Home » Analize »Educatie »Opinie »Politica & Doctrine » Citesti:

”Academiile” – Aici sunt banii dumneavoastră!

Marian Zulean iulie 14, 2015 Analize, Educatie, Opinie, Politica & Doctrine
31 comentarii 4,772 Vizualizari

Este oficial: suntem pe ultimul loc în Uniunea Europeană, din punctul de vedere al performanței cercetării și inovării. Dacă în anii anteriori eram plasați, alături de alte trei țări, în categoria ”inovatori modești”, clasamentul  Innovation Union Scoreboard 2015 ne fixează definitiv pe locul 28. Acest lucru devine mai îngrijorător când aflăm că Bulgaria și Letonia (celelalte două țări codașe) ocupă primul loc la rata anuală de creștere. Au atins pragul de jos și acum încep să crească, într-un ritm rapid. Concluzia raportului Innovation Union Scorecard este că ”…Performanța sistemului CDI în România anului 2014 este semnificativ mai mică decât în anul 2007”. Adică, după 7 ani de la integrarea în UE și de cheltuieli publice cu cercetarea și inovarea stăm mai prost decât în anul aderării (indice 0.20 față de 0.24). Dintre toți indicatorii ce constituie acest indicator, România are o performanță foarte bună la numărul de doctoranzi dar stă foarte prost la numărul de brevete europene și la inovarea din sfera privată. Cum se explică acest lucru? Explicația imediată este legată scăderea cheltuielilor publice cu cercetarea și de dezinteresul firmelor private pentru inovare. Dar asta nu explică totul. Celelalte două țări codașe au investit anul trecut în cercetare, astfel: cheltuielile publice CDI în Letonia au crescut cu 3,9% în timp ce, în Bulgaria, au scăzut, cu același procent. Trebuie să fie și explicații mai complexe, care implică și calitatea guvernanței sistemului și competivitatea actorilor din sistemul CDI.

Categoria inovatorilor codași din UE: Letonia, Bulgaria și România

Sursa: http://ec.europa.eu/growth/industry/innovation/facts-figures/scoreboards/index_en.htm

Conform ultimelor statistici Eurostat cheltuielile publice cu cercetarea și inovarea în România au atins un maxim de 0,57% PIB, în anul 2008, apoi au scăzut, gradual, la 0,39%, în 2013. În Bulgaria, acestea au crescut progresiv, atingând 0,65% (2013) iar, în Letonia, au scăzut către 0,60% (2013), după un maxim de 0,70%, în 2011[i]. Scăderea cheltuielilor publice ale României este evidentă (0.18%).

Cum au fost alocate resursele de cercetare în cei 7 ani ai Planului National CDI (PN2)?

Deși HG 475/2007 pentru aprobarea Planului Naţional CDI 2007–2013 stabilea un model investițional de alocare a banilor pe programe, pe bază competițională (80-90%), în 2012 nu au fost alocați prin competiții decât 22% din banii prevăzuți în plan, fiind preferate alocări instituționale către Academia Română, institute de cercetare ale ministerelor șialte academii. Mai mult decât atât, programul ”Susținerea Performanței Instituționale” nu a fost operaționalizat deloc, iar apeluri pentru competiții de proiecte nu au mai fost anunțate, din 2013 până azi. Cum a fost cheltuit atunci acel procent de  0,39% din PIB?

Supoziția mea este că o parte din banii de cercetare au fost risipiți pentru sprijinirea unei clientele instituționale, fără să se țină seama de vreun plan sau strategie. O parte din bani au mers către finanțarea …academiilor. Toată lumea a auzit de Academia Română, care este ”forul suprem de consacrare științifică și culturală”, conform Legii de organizare nr 752/2001. Puțină lume știe că avem un total de 6 academii ”de consacrare”, care primesc finanțare de la buget.

Academia Română are azi 79 de membri titulari (din cei 181 prevăzuți de lege) și 80 de membri corespondenți (din 135). Reputaţia naţională şi internaţională a candidatului este un factor important în acceptarea unei candidaturi pentru a deveni membru. Un membru titular primește o rentă viageră de 3000 RON iar un membru corespondent 2500 RON. Academia este organizată pe secții de specialitate și filiale și este finanțată de la bugetul de stat, având de administrat, în plus, și un patrimoniu istoric.

