Home » Economie »Politica & Doctrine »Societate/Life » Citesti:

Vrem economie, nu religie și etnie

Victoria Stoiciu iulie 31, 2014 Economie, Politica & Doctrine, Societate/Life
43 comentarii 3,197 Vizualizari

Imaginați-vă o țară oarecare. O țară în care 41% din populație este expusă riscului de sărăcie și excluziune socială. 72% din copii acestei țări suferă de diverse forme de privațiune materiale. Doar jumătate din populația activă are un loc de muncă, un sfert din angajați muncesc pe salariul minim, care e unul derizoriu, iar o treime din  cei apți de muncă au plecat peste hotare din cauza lipsei de perspectivă și a sărăciei. În respectiva  țară, nu au avut loc recent războaie inter-etnice și nici tensiuni religioase, în schimb se duce un război tacit între cei puțini, ce au acces la resurse și cei mulți, aproape o treime din totalul populației, care suferă de lipsuri materiale severe.  Principalele discriminări înregistrate nu sunt pe criterii de rasă sau religie, ci pe criterii de apartenență socială. Cu toate astea, disputa în care sunt prinși politicienii acestei țări și în care riscă să fie antrenată și o bună parte a populației se poartă în jurul naționalismului și a religiei. Nu este absurd?

Această țară este, așa cum e lesne de ghicit, Romania secolului XXI, în care, în anul de gratie 2014, vom fi martorii unei confruntări electorale în care, așa cum se anunță deja, principalele teme electorale vor fi naționalismul și religia. Noua alianță a dreptei și-a împopoțonat preventiv titulatura cu numele de creștin, iar candidatul stângii se mândrește că e ortodox.   Sondajele de opinie ne arată în mod constant că principalele griji ale oamenilor sunt de natură economică: sărăcia și șomajul. Deși indicatorii macroeconomici arată că România a ieșit oficial din criza economică, avântul macroeconomic nu e resimțit: 87% dintre români au o părere proastă despre starea economiei naționale. Și asta pentru că salariile românilor în anii de criză au crescut doar nominal, în timp ce salariul real e mai mic decât era în 2008. Pentru că în aprilie anul acesta aveam doar cu 48.000 mai mulți salariați decât în aceeași perioadă a anului trecut, dar cu 300.000 mai puțini salariați decât în anul 2008, în pofida unor modificări ale legislației muncii care a flexibilizat relațiile de muncă și a șubrezit condiția angajatului.

Cu toate astea, discuțiile nu se vor purta pe viziuni economice sau de dezvoltare. Nu că s-ar fi întâmplat asta vreodată la noi. Dar în trecut, deși erau lipsite de consistență și argumente, dezbaterile electorale erau structurate în jurul unor clivaje care aveau mai multă relevanță pentru societate la momentul respectiv: privatizare, modernizare, anticorupție.  Fată de acestea, naționalismul și religia au tot atâta relevanță în acest moment pentru bunăstarea și viitorul românilor pe cât are rinocerul negru care trăiește în Africa și e pe cale de dispariție.  Atât religia, cât și naționalismul sunt ceea ce se cheamă în engleza a non issue.

Dar asta nu însemnă că aceste teme nu vor mobiliza electoratul. În definitiv, e bine cunoscut că atunci când economia șchiopătează și incertitudinea crește, temele identitare reprezintă un refugiu numai bun pentru politicieni incapabili și votanți speriați. Nu e deloc exclus ca  învingătorul cursei prezidențiale să fie cel care va câștiga concursul electoral întitulat Cine e mai bun român?, iar vioara numărul unu în campanie să fie BOR. Implicarea BOR nu ar fi, totuși,  o premieră –  amestecul acesteia în politică prin susținerea  a diverși candidați sau partide e veche și bine-cunoscută.  Premiera acestei campanii va fi, însă, implicarea BOR de partea unui candidat creștin ortodox împotriva unui contra-candidat protestant, neortodox. Iar ceea ce va rezulta de aici nu va fi doar o diluare a limitelor dintre sfera religioasă și cea laică și o consolidare a relației incestuoase dintre stat și biserică. Ceea ce va rezulta va fi un melanj periculos, exploziv de intoleranță religioasă și etnică ale cărui consecințe le vom resimți mult după încheierea campaniei prezidențiale. Așa cum vom resimți din plin că lăudata calitate  de bun român nu face ca românii să o ducă mai bine. Dar, din câte se pare, religia și etnia bat economia.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "43 comments" on this Article:

  1. Mara spune:

    Secera si ciocanul., astazi sunt crucea si tigaia.

  2. Bogdan Rusu spune:

    In Romania competitia electorala nu implica o dezbatere rationala asupra problemelor importante, ci un meci de box. Zona identitara ofera ringul cel mai adecvat, e propice descatusarii pasiunilor iar bataia da ocazia publicului de a huidui si de a injura pe suporterii celuilalt. De aceea apar temele identitare in discutie.

    • Anca spune:

      Eee, stai tu linistit, ca doar nu e o idee nutrita la talciocul intelectualilor fiecarui partid politic romanesc. Aceeasi poezie lirica pusa pe “repeat” unge sufletele electoratelor din Occident cam de prin 2009 incoace. Exemple de actualitate: alegerile europene si campania dlui Cameron in Marea Britanie.

      • Bogdan Rusu spune:

        Nu zic nu, insa prin alte parti se mai poarta si discutii de principiu, polemici rationale la noi se poarta numai “ba pe-a ma-tii” din principiu. La noi competitia electorala e numai chestiune de pamflet fara idee, numai cotonogeala retorica. Se pare ca asa a fost cam intotdeauna, Petre Pandrea nu vedea alta solutie decat reducerea vietii politice la o competitie edilitara (mi se pare ca in Helvetizarea Romaniei).

