatenie la 5000 de familii de irakieni – adica au dreptul la pensie …).
            Nu fiti trist, oricum ati fi ratat startul … . Nu suntem buni de nimic. Nici macar sa dam de lucru la ai nostri; daramte la atii .
            PS Ahh, ba da, suntem buni sa ii criticam pe nemti, un stat cu cu patrimoniu declarat de ~5500 mlrd euro .

            • Josef Svejk spune:

              Io zic să luați atitudine și să informați corect autoritățile nemțești. Că ele în loc să vadă profitul de la +600000 de GmbH-uri (plus TVA :P ) umblă cu dezinfomări trumpiste despre așa zise zeci de miliarde pe care cică Germania le-ar decarta anual ca să aibă privilegiul de abeneficia de hărnicia, expertiza și spiritul întreprinzător al abinuțelor ajnunse în Germania din spațiul bogat în cultură, tehnologie și etică a muncii, cuprins între Gange și izvoarele Nilului… :P

              http://www.dw.com/en/germany-spent-20-billion-euros-on-refugees-in-2016/a-38963299

        • Josef Svejk spune:

          Excelent!! Păi dacă migrația ilegală a avut atâtea efecte benefice, de ce a trebuit Germaia să-i mituiască pe turci cu miliarde grele ca aceata să-i țină în Turcia pe migranți?! Nu era mai simplu să-i lase să vină în continuare și se mai făceau un milon sau două de GmbH-uri cu măcar câte 1€ profit fiecare… Oare n-are trebui să-i trimiteți rapid un mail cancelăresei ca să-i explicați situația și mai ales avantajele ei?! :P

          Nu știu cum să vă spun, dar eu auzisem o poveste mult mai tristă. Și anume că anul trecut din cei 1.5 milioane de migranți aduși să le plătească pensiile germanilor doar 63 își găsiseră ceva de lucru, iar din ăștia 50 la poșta germană… Cică aproape 80% din ei nu se pricep la nimic și aproape toți refuză să urmeze orice cursuri de calificare sau de limba germană… Probabil din cauză că-și așteaptă rândul al înființarea GmbH-ului aferent :D

          http://fortune.com/2016/09/14/germany-hiring-refugee/

          • Roland spune:

            Daca va luati dupa ziare (si alea anglo-americane), … asa va trebuie. Luati-va dupa statisticile germane .
            Important e ca Germania a avut bani sa dea Turciei. Cat a avut interes.Acu, fiecare isi vede de drumul sau. Erdogan vede spioni, spionaje si atente peste tot; Germania vede tehnologie, bani si contracte peste tot . Pana si in Iran (acolo unde de 1,5 ani de cand au trecut la un alt regim, USA nu a contracta nimic), ori in Afghanistan (acolo unde Trump, vineri, s-a ratoit la generalii sai ca nu exista contrafte, iar razboiul … fu ineficient).Noroc ca am oprit noi negocierile cu Rheinmetall si mai plusa ceva elicoptere Bell de Ro.
            Nu stiu ce cititi, insa acum 2-2,5 ani,inainte sa inceapa incepuse nebunia (fobia), l-am vazut la fostul cancelar Schmidt, impreuna cu mistr de finante aratand clar cum migrantii vor lua locul celor ~1,3 mil. de someri germani (care in veci nu vor munci).
            Prima masura a fost inceperea invatarii lb. germane, sub conditia acordarii de ajutoare sociale . IMI ESTE GREU SA VA FAC SA INTELEGETI (PREDISPUS FIIND SA NU VRETI SA INTELEGETI) O DIAGRAMA SIMPLA CU NR. DE MIGRANTI , SUMA INVESTITA SI DURATA INVESTITIEI.