Chestiunea devine problematică când aflăm că, în siajul Academiei Române, proliferează o serie de academii, cum ar fi Academia de Știinte Medicale, Academia de Ştiinţe Tehnice din România, Academia Oamenilor de Știință din România, Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice “Gheorghe Ionescu-Şişeşti” iar, recent, în plină criză a subfinanțării cercetării, au fost constituite: Academia de Științe Juridice și Academia de Științe Militare[ii]. Majoritatea acestor academii dublează secțiile Academiei Române, secția de științe medicale fiind dublată sau chiar triplată de alte academii. Aceste academii au un potențial de încadrare de 800 de membri titulari și 400 de membri corespondenți, plătiți cu salariul mediu pe economie (acest salariu mediu fiind de 2415 RON în 2015). La un calcul sumar, rezultă o sumă de circa 25.000.000 RON/an, sumă alocată pur și simplu pentru plata rentei viagere a academicienilor.

Dar sfidarea cea mai mare este reprezentată de constituirea Academiei de Științe Juridice și a Academiei de Științe Militare, tocmai în perioada 2012-2015, când cheltuielile publice cu cercetarea sunt reduse drastic, legile lor de funcționare fiind promulgate recent de către președintele Iohannis (vezi Comunicatul de presă din  9 iunie 2015).

Voi prezenta, pe scurt, ”saga” constituirii Academiei de Științe Militare, care a început în anul 2012, când a fost votată  Legea 56 privind organizarea și funcţionarea Academiei de Științe Militare, aflată în coordonarea MAPN, MAI și SRI[iii]. Legea este modificată în 2015, când se schimbă și denumirea instituției în Academia de Ştiinţe ale Securităţii  Naţionale, ca ”for de consacrare științifică”. În Camera Deputaților votul a fost aproape unanim, 286 de voturi ”pentru” și un singur vot ”împotrivă”. Noua Lege nr. 140/2015 prevede astfel că ASSN este o ”instituție publică de interes național” (sic!), că președintele ASSN este ordonator principal de credite iar Ministerul Finanțelor Publice și MECS sunt autorizate să modifice Legea bugetului pe 2015, încât să pună la dispoziție resursele financiare necesare noii instituții. Astfel, prin OUG 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice este prevăzut, la articolul 26 aln. (1), că ”Membrii titulari beneficiază de o indemnizație lunară viageră egală cu indemnizația membrilor titulari ai Academiei Române, în limita fondurilor disponibile.”  Interesant este că, în nota de fundamentare, se arată că această nouă academie nu implică cheltuieli suplimentare.

O primă situație problematică este cea legată de selectarea membrilor ASSN. Find o academie ”de consacrare”, fondată de sus în jos, est greu de imaginat cum vor fi selectați academicienii? Cineva trebuie sa fie pus în poziția originară a lui John Rawls și să aplice ”vălul ignoranței” pentru a fonda o asociație echitabilă. Întrucât nu există date publice despre modul în care au fost aleși academicienii, presupun că Statutul Academiei de Ştiinţe Militare[iv] din 18.12.2013 stă la baza selectării academicienilor. În anexa acestui Statut sunt niște criterii destul de clare, comparabile cu criteriile de conferențiar universitar din domenii înrudite, cum ar fi științele sociale. Treaba devine dificilă, pentru că orice membru titular sau corespondent necesită recomandări de la alți 2 membri titulari. Aceasta presupune existența unor ”Adam și Eva” ai ASSN. Adunarea Generală din 29 ianuarie 2015[v] menționează că George Cristian Maior a fost ales președinte al ASM, prof. univ. dr. Gheorghe Toma a fost ales secretar general iar Gabriel Oprea este membru fondator. Cum apreciem gradul de ”consacrare științifică” a fondatorilor?

Consacrarea știintifică poate fi evaluată prin analiza indicelui Hirsch, folosit deja de către CNATDCU și CNFIS ca instrument de evaluare a calității cercetătorilor, pe baza numărului de publicații și a citărilor în reviste relevante științific. O rapidă analiză a indicelui h din Google Scholar ne oferă o imagine aproximativă: doar George Cristian Maior are un indice h comparabil cu al profesorilor universitari din domeniul științelor sociale (h=7), Gheorghe Toma având un indice h=3 iar Gabriel Oprea un indice h=2.

Despre necesitatea reformei sistemului de securitate națională am mai vorbit iar cercetarea și educația sunt instrumente esențiale. Însă abordarea de sus în jos nu reprezintă ”un lucru bine făcut”, o academie de consacrare, unde părinte fondator este Gabriel Oprea, acuzat de plagiat și posesor al unui indice h ce nu il califică nici măcar pentru o bursă postdoctorală. În plus, trenează la DNA, de câțiva ani, un dosar de corupție legat de acordarea titlurilor de doctor și de profesor universitar, unde numele lui Gabriel Oprea este în prim-plan[vi].