  3. Razvan spune:

    Economie este importanta dar cand este saracia mare administratia este si ea importanta. Or, adninistratia cere o forma de scolarizare pentru ca s’a birocratizat, iar scoala are treaba cu limba si limba cu etnia, si etnia cu tribul, iar cand sunt saraci oamenii tind spre solidaritati tribale. (Omul sarac e monoglot.) Si se creaza un cerc vicios care infunda economia in smarcurile schimburilor tribale ale economiei de subzistenta.
    Si in viata tribului pe langa seful de trib mai e si vraciul sau vrajitorul sef… si aici intervine mitra si cu patrafirul. Omul sarman ce sa faca… gaseste alinare intr’o lume care pare ca ii sta impotriva.
    Pentru ca o economie sa functioneze ar trebui sa oamenii sa perceapa ca statul este al lor in sens politic si nu etnic, sa nu perceapa guvernul ca pe niste “ei” care cer taxe exorbitante pentru propria lor bunastare personala. Dar pentu ca sa existe “noi” sunt multe lucruri de schimbat dar in primul rand un proiect comun care sa ii atraga pe oameni, o viziune, o dorinta pentru ca noi sa fim mai bine.

  4. it_s__not_news spune:

    Stimata doamna,

    Ati afirmat ca “religia și etnia bat economia.”, cu suparare. Fals. Va aduc aminte ca Ceasca a fost dat jos din motive economice. Eu cred ca tensiunile in societate se acumuleaza si ca dobitocii de la conducere (dreapta sau stinga, nu conteaza) pe linga faptul ca sint prosti, in marea lor majoritate, sint orbi si surzi. Explozia sociala va veni, fara indoiala, daca se continua in acest ritm.

    • Gore' spune:

      Nu va veni curand. Exista plecarea la munca in strainatate si exista inca suta de euro de schimbat.

    • Ioana spune:

      Credeti? Mi-as dori sa fie asa cum spuneti si sa sparga odata buba, dar tare ma tem ca nu se va intampla prea curand. In 1989 a fost un context european de exceptie si nu sunt sigura ca in lipsa lui s-ar fi ajuns la ce s-a intamplat in decembrie. Acum contextul e cu totul altul. Tensiunile exista, dar ele nu depasesc frustrari individuale care se refuleaza tocmai in religie, nu numai, dar in mare parte. Iar cei care ne conduc nu sunt atat de idioti incat sa nu stie asta.

      Mie mi se pare ca societatea romaneasca actuala e alcatuita din individualisti incapabili de solidaritate organizata, de un proiect comun. Cei care ar putea schimba ceva, fie pleaca, fie se refugiaza in spatiul privat, iar ceilalti se refugiaza in biserici si in “mandria ca sunt romani”.

  5. alex spune:

    Voteaza deci dreapta, draga Victoria. Prin dreaspta spre stanga, nu-i asa?

  6. Dedalus spune:

    Cand cauza e indepartata in timp de efectul ei, devine dificil de gasit.

    In Romania cauza acestei situatii sta in educatia precara, aflata pe o traiectorie descendenta de mult prea mult timp.

    Subrezite de necunoasterea cronica, institutiile sociale cad in ruina, unele mai repede, altele mai incet.

    La cererea masiva de protective sociala raspund familia extinsa (traditionala carja inca din vremea comunismului) si statul, prin politica de cumparare a voturilor.

    Aceasta redistribuire a veniturilor, sui-generis duce la ascunderea cauzei restructurarii sociale, anume cronicizarea incluturii si necunoasterii.

    Spun restructurare si nu destructurie, deoarece se formeaza noi relatii sociale, la nivel de grup si individual. Aceste noi relatii se bazeaza pe individualism, pe devalorizarea morale si eticii, pentru a face loc cantitatii, ca masura a tuturor lucrurilor: mai multe masini, mai mari vile, mai multi bani etc. Dar acest fenomen nu ofera si neesarul reper spiritual, de care se pare ca oamenii au nevoie. In gaura lasata de morala si de etica se strecoara nu biserica sau religia, ci ritualul -investitie, adica “Da-mi Doamne!”, un fel de trade-off: “Eu aprind trei lumanari, Tu Doamne da-mi sanatate in schimb!”

    Biserica devine o banca, iar o banca ce-ti indeplineste dorintele fara effort, doar daca aprinzi lumanari – asta e o valoare nationala. Trebuie aparata, nu?

    De aici nevoia de identitate nationala, dar nu in sensul unui grup mai larg, ci in sensul unui steag sub care se inroleaza aparatorii Bancii Ortodoxe si ai Tatucului Stat.

    Cuvintele inseala. Nu avem aici crestinism orthodox, nu avem identitate nationala in intelesul lor de DEX. Aceste cuvinte sunt astazi etichete desprinse de o sticla de vin bun si lipite pe sticle de rachiu de pufoaica.

    • Adrian spune:

      Aveți dreptate. Aș ruga-o pe autoare să comenteze afirmația potrivit căreia sistemul contabil francez a distrus sistematic micile întreprinderi. Altfel, lozinci mai cu ” față umană” se pot inventa numaidecât, dar tot lozinci rămân..

    • Harald spune:

      Aceeași problemă a fost valabilă și la catolici, nu doar la ortodocși. Schimbarea, absolut minoră la prima vedere, a venit din partea lui Martin Luther: el nu credea că păcatele se pot răscumpăra cu bani. Și asta a schimbat fața unei mari părți din Europa. Când vom vedea și un ierarh ortodox care să propovăduiască același lucru? :P

      • Dedalus spune:

        Luther nu a fost primul care a incercat schimbarea, el este doar cel care a reusit… Jan Hus a incercat si el o reforma antipapala, fara succes, sfarsind ars pe rug.

        Nici Luther nu ar fi reusit, daca nobilii germani si comerciantii Hansei, deopotriva, nu l-ar fi sustinut.

        Ortodoxia este insa altceva, cu un set de reguli tolerante, mai degraba umana si intelegatorare decat riguroasa si ritualica, ortodoxia nu are potential de a starni revolte impotriva sa si, in afara unor scrasnete personale, nu are nici opozitie reala.

        Mult de discutat aspra rolului religiei in transformarile sociale in istorie.

        Dar revenind la Romania, nu cred ca exista o imixtiune dorita a ierarhiei ortodoxe in politica. Mai degraba exista o atragere a acesteia in jocul politic, din doua parti:
        - prin apeluliurile mai mult sau mai putin directe ale conducatorilor politici
        - prin asteptarile electoratului – evident se cere satisfacerea lor, cel putin la nivel de propaganda.

        Rolul ortodoxiei este ingrat in acest moment, dupa mine: nu poate sa se implice in jocul politic in mod direct (si nici nu o face la nivel institutional) dar datoria sa este sa faca, altfel deroga de la rolul sau psiho-social declarat.

        Tensiunea mi se pare relevanta sub aspectul epuizarii resruselor doctrinaire si de actiune, fapt ce lasa loc destul cultelor protestante, mult mai penetrante si mai puternice sub aspect organizatoric si al mobilizarii prin miza.

        Se va reforma ortodoxa? Eu spun ca da, doar ca va fi o reforma discrete si graduala.

        • Harald spune:

          Rolul ortodoxiei este nefast, pentru că acceptă ca Gigi Becali să-și răscumpere păcatele cu bani, eu despre asta vorbeam. S-a umplut România cu picturi de ctitori de biserici în costume Armani și de mitropoliți coborând din Mercedes-uri, asta face ortodoxia tolerantă pe care o proslăviți dvs. E tolerantă cu corupția, e tolerantă cu homosexualitatea din mănăstiri, e tolerantă cu orice, dacă asta aduce bani. Pe lumea asta există credință și fără religie, dar ortodoxia reușește performanța să demonstreze că există și religie fără credință!

          • Gore' spune:

            In ziua in care a-aparut butada cu “nu fa ce face ci ce zice popa”, toata paradigma trebuia reevaluata.

          • Dedalus spune:

            Sunt doar trei alternative in Romania de astazi:
            a) crestin orthodox
            b) alte religii/culte
            c) ateu

            Credinta fara religie (a se citi “fara ierarhie”) este accesibila numai unui numar redus de personae, deoarece presupune un effort foarte mare de citire si intelegere.

            Puterea exemplului … eu cunosc personae din ortodoxie care sunt cu adevarat atasate acesteia.

            Scrierile ortodoxe vorbesc despre toleranta, la fel cum si Coranul vorbeste despre toleranta, iubire si intelegere. De fapt, cam orice religie vorbeste despre asemenea lucruri. Ortodoxia ar face parte din religiile mai tolerante, comparative cu catolicismul de exemplu.

            Excese si profitori au fost, sunt si vor mai fi prin toate religiile.

            Esenta discutiei este insa despre rolul bisericii (=ierarhie) in noile realtii politice si sociale, mai degraba decat despre capacitatea interna a ortodoxiei de a-si impune regulile sale slujitorilor de cult.

            Din pacate, discutiile despre religie au tendinta de a degenera in confruntari pro si contra unor comportamante.

            Dar comportamentele sunt rezultatul asumarii sau impunerii unor roluri sociale. Cauzele acelor scjhimbari sociale sunt interesante si elocvente, mai degraba decat cauzele unor comportamente deviante individuale.

            De ce ortodoxia joaca un rol politic, fara sa si-l fi propus de fapt vreodata? Asta este o mare intrebare.

            Acolo unde ierarhia intervine direct in social si politic – cazul Opus Dei, spre exemplu – acest lucru este dorit, este clar si evident (desi discret).

            Eu am emis doar o ipoteza despre cum a ajuns ortodixia sa joace un rol politic, fara sa-si doreasca asta.

        • Harald spune:

          Biata ortodoxie, cum a ajuns ea victima politicienilor corupți! :P

          Poate dacă n-ar mai vrea mereu bani publici (pe care politicienii sunt cei care îi alocă) pentru a construi biserici din 500 în 500 de metri, și-ar putea menține echidistanța. Dar cu susținători ca dvs., care îi găsesc scuze pentru orice, biata ortodoxie se va strădui să termine încă vreo mie de biserici. A propos, știați că sunt 18.000 de biserici și doar 460 de spitale? Oare nu s-ar putea descurca România și cu numai 15.000 de biserici? Așa, cu un pic de smerenie, cum i-ar sta bine unui ortodox cu teamă de Dumnezeu?

          • Dedalus spune:

            Eu nu sustin si nici nu sunt impotriva. Doar analizez.

            • Dedalus spune:

              Ridicarea bisericilor nu ar fi posibila daca oamenii nu ar dona acei bani. Pe de alta parte, cate scrisori au aparut pentru marirea numarului de spitale?

              Oficial, ierarhia ortodoxa nu se implica in politica si nici nu avem informatii obiective si cantitative despre asa ceva, fie si la nivel individual.

              Repet, sunt si tot felul de rataciti, cum sunt peste tot – de la lucratorii la supermarket la credinciosii musulmani. Sunt, evident, si multe orgolii personale in joc, cum iarasi sunt peste tot. Nu putem insa sa judecam dupa aceste deviatii. Putem gandi de ce apar, dar asta ne indeparteaza de intrebarea fundamantala – de ce partidele politice simt nevoia apelului la credinta pentru propria legitimare.

              Subiectul discutiei este de ce candidatii politici fac apel la religie in jocul politic, nu daca ortodoxia este implicata sau nu in sa spunem- malversatiuni sociale.

              Sigur, este si acela un subiect – dar e altul.

            • Harald spune:

              Care oameni să nu ”doneze”, primarii aflați în campania electorală? :P

              Exprimați niște idei foarte inocente despre cum funcționează construcția de biserici în RO. Chiar aveți sincer impresia că 200 de babe donează câte 200 de lei și gata biserica? Se alocă fonduri publice în neștire pentru construcția acelor biserici, de către autorități publice de la toate nivelele. Dă și Primăria, dă și Consiliul Local, dă și Consiliul Județean, dă și Guvernul etc.

              Inclusiv de aceea nu sunt de-acord cu ideologia promovată de doamna Stoiciu, sunt mult prea multe fonduri publice disponibile, așa ajung cheltuite iresponsabil. Sigur că ”apărătorii credinței” se trezesc imediat să comenteze că asta e dorința majorității, de parcă acea majoritate chiar ar produce banii respectivi. Însă a construi biserici din 500 în 500 de metri chiar e risipă. Nu ești mai aproape de Dumnezeu dacă ai biserică în fața blocului, poți să faci un efort să traversezi bulevardul pentru a ajunge la cea mai apropiată.

  7. Ethnos spune:

    Aceleasi sondaje pe care le etalati fara prudenta, absolut necesara in cazul statisticilor, arata ca nu exista institutie sociala in care cetatenii Romaniei sa aiba incredere mai mare decat..BOR. urmata de obicei de Armata, care e “nationala”, adica instrument al “statului national roman”, stat al etniei romane, majoritare si fondatoare.
    Cum politicienii se hranesc cu sondaje (inclusiv cei laici/atei), materie prima precursoare pentru discursurile lor publice, ei isi adapteaza comunicarea catre electorat in functie de rezultatele sondajelor.
    Nu cred sa fie cineva printre cei care citesc pe contributors si care sa isi inchipuie ca lui Ponta ii pasa cu adevarat de ortodoxie ca expresie a sentimentului religios (de altfel inerent fiintarii, vezi studii in psihologia experimentala, antropologul Pascal Boyer si altii), preocuparea sa e pentru fenomenul social numit “ortodoxie”.

    Religia si etnia au structurat organizarea politica in Europa, inca din antichitatea greco-romana. Si continua sa o faca peste tot in lume. Suntem martori la conflictele etnice din Ucraina si cele religioase din Orientul Mijlociu. Aveti acum crize politice majore in state occidentale ultrasecularizate (luati exemplul ultimului mare stat socialist european, Franta, acolo unde inca exista oficial partide..trotkiste) cu impact identitar etnic si religios.
    E facil sa spunem ca “nu avem nevoie” de religie si etnie, e la fel de steril si demagogic precum “nu avem nevoie de boli”. Toate acestea exista si daca nu suntem doar utopisti frustrati si impotenti incercam sa tinem cont de realitate si sa actionam inteligent si perseverent asupra ei.

    Poate fi agasant pentru spiritele totalitariste, dar oamenii au dreptul la propria credinta religioasa, au dreptul sa se autodefineasca in termeni de apartenenta culturala, lingvistica, etnica, rasiala, etc. Au si drepturi economice, insa veti sesiza ca ele nu sunt definitorii pentru fiinta umana. De aceea oamenii par inca dispusi sa moara pentru etnia sau religia lor, nu si pentru economia tarii lor..

  8. camione spune:

    Iliescu era ateu, si ce l-au mai votat oamenii.
    destul de recent s-au revoltat intr-un sat oamenii impotriva arhiepiscopiei Bacaului (parca). oamenii au mai umblat prin Italia, Spania, au avut ceva contact cu democratia, chiar si cu tehnica skype, facebook si altele (la inceput de nevoie), nu trebuie sa le spuna popa ce si cum (cu penticostalul de la Antena3 e alta problema)
    oamenii au idei preconcepute despre arabi, dar cand ii intrebi de Raed Arafat, raspund “da’, un om de exceptie.
    la fel un om de exceptie trebuie sa fie si sasul Johannis, care nu a ales sa paraseasca Romania, cum au facut majoritatea etniei lui, iubeste Romania, chiar daca nu e roman verde (spre deosebire de dottore, care a dormit chipurile prin gara la Paris, ce-a mai suferit saracul, noroc cu Nastase-CosaNostra, ca i-a descoperit talentul).
    oamenii care vor BMW, Bosch, autostrazi nu-si inchipuie ca moaca lui dom’Goe Victoras le va inspira mare incredere investitorilor (mai ales austrieci si RFG-isti)

  9. Harald spune:

    Imaginați-vă o țară în care întreprinzătorii lasă antreprenoriatul în favoarea politicii (Tăriceanu, Vlădescu, Sebastian Ghiță etc.) sau lasă țara cu totul (al dvs. sincer :) ).

    Imaginați-vă o țară în care aproape oricine ar renunța la locul de muncă în mediul privat, ca să se angajeze la stat. Dând și șpagă pentru asta, evident.

    Ei, țara aia nu e doar cea visată de doamna Stoiciu, e cea realmente edificată de colegii domniei-sale de ideologie, începând cu Iliescu și Văcăroiu și ajungând până la Boc și Ponta. Ce se poate face din România mai mult decât atât? O nouă Argentina sau o nouă Venezuela, ce v-ar pofti inimioara?

    • Marcel spune:

      Oriunde si-ar duce zilelele oamenii (the average citizen) doresc o siguranta a zilei de maine. Job-urile la “stat” sunt o dorinta si pentru canadieni, nu numai pentru romani (nu este intentia mea de a compara cele doua sisteme). Odata angajat in structura unui guvern provincial, territorial sau aboriginal certitudinea locului de munca este mult mai ridicata decat in sectorul privat. Salariile sunt peste media nationala, asigurarile medicale incluse si foarte bune, si, poate cel mai important, o pensie mult peste media nationala. Cunosc ingineri, IT-isti, economisti, foarte bine pregatiti si talentati care au renuntat la sectorul privat (desi castigau ceva mai bine decat in posturile guvernamentale pe care le detin acum) pentru ca mai au mai putin de o decada pana la pensionare si sunt ingrijorati de sistemul de sanatate tot mai inefficient si mai scump, inflatie, etc. Din 2008 incoace fenomenul a capatat amploare.

      • Harald spune:

        Da, însă dacă ne spuneți și care e ponderea bugetarilor din totalul angajaților, s-ar putea să aveți o surpriză. E firesc ca omul să-și dorească un loc de muncă unde să fie bine plătit și să nu facă nimic, dar nu e firesc ca statul să creeze sute de mii de astfel de locuri de muncă. Am astfel de prieteni bugetari în România care se vaită că plătesc rate la bancă de 1.200 – 1.500 de euro pe lună, iar asta de 4-5 ani. Chiar vi se pare normal să fi avut asemenea venituri, încât băncile să accepte asemenea rate, iar ei să le plătească, drept dovadă că și le permit?

        Stimulentele LUNARE de 3 ori mai mari decât salariul, acordate de către șeful direct, introduse de Adrian Năstase și nedesființate de ”liberalul” Tăriceanu, fac și ele parte din politica statului canadian privind bugetarii săi?

        • Marcel spune:

          Cred ca mesajul meu a ajuns la destinatie distorsionat. A lucra pentru un guvern in Canada, fie el federal, provincial ,teritorial, etc, nu este sinonim cu a nu face nimic. Nu stiu cum ati ajuns la aceasta concluzie. M-am referit precis la siguranta pe termen lung a job-ului si la avantaje de health care si pensie. Atata tot.

          Pe de alta parte, exemplul cu ratele bancare care depasesc venitul unui bugetar, daca sunt reale, sunt ingrijoratoare pentru ca:
          - bancile nu ar trebui sa dea credite decat pentru venitul real, impozabil, si numai bazat pe income tax-ul din ultimii 3 ani. Cel putin asa procedeaza bancile canadiene.
          - un guvern care acorda angajatilor stimulente de 3 ori mai mari decat salariul de grid, ar fi trebuit sa fie in puscarie pana acum. Vorbim de bani publici, the tax-payer money

          Din nefericire, se pare ca job-urile la guvern, chiar aici in Canada sunt cu 12% mai bine platite decat cele echivalaente din sistemul privat. Nu stiu daca the webmaster or blog moderator accepta links pe posts, dar va dau un link la national post pe care puteti sa-l studiati, daca aveti timp. Din pacate nu am timp, sunt un amarat care munceste in sectorul privat.

          FYI: http://news.nationalpost.com/2013/04/04/public-sector-workers-paid-12-more-than-private-sector-counterparts-fraser-institute-report/

          • Harald spune:

            Canada are o populație cam cât România, însă pe o suprafață cam cât toată Europa. E firesc să aibă cu totul alte resurse naturale disponibile, care ajung inevitabil administrate de stat, exact cum se întâmplă și în Norvegia.

            Despre ponderea bugetarilor nu vreți să puneți link-uri, v-a apucat brusc grija băncilor și refuzați să înțelegeți că bugetarii ăia chiar aveau 3.000 de euro pe lună când le-a dat banca creditele. Și chiar după tăierea cu 25% nu se descurcau prea rău.

            • Marcel spune:

              Domnule, nu m-a apucat brusc grija bancilor: ti-am raspuns la un comentatiu in care dumneata mentionai bancile. V-am inteles punctul de vedere si ceea ce urmariti: o comparatie numerica intre populatia care lucreaza pentru guverne versus sector privat, intre cele doua tzari: Canada si Romania. Presupun ca aveti datele pentru Romania. Intrati pe site-ul guvernului federal al Canadei, sectiunea Statistics Canada si aveti acolo zeci de pagini de date (reale) cu informatiile de care sunteti interesati. Megeti pe fiecare provincie, teritoriu, si extrageti ce doriti si compilati cifrele finale. Este ceva de munca, dar nu-i dificil deloc, sunt convins ca aveti skills-urile si capacitatea sa le obtineti. Poate dati de un link care posteaza direct datele si scapati de munca. Personal nu-l am, si nici nu o sa ma apuc sa-l caut.

              Pe de alta parte, de ce aveti impresia ca refuz sa inteleg ca unii bugetari in Romania chiar aveau 3,000 euro pe luna? Am spus “daca datele sunt reale”. Si ca sa fiu cat mai specific, da, este foarte posibil ca intro tzara ca Romania unde administratia fura de rupe si-si croieste legi si normative ca sa-i mearga bine, ceea ce afirmati sa fie adevarat. Ne-am lamurit acum?
              O zi, seara, noape buna in continuare domnule Harald.

            • Eu spune:

              @Marcel:

              Forumistul Harald prefera vagul. Nu este clar la cine se refera domnia sa. Marea majoritate a celor ce lucreaza in invatamint, sanatate, administratie publica, etc., nu au salarii de 3000 euro si cu atit mai putin prime exorbitante.

    • iosiP spune:

      Pai doamna ar dori ca economia sa duduie iar toata plusvaloarea obtinuta sa fie redistribuita. Probabil nu i-a explicat nimeni ca ne-am cam saturat de “munca patriotica” ;)

      • camione spune:

        eu n-am inteles ca e vorba de vreo munca patriotica, ci ca suntem inca departe de Europa moderna, seculara, din cauza traditionalistilor (BOR &co) imbinanti cu politicieni populisti si analistii lor (ideologi pasunisti sau fripturisti)
        o sa plecam in concediu si o sa punem un biletel in pasaport ca rusii, i’m sorry for my president, i don’t like him either

  10. Absurd este ca unii dintre noi nu avem limita. Absurd este ca nu ne cunoastem lungul nasului si consumam mai mult decat ne permitem. Absurd este ca nu redimensionam necesitatile noastre. Absurd este ca nu citit ca sa aflam ca sa fim mai luminati un pic : http://mnmlistro.blogspot.ro/2014/04/regandirea-necesitatilor.html
    Multumesc.

  11. silicon_v spune:

    Dupa o sedinta cu consultantii, Ponta a constatat ca nu are alte argumente.

    Acum astept si afisele: “Votati ortodoxul” sau “Un ortodox pentru linistea noastra”

    Sau, de ce nu, “La munca, ortodoxilor!”

    De aici: https://www.youtube.com/watch?v=Dd2SFRZWNaM
    Min 4:25

  12. căpșunaru spune:

    Ridic o întrebare: dacă Bagdadul a avut universitate cam simultan cu Bologna (și să nu uităm de unde ne vin cifrele și algebra), cum se face că au bătut pasul pe loc în timp ce Europa a evoluat ? Fără să vreau să ofensez credințe, încerc și un răspuns: pentru că Europa a învățat științele, în timp ce la Bagdad au învățat numele Profetului. Asta vrem în România ?

    • Precizari spune:

      Exista se pare niste informatii eronate care circula public, probabil promovate din considerente ideologice. Atentie la astfel de “se stie ca..”, adesea instrumente de propaganda pentru a ameliora imaginea unora sau altora..

      Prima universitate, prin structurarea materiilor si felul generalist de predare, recunoscuta oficial ca atare, este Universitatea din Bologna (1088), urmata de cele din Modena si Paris (Sorbonne). Bagdadul are oficial universitate din..1958 !
      Ceea ce banuiti dvs ca fiind “universitate” in timpul califilor abasizi era de fapt o scoala coranica, “Casa Intelepciunii”, unde studierea oricarui fel de “stiinta” era marginala si obligatoriu legata de Coran. Chiar si asa imamii erau nemultumiti de astfel de libertati. Elevilor li se citea din copii dupa manuscrise de Platon si Aristotel (jefuite in manastiri crestine si orase bizantine invadate in timpul jihadului (sec.7) pentru a li se demonstra ca acestia erau inferiori in gandire lui Mahomet. De altfel, putinii savanti din lumea islamica (cateva sute de-a lungul a 3-4 secole, doar unii dintre ei lasand in urma ceva remarcabil) au suferit persecutii, unii au fost exilati, amenintati cu moartea si pana la urma, in sec. 12-13 studiul stiintelor a fost peste tot interzis in lumea musulmana. A fost o decizie luata de sefii religiosi suniti. De altfel, a fost interzis chiar si studiul critic al religiei musulmane, totul fiind normat intr-un “cod” de credinta, numit “Sunna” (inseamna traditie). Cei care au indraznit sa continue totusi niste discutii despre religia islamica, shiitii (adica “partizanii”), erau considerati eretici si prigoniti sistematic, masacrele intre suniti si shiiti dureaza de peste 1.000 de ani !

      Algebra e fondata de babilonieni (primele ecuatii liniare) si grecii antici (Euclid, Diofantus si Hero). Sute de ani mai tarziu, in sec.9, un persan care studia la “Casa Intelepciunii” fondata de califii abasizi la Bagdad, pe numele sau arab “al-Khwarizmi”, a facut o compilatie din ceea ce se stia despre algebra de la predecesorii greci, chiar a si numit-o asa, “compendius book”. In sec.12, a fost tradusa in latina si in felul asta s-a raspandit ideea gresita ca algebra a fost creata de savanti musulmani. Iar fondatorul algebrei, dupa cum o stim azi, e considerat Francois Viete (sec.16).

      Cat despre numere, e chiar amuzant, pana si al’Khwarizmi vorbeste in algebra sa de “studiul numeralelor indiene”, pentru ca arabii nu inventasera ei asa ceva, ci luasera de la hindusi sistemul.
      L-au tradus si adaptat, iar “cifre” vine de la “sifr” care inseamna 0 in araba, cifra 0 fiind o inventie hindusa din sec.5 (desi fusese folosita altfel decat in calcule matematice de catre mesopotamieni si chinezi).

      Lumea islamica a jucat de fapt un rol de curea de transmisie, indirect, intre mostenirea antichitatii persane, mesopotamiene, grecesti si lumea medievala europeana. Nu voluntar, ci ca urmare a invaziilor si jefuirii bibliotecilor si manastirilor din lumea bizantina, fosta elenistica, Africa de nord (pe atunci crestina si romanizata). In epoca jihadului, sec.7-8, Europa era supusa invaziilor barbare, deplasari masive de populatii, distrugeri ale zonelor urbane, etc. Copii dupa manuscrise arabe, ce erau traduceri ale celor grecesti antice, sunt aduse in vestul Europei si apoi traduse din nou, in latina.
      Meritul revine efortului depus de acei oameni inteligenti si de buna credinta, din lumea musulmana, care au studiat acele manuscrise grecesti, le-au tradus si uneori au adaugat contributia lor originala.

      • Andrei A. spune:

        Se pare că și dumneavoastră dispuneți de date eronate- uite aici, prima universitate din Bagdad la 1065, nu 1958.
        http://en.wikipedia.org/wiki/Nizamiyyah
        Universitatea din Bologna era faimoasă și pentru studiul canoanelor, deci ar fi oarecum simplist să atribuim acelor prime instituții islamice de învățământ superior ctitorite de Nizzam al Mulq un caracter strict religios în vreme ce contrapartea europeană ar fi fost un bastion laic. Oricum, în secolul XI, comparând vestul european cu Khorasan și centre ca Nishapur (care ni l-a dat pe Khayyam) cu o populație de 250.000, reiese un decalaj considerabil. Nu mult deosebit de “impresia” pe care au făcut-o primii cruciați, cam în aceeași perioadă.
        Interesantă a fost universitatea din Salerno, datorată arhi-emancipatului Frederic II Hohenstaufen, și care avea dascăli creștini, arabi și evrei, studenți și studente, lucru fabulous la vremea aceea.
        Poate nu înțeleg exact ce definiți dumneavoastră prin algebră dar fizicienii greci, cum ar fi cei din academia alexandrină, foloseau geometria plană pentru a-și demonstra soluțiile.

  13. Alfred Singer spune:

    Nu inteleg mirarea dvs (care pare autentica). In conditii de saracie nationalismul si pregnanta religiei sunt exacerbate. Odata cu cheltuielile omul isi restrange simtamintele, preocuparile, asteptarile etc la cele primare. Iata si motivul pentru care stanga populista, perfectand administrarea saraciei, ajunge sa preia din temele traditional ale dreptei.

  14. dusu spune:

    o fi ipocrizie? sau necunoashtere ?:´´ În respectiva țară, nu au avut loc recent războaie inter-etnice și nici tensiuni religioase,´´
    tzara romanica,care s a infiintzat in ultimii 200 ani si a omorit propri cetatzeni,i a deportat sau mai recent i a vindut,ptr ca nu erau parte a etniei majoritare.sau de religie ortodoxa.sau nu ?
    mai exista acum doar o singura minoritate care are suficientzi membri ptr a shi cere drepturile ! ce parere avetzi despre aceste revendicari ? citind titlul ma ashteptam sa citesc pe acest subiect
    ca unii nu vor sa vada realitatea,ea nu dispare.ca unii le spun prosti la cei care vor vota cu aceste criterii,eu le raspund;proshti ,da multzi.si sa shtitzi ca comunistii i au crescut pe aceshti oameni si ei shtiu cum vor reactziona la stimuli;rumin,ortodox.
    sloganul spune concis ce vrea candidatul sa transmita mai important
    comunistii au cishtigat prin 90 cu ´´votatzi ptr linishtea noastra´´,linishtea lor adica
    acum vor striga´´votatzi rumini ortodoxi´´ si cred ca vor cishtiga,ptr ca nici cei care gindesc putzin ,nu au caracterul sa spuna lucrurilor pe nume

  15. Constantin Balasoiu Constantin Balasoiu spune:

    Fenomenul extremismului religios si nationalismul au in genere cauze mult mai complexe. Ne-am obisnuit sa le vedem ca expresii ale unei modernizari galopante, care genereaza nu doar bogatie, ci si decalaje, si alienare (sau forme fara fond), si multa in/stabilitate, dar astea-s mai curand stereotipuri azi, desi unii ca Seymour Lipset sau Huntington au facut cariera cu ele (e suficient sa va uitati la regimurile democratice ale lumii de azi si la GDP lor ca sa vedeti cam cat valoreaza o teorie a modernizarii in acest format, de ex Costa Rica vs China sau Singapore). Fundamentalismul este explicat de catre istoricii religiei ca reactie la fenomenul secularizarii si al desacralizarii lumii; in America de S de ex aveti saracie, dar n-aveti integrisme de masa (regimurile politice sunt laice toate), asa cum aveti in Europa interbelica, care cunoaste dimpotriva o ascensiune a sentimentelor nationaliste concomitent cu o crestere economica galopanta in toata lumea, nu cu o criza: anii ’20 –nu stiu de ce nimeni nu vede asta; fosta Iugoslavie cunoaste o exacerbare a sentimentelor/ conflictelor nationalist-religioase, la inceputul anilor ’90, dar amintiti-va ca ne uimea prin afluenta ei, in orice caz romanii acolo au plecat la inceput sa munceasca). Iar nationalismul politic, desi romantic la baza, a devenit un instrument in mainile clasei de mijloc in plina epoca de transformari industriale, prin care evident a cautat sa-si securizeze dezvoltarea capitalurilor si a pietelor in/din intalnirea cu statul centralizat (nu intamplator criza anilor ‘30 se remarca intre altele prin introducerea planurilor tarifare intre SUA si Europa pentru a favoriza produsele interne in fata celor straine); nu pauperii, nu declasatii in orice caz sunt nationalistii dvs.
    Bun, mai invocati un lucru: diluarea granitei laic-religios (personal nu stiu ce aveti cu candidatii cu agende religioase, credeam ca e o tara libera, plurala etc). Ce sustineti este un stereotip: dincolo de candidatii BOR, care nu sunt ai lui BOR, ci diferiti privati cu agende proprii si sprijin local perfect aleatoriu (cazul europarlamentar Capsali e asa ceva; ar putea fi valabil ptr candidatul dreptei, daca crestinismul lor rezista pana in toamna), ce vreti dvs e de fapt o securizare a prezentei tipului secular (e perfect metafizic) de manifestare (politica, idei publice etc) in spatiul public impotriva tipului religios. Nu insist, pct asta de vedere e simplist, e anti-religios (nu neutru sau universal, presupunand ca exista asa ceva) si evident e nedemocratic sau chiar opresiv in practica; sau discutam de pluralism metafizic, sau, alternativ, de o noua tiranie.
    Am impresia totusi ca ati scris textul asta cu scopul de a trage un sut in fund mai curand marii unitati crestine de dreapta decat religiei in genere (e o comedie partidul asta liberal crestin, mai e unul in Congo si altul minuscul in Ucraina daca nu ma insel, iar aici trebuie ca reprezinta visul vechilor minti liberale si conservatoare de la noi, ca altfel nu se explica). Nu-i nimic in acest caz, e bine ca lucrurile astea cu care v-am atacat eu sa fie spuse din cand in cand.
    Toate cele bune

    • Constantin Balasoiu Constantin Balasoiu spune:

      Nota bene: cand spun o ‘teorie a modernizarii acest format’ am in vedere acele teorii politice care coreleaza democratia cu venitul sau nivelul de dezvoltare sau fac un principiu din ‘the more well-to-do a nation, the greater the chances that it will sustain democracy’.

  16. Andrei A. spune:

    Eu sînt de acord cu demersul doamnei Stoiciu- religia și etnia, ținând de domeniul intangibilului, ar trebui interiorizate ca preocupări și să iasă din sfera administrativă a statului român. Și în Franța, la începutul secolului XX, când socialiștii au separat statul de biserică, a fost o luptă cumplită pentru a “împiedica dispariția catolicismului”. Ei uite că există bine mersi și ceva mai ferit de exaltările păgâne, pre-creștine, pe care le vedem amestecate la noi în anumite manifestări religioase. Oricum, supraviețuirea ortodoxiei în spațiul românesc ține evident de propășirea biologică a acestei națiuni, unde se vede un trend demografic negativ. Iar această propășire, ține de lucruri concrete, între care economia nu s-ar afla pe ultimul loc. Acest concret este cuantificabil și deci poate fi planificat și măsurat pentru a vedea prestația decidenților. George Călinescu avea o preafrumoasă prelegere despre tractul digestiv angelic- noi, cei de rând, trebuie să ne mulțumim fiecare cu puterea de cumpărare a prezentului. Să fii bine nutrit, spălat, îmbrăcat, educat la o școală bună cu profesori plătiți decent și la nevoie îngrijit de un sistem medical acceptabil, nu amenință nici sufletul ortodox și nici “românismul”- dimpotrivă. Deci trebuie să încetăm cu aceste manifestări isterice de paranoia, asemănătoare generalului dement din Dr. Strangelove, care avea viziunea invadatatorilor meniți să “ne impurifice fluidele vitale”. Dacă ai probleme cu religia sau etnia, nu este necesar să te miroși la subbraț ca să-ți aduci aminte cine ești și unde sau cum să te rogi.

  17. babiLon spune:

    Deci, toate vor exploda, mai devreme sau mai tarziu, cel mai tarziu in 2 decenii !
    Se preconizeaza un Lantz de explozii interne care vor distruge pentru totdeauna acest stat ciudat – o pseudoentitate politica, nedemocratic si total rupt de nevoile si aspiratiile cetatenilor – detzinul, ca si un detzinut POLITICOS, de catre cei din gashca lui iLiescu-KGB-BAsescu-UNgureaNUpetricaNAUMPONTA,
    …ca si natzia de ghetto!

    (initzial getto ruraL – de imediat dupa 1866 si cultul tradatorilor, CULTU analfabetului neroman MIHAI VITEAZUL care a legat ruminii de moshie -, urmand cu gettoul semiurban al ceaushului criminal-oltean si culminand cu ghettoul urban al tranzitziei fara de shirrrrrrrshit condusa magistral de catre urmashii baligatzi de SOV, dupe violurile in massa aferente…

    La ora actula Romania are peste 12 milioane de pop activa, aproape 14 acushica, din care ceva peste 1 mil lucreaza pe exterior cu acte, ceilati 4,5 o freaca pe intern si resul invatza si trag mitza de coada la negru!
    (tare m-ash bucura sa explodeze in fatza lui basescu PUSHCARIASUL, tradatorul ROMANIEI!



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Victoria Stoiciu


Victoria Stoiciu

Victoria Stoiciu a absolvit Facultatea de Ştiinte Politice din cadrul SNSPA. A publicat articole de specialitate în revista Dilema Veche, pe platforma CriticAtac si in Romania Li... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)