Home » Opinie »Politica & Doctrine »Societate/Life » Citesti:

„Noi”. O scrisoare adresată lui Gabriel Liiceanu

Dana Jalobeanu iunie 27, 2018 Opinie, Politica & Doctrine, Societate/Life
32 comentarii 11,853 Vizualizari

Dragă Gabriel Liiceanu,

Primul lucru pe care l-am făcut aseară, după ce am aterizat de la Atena, a fost să citesc articolul tău cu „Noi și Dragnea-și-ai-lui”. E un text bun, clar și extrem de îngrijorător. Practic, definești situația în termenii unei înfruntări decisive. Nu doar pentru că taberele sunt ireductibile și hotărâte să meargă până la capăt. Ci și pentru că, poate pentru prima oară în istoria ultimilor șaizeci de ani, ele sunt comparabile ca forțe și dimensiuni. Falia care ne separă în „noi” și „Dragnea-și-ai-lui” nu e mai adâncă decât în trecut. Doar că „noi” suntem acum ceva mai mulți. In anii ᾽50, „ei” aveau armata de ocupație și închisorile și singura formă de rezistență era însingurarea. În anii ᾽80, însingurarea a fost înlocuită de diferite forme de ipocrizie, tăcere și complicitate. „Ei” aveau rețeaua generalizată de corupție a PCR (pile-cunoștințe-relații), în timp ce „noi” rezistam prin cultură, în grupuri mici și invizibile. Apoi a venit decembrie 1989. Eroii acelui moment au fost singulari… și foarte singuri. Nu cred că ar fi corect să vorbim, pentru acel moment, de „noi”. Eram prea puțini. Am început să învățăm să fim „noi” în 1990, în Piața Universității. (Nu întâmplător ne mai aducem aminte, câte-odată, de acele momente. Nu întâmplător sloganurile de atunci se mai aud și acum.) Dar în anii ᾽90, „ei” aveau minerii și „noi”, deși ceva mai mulți, nu aveam nici antrenament (la bătaie), nici bani. Eram încă puțini, săraci și izolați. Nu aveam practică democratică, nu aveam referințe, nu aveam rezistență. Între timp, însă, am parcurs un drum lung. Am învățat de la alții. Am recuperat câte ceva din memoria pierdută. Și ne-am eliberat de frică.

Acum, taberele s-au mai echilibrat. „Ei” sunt mulți și dispun discreționar de fondurile statului. Însă au ajuns la fundul sacului – penuria de resurse se vede peste tot. Noi suntem o minoritate semnificativă, vocală, integrată, conectată internațional. Pentru prima oară, forțele sunt comparabile. Când mama era copil, iar bărbații familiei erau morți sau la Canal, „Deșteaptă-te române!” se cânta acasă, în șoaptă. Azi se cântă în piețe, pe mii de voci. Tinerii de azi nu mai știu ce este frica. Paradoxal, într-o lume în care cineva ne poate arunca în aer la orice colț de stradă, i-am auzit de mai multe ori pe studenții mei spunând pe un ton dezarmant: „Mie nu mi-a fost niciodată frică”.

Pentru noi, anul care a trecut a contat enorm. Am învățat ce efecte dezastruoase pot avea greșelile politce. Am descoperit, pe pielea noastră, cât costă neparticiparea la vot. Am înghețat în piețe. Am învățat o a doua, sau o a treia meserie, luându-ne un „full-time job” de cetățean angajat. Am citit legi și filosofie politică; am învățat cum e cu separația puterilor, și care sunt principiile de bază ale democrației. Am discutat între noi, pe facebook, în tren, sau în piață. Am reluat legătura cu colegi de liceu, cu foști studenți, cu prieteni din copilărie. Ne-am descoperit afinități neașteptate cu oameni din afara cercului nostru social. Am învățat să filtrăm informația, să reacționăm rapid, să facem fotografii sau life-streaming… Sau măcar să privim transmisiunile live din piață sau de la Parlament. Și am făcut totul cu bucuria de a ne regăsi împreună. Suntem mulți. Suntem diferiți. Nu suntem mereu în piață, la proteste. Dar suntem peste tot. Ceea ce ne unește e greu de definit, pentru că nu e un program politic. Nu e o ideologie. Nu e nici un sistem de opinii, o viziune a lumii prezente sau viitoare. Pesemne că singura noastră ideologie e ideologia libertății și a eliberării de trecut. Cel mai impresionant strigăt al ultimilor ani este cel în care, tot mai mulți dintre noi, și tot mai mult la unison, ne cerem țara înapoi.

Problema e, însă, cu acest „până la capăt”. Pentru noi el semnifică, cum spui, o creștere, o evoluție, o recuperare a normalității. Pentru ei, însă, capătul este crearea haosului. Aruncarea țării în aer e interesul lor, nu al nostru și, de aceea, adevărata problemă în momentul de față este cum să nu ne lăsăm târâți într-acolo. Cum să evităm acel „capăt”, singurul care-i mai poate menține la putere, de vreme ce, aruncând țara în haos, desființezi implicit instituțiile și resetezi toate regulile jocului.

Cât despre Dragnea… Dl. Dragnea îmi evocă acum imaginea unei găini cu capul tăiat care sare, încă, de colo-colo, prin magazinul de porțelanuri (magazinul de porțelanuri al democrației… ce poate fi mai fragil?). E greu de oprit de pe margine. E oare mai bine să stăm deoparte și să-l lăsăm să se prăbușească singur? Nu știu. Mi se pare însă că greul va continua, neștirbit, când țopăiala sa se va fi oprit și vom rămâne cu toții, năuci, printre porțelanuri sparte și pene zburătăcite.

Să avem, deci, curaj și răbdare….

Cu drag, Dana Jalobeanu

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "32 comments" on this Article:

  1. cucu spune:

    o scrisoare de peste ocean. voi toti traiti in lumi paralele. vorba cintecului, ‘vin-o Doamne sa vezi ce-a mai ramas din oameni’. Barabbas intotdeauna va scapa, va fi cel eliberat cel care va continua sa se ‘bucur’ de viata iar Isus rastignit, nedorit de masele scrijelite nu in neputinta lor si din dorinta si placerea de a fi manipulate de mintile nefaste ale stapinilor istoriei. nu ne vom ridica decit atunci cind discursul va fi unul nou direct izvorit din ultimul sat din baragan sau teleorman.despre studenti, stim noi mai bine, e vai de mama lor, la propriu si la figurat. IMPLICATI-VA iar cind drumul e blocat, darimati-l. Succes, intr-o zi o sa ne vedem intr-o lume mai buna.

  2. Mircea M. Cociu spune:

    Excelent! Cu oameni ca dumneavoastră, care preiau ștafeta, mai există o speranță!

  3. Alina Ion spune:

    Va multumesc!

  4. Polilogu spune:

    DA ! De o mie de ori DA pentru acest articol ! MA REGASESC IN EL, ÎN IDEILE SALE ! În ciuda tuturor invinuirillor de pe lume ce mi-ar putea fi aduse . Cu aceste idei REZIST. Până la capăt .Nu mi-a fost si nu-mi este…,” lehamite” să merg la vot . Si nu-mi va fi niciodata .

  5. Ion spune:

    O radiografie autentica a societatii noastre. Numai ca nu stim cate portelanuri se vor sparge si cat ne va costa inlocuirea lor.

  6. Paganel spune:

    Vă mulțumesc frumos!

  7. Mihai spune:

    Ce analiza perfecta! Mulțumesc pentru luciditate!

  8. Stefan spune:

    O problema nerezolvata ne franeaza din înaintare. Da, putem avea răbdare, dar când mai avem timp de evoluție?
    Sigur, pentru multi diferența față de anii ’90 este mare în termeni de câștig democratic. Dar în termeni de economie, de industrie, de infrastructura, de poziționare politica, de inovație, câștigul este mai degrabă în minus. Se poate mai mult (Singapore, Estonia) și e firesc să ne dorim și noi mai mult.

    • mariusmioc spune:

      Vă înșelați. față de 1990, în termeni de economie, de industrie, de infrastructura, cîștigurile sînt evidente. Economia românească produce mult mai mult și infrastructura e mult mai bună.
      Spre exemplu, Timișoara s-a unit cu satele din jur (Dumbrăvița și Giroc) prin cartiere construite după revoluție. Și în prezent se construiește mult, macarale rîd în soare în diferite părți ale orașului.
      https://youtu.be/EID9neDYZv4
      Cum se zice în Timișoara: „Ceaușescu n-ar fi fost capabil nici să zugrăvească cît s-a construit după el”
      Numai nostalgicii comuniști și idioții lor utili pretind că „cîștigul e pe minus”.
      În ceea ce privește poziționarea politică, puteți considera că rezultatul e negativ numai dacă conjsiderați un lucru rău că în loc să fie membră în Tratatul de la Varșovia România este acum membră NATO.

      • Stefan spune:

        Sigur, nu neg evoluțiile și departe de mine sa fiu un nostalgic comunist. Din contra, sunt o persoana activa care nu mai are rabdare. Doamna Jalobeanu tocmai asta (ne) spunea, să (mai) avem răbdare. Mă rog, îi spunea domnului Liiceanu, ar dacă nu dorea să fie un mesaj public, îi scria un email.
        Depinde de ritmul fiecăruia, prin arșița Bărăganului ritmul evolutiei poate fi considerat acceptabil, dar, cum spuneați și dumneavoastra, în unele părți ale țării timpul nu mai are răbdare. Și nici oamenii.
        Mă îndoiesc că domnul Liiceanu (sau oricine altcineva) are timp și/sau răbdare infinita până se va schimba ceva esențial dpdv al calității umane a politicienilor din Ro.

  9. Victoria spune:

    Doamna Dana Jalobeanu

    Cu voie sau fara voie, este (ati) omis din impartirea “noi” si “Dragnea-si-ai-lui” segmentul f mare al populatiei care nu merge la vot; acestor oameni=nevotantzii, le este indiferent cine conduce si ce legi face, pentru interesele cui, etc.Probabil nevotantii au o viata buna?.. de ce ar schimba-o?
    Si daca inainte de 1989, alegerile erau cu prezenta totala si “victorii” in alegeri in proportzie de 99,9%… iata ca in libertate, procentajul nevotantilor (care prefera mers la bere pe Valea Prahovei) este enorm. Si evident atarna f greu in rezultaul alegerilor.
    Cauza si efect.
    Deci, cei ce sustin Psd-Alde sunt clar si net superiori mumeric: prin alegeri si sustinere ulterioara, plus prin indiferenta. Quod erat demonstrandum= Like it or not!

    • donquijote spune:

      @Victoria.
      Nevotantii nu sunt o masa chiar asa de indiferenta; nu in majoritate.
      Merita mai multa atentie. S-ar putea sa fie doar mai pragmatici. Nu vorbesc despre mine, fiindca am votat in disperare contra psd de la 20 mai 90 incoace.
      Da, poate nu au timp sa intre in detalii si fineturi doctrinare dar nu fac miscari in plus…
      Ce se vede in afara de masa omogena a partidului aflat la putere aproape necontenit de 28 de ani, sub diverse nume si combinatii?
      Acum cand par sa se mai fi trezit, totusi oamenii: 3-4 grupari care par rezonabile cu programe si persoane curate (macar aparent), dar, cu sperante mici. Unii se lupta pentru 10-12% altii pentru 8-10% altii sa treaca pragul electoral. Sansele ca acestea sa ajunga sa “faca legea” in parlament sunt pur teoretice. Cu aceste procente, o data ajunsi acolo, in parlament, cel mai important efect este ca legitimeaza si mai abitir partidul majoritar.
      Nu pot forma o majoritate dupa alegeri, pentru ca nu-i mai cheama nimeni (dupa lege) sa faca un guvern. A fortat Basescu majoritatea din minoritati, dar mare lucru nu a iesit. Iar alt presedinte care sa-si puna pielea-n bat nu prea vad, mai ales dupa ce i s-au redus puterile pe masura ce parlamentul si-a mai dorit cate ceva.
      Asadar, baietii buni trebuie sa se aseze o data la masa si sa faca bine sa pregateasca o alianta sau o platforma comuna care sa lucreze cu 1-2 ani inainte de alegeri nu sa astepte rezultatul alegerilor ca sa vada cine-i seful la grupa mica.
      Nu mai aruncati vina pe lenesii de nehotarati – politicienii cinstiti trebuie sa fie mai pragmatici si sa ia politica in serios!

  10. Munteanu spune:

    Voi sunteti mai putini decat ei. Asta s-a vazut foarte clar la alegeri. De aceea ei sunt la putere si voi in opozitie. Din nefericire nu sunteti o opozitie cinstita. O opozitie cinstita ar trebui sa ashtepte viitorele alegeri sperand la un rezultat mai bun nu sa le insceneze lor dosare de coruptie cusute cu ata alba astfel incat sa conduceti voi cei nealeshi de popor dupa ce ei cei aleshi vor fi toti in pushcarie bagati acolo de voi si de aceiashi securishti si judecatori care i-au trimes si pe parintii si bunicii voshtri si ai noshtrii la canal. Totushi e mai bine ca-n Suedia sau Israel. Acolo voi i-ati assasinat pe Olof Palme, Ana Lindh si Itzic Rabin si acum voi cashtigati mereu alegerile acolo caci nimeni nu mai indrazneshte sa va contrazica de frica sa nu pateasca si el ce-au patit Palme, Lindh si Rabin.

    • donquijote spune:

      Vorbesti serios?
      Ma refer la dosare de coruptie cusute cu ata alba. Poate ca sunt insuficient instrumentate… delincventii sunt mai smecheri decat anchetatorii.
      Adica EI, aflati perpetuu la putere si trudind de “douazeci de ani in slujba comunitatii’ (citat din Dragnea, nu zic eu) s-au imbogatit fara explicatie, dar dosarele sunt cusute cu ata alba? Atunci de ce au nevoie sa se tot protejeze mereu, tot ridicand baremul peste care se considera coruptie?
      1000 de lei? prea putin! 200 000? Hai 200 000 euro! Maine 2 milioane de euro ca doua sute de mii deja nu mai acopera…
      Nu observi ca s-au ridicat acolo doar ca sa-si faca legi care ii protejeaza sa fure? Asta e democratia pe care o visezi?
      Asta, pornind de la presupunera ca esti de buna credinta.

    • comentator uluit spune:

      Dosare cusute cu ata alba ?
      Te pomenesti ca Dragnea si-o fi construit palatul cu banii din salariu !
      Toate viloaiele “alesilor” sunt din din bani munciti cu greu, iar “opozitia” ii judeca nedrept, saracutii de ei !
      Nu-i nimic, “poporul”, bine informat de A3 si RomTv, nu se va lasa prostit si ii va alege in continuare. Le va face dreptate.
      Cinstit – alesul ! Destept – alegatorul ! Vivat natiune ! Aplauze prelungite.

      • MIHAI 2 spune:

        Nu a existat nici un Dosar intitulat PALATUL LUI DRAGNEA. Oare de ce ? De ce infailibilii procurori , avand pe masa un peste atat de mare l-au ciuruit pe Dragnea cu doua sardele dintre care ultimul dosar este despre favoriizare la instigarea complicelui – a 5 a roata la caruta ?
        Nu mai spunde de ailalta condamnare – cea pentru TENTATIVA CALIFICATA DE SCOATERE A OAMENILOR LA VOT o chestie oribila si de neacceptat la un politician ….Nu?
        Deci, sa nu ne indepartam….de ce nu exista un dosar PALATUL LUI DRAGNEA ?

        • comentator uluit spune:

          Intrebati procurorii.
          Palatul exista si poate fi vazut. Dosar nu are, pentru ca e facut cu bani cinstiti, din salariu.:))

  11. MIHAI 2 spune:

    Doamne ce Oameni Frumosi traiesc in Romania !

  12. Bogdan Giubega spune:

    Romania nu este la primul sau moment modernizator din istorie; astfel de momente au existat periodic, atat in istoria Romaniei, cat si a celorlalte state; mereu s-a confruntat o partida conservatoare, reactionara, cu cea revolutionara; in Romania, imi vine in minte 1848 si Junimea. Si cred ca solutia e mereu aceeasi, si nu consta in conflict.

    Da, in Romania de astazi exista o larga patura nationalista, ultra – ortodoxa, homofoba si resentimentara; dar nu trebuie sa uitam ca aceasta patura e asa din cauza lipsei de acces la educatie, la servicii sanitare, ca e saraca. Venitul mediu lunar pe gospodarie a fost in 2017 de doar 1070 lei / persoana in mediul rural, iar dintre acestia, doar 496 lei au fost provenit din salarii sau alte venituri salariale. E greu sa mai ai preocupari cand toata energia o consumi ca sa ai ce pune pe masa, iar de multe ori nu reusesti (72% din familiiile care traiesc in mediul rural nu pot asigura dieta minima pentru copiii de sub 5 ani); de altfel, la nivel de tara, structura cheltuielilor arata ca doar 0,4% sunt alocati educatiei, si doar 3,5% pentru recreere si cultura…

    Din punctul meu ed vedere, e nevoie ca tinerii intelectuali sa mearga in rural si sa educe masele (inclusiv financiar). Atat timp cat nu va creste nivelul de trai si nivelul educational al celor mai saraci si inapoiati, probabilitatea modernizarii Romaniei e doar teoretica; civilizarea nu se face cu forta…

    • Ghita Bizonu' spune:

      Si crezi ca daca imi cresc veniturile o sa devin homofil?

    • Ultra-greco-catolic spune:

      Da, in Romania de astazi exista o larga patura nationalista, ultra – ortodoxa, homofoba si resentimentara; dar nu trebuie sa uitam ca aceasta patura e asa din cauza lipsei de acces la educatie, la servicii sanitare, ca e saraca.

      Cu toate ca accesul meu la educatie s-a materializat prin citeva din cele mai “grele” diplome universitare din Romania si din lume, cu toate ca am avut tot timpul acces la servicii sanitare, cu toate ca numai sarac nu poate fi unul cu veniturile mele, uite ca eu sint nationalist. E drept ca nu sint ultra-ortodox, ci ultra-greco-catolic, homofob – nu sint, fiindca nu mi-e frica de homosexuali, tot ce le cer e sa nu ma atinga, iar resentimentar (nu uit si nu iert porcariile care mi s-au facut) da, sint. Pina la cer.

      Cum iti explici?

      Si care e problema ta daca eu sint asa? Vrei sa fiu ca tine? Vrei sa ma fortezi sa fiu ca tine, un neo-bolsevik globalist?

      Sa-ti mai spun ceva: patura asta nationalista larga se ingroasa si se latzeste pe zi ce trece. Si la noi, si in Europa, si in USA. Slava Domnului! Oamenii au deschis un ochi. Sper sa-l deschida si pe celalalt si cind vad “tinerii intelectuali” bintuind “in rural” ca “sa educe masele”, sa-i alunge cu pietre.

      • Adrian spune:

        Deja după aducerea în discuție a „binefacerilor“ anului 1848 (pentru cine vrea să recunoască: sute de milioane de morți în următorii 150 de ani) era cam clar.

  13. amicu spune:

    “Noi”, sigur, exista o tabara de “noi” din care face parte si “enormul filozof” Liiceanu, nu cred insa ca e tabara celor care au umplut Piata Victoriei impotriva minariilor psd-iste desi alunecosul domn s-a dat pe linga ei. Pentru camuflaj, desigur.

    • comentator uluit spune:

      Regret ca trebuie sa va dezamagesc, dar…da, d-l Liiceanu este din tabara noastra, a celor care umplem Piata Victoriei.
      Si nu doar pentru ca sta cu noi in Piata. Ci si pentru ca alege sa se “camufleze” periodic scriind articole despre noi si expunandu-se injuraturilor “lor”. Priviti numarul de vizualizari si de comentarii din dreptul articolelor d-sale : sunt ale noastre, in marea lor majoritate.
      Oricum, interesante resentimente

  14. eu****** spune:

    Curaj, rabdare si mai mult decat atat cautati sa va cresteti pregatirea profesionala – competentele

    Nu poti schimba cultura unei societati numai cu curaj si cu rabdare – trebuie sa fii pregatit si instruit ca sa poti avea ce pune in loc, sa asiguri calitatea si fiabilitatea societatii, sa o poti construi bazate pe meritocratie.

    Multumesc pentru articol.

    • Polilogu spune:

      Sa ne înțelegem : Meritocrația nu este o valoare în sine.Virtutea sa autentică constă în implicarea în social. Și mai mult : în crearea si amplificarea tendintei de valoare/valorificare socială. E O LUPTĂ ? Sigur că e ! În scurta sa istorie modernă, Romania a cunoscut doar două etape de acest fel : pașoptismul și ”tinerii oțeliți ” ( generația 1918 ). CE FACEM ? Rămânem la atât ? Nici măcar nu vrem să ne oferim o CONSOLIDARE ? Nu mă refer la o ” reconstruire ” a trecutului
      , dimpotrivă, la depăsirea lui.

  15. carp spune:

    Au fost ani, si nu putini, cand la putere nu am avut PSD. Cred ca transferati in mod artificial lupta politica ptr os (scuze, dar n-am vazut o renastere nationala in anii cand la putere am fost ‘noi’, am vazut aberatii de genul Constantinescu, MRU, Neamtu, etc). M-am saturat de poezii scrise din nori si exagerari pretentioase. Din pacate un stat puternic nu se naste din ‘once upon a time’, ci din pragmatism si competenta; paradoxal multi dintre ‘noi’ au suferit o pierdere de caracter majora in momentul in care am dat de putere..

    • MIHAI 2 spune:

      Inexacta ultima observatie.
      Ajungerea la putere nu alunga caraterul ci scoate in evidenta LIPSA LUI..
      Este un motiv esential care face ca in opozitie , mai ales cei care nu au fost niciodata la putere, sa fie extraordinar de frumosi.
      Mai sunt si cei care nu au mai fost de mult, poate de decenii la putere si care si ei sunt extraordinar de frumosi .
      Daca in loc sa moara in 1964 de cacncer iradiat de rusi , Gheorghiu Dej s-ar fi retras de la putere si ar fi revenit azi in Piata – cred ca avea sanse sa devina un Patriarh al rezistentei , detronandu-i pe toti ceilalti mosulici din echipa lui de odinioara.

    • Ela spune:

      Din greseli se poate si invata, nu?
      Eu as vedea ca o sansa tot ce se petrece acum in Ro: “datorita” incompetentei flagrante, coruptia este mai vizibila ca oricand, in ultimii 30 de ani.
      Vulnerabilitatea colectiva, brusca si recenta a celor obisnuiti sa taie si sa spanzure, fara grija, ii face nervosi, agresivi, imprudenti : e perfect!
      Daca ceva, ceva, ar fi functionat corect, actuala coalitie ar mai fi putut continua sa manipuleze, dar cum nimic nu merge bine, nici cei mai amarati creduli nu-i mai sustin, cand sunt treji…
      Asa este cum spuneti : multi, dintre “noi”, si-au dovedit tendedinta de a-si schimba “caracterul” la contactul cu Puterea, dar aceasta realitate nu trebuie vazuta ca o fatalitate “toti, o apa si-un pamant”, ci ca o alta lectie de invatat…

  16. dan vasile spune:

    Asa se vede de la mine.
    Romania este foarte bolnava, “trage sa moara”.
    Si ma doare sufletul , si plang de neputinta mea.
    Masiva si parsiva manipulare , care de regula se adresa celor fara opinie , nepasatorilor, a ajuns sa atinga si foarte multi intelectuali, ingrozitor de lasi si de comozi, deveniti beneficiari ai unor salarii indecente de la stat . Cat de usor se arunca la gunoi toata cultura si anii de scoala.
    Asa a ajuns statul roman un monstru corupt si hamesit. Nu este deloc normal ca o jumatate de tara sa slugareasca pentru cealalta jumatate de trantori.
    Asa am ajuns sa admiram hotii , ticalosii si tradatorii, care in alte vremuri erau spanzurati in piata.
    Asa am ajuns sa huiduim oameni pentru ca apara justitia, o justitie carpita vai mama ei , dar e singura care poate pune stavila ticalosiilor.
    Atat de mult ne-am obisnuit cu ticalosiile incat votam primari incarcerati pentru coruptie, si aplaudam brutele care gazeaza copiii.
    Cine a rasturnat Romania nu a platit niciodata
    Cum am ucis pe ceausescu in ziua de craciun, cum am ucis manifestantii din piata universitatii in 1990, cum am ucis toata industria tarii, cum am vandut toate bogatiile tarii, cum au migrat milioane de romani, cum ne-am intors in feudalism ,cum s-au intamplat toate si noi am fost orbi si nu am vazut care sunt adevaratii tradatori de neam.
    Cam tarziu.
    Restabilirea echilibrului nu se face daca dispare un dragnea, in umbra lui mai sunt mii de sarlatani putrezi de bogati , de la toate partidele politice si milioanele de sustinatori : profitorii, amaratii si naivii fara nici-o urma de demnitate si onoare.
    In mii de sate fara nici-o perspectiva, fara un dram de cultura , unde slugarnicia si naivitatea sunt la ele acasa, traieste 44% din populatia tarii. Acestor oameni, multumiti dintotdeauna cu frimituri, aruncate acum de noii boieri si de fudulii lor primari, nu le poti cere demnitate, nu stiu ce este si n-au avut parte niciodata .
    La fel cum nu stiu ce este democratia, daca ar sti nu ar vota un primar 28 de ani la rand.
    Sunt localitati “securizate”.
    Daca am fi avut in acesti 29 de ani o politie si o justitie adevarata , nu se ajungea aici. Au aparat si apara cu buna stiinta toti ticalosii . Si s-au imbogatit si unii si altii. De la o victima necajita nu ai ce castiga. Eu le-as desfiinta si reforma dupa modelul din Georgia.
    Este o confruntare ciudata , in care unora li se cere sa astepte pasnic si democratic urmatoarele alegeri. care vor fi total inutile , iar puterea actuala care nu este nici pasnica , nici democratica in loc sa guverneze, isi pregateste terenul .
    Sunt optimist.
    Mai devreme sau mai tarziu Romania se va vindeca.
    Noi sau copii nostri vom readuce valorile in pozitia corecta.
    – cand o sa fim in stare sa recunoastem oficial psihopatii din societate, si vom
    crea instrumente pentru a depista si opri ascensiunea acestora in functiile de conducere,
    - cand se va desfiinta sclavia si conceptul de angajat si angajator si oamenii vor fi parteneri , va exista si o justa si echitabila repartizare a profitului
    - cand se va limita clar un nivel al patrimoniului individual ,pentru ca totul pleaca de la inechitate si lacomie
    - cand vor disparea partidele politice si odata cu ele si coruptia politica, oricum au fost
    dintotdeauna numai paravan pentru ilegalitati
    - cand oamenii vor avea acces liber , echitabil si gratuit la toate bogatiile naturale , iar vanzarea
    detinerea sau inchirierea acestora vor fi complet interzise
    - cand vom micsora la minimul necesar personalul administratiei statului
    - cand vom reforma radical invatamantul sa nu se mai creeze generatii de slugi
    - cand vom reforma radical sanatatea incat spitalele sa redevina centre de insanatosire si nu
    intitutii medico-legale, morga
    - cand vom desfiinta birocratia fiscala prin instituirea unui mod simplu si corect de impozitare
    - cand statul va da socoteala pentru cheltuirea banului public
    - cand vom desfiinta jandarmeria si multe alte institutii total inutile, create numai cu scop
    de jaf sau de securizare a puterii
    - cand vom reintroduce serviciul militar obligatoriu
    - cand vom avea parlament de doua-trei sute de persoane , ales prin vot simplu si format din
    cei mai capabili si intelepti oameni din societate
    - cand oamenii vor recastiga demnitatea si onoarea pierduta, pentru ca oamenii demni nu fura, nu mint si nu pot fi cumparati

    Foarte complicat , dar nu imposibil.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Dana Jalobeanu


Dana Jalobeanu

Dana Jalobeanu, doctor în filosofie și conferențiar universitar la Facultatea de Filosofie, Universitatea din București. A studiat fizică și filosofie și s-a specializat în... Citeste mai departe


Rugaminte Contributors.ro

Profesorul Vintilă Mihăilescu este internat la Fundeni și are nevoie în continuare de transfuzii de sânge.

.

Puteți să-l ajutați donând la Centrele pentru Donații din toată țara, sânge din orice grupă, cu specificarea: “Pentru Vintilă Miron Mihăilescu, Spitalul Fundeni, Sectia Hematologie, Profesor Doctor Daniel Coriu".O listă a centrelor din București se găsește aici:

http://doneazasange.ro/unde-pot-dona-sange/"

E randul tau

Raspunsul CNAIR: Bună ziua, Circulația alternativă propusă pentru DN 28 nu reprezintă o s...

de: Ghost

la "Drumurile 2+1 alternativ sau cum poate DN2 să devină de 5 ori mai sigur"

Petre Opris – volumul Licenţe străine pentru produse civile şi militare fabricate în România: (1946-1989)

Cauta articole

septembrie 2018
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Aug    
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)