Home » Opinie » Citesti:

Țara hoților?

Ioana Manea februarie 6, 2017 Opinie
2 comentarii 1,206 Vizualizari

Filosof cu o influență incontestabilă asupra vieții intelectuale din Franța Regelui Soare, La Mothe Le Vayer menționează într-una dintre operele sale un exemplu cel puțin frapant, dacă nu de-a dreptul scandalos: în “țara hoților”, ale cărei coordinate geografice rămân vagi, faptul de a fi avut rude spânzurate pentru furt este o onoare atât de mare, încât cei care nu se pot lăuda cu o astfel de ascendență se simt dezonorați[1]. Recurgând la acest exemplu, scriitorul francez nu pledează pentru furt, ci își invită cititorii la un simplu experiment mintal menit să le permită să iasă, măcar pentru o clipă, din reperele de gândire cu care sunt obișnuiți.

Fără îndoială, e puțin probabil ca vreunul dintre guvernanții noștri de azi să fi citit și să se fi inspirat din rândurile pe care La Mothe Le Vayer le scria acum aproape 400 de ani. Totuși, comportamentul lor din ultimele zile ne poate face să credem ca programul lor de guvernare constă, de fapt, în punerea meticuloasă în practică a exemplului autorului francez. Mai mult decât de furtul în sine, guvernanții din România zilelor noastre par preocupați de aplicarea logicii care se află în spatele exemplului citat mai sus: o logică în contradicție cu preceptul de bază al unui Stat bine ordonat, conform căruia fiecare trebuie răsplătit în funcție de calitățile pe care le are și de serviciile pe care i le-a adus sau i le poate aduce comunității în care trăieşte. Prin inadecvarea dintre, pe de o parte, funcția pe care o ocupă, iar pe de altă parte, pregătirea și experiențele lor anterioare, cel puțin unii dintre miniștrii din actualul cabinet contrazic acest precept. Cazurile sunt numeroase și au fost îndelung comentate în presă. Mergând mai departe, guvernanții par să extindă această logică a formelor fără fond și la acțiunile și discursul lor public. De exemplu, răspunsul lor la protestele masive împotriva recentei ordonanțe de urgență demonstrează o logică opusă celei care trebuie să stea la baza unei polemici ai cărei participanți vizează obținerea unui rezultat satisfăcător pentru ambele părți. Ignorarea criticilor, punerea lor pe seama dezinformării sau jignirile adresate celor care le formulează arată lipsa de interes pentru ajungerea la un consens. La adăpostul unor afirmații ipocrite referitoare, de exemplu, la grija pentru siguranța protestatarilor din Piața Victoriei, guvernul adoptă o poziție de forță și refuză orice fel de dialog. În aceste sens, răspunsul “Altă întrebare?” a devenit celebru.

Dacă l-ar fi citit cu atenție pe filosoful francez din al cărui experiment mintal pare că se inspiră, guvernul ar fi descoperit că exemplul “țării hoților” nu este decât reversul medaliei sau unul dintre polii gândirii sale. Pe lângă “țara hoților”, filosoful menționează o altă țară, situată în Austria de astăzi, în care hoția este considerată o acuzație atât de gravă, încât cei care sunt suspectați de ea sunt întâi pedepsiți și doar apoi judecați și, eventual, reabilitați[2]. Citând aceste exemple paradoxale, La Mothe Le Vayer nu pledează nici pentru hoți, nici pentru pedepsirea lor dură pe baza unor simple suspiciuni, ci pentru o lume condusă după o logică conform căreia fiecare primește ceea ce merită.


[1] La Mothe Le Vayer, Homilie IX. Réflexions sceptiques, Œuvres, III/II, Dresda, Michel Groell, p. 129.

[2] La Mothe Le Vayer, Lettre XXXVI. Contre le Larcin, Œuvres, op. cit., VI/I, p. 324-325.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "2 comments" on this Article:

  1. dusu spune:

    in cadrul procesului de formare a poporului romin care are la baza un anumit sistem valoric (succint : cine i mai jmeker si stie sa schimbe directia) in tara rominilor mindri si ortodoxi, fiecare e la locul potrivit

  2. ion adrian spune:

    Frumos text.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Ioana Manea


Ioana Manea

Ioana Manea deține un doctorat în literatură franceză, acordat de Universitatea Paris 4-Sorbonne. În ultimii ani a publicat mai multe articole în reviste de specialitate. Î... Citeste mai departe


E randul tau

Copilul nu este proprietatea părinților. Niciun om nu poate fi proprietatea altui om. Am explicat ...

de: Cristi Danilet

la "Familia pe înțelesul tuturor – Partea a patra: Părinții nu au drept de viață și de moarte asupra copiilor"

România. O iubire din care se poate muri – Gabriel Liiceanu

Gabriel Liiceanu: „Nimeni nu poate spune când alege cineva să nu mai trăiască pentru că viața i-a fost trasă prea jos. Nimeni nu poate spune când anume o societate, acumulând o cantitate de disperare, scârbă și revoltă incompatibile cu pofta minimă de viață, își atinge punctul ei de fierbere. La noi, la români, lucrul acesta e cel mai puțin previzibil. Raportul poporului nostru cu limita a rămas până în clipa de față un mister. Românii numesc «minune» o reacție colectivă pe care nimic n-o prevestește. Și care, raportată la lungile perioade de letargie care o preced, e cu atât mai neverosimilă."

Cauta articole

august 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Iul    
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)