            Excelent!! Păi dacă migrația ilegală a avut atâtea efecte benefice, de ce a trebuit Germaia să-i mituiască pe turci cu miliarde grele ca aceata să-i țină în Turcia pe migranți?! Nu era mai simplu să-i lase să vină în continuare și se mai făceau un milon sau două de GmbH-uri cu măcar câte 1€ profit fiecare… Oare n-are trebui să-i trimiteți rapid un mail cancelăresei ca să-i explicați situația și mai ales avantajele ei?! :P
            Nu știu cum să vă spun, dar eu auzisem o poveste mult mai tristă. Și anume că anul trecut din cei 1.5 milioane de migranți aduși să le plătească pensiile germanilor doar 63 își găsiseră ceva de lucru, iar din ăștia 50 la poșta germană… Cică aproape 80% din ei nu se pricep la nimic și aproape toți refuză să urmeze orice cursuri de calificare sau de limba germană… Probabil din cauză că-și așteaptă rândul al înființarea GmbH-ului aferent :D

            • Josef Svejk spune:

              Văd că ați plagiat în utimele două paragrafe ale postării dumneavoastră întrebarea pe care v-am pus-o și tot nu mi-ați răspuns la ea. :P Așa că vă mai întreb încă odată:

              Dacă migranții din lumea musulmană sunt așa de rentabili pentru Germania, păi de ce trebuie plătiți turcii să nu-i lase să scape?! N-ar trebui de fapt nemții să mai aducă prospătură (măcar 2-3 milioane) din taberele de refugiați turcești?! Sau dacă chiar vor să o pună de profit adevărat pot aduce direct de la sursă din Pakistan vreo 30-40 de milioane cu vapoarele :D Vă dați seama ce crește economia germană dacă ăștia înființează vreo 15-20 de milioane de GmbH-uri?!

              Când colo văd că nemții se tânguie că migranții i-au costat 20€ miliarde doar în 2016. Iată ce zice Deutsche Welle oficios german (să nu spuneți că e și asta propagandă anglo-saxonă :P ):

              http://www.dw.com/en/germany-spent-20-billion-euros-on-refugees-in-2016/a-38963299

              Iar mai nou, că tot vin alegerile. bunii germani și-au amintit că tratatul de la Dublin zice că candidații la azil trebuie să depună cererea în prima țară UE unde ajung, deci se apucă să-i trimită înapoi în Grecia (tot din oficiosul nemțesc):

              http://www.dw.com/en/germany-to-deport-asylum-seekers-back-to-greece/a-37127891

              P.S. Dom’le dacă ați fi fost vre-odată într-o țară arabă nu v-ți mai fi aberat în halul ăsta. E o sărăcie lucie. În Cairo și Alexandria trăiesc milioane de oameni ce n-au avut nicodată un acoperiș deasupra capului. Cu toate astea n-au mișcat niciodată nici măcar un deget ca să iasă din mizerie. Stau cât e ziua de lungă la cafenea sau pe maidane și discută aprins dar plini de competență poilitică mondială. Nu se obosesc nici măcar să miște balega lăsaă de o vacă sau cal la un metru de ei în fața „terasei” :P

              Dintr-o dată oamenii ăștai care n-au făcut nimic din moși strămoși ajung în Germania unde primesc casă și masă de pomană. Plus bani de buzunar lunar mai mult ca o leafă zdravănă în Siria sau Egipt. Plus că pot prăda după pofta inimii că nimeni nu le smulge ungiile, zdrobește câte un testicul sau să le taie niscai deș’te cum face „poliția” Frăției Musulmane la ei acasă… Dumenavoastră chiar vă așteptați ca ăștia să vă plăteacă pensiile?!?! :D :D :D Io zic să încercați mai bine la Loto…

              Cât despre germana obligatorie pe care o învață migranții din lumea musulmană vă recomand cu căldură o excurse la Berlin înspre vehiul aeroport Tempelhoff, în zonele Neukoelln și Kreuzberg unde trăiște grosul turcimii din Berlin. Sunt din ăștia la a 3-a generație care vobesc mai puțină germană ca mine, ce nu știu mai mult de fo’ douj’de cuvinte nemțești, iar dacă chelnerul nu știe engelză trebue să dau din mâini să iau o bere… :P

            • Roland spune:

              Nu au fost plagiate cele 2 paragrafe; ele au ramas in camp, copiate fiind ca sa lucrez pe textul dvs.
              1. Nu toti turcii ce lucreaza majoritar in industria automotive sunt cetateni germani. Nici nu vor fi! La pensionare, in loc de pensie si ajutor social, primesc un cec gras de ~ 200.000 euro (mai mic decat pensia pe … ani, cu care isi cumpara o casa in Bursa sau o ferma in Anatolia ;
              2. cititi datele Homepage – Federal Statistical Office (Destatis) https://www.destatis.de/EN/Homepage.html Diese Seite übersetzenHomepage of the Federal Statistical Office of Germany. … si scrieti-mi daca vedeti un – de 20 mlrd euro. Altfel spus, sunteti usor de sedus daca dvs. credeti ca 20 mlrd. euro pot fi usor de escamotat
              3. Acum 2 luni am fost in Berlin, exact in Kreutzberg. Nu si la Tempelhof. M-am decurcat perfect. Perfect s-au descurcat si indienii, si vietnamezii, si turcii din zona (malul Spree) . SURPRINZATOR, am fost avertizat de afinii germani ai sotiei (dar si de prietenii lor), sa nu incerc sa vizitez Pomerania, deoarece risc sa fiu batut, iar masina sa imi fie vandalizata. Stiu, au cele mai frumoase castele si cele mai superbe gradini, insa riscul de a fi spitalizat, m-a facut sa fiu prudent. “De la turcii din Berlin, risc ceva”,am intrebat eu? “Doar daca ciupesti o turcoaica de f..d”, mi-au replicat berinezii, “ori daca ii injuri”. OK, “dar voi stiti toti ca pot fi batut si masina facuta tandari de pomeranii vostri? Toata lumea stie acest lucru, inclusiv cancelareasa, insa ca si la voi, cele mai sarace zone sunt si cele mai soviniste (pana la nationalism), ca umare a lipsei de prespectiva, lipsei de cultura si lipsei de civilizatie; toti avem in casa un cos de gunoi si un WC … .

            • Josef Svejk spune:

              @Roland

              Păi aarcă era vorba că-mi explicați cum se face că Germania mituiește guvernele străine ca să-i nu-i mai lase pe bunii migranți musulmani atât de valoroși și productivi să ajungă în Germania. Cum e posibil așa ceva dacă pretindeți că ăia chiar au un efect benefic asupra țării?! :D Sau să înțeleg că ați mințit?! Nu se poate! mi-am zis… Tocmai dl. Roland?! :P

              Oficiosul guvernului german, Deutsche Welle (Vocea Germaniei), afirmă că Germania a avut de plătit 20€ miliarde doar în 2016 pentru a acoperi costurile migranților. Dumneavoastră veniti cu un link la oficiul German de statistică, ce nu zice nimic de nici o execuție bugetară si pretindeți că oficiosul german minte. OK. Dacă e așa dați-l în gât la guvernul german care-l plătește. :P Dar în prealabil ar fi frumos să aduceți totuși o dovadă cât de firavă că minte.

              Și ca să dovediți pe viu cum e treaba cu devastările cumplite ale excesului de alcool și/sau stupefiante, duceți delirul până-n pânzele albe și îndrugați prăpăstii despre turci care dacă nu reușesc să învețe germana se întorc în Turcia lor. S-au întors așa de mulți că din câteva mii, câți erau în anii ’60, sunt azi între 3 și 7 milioane …:D Dar până la urmă parcă ne spuneați că musulmanii vechi au noi sjnt o binecuvântare pentru biata țară neamțească. De ar trebui să die alungați sau mituiți să plece înapoi în Anatolia lor?! Aici deveniți deja grozav de confuz…

            • Roland spune:

              C a si mexicanii din SUA, nu mai conteaza daca ii mituiesti sau ii alungi. mai inainte trebuie sa ii folosesti pana la ultima picatura. Daca tii sub control rata criminalitatii si factorii criminogeni, daca musulmanii muncesc si isi platesc taxe,este OK.Sa nu uitam ca Turcia are cea mai intinsa retea de radio si TV, ceea ce face sa avem nevoie de ea, pentru musulmanitate (!). Ca si CSI, si Turcia are nevoie de UE. Deocamdata, inca nu am cazut intru totul de acord cu musulmanitatea cine, cum si de ce sa vina in UE. E o chestiune de temen scurt.
              Maturizeaza-te Svejk! Vrei, nu vrei, UE este din ce in ce mai puternica, iar SUA a inteles perfect acest lucru, cand Merkel i-a aratat telefonul lui OBAMA, DEMONSTRANDU-I CA A FOST ASCULTATA, IAR EI, NEMTII, STIAU ACET LUCRU. Seminificatia este urmatoarea: suntem egalii vostri (de fapt, superiorii vostri) in tehnologie .
              “Turcii matura strazile Frantei” Cine Dumnezeu a scris-o in anii 80 (parca) ?

            • Josef Svejk spune:

              @Roland

              Domnule,

              Eu inteleg ca Romania are cel mai ridicat numar de analfabeti functionali din UE (adica indivizi care stiu sa scrie si sa citeasca dar sunt incapabili sa inteleaga un text simplu), dumneavoastra insa pareati a depasi chiar si cele mai severe cazuri :P .

              intrebarea la care sunteti incapabil sa raspundeti, continuand sa va aberati cu entuziasm, este: Daca migrantii musulmani sunt asa de valorosi si productivi pentru Germania de ce acesta tara si-a inchis portile in fata lor si de ce incepe sa-i alunge?!

              Haideti, adunati-va puterile, incodati neuronu’ si sa vedem cu ce iesti la interval… :P

            • Roland spune:

              Pai, nu stiti dvs. sa puneti o intrebare simpla, dar absolut simpla. Fiindca nu aveti nici mintea, si nici imaginatia necesara de a cere o informatie banala.
              Cine a vorbit de mita? Unde ati citi de mita (de veghe patriei? romania marrre? comisarul.ro?)De ce nu o arestati pe Merkel pt. mita? De ce nu scrieti cateva sesizari catre Bruxelles ca Merkel este mituitoare…
              In alta ordine de idei, de la 800000 in 2014, au ajuns la 1000000in ian.2015 ca apoi sa creasc la 1.200000, iar acum sa fie 1500000, in timp ce Germania . Nu stiu prin ce bodega aflati informatiile , dar statisticile sunt altele.
              Cititi stimate domn, depasiti-va conditia de soldat, si dovaditi ca a fi svejk, nu e adjectiv … hi hi hi

            • Josef Svejk spune:

              @Roland

              Intrebarea la care sunteti incapabil sa raspundeti, continuand sa va aberati cu entuziasm, este: Daca migrantii musulmani sunt asa de valorosi si productivi pentru Germania de ce acesta tara si-a inchis portile in fata lor si de ce incepe sa-i alunge?!

              Haideți mai încodrdați un pic neuronu’ :P

  6. cib spune:

    UE e moarta dar e legata de scandura si tinuta in picioare sa para vie si colorata. Nu mai exista de mult colaborare, exista doar diktat al Berlinului. Vine tare din urma, cu mari pretentii ,baietelul din Franta ca deh, se vrea si el un mic Napoleon. In rest totul e vraiste. Ne mai bucuram doar din cand in cand cu tampeniile debitate de Junckers pe post de glume. Da, UE a ajuns cea mai mare tragi-comedie a contemporaneitatii. Un fel de Compania a 7-a sub clar de luna.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Adrian Luca


Adrian Luca

Adrian Luca, 38 de ani, este unul din primii specialiști din România în domeniul prețurilor de transfer, participant la introducerea în legislația națională a standardelor ... Citeste mai departe


Lansarea Centrului de Consultanta Istorica

Joi, 19 octombrie, de la ora 18.30, la Gallery (str. Leonida nr. 9-11, București, sector 2) va avea loc lansarea Centrului de Consultanță Istorică, primul centru specializat în acest domeniu din România. În cadrul evenimentului, cercetătorii CCI vor discuta despre diferențele dintre istoria oficială și consultanța istorică, ce înseamnă realizarea și documentarea unei investigații istorice, proces, film sau roman, dar și despre metodele și sursele consultanței istorice.

E randul tau

Pare-sa ca padurile tropicale, foarte sensibile la schimbari de clima (seceta, temperaturi ridicate)...

de: Sorin

la "O ipoteză fascinantă: Încălzirea globală antropogenă a început cu 7.000 ani în urmă, stopând o nouă glaciație! Se va schimba paradigma climatică actuală?"

Cauta articole

octombrie 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Sep    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)