Home » Analize »Economie »Opinie »Politica & Doctrine » Citesti:

Vine un nou “val”. Cum ne gaseste?

Daniel Daianu septembrie 9, 2013 Analize, Economie, Opinie, Politica & Doctrine
3 comentarii 2,972 Vizualizari

Se inmultesc semne ca banca centrala a SUA va sfarsi injectia de lichiditate ce  a avut loc prin cumpararea de obligatiuni si alte active (quantitative easing/QE), ca va trece la diminuarea lichiditatii din economie. Politica monetara a a Fed-ului are implicatii majore pentru restul lumii fiind o determinanta cheie a ceea ce unii numesc un “ciclu financiar global”; avem deja  cresterea randamentelor la obligatiuni (si in corespondenta, scaderea cotatiilor lor), la inversari de miscari de capital pe pietele internationale, care sunt in cautare de randamente mai bune. Marjele politelor de asigurare la obligatiuni suverane (CDS) s-au miscat in sus si pentru economiile emergente europene, inclusiv Romania. Este greu de admis ca alte tari cu greutate in spatiul global ar putea, daca ar vrea, sa compenseze terminarea operatiunilor QE ale Fed-ului. Economii emergente au fost deja lovite de semnele ce vin de peste Ocean si tarile care au suferit mai mult din cauza iesiriilor de capital sunt, nu in mod surprinzator, cele care au deficite externe, de cont curent considerabile (India, Indonezia, Brazilia, Turcia). Asa cum s-au plans la initierea programului de politica monetara neconventionala (QE), care a imprastiat noi cantitati mari de dolari americani in lume conducand la aprecierea multor monede locale, tot astfel, acum, se vede efectul nefast al plecarii “banilor calzi” (hot money). Se poate repeta un episod precum cel din 1997-1998, care a lovit cumplit economii asiatice? Probabil nu in aceeasi masura deoarece nu putine economii emergente au rezerve valutare consolidate si practica cursuri de schimb flexibile. Drept insa este ca deprecieri masive cresc inflatia si accentueaza tensiuni sociale acolo unde exista saracie multa.

Iesirea din programul de QE in SUA se va simti (mai mult decat se vede acum) in Europa. Nu intamplator oficiali ai BCE si ai Bancii Angliei s-au grabit sa spuna ca vor mentine rate joase de politica monetara atat cat este nevoie (adica nu s-ar alinia la schimbarea de macaz de peste Ocean); in acest context se inscrie si logica unei ghidari a expectatiilor (forward guidance), care incearca sa linisteasca pietele. Dar nu avem cum sa evitam intrebarea: ce se va intampla daca vom asista la conditii pe piete mai putin favorabile pentru finantare si refinantare? Desi, cineva ar putea replica ca conditiile prezente sunt “anormale”. Cum se vor misca fluxurile de capital, mai ales cele pe termen scurt? Are sens deci sa judecam unele date pentru economiile emergente europene. Sa nu uitam ca unele dintre ele au fost lovite napraznic de criza financiara fiind prinse cu deficite de cont curent de doua cifre, cu mari dezechilibre de cont curent si deficite bugetare structurale ascunse. Doua tari baltice, Romania si Ungaria au fost nevoite sa solicite asistenta financiara externa fiind confruntate cu « sudden stops » (inghetari de finantare), care puteau transforma lipsa de lichiditati in incapacitate de plata externa. Datele arata corectii macroeconomice de mare amploare in anii din urma. Deficitele de cont curent pentru Letonia si Lituania au scazut de la in jur de -13% din PIB in 2008 la -1,7 si respectiv -0,5 in 2012. In Ungaria deficitul de cont curent a mers de la peste -7% in 2008 la un surplus de 1,7% in 2012. Si in Bulgaria corectia a fost extraordinara (de la peste -20% in 2008 la -1,3% in 2012. Si la noi aceste deficite a scazut dramatic, de la cca -12% in 2008 (in 2007 a trecut de -13%) la cca -4% anul trecut. Romania a avut in perioada 2011-2012, totusi, alaturi de Polonia, cel mai ridicat deficit de cont curent intre tarile nou intrate in Uniune in, in jur de -4%. Pentru primul semestru al anului in curs cifrele indica un surplus al balantei curente, ceea ce pare neverosimil, mai ales ca si remiterile de la cetateni romani plecati in afara Tarii nu mai prea conteaza. Pe de alta parte fondurile europene, fie ele inca mici, intra in tabloul general. Ramane sa vedem ce vor arata datele la finele anului (unele prognoze vorbesc de un deficit anual de cca 1,5-2% din PIB). Este posbil ca lipsa de finantare bancara sa fi influentat importurile, iar exportule sa fi crescut si datorita eforturilor de a vinde acolo unde banul circula mai bine, pentru a scapa de lantul arieratelor din economia interna.