Scandalul recent de la Universitatea ”Eftimie Murgu”, din Reșița, arată că rețelele de influență din sistemul de securitate au penetrat și universitățile civile, site-ul Alianței pentru o Românie Curată titrând că ”Universitatea din Reșița este un <cuibușor> călduț pentru foști securiști, reciclați în sereiști, procurori și membri ai masoneriei, numai bun pentru eliberat diplome de studii superioare beizadelelor, polițiștilor…[vii]

În concluzie, am demonstrat că nu suntem capabili să urmăm o strategie de cercetare șiinovare, să alocăm resurse pe bază de competiție ci pe bază instituțională, pentru satisfacerea unei clientele dornice de reputație academică. Am detaliat cazul Academiei de Științe ale Securităii Naționale, pe care o cunosc îndeaproape dar și pentru valoarea sa…”matematică”. Cazul Academiei de Științe ale Securității Naționale este la fel de complex precum o problemă algebrică … cu binoame, trinoame sau polinoame.

____________________


[i] Sursa: Eurostat, disponibil la adresa http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/File:Gross_domestic_expenditure_on_R%26D,_2003%E2%80%9313_%28%25_of_GDP%29_YB15.png

[ii] Pentru o prezentarecritică a acestor academii vezi articolul Suntem o țară de „academicieni”…disponibil pe blogul La colţul străzii la adresa: http://lacoltulstrazii.ro/2012/05/15/suntem-o-tara-de-academicieni-avem-un-ministru-al-educatiei-pe-masura/

[iii] Pentru urmărirea procesului legislativ vezi http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?idp=14240&cam=2

[iv] Vezi Statutul Academiei de Ştiinţe Militare, disponibil la: http://www.monitoruljuridic.ro/act/statutul-din-18-decembrie-2013-academiei-de-stiinte-militare-emitent-guvernul-publicat-n-monitorul-oficial-nr-7-154318.html

[v] ”George Maior a fost ales presedinte al Academiei de Stiinte Militare”, HotNews.ro, Joi, 29 ianuarie 2015, disponibil la: http://www.hotnews.ro/stiri-esential-19231652-george-maior-fost-ales-presedinte-academiei-stiinte-militare.htm

[vi] ”U.M. 15000 euro. În afacerea “Academia Militara”, 100 de ofiteri suspecti de coruptie”, România liberă, 13 martie 2009, disponibil la: http://www.romanialibera.ro/special/investigatii/u-m–15000-euro–in-afacerea–academia-militara—100-de-ofiteri-suspecti-de-coruptie-148610

[vii] Asta e Universitate?! ”Profesorii” șpăgari: procurori, ofițeri de Securitate migrați la SIE, masoni. Studenții: beizadele de generali, de afaceriști, polițiști…România Curată, disponibil la: http://www.romaniacurata.ro/lista-rusinii-de-la-univeristatea-eftimie-murgu-din-resita-securisti-masoni-politisti-procurori-si-beizadele

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "31 comments" on this Article:

  1. Ma asteptam sa avem acest loc de “onoare”!

  2. Andrei George spune:

    Stimate domnule Zulean- chestiunea cu alocatul banilor doar pe bază de competiții e aiurea. Normal ar fi să fie puricate institutele pe bază de performanță și după aceea să se acorde o finanțare de bază de la buget- care ar readuce într-adevăr cercetarea în top fără stressul aferent de agăsi finanțare din 2 în 2 ani. Un cercetător nu e nici cal de circ și nici manager super-performant- el face cercetare.
    Despre Academii- e așa cum ziceți dvs…

    • andreescul spune:

      Domnule AG, finantarea institutionala multianuala despre care vorbiti este (sau poate fi) tot “competitionala”: “pot”-ul de bani se imparte intre organizatiile de C&D in functie de performanta lor. Esti mai bun conform criteriilor relevante, ai o bucata mai mare din pot pentru ciclul de finantare urmator; scazi in calitate (indiferent de cum e ea masurata), scade si cota alocata din potul pentru finantarea institutionala. Nu este vorba de o finantare pe baza de competitie in sensul restrans de “program de proiecte competitionale”, dar asta nu o face mai putin competitionala.

