Home » Analize »Educatie »Idei si solutii »Opinie » Citesti:

„Ciolanul” de 2 miliarde de lei ce se aruncă cercetării de la buget să fie crăpat în două

Doi Mici si un Anc aprilie 26, 2018 Analize, Educatie, Idei si solutii, Opinie
6 comentarii 1,208 Vizualizari

Pornind de la articolul nostru precedent ne-am gândit să dăm o mână de ajutor guvernanților și să le facem următoarea propunere: dați-ne să gestionăm noi, cercetătorii, 50% din fondurile bugetare alocate cercetării, iar voi cheltuiți restul pe ce doriți: direcții strategice (definite de ce experți doriți), instalații de interes național (la fel, categorisite chiar și de Dorel, dacă doriți), infrastructuri de cercetare alese pe sprânceană de, să zicem, dl Dr Șerban Valeca (am observat că are mână bună, introducându-și reactorul nuclear de la Mioveni direct în SNCDI 3).

La 5 ani facem o evaluare intermediară, și alta la 10 ani, cu rezultatele obținute cu aceeași bani de voi și de noi. Pentru o evaluare obiectivă aducem experți din partea Scicene Europe. Sperăm să nu vă deranjeze, dar rapoartele înaintate acestora vor trebui scrise în limba engleză…

Ce ziceți? Nu aveți nimic de pierdut. Ați demonstrat în anii precedenți că nu puteți duce greul gestionării banilor care vi se pun în brațe, execuțiile bugetare fiind întotdeauna cu câteva sute de milioane mai mici decât sumele alocate la început de an prin legea bugetului de stat. Acceptați, vă rugăm, o mână de ajutor din partea noastră, a cercetătorilor.

Propunem ca model pentru gestionarea banilor de către cercetători National Science Foundation (NSF) din SUA. Pentru că nu are rost să reinventăm roata, luăm ceva care merge strună! Documentul de înființare a NSF – una din cele mai vechi și mai prestigioase organisme de finanțare a cercetării – are un statut de lege organică  (NSF Act of 1950), făcând parte din „United States Code at 42 U.S.C. §1861”. Reglementările de funcționare a NSF se află în „Code of Federal Regulations at 45 C.F.R. Part VI”.

Din bugetul de aprox. 2 miliarde lei ce se alocă anual MCI (adică acel procent de 0,18-0,25% din PIB, și din care execută între 1,2 și 1,8 miliarde la final de an) să punem 1 miliard în această fundație (haideți să o numim F50FGC – Fundația 50% din Fonduri Gestionate de Cercetători). Fundația va avea, la fel ca NSF, un National Science Board (Consiliul Director al F50FGC – CDF50) astfel: „The NSB is made up of 25 Members appointed by the President. The NSF Director is an ex officio Member. Members serve six-year terms. With the exception of the NSF Director, one-third of the Board is appointed every two years. NSB Members are drawn from industry and universities, and represent a variety of science and engineering disciplines and geographic areas. The NSB is apolitical. The NSF Act of 1950, as amended, states that nominees to the “Board (1) shall be eminentin the fields of the basic, medical, or social sciences, engineering, agriculture, education, research management or public affairs*; (2)shall be selected solely on the basis of established records of distinguished service; and (3) shall be so selected as to provide representation of the viewsof scientific and engineering leaders in all areas of the Nation.”

Puteți sări partea de mai jos (unde prezentăm ce are România în materie de comitete și comisii) și trece direct la propuneri și metodologia pentru popularea Consiliului Director al Fundației.

__________________________


Ce are România în prezent? Are o cacealma compusă din următoarele Consilii Consultative, aflate în subordinea celor două ministere de resort, iar membrii acestora sunt schimbați ori de câte ori are chef ministrul:

  • Ministerului Educației Naționale
  1. Consiliul Naţional de Statistică şi Prognoză a Învăţământului Superior (C.N.S.P.I.S.)
  2. Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (C.N.A.T.D.C.U.)
  3. Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior (C.N.F.I.S.)
  4. Consiliul Naţional al Bibliotecilor Universitare (C.N.B.U.)
  5. Consiliul de Etică şi Management Universitar (C.E.M.U.)
  6. Consiliul Naţional al Rectorilor (C.N.R.)
  7. Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Preuniversitar (C.N.F.I.P.)
  8. Consiliul Minorităţilor Naţionale (C.M.N.)
  9. Consiliul Naţional al Elevilor (C.N.E.)
  • Ministerului Cercetării și Inovării
  1. Colegiul Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare şi Inovare (C.C.C.D.I.)
  2. Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării (C.N.E.C.S.D.T.I.)
  3. Consiliul Naţional pentru Transfer Tehnologic şi Inovare (C.N.T.T.I.)
  4. Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice (C.N.C.S.)

Legislația primară care le definește este Legea 1/2011, art. 217, iar fiecare din acestea funcționează în baza unui Ordin al ministrului.

Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării (CNECSDTI), Colegiul Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare și Inovare (CCCDI), Consiliul Național al Cercetării Științifice (CNCS) și Consiliul Național pentru Transfer Tehnologic și Inovare (CNTTI) au menirea de a emite opinii și judecăți în privința normelor de etică și deontologie, elaborării politicilor și strategiilor, coordonării și evaluării activității de cercetare științifică, monitorizării și evaluării în implementarea strategiilor naționale și a planurilor naționale și sectoriale în domeniul cercetării. Prin urmare, ele au nevoie de o garantare a independenței de gândire față de puterea politică. Aceasta presupune stabilitate, mandate și competențe clar definite, cât și reguli predictibile de înlocuire a membrilor. Din nefericire, aceste lucruri nu sunt statuate în legislația primară existentă. (extras din Comunicatul Asociației Ad Astra din 01.05.2017 – vezi www.ad-astra.ro)

În continuarea extrasului de mai sus: CNFIS îndeplinește roluri similare dar cu privire la mediul universitar și finanțarea acestuia, iar CNATDCU a căpătat recent o nouă dimensiune, prin implicarea acestuia în lupta împotriva plagiatului, alături de activitatea principală, de atestare a titlurilor, diplomelor și certificatelor universitare.

Probleme identificate în funcționarea CNECSDTI, CCCDI, CNCS, CNTTI, CNFIS și CNATDCU:

  • Încă de la înființarea lor acestea au avut o activitate deficitară din cauza disfuncționalităților apărute în asigurarea secretariatului tehnic prevăzut în lege;
  • Lipsa de transparență în activitatea acestora s-a manifestat și se manifestă prin site-uri web învechite și neactualizate, unde cu greu se poate găsi lista membrilor respectivului consiliu, iar CV-urile acestora lipsesc;
  • Componența lor poate fi modificată după bunul plac al ministrului care ocupă vremelnic respectiva funcție, prin emiterea unui Ordin; aceasta în condițiile în care Regulamentele de organizare și funcționare prevăd desemnarea membrilor pentru un mandat de patru ani;
  • Fiind consilii consultative, ministrul poate să nu ia în considerare punctul acestora de vedere și chiar să nu-l ceară (recent, ca excepție, deciziile CNATDCU au devenit obligatorii pentru ministru – nu știm până când…);
  • Chiar dacă în 2016 s-a încercat pentru prima dată desemnarea membrilor în trei din aceste consilii (CNCS, CNECSDTI și CNATDCU) printr-o consultare publică transparentă și care a beneficiat de comitete de selecție a candidaților, aceste progrese au fost rapid șterse de noua guvernare, pe fondul permisiv al legii. De aici și Ordinele de ministru privind desemnarea noilor membrii în consiliile subordonate MCI, precum și anumite restructurări în CNATDCU, care au dus la demisii ale unor oameni de valoare ce și-au văzut efortul diluat prin cooptarea în comisii a unor non-valori (putând fi suspectată în schimb o anumită servilitate politică a acestora);
  • Rapoartele anuale ale acestor consilii, care ar trebui să fie publice pe web sunt cvasi-inexistente. Excepție face CNFIS, care ar trebui să constituie un exemplu de seriozitate și responsabilitate a membrilor, dar mai ales de respectare a prevederilor legale;
  • Ultima și poate cea mai importantă sursă cauzatoare de disfuncționalități: aceste consilii nu au personalitate juridică și implicit nici filă de buget.

Dintre toate „CCC”-urile de mai sus considerăm că un rol primordial în cercetarea românească (prin prisma gestionării fondurilor aflate la dispoziție) îl au CNCS și CCCDI.


________________________________

Propuneri

  1. Înființarea „Fundației 50% din Fonduri Gestionate de Cercetători” (F50FGC) cu al său Consiliu Director (CDF50), având un statut și respectiv regulament de organizare și funcționare cuprinse în lege organică.
  2. CNCS și CCCDI vor funcționa sub directul control al CDF50.

Metodologie pentru popularea cu membri a CDF50, CNCS și CCCDI.

  • Pornind de la Cartea Albă a Cercetării din România (http://old.ad-astra.ro/cartea-alba/?lang=en), alcătuită de Ad Astra în 2011, să fie aduse la zi informațiile, alături de îmbunătățirea metodologiei. Astfel, vom avea o radiografie clară asupra valorii cercetătorilor români și mai mult, îi vom putea clasifica în funcție de indicatorii scientometrici acceptați internațional pe domenii de expertiză. Costul acestei acțiuni este de aprox. 35.000 EUR, conform ofertei de preț a Clarivate; probabil mai puțin pentru Stat, având în vedere că pompăm deja 250 milioane lei pentru acces la bazele de date, inclusiv Clarivate, prin programul AnelisPlus2020;
  • Pasul doi ar fi invitarea primilor 5 clasați din diferitele domenii să facă propuneri și/sau autopropuneri de membri pentru popularea CDF50, CNCS și CCCDI, avându-se în vedere ca minim 1/3 din aceștia să fie români din diaspora. Criteriul principal folosit în ierarhizarea celor 5 va fi producția lor științifică în calitate de autor corespondent în reviste situate în top 25% din domeniu (conform AIS calculat de Clarivate), sau autor principal în articole publicate în reviste indexate de Arts and Humanities Citation Index. Pentru a lua decizii atât de importante sunt necesari cercetători care și-au dovedit în acest fel excelența în cercetare;
  • Dacă nu asigurăm acest minim 1/3 români din diaspora, care activează la universități de prestigiu din lume (putem cere chiar ca acestea să fie în top 200, folosind Times Higher Education World University Rankings), riscăm să ne consangvinizăm mai mult decât suntem deja;
  • Să fie interzisă schimbarea a mai mult de 1/3 din membri de către președinte, și nu mai repede de 2 ani de la numire;
  • Numirile unor noi membri să poată fi blocate prin votul a 2/3 din cei existenți deja, alături de o explicație publică, dacă asupra acestora planează suspiciuni în privința integrității morale, competențelor științifice sau de orice altă natură care nu ar fi compatibile cu statutul de membru în CDF50, CNCS sau CCCDI.
  • Președintele numește membrii și exercită ulterior controlul asupra activității celor trei entități prin intermediul unui grup de experți din partea Science Europe (apropos, România nu e membră), toate rapoartele acestora fiind publice.

Prin legea organică CDF50 va fi mandatat cu elaborarea politicilor publice în domeniu. Regulamentele de organizare și funcționare ale consiliilor prezente pot fi luate ca punct de pornire, deoarece, așa cum arătam mai sus ele „au menirea (n.r., prin regulamentul de funcționare) de a emite opinii și judecăți în privința normelor de etică și deontologie, elaborării politicilor și strategiilor, coordonării și evaluării activității de cercetare științifică, monitorizării și evaluării în implementarea strategiilor naționale și a planurilor naționale și sectoriale în domeniul cercetării”.

Ce ziceți, dragi politicieni? Batem palma? Sau preferați risipa banului public, fie prin incapacitatea de a gestiona puținul ce vi se dă, fie prin spirale obscure, fie prin conceperea de strategii pe care nici prin gând nu vă trece să le respectați? Mă rog, tot ați putea face asta și după ce batem palma, dar folosind doar 50% din fondurile pe care le aveți acum la dispoziție

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "6 comments" on this Article:

  1. Kurt spune:

    Puii de securiști sunt azi în guvern, parlament, instituții publice?

    … “… Sau preferați risipa banului public, fie prin incapacitatea de a gestiona puținul ce vi se dă, fie prin spirale obscure, fie prin conceperea de strategii pe care nici prin gând nu vă trece să le respectați … “…

    Nivelul de „broșuri” era deajuns pentru a reuși ca tovarăș de origine sănătoasă în naționalcomunismul autohton până la eliberarea 1989. Putem vorbi azi de eliberare 1989?
    China investește 10 milarde Euro pe an în AI inteligență artificială.
    Ce înseamnă un „pumn de lei (nu dolari)” azi în cercetare? Care discipline trebuie favorizate? Unde se găsesc aptitudinile, cunoștințele necesare pentru cercetare? La semidoctți budegtari de azi, le nivel de broșuri (societatea socialistă multilateral dezvoltată a puricelui de la Scornicești) ca părinții lor?
    Cine e conectat azi cu alți cercetători /inovatori în UE / lume, în engleza?
    Cine nu?

  2. victor L spune:

    ” dați-ne să gestionăm noi, cercetătorii, 50% din fondurile bugetare alocate cercetării”.
    Sinteti siguri ca intre “noi, cercetatorii” nu va patrunde dihonia la impartirea banilor?
    Caci stiti doar ca “banul e ochiul dracului!”

    • Kurt spune:

      Câteva noțiuni, denumiri dintr-o carte.
      Conștiința umană e un miracol. În evoluția lui Darwin nu era neapărat necesar ca omul să fie dotat cu conștiință. Omul are fantezie, e capabil să -și imagineze lucruri care nu sunt reale (arta) , care nu se obțin cu sensurile ochi, urechi, gust, etc. Pentru a supraviețui în sensul evoluției darviniste conștiința de sine nu e strict necesară pentru animale, maimuțe, viețuitoare de tot felul.
      Cercetătorii creierului au ajuns la concluzia că nu există un loc specific unde se afla „spiritul” uman. La ora actuală cercetarea se află la răscrucea între biologie și psihologie (știința naturală și disiplina umanistică).
      Ce este rațiunea omului? „Rațiunea” este un fluviu din experiențe umane conștiente și subconștiente. Cine supraveghează aceste activități? Nimeni, nu există parte în creier care privește aceste scenarii. „Ele sunt”. Conștiința este lumea virtuală din creier care e alcătuită din asemenea scenarii. Nu există loc în creier unde se derulează în mod coerent aceste scenarii imaginare. Există numai mostre de acțiuni în sistemul nervilor între diferitele părți ale creierului (Großhirnrinde, Thalamus, Amygdala,Hippocampus). Nu există nici o formă a conștiinței (Bewußstseinströmung) umane care focusează toate informatiile de la un „EU-EXECUTIV”. Există multe fluvii de activităti (Aktivitätsströmungen) diferite de la care unele contribuie o clipă la conștiință și se sting din nou. „Conștiința” este agregatul conetactat al tuturor rețelelor de nervi. „Rațiunea” este un loc comun (Gemeinwesen) care organizează autonom scenarii singulare care se nasc independent, cresc , se dezvoltă, dispar și câteodată sunt dominante pentru a genera gânduri noi și miscări actuale ale corpului. Mai e ceva de spus despre memorie de durată scurtă și de durată lungă, etc.
      Cea ce numim „sens” este conectarea diferitelor plase neuronale care se crează când sensibilizarea se extinde, se extinde și imaginația noastră și crează în același moment „sentimente”. Mai ar fi „procesul de decizii”, creativitatea, nebunia. Definițiile mele (E.O.Wilson, biolog) explicit materialiste ale vieții spirituale vor fi foarte controversat recepționate de cercetătorii creierului.
      „Arta” este un mijloc prin care oameni cu (Wahrnehmungsvermögen) receptionare asemănătoare fac schimb de „sentimente”.
      „Eu” (das Ich) nu este o ființă superioară care se află independent undeva în creier.
      „AI artificial inteligence” s-a născut ca denumire în anii 1950 cu apariția primelor computere. Azi se pot deosebi cu ele fața oamenilor etc. Computerul Deep Blue a devenit maistru al șahului 1996 după ce a pierdut la limită cu campionul mondial Garry Kasparov.
      Cu toate progresele din ultimele decenii nici un AI-fan nu spune că cunoaște drumul de la „instictul unui vierme la rațiunea umană”.
      Rodney Brooks de la MIT ar putea obține aptitudini humanoide cu modelul sau de „robiți darviniști”.
      Altfel e la „Marvin Minsky inventatorul AI” și coleg cu Brooks la MIT. Minsky s-a concentrat de la început pe inteligență si capacitatea de a învăța, (ocolind toate etapele evoluționare) și cum ar putea fi realizate de un computer.
      Pentru a fi „uman” rațiunea artificială trebuie să imită o persoană individuală reală. Datele acumulate ar trebui să contină exeperiențele unei vieți întregi cu experiențele visuale, acustice, chemorecepționate, etc. Si unde rămân componentele sociale? Experiențele intelectuale și empoționale din nenumarate întâlniri omenești ar trebui programate. Toate conecate cu tot ce s-a întâmplat simultan.
      Dacă nu se pot realiza acestea atunci AI nu va trece niciodată de „ Testul lui Alan Turing”. Fiecare juriu uman ar demasca repede calculatorul, mașina. NU e un om.
      Mai departe în: „ Consilience. The Unity of the Knowledge. Edgar O. Wilson NY 1998.
      Au trecut 20 de ani…..
      Un alt biolog, Friedrich Cramer (Chaos și ordine. Structura complexă a viului. Chaos und Ordnung. Die komplexe Struktur des Lebendigen. A fost 1953 în laborator la Cambridge cu Crick și Watson, au primit Premuiul Nobel DNA) a scris: de la început, de la big-bang acum 13,7 miliarde de ani posibilitatea de a exista conștința, rațiunea, spirit uman e inclusă în universul nostru.
      Azi astrofizicienii încearcă să treacă de „ceata” între big- bang și anul 380.000 (materie, protoni, electroni, hidrogen) cu ajutorul undelor gravitaționale.
      Idei mai sunt.
      Scuze pentru vocabularul meu de inginer foarte restrâns (în limba maternă e altfel).

    • Octavian spune:

      @Victor L

      Dupa cum am explicat in articol, prin sintagma “noi, cercetatorii” ne referim la oameni care ar fi alesi pe spranceana dintre cei mai performanti cercetatori in domeniile in care activeaza. Acest lucru reiese si din partea de final unde propunem modul in care sa fie selectate forurile de decizie.
      Contrar a ce sugerati Dvs., ca intotdeauna “banul, ochiul dracului” perverteste pe cei care il administreaza, exista agentii de finantare (noi am pornit de la exemplul NSF) care functioneaza foarte bine. Multe din rezultatele cercetarii facute din granturile NSF sunt exceptionale.

  3. rcampeanu spune:

    Bravo 2MA, e ff buna propunerea, ar trebui cumva avansata cu semnaturi

  4. Herodot6 spune:

    Un mic aspect colateral, dar care spune multe despre degradarea functionarii institutiilor in actuala guvernare. Scrieti: „Excepție face CNFIS, care ar trebui să constituie un exemplu de seriozitate și responsabilitate a membrilor, dar mai ales de respectare a prevederilor legale”. Aceasta a fost odata. Pe http://www.cnfis.ro/ ultimul raport este cel referitor la anul 2015 publicat in 2016 – cine era ministru atunci? Raportul pe 2016 trebuia sa fie public de mult, iar acum CNFIS trebuia sa lucreze deja la Raportul pe 2017.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Doi Mici și un Anc


Doi Mici si un Anc

Sistemul românesc de cercetare văzut prin ochii a doi doctori în fizică (Lucian și Octavian) și ai unuia în biologie (Mihai). Publicăm, de asemenea, articole pe teme de act... Citeste mai departe


Rugaminte Contributors.ro

Profesorul Vintilă Mihăilescu este internat la Fundeni și are nevoie în continuare de transfuzii de sânge.

.

Puteți să-l ajutați donând la Centrele pentru Donații din toată țara, sânge din orice grupă, cu specificarea: “Pentru Vintilă Miron Mihăilescu, Spitalul Fundeni, Sectia Hematologie, Profesor Doctor Daniel Coriu".O listă a centrelor din București se găsește aici:

http://doneazasange.ro/unde-pot-dona-sange/"

E randul tau

Raspunsul CNAIR: Bună ziua, Circulația alternativă propusă pentru DN 28 nu reprezintă o s...

de: Ghost

la "Drumurile 2+1 alternativ sau cum poate DN2 să devină de 5 ori mai sigur"

Petre Opris – volumul Licenţe străine pentru produse civile şi militare fabricate în România: (1946-1989)

Cauta articole

septembrie 2018
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Aug    
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)