Cu ani in urma, gandirea conventionala care examineaza crizele de balanta externa mentiona pragul de deficit de cont curent de -5% din PIB ca fiind tragaci pentru tensiuni. Drept este ca se facea distinctie intre fluxuri autonome (intre care si FDI) si fluxuri atrase, volatile. Criza financiara mondiala de acum readuce in prim plan dezechilibrele externe (inclusiv in zona euro) ca dimensiune si natura. Tarile care au deficite externe mari sunt supuse unor presiuni mari. Si este bine ca reforma guvernantei economice inUE cauta sa intareasca nu numai disciplina bugetara, ci si gestionarea dezechilibrelor externe; a si fost introdusa o procedura de deficit excesiv care priveste dezechilibre externe.

S-au inregistrat corectii semnificative in finantele publice in economiile emergente din Europa. Cu exceptia Estoniei, in 2009, peste tot, deficitele bugetare urcasera rapid; au fost de cca -9% in Letonia, Lituania si Romania, -7,4% in Polonia, -8% in Slovacia si un respectabil -4.3% in Bulgaria. In 2012 numai Slovacia, Cehia si Polonia au avut deficite bugetare in jur de -4% din PIB. Pentru celelalte tari, inclusiv Romania, deficitele au fost de sub -3% din PIB in anul trecut. Acolo unde datoriile publice sunt mai mari persistenta unor deficite bugetare de peste -3% sunt amenintatoare. Aici gasim o explicatie poate pentru masurile luate de guvernul de la Varsovia privind sistemul privat de pensii. Fapt este ca datoria publica a Polonie a trecut in 2012 de 57% din PIB. Ungaria are cea mai mare datorie publica (peste 78% din PIB in 2012), dar a avut surplus de balanta curent in acel an si are surplusuri comerciale remarcabile. O zona  nevralgica pentru balanta externa a Romaniei este deficitul comercial, care pana in 2012 nu scazuse sub -5% din PIB (cel mai ridicat nivel intre tarile CEE). Aici vedem de ce sunt necesare masuri care sa favorizeze alocarea resurselor catre sectoare ce produc bunuri exportabile si care pot inlocui importurile. Datoria publica a Romaniei (de cca 37% din PIB) in 2012 este la nivelul median in CEE: sub a Polonie (57%), Ungariei (78%), Cehiei (46%) si Slovaciei (52%), in rand cu cea a Letoniei si cea a Lituaniei (ambele de cca 40%) si peste a Estoniei (10%) si a Bulgariei (18%) in 2012. La datoria externa totala (publica si privata) Romania este la un nivel de in jur de 75% din PIB, fata de Ungaria (125%), Letonia (136), Bulgaria (95%), Estonia (98), Polonia (72%), Cehia (60%), Slovacia 75%).

Una peste alta, tarile nou intrate in UE ( CEE) stau mai bine decat alte economii emergente avand in vedere ca nu au deficite de cont curent mari (sunt sub -5% din PIB) si au, cu exceptia Ungariei, datorii publice mult sub media din UE (care este de aproximativ 85% din PIB). Daca economiile din zona euro o vor duce mai bine aceasta va ajuta si pe cei 10 sa amortizeze mai bine “valul” ce va veni din terminarea programului QE. Dar semne de intrebare persista, fiindca socul de peste Ocean poate complica viata unor tari din zona euro, poate chiar opri relansarea economica acolo si cum economiile emergente sunt legate ombilical de acea zona intuim efecte negative. Iesiri de capital pot pune presiune pe pe cursuri de schimb in masura in care non-rezidentii detin volume importante din titlurile de stat emise de tari (pentru Romania acest volum este de aproape 30%). Conteaza mult si care este ponderea indatorarii pe termen scurt in datoria externa totala.  Cehia, Ungaria si Romania aveau in 2012 ponderi intre 10% si 15% , mai mult decat restul tarilor din grupul celor 10. De asemenea, unde euroizarea este inalta, cursuri de schimb flexibile au eficacitate limitata. Dezintermedierea financiara continua, asa cum arata si datele privind Romania (cca 5 miliarde euro reducere expunere a bancilor straine, potrivit datelor BNR), ceea ce complica finantarea inerna a economiei. Pietele de capital sunt prea firave pentru a compensa acest fenomen. Nici nu exista apetit pentru investitii directe. Unii se leagana cu gandul ca banii fierbinti ce pleaca din Asia ar putea fi parcati in Europa. Dar, este aceasta ceea ce dorim pentru sanatatea unei economii? Care ar fi unele constatari cu relevanta pentru Romania?

-                      corectiile macro provocate de criza au fost necesare, chiar daca au fost extrem de dureroase; din punct de vedere al dezechilibrelor actuale Romania este mai bine bine pregatita decat in momentul declansarii crizei. Dar aceasta nu ne scuteste de posibile neplaceri.