      • Marian Zulean Marian Zulean spune:

        Din cate stiu eu exista un mecanism de evaluare a institutelor de cercetare (nu a academiilor), dar a intrat in derizoriu, aproape toate institutele evaluate au intrat in categoria “premium” si nu s-a facut o alocare a resurselor pe baza acelei evaluari. La fel si cu clasificarea universitatilor, nu s-a alocat pina acum finantare suplimentara pe baza de performanta. Idei, viziuni si reguli avem, ne mai trebuie vointa

        • Andrei George spune:

          Domnule Zulean, nu există bani. Și nu există nici voință ca să faci ceva definitiv. De vreo 5 ani- adică înainte de dl. Funeriu- îmi tot bat gura de pomană apropo de o evaluare individuală- făcută de către o firmă străină de bun renume- a cercetătorului ca individ unic și care face practic cercetarea. Cei care nu îndeplinesc respectivele criterii de performanță- să-și caute de lucru în altă parte- cei care le îndeplinesc să fie finanțați măcar cu un nivel de bază care să le permită un trai decent și să nu le impună grija zilei de mâine. Evaluarea instituțională e pe undeva tarată de ultimii 5 ani în care au fost promovați într-un mod destul de rușinos niște actori precum UBB-ul prin niște jocuri măsluite care n-au avut alt scop decât să ascundă lipsa de fonduri și să dea pomeni la oamenii unui anumit regim. Cu tot respectul cuvenit pentru ambele- nu poți compara performanțele din cercetarea umanistă cu cele din cercetarea tehnică- unde dacă vrei să fii într-adevăr cinstit trebuie să ai întâi cercetarea la bază și apoi ies articolele și comunicările.

      • Andrei George spune:

        Stimate domnule, din păcate (mi-ar fi convenit și mie) cercetătorii nu sunt niște hamsteri care aleargă pe roată pentru o bucată de cașcaval iluzoriu. Oricât de frumoasă ar fi ideea- un cercetător bun se formează în niște ani , prin niște activități proprii. Activități de cercetare- nu de completat în disperare formulare de diverse competiții să aibă bani și anul viitor.

    • Virgil Iordache Virgil Iordache spune:

      Dvs mereu veniţi cu soluţii comunistoide. Puteţi da un link spre CV-ul dvs, spre paginile de Research Gate şi Researcher ID ca să ştim cu cine vorbim ?

      Ţara nu are nevoie de comunişti care toacă bani fără să producă nimic, verificaţi doar de şefii ierarhici în clientela cărorar se află,

      Gânduri bune,

      • Andrei George spune:

        Stimate domnule Iordache- înainte să acuz pe cineva- mi-aș pune probleme despre ce discută. Dacă doriți să ne comparăm CV-urile sau realizările- n-am nimic împotrivă- însă în particular. Pentru că nu văd nici un fel de motiv- decât dacă domnul editor mi-ar da și mie un OK să public pe-aici- să mă bat cu pumnii în piept pentru realizările mele. Cu titlu informativ vă pot spune că sunt C.S.I din 2010- făcut cu legea Funeriu- și că am fost al 4-lea (conform punctajului) din lista de 30.

      • Virgil Iordache Virgil Iordache spune:

        Comentariul se adresează d-lui Andrei George.

    • Virgil Iordache Virgil Iordache spune:

      Stimate domnule Kovacs,

      Dacă nu mă înşel asupra identităţi dvs sunteti CS1 de cativa ani cu 6 comunicări în Web of Science, situaţia la zi, câteva cărţi interne şi capitole în cărţi internaţionale. CV-ul din 2009 este disponibil în partea de jos a paginii la adresa:

      http://www.inpm.ro/ro/despre-noi/angajari.html

      Munca dvs este fără îndoială utilă. Însă a aplica standardele din zona dvs de preocupări întregii societăţi este incorect.

      Nu ştiu dacă astfel de institute ar trebuie să fie încadrate ca aparţinând sistemului de cercetare asociate ministerului educaţiei şi cercetării, ce lucraţi dvs sunt servicii asociate activităţilor industriale. Altă Mărie cu altă pălărie. E firesc să vreţi să vină banii de la industrie direct pe ţeavă şi fără competiţie.

      gânduri bune,

      • Andrei George spune:

        Dacă aș fi țanțoș (parcă așa se spune) , v-aș spune domnule Iordache că institutul nostru funcționează din 1951- și ce dacă ? Important este că în Uniunea Europeană fiecare țară are institute- plătite de stat sau de Asociațiile Profesionale (tot un fel de stat)- Franța are două- INