Home » Opinie » Citesti:

Și iarăși despre Dosarele Securității

Mircea Morariu aprilie 19, 2018 Opinie
4 comentarii 1,289 Vizualizari

În ediția de marți, 17 aprilie, a săptămânalului 22, istoricul și cercetătorul CNSAS Mădălin Hodor a continuat publicarea serialului consacrat activităților Brigăzii Antiemigrație din cadrul Departamentului Securității Statului.
De data aceasta ni se reconfirmă preocuparea obsesivă a securiștilor, la ordinul conducerii superioare de partid și de stat, desigur, al lui Nicolae și al Elenei Ceaușescu personal, pentru câteva dintre cele mai proeminente personalități ale exilului românesc din anii 80. Socotite, pe bună dreptate, a fi fost vârfuri de lance ale activităților anti-comuniste ale emigrației românești din Statele Unite și din Europa. În epissodul de marțea trecută se fac referiri concrete la Regele Mihai (al cărui nume legendat a fost Străinul), la scriitorul Dorin Tudoran, la politologul și profesorul Vladimir Tismăneanu, la matematicianul Mihai Botez și la lingvista Maria Manoliu-Manea.
Spun că textul lui Mădălin Hodor reconfirmă respectiva preocupare fiindcă avem deja la dispoziție o consistentă bibliografie în domeniu. Care arată că preocupările autoritățile de la București în vederea cunoașterii, torpilării și anihilării activităților emigrației românești au fost constante, înverșunate, că încă după 30 decembrie 1947, atunci când, odată cu alungarea din țară a Regelui Mihai, comuniștii români au dobândit controlul complet asupra țării și s-au simțit deplin stăpâni pe situație a fost pus la punct și s-a desfășurat un complex de acțiuni concrete în vederea în ceea ce în limbajul de lemn al epocii se numea influențarea pozitivă a exilului.
E limpede. Nici conducerea superioară de partid, nici oamenii Securității nu și-au pus prea mari nădejdi în acțiunea pretins, iluzoriu binefăcătoare a emisiunilor către străinătate ale postului de radio București și nici în articolele din Glasul patriei, o revistă despre a cărei activitate a scris o însemnată carte cercetătoarea Ana Selejan de la Sibiu. Exilul trebuia cunoscut îndeaproape, penetrat, parazitat cu informatori și e mai mult ca sigur că la acest capitol comuniștii români nu au făcut niciodată economie.
Despre ceea ce s-a întâmplat în anii 60 ne putem face o idee citind al doilea volum –Printre spioni și trădători de țară- din Jurnalul lui Ion Rațiu, despre anii 70 un material de lucru încă demn de luat în seamă îl reprezintă cartea fostului general de securitate Ion Mihai Pacepa Orizonturi roșii, despre activitatea lui Mihai Botez și replicile violente ale Securității stau mărturie câteva editoriale rostite de la microfonul Europei Libere de directorul din anii 80 al Departamentului românesc, istoricul Vlad Georgescu, editoriale antologate în volumul România anilor 80, despre operațiunile Melița și Eterul, desfășurate de Securitate împotriva Europei Libere în limba română. avem imperfecta carte a lui Mihai Pelin, dar și filmul lui Alexandru Solomon Război pe calea undelor. Poetul Dorin Tudoran și-a publicat în cartea Eu, fiul lor numai o parte din nenumăratele volume ale dosarului său de urmărire infoRrmativă de dinainte de plecarea în SUA și ar fi cum nu se poate mai util să apară și continuarea din care să aflăm ce atitudine a avut DIE (CIE) față de editorul revistei Agora, iar politologul Vladimir Tismăneanu și-a anunțat recent decizia de a face public dosarul lui de urmărire informativă.

E destul ? Nici vorbă. A crede și a spune că ar fi astfel ar echivala cu afirmația că am dispune ori că am fi copleșiți de o supraproducție de adevăr. Cred că prima urgență ar fi întocmirea și publicarea unei cărți care să cuprindă și să disemineze în spațiul public cât mai mult dintre ceea ce putem ști astăzi despre acțiunile desfășurate de poliția secretă comunistă împotriva Regelui Mihai. De poliția comunistă și nu numai fiindcă e mai mult ca sigur că nici SRI-ui, nici SIE nu au fost tocmai insensibile la activitățile Suveranului pe vremea când Majestatea Sa era umilită, injuriată de regimul neocomunist al lui Ion Iliescu.
La fel de important ar fi să avem, în fine, o istorie cât mai aproape de adevăr a Europei Libere în limba română. A acțiunilor ostile, criminale desfășurate împotriva ei, a directorilor Noel Bernard și Vlad Georgescu, a Monicăi Lovinescu și a lui Virgil Ierunca, a redactorilor Actualității românești, a tuturor angajaților postului.
Totul trebuie făcut și cât mai urgent posibil, dar și cu maximă acribie și rigurozitate. Avem dreptul să știm adevărul despre istoria noastră recentă. Așa după cum spuneam și în comentariul publicat ieri pe contributors.ro, din acest punct de vedere sunt în total acord cu Mădălin Hodor. Tot la fel cum cred că este important să știm întreg adevărul despre activitatea celor două etaje concurente din CNSAS. O instituție a cărei activitate este susținută din banul public.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre: , , , ,



Currently there are "4 comments" on this Article:

  1. MIHAI 2 spune:

    Sunt multe activitati la ordinea zilei – si TOATE SUNT PRIORITARE ! Cu acesta perla incepea pe vremuri o emisiune radio matinala numita Actualitatea in agricultura. Ea era urmata de emisiunea La nicrofon melodia preferata din care nu lipsea niciodata Dan Spataru cu hitul Sa stii măicuta mea. Daca cenzura nu era atenta si aveai noroc puteai asculta si vreo chestie mai vechiuta in limba engleza. Doar decadentii ascultau muzica rock pe magnetofoanele lor tradatoare, iar organele aveau pe lista de obiective si reprimarea lor Dupa Revolutie – ca urmare a desconspirarii Securitatii, tot tineretul aculta de buna voie exclusiv muzica romaneasca. Daca ar reveni Ceausescu sunt sigur ca ar face un AUDIT in urma caruia ar desfiinta Securitatea , deoarece s-a dovedit ca poporul nu mai are nevoie de lesa si stie sa se duca disciplinat fix acolo unde se cuvine.

  2. Kurt spune:

    La arte TV franco- german a fost prezentat la începutul anului 2018 cazul securistului care a primit misiunea la București de a ucide la Paris pe Virgil Tănase și Paul Goma. El s-a decis la Paris să colaboreze cu autorităţile franceze. S-a înscenat otrăvirea lui Paul Goma și răpirea lui Virgil Tănase la Paris. Un ziar francez a publicat detalii. Președintele F. Mitterrand a anulat vizita la București.

    …… „…. preocuparea obsesivă a securiștilor, la ordinul conducerii superioare de partid și de stat, desigur, al lui Nicolae și al Elenei Ceaușescu personal, pentru câteva dintre cele mai proeminente personalități ale exilului românesc … „….

    Der Spiegel a publicat scrisorile de ameninţare semnate cu „ Fii lui Avram Iancu” trimise de către fratele Ceaușescu, aflat la ambasada din Viena, la adresa Herta Müller și Helmuth Frauendorfer (a fost bătut și șantajat de securiști 1984 la Timișoara de securistul Adamescu, aflat în SRI până 1996. Lustrație?) 1988 la Berlin.

    In Cartea „ „Vexierspiegel Securitate. Rumäniendeutsche Autoren im Visier des kommunistischen Geheimdienstes.“ Herausgegeben von Gerhardt Csejka und Stefan Sienerth. Veröffentlichungen des Instituts für deutsche Kultur und Geschichte Südosteuropas an der LMU München im Verlag Friedrich Pustet, Regensburg, 2015 „
    sunt documentate persecuţiile securiștilor preocupaţi de asuprirea scriitorilor de limba germană. Securiștii au invins?

    Rolf Bossert a fost bătut și rănit grav la București 1885 de securiști pe stradă. Securiștii sunt cunoscuţi, au fost retinuţi de colegii lui Rolf Bossert și predaţi miliţiei dâmboviţene. Au fost elibereţi imediat la miliţia Bucureșteană fără cercetări, până a zi. Locul unde nu s-a întâmplat nimic? Lustrație?

    Ernest Wichner: 1992 Ein Pronomen ist verhaftet worden. Die frühen Jahre in Rumänien. Texte der Aktionsgruppe Banat, Suhrkamp, Frankfurt am Main.

    Există o documentaţie foarte mare cu activităţile securiștilor:

    Patria mea a fost un sâmbure de măr. / Regele se închină si ucide. / Cristina und ihre Attrappe oder Was (nicht) in den Akten der Securitate steht. Göttingen 2009, de Herta Müller.

    Constrângerile memoriei, de William Totok.

    Das Leben einer Akte. Chronologie einer Bespitzelung. Dokumentation. Verlag Das Wunderhorn, Heidelberg 2009, de Johann Lippet, netradus.

    Represiunea securistilor împotriva scriitorilor din Aktionsgruppe Banat (….. …. Die Aktionsgruppe Banat nahm ihren Ursprung am Lyzeum von Sânnicolau Mare (deutsch Großsanktnikolaus), wo die dortige Deutschlehrerin Dorothea Götz einen Literaturkreis ins Leben gerufen hatte. Die neun Gründungsmitglieder Albert Bohn, Rolf Bossert, Werner Kremm, Johann Lippet, Gerhard Ortinau, Anton Sterbling, William Totok, Richard Wagner, Ernest Wichner teilten von Beginn an eine gemeinsame Lebenswelt. Sie entstammten der dörflichen Sozialisation der deutschen Minderheit im Banat und waren alle zwischen 1951 und 1955 geboren. Mit Ausnahme von Sterbling und Ortinau, die zur Gründungszeit Gymnasiasten waren, absolvierten sie ein Germanistikstudium an der Universität Timișoara (später West-Universität). Laut eigener Schilderung wurden im Herbst 1975 drei Mitglieder der Gruppe (Totok, Ortinau, Wagner) und der Literaturkritiker Gerhardt Csejka bei einem Besuch im Grenzgebiet unter dem Vorwand verhaftet, das Land verlassen zu wollen. In tagelangen Verhören durch den rumänischen Geheimdienst Securitate wurde ihnen neben versuchter Grenzverletzung auch ein „Überschreiten der Grenzen der Dichtkunst“ vorgeworfen, ….. Die staatlichen Organe gaben ihnen zu verstehen, dass man „diese literarische Spaßguerilla nicht mehr länger hinnehmen“ wolle. Zur Bekräftigung der Drohung wurde William Totok verhaftet und verbrachte acht Monate in Untersuchungshaft. Wagner, Ortinau und Csejka wurden nach einer Woche wieder aus der Haft entlassen. ….),
    e bine documentată, în cea mai mare parte netradusă. Uitată?

    2013 Versuchte Rekonstruktion. Oskar Pastior und die Securitate. Verlag Text + Kritik, München.
    Cazul lui Oskar Pastior deportat la vârsta de 17 ani în ianuarie 1945 din Sibiu în URSS e documentat 2009 în: „Leagănul respiraţiei, Herta Müller”. Oskar Pastior a fost persecutat la Universitatea de filologie- germanistică București în anii 1962 după întoarcerea din deportare.

    Helmuth Frauendorfer a făcut un film: An den Rand geschrieben – Rumäniendeutsche Schriftsteller im Fadenkreuz der Securitate, Filmpremiere 5. Oktober 2010,
    și a publicat:
    Der Sturz des Tyrannen. Rumänien und das Ende einer Diktatur, Hrsg. zusammen mit Richard Wagner, rororo aktuell, Rowohlt Verlag Reinbek bei Hamburg, 1990.
    Die Demokratie der Nomenklatura. Zur gegenwärtigen Lage in Rumänien, Hrsg., Heinrich-Böll-Stiftung, Köln, 1991.

    Documentaţii:
    Ernest Wichner (Hrsg.), Das Wohnen ist kein Ort. Texte und Zeichen aus Sieben-bürgen, dem Banat und den Gegenden versuchter Ankunft. die horen, 32. Jg., Bd. 3/1987, Ausgabe 147
    Wilhelm Solms (Hg.), Nachruf auf die rumäniendeutsche Literatur, Hitzeroth Verlag, Marburg 1990.

    Eliminarea unei limbi (culturi) literare din ţară cu locuitori cu tot e numai o faţetă a naţionalcomunismului ceaușist?
    NATIUNEA ceaușistă, locul unde nu s-a întâmplat nimic….
    Istorici de azi care evită în anul centenarului o parte a locuitorilor din provincile „istorice”?

    Vrem operă naţională, chiar și pentru un public nenaţional…

    • Kurt spune:

      Rolf Bossert a fost bătut și rănit grav la București 1985 de securiști pe stradă. Securiștii sunt cunoscuţi, au fost retinuţi de colegii lui Rolf Bossert și predaţi miliţiei dâmboviţene. Au fost eliberaţi imediat la miliţia Bucureșteană fără cercetări, până a zi

  3. mike spune:

    Ok, așadar ce facem cu celălalt etaj?



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Mircea Morariu


Mircea Morariu

Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facult... Citeste mai departe


E randul tau

Cateva observatii: 1. Reducerea la PAC (unde avem proiecte de tei ori mai multe) si banii se atrag,...

de: MirceaM

la "Ce fonduri europene va primi România după 2020. Partea a II-a – fondurile pentru agricultură și dezvoltare rurală"

Camp Kennedy

Ambasada Statelor Unite în România, alături de American Councils for International Education invită liceenii cu vârsta cuprinsă între 15-17 ani să candideze la Şcoala de Vară pentru Educație Civică, Participare Activă și Leadership, denumită „Camp Kennedy”, ce va avea loc la București în perioada 19-26 august. Informații complete despre program sunt disponibile și online pe site, iar aplicatiile pot fi depuse pana pe 10 iunie 2018.

România, marile puteri şi ordinea europeană: 1918-2018

Cauta articole

iunie 2018
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Mai    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)