-                      este de vazut daca evolutia balantei curente in prima parte a anului 2013 exprima un fenomen de adancime pozitiv;

-                      cresterea de datorie publica a fost inevitabila in conditiile imploziei economiei private (care facuse grosul indatorarii externe) si stoparii finantarii externe;

-                      este bine ca nivelul datoriei publice pare sa se fi stabilizat

-                      acordurile de asistenta financiara si aranjamente preventive sunt utile;

-                      este vital sa fie marita absorbtia de fonduri europene ca mijloc de a contracara posibile iesiri de capital (dincolo de alte virtuti ale resurselor europene atrase)

-                      rezervele valutare ale BNR sunt considerabile, peste 32 miliarde euro; ele sunt ranforsate de existenta tampoanelor de la MFP; ar fi bine sa beneficiem de aranjamente cu BCE prin care titluri de stat romanesti sa fie acceptate drept colateral (mai ales ca Romania a iesit din procedura de deficit excesiv)

-                      euroizarea inalta restrictioneaza spatiul de manevra al BNR in a folosi cursul de schimb pentru ajustare (Cehia se afla in alta situatie din acest punct de vedere)

-                      reforma companiilor de stat trebuie facuta cu consecventa, in mod ferm; aceasta reforma ar ameliora perceptia Romaniei, dincolo de efectele pozitive pentru economie;

-                      avem nevoie de diplomatie economica agresiva care sa aduca investitii straine directe

Pe plan mai general, conteaza in Europa ce se intampla cu Uniunea Bancara (fiindca suntem interesati ca zonei euro sa ii mearga mai putin rau). Un mecanism comun de supraveghere (single supervision mecanism/SSM) nu este suficient; este nevoie de dispozitive financiare efective pentru stabilizare (financial backstops) . In economia globala este necesara o revenire la logica si spiritul aranjamentelor de la Bretton Woods, care au incercat sa concilieze imposibilitatea de a avea miscarea deplin libera a capitalurilor cu stabilitatea cursurilor de schimb (pentru a incuraja comertul) si autonomia politicii monetare. Helene Rey, professor la London Busienss School, spune ca “trilema imposibilitatii” este in fapt o “dilema” avand in vedere impactul politicii monetare a SUA in economia globala. Este ceea ce aminteam prin functionarea unui “ciclu global”, dar care nu este exact ce are in vedere Claudio Borio, de la Banca pentru Reglementari Internationale, cand examineaza relatia intre finanta si economie si identifica cicluri financiare lungi. Morala, in opinia mea, ar fi ca asa cum dupa al doilea razboi mondial s-a pus in aplicare un regim international (policy regime) care sa promoveze comertul si stabilitatea necesara pentru reconstructie economica, tot astfel este bine sa se procedeze acum. Aceasta inseamna coordonare de politici intre economiile cu alonja globala (SUA, UE, China), inclusiv in ce priveste cursurile de schimb si miscarea capitalurilor volatile, reforma finantelor globale, atentie acordata de economiile mari externalitatilor pe care produc si care afecteaza mersul economiilor emergente. Acolo unde controale asupra miscarilor de capital nu sunt posibile (cum este in UE) este obligatoriu sa se recurga la instrumente macro-prudentiale. Un nou regim international implica, prin urmare,  o refoma profunda a functionarii finantei, un nou sistem de reglementare si supraveghere, revenirea la o versiune a legislatiei Glass Steagall, care a separat activitatea bancara obisnuita de cea de trading/speculatie, reglementarea sectorului bancar umbra, a pietelor de capital. Iar Europa (EU) trebuie sa fie varf de lance intr-un asemenea demers. Suntem inca intr-o perioada de gestionare a crizei economice.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "3 comments" on this Article:

  1. alex spune:

    Daca scenariul acesta va avea loc intr-o varianta extrema, romanii vor gasi repede destinatie pentru economiile lor “de-o viata”: un apartament la 10.000 EURO (2-3 camere).

    Bancile si statul vor fi cele care vor avea de suferit in cea mai mare parte.

  2. iosiP spune:

    Astept cu nerabdare ca dolarul sa devina rar si scump… si-apoi China sa cumpere 30% din activele americane.

    Romani stabiliti in SUA, pregatiti-va ca la prezidentialele urmatoare sa alegeti intre Sheik al-Bumin bin Omial si Kum Nai Ban ;)

  3. Vasile Moldovan spune:

    ˝Vine un nou “val”. Cum ne gaseste? ˝
    Rău ne găseşte! De asta s-a preocupat cu ˝competenţă˝ alde Victor Ponta pe care cu spor îl consiliaţi!



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Daniel Daianu


Daniel Daianu

Ministru al finanţelor între 1997-1998, profesor universitar la Departamentul de Relaţii Internaţionale şi Integrare Europeană din cadrul SNSPA, membru corespondent al Academ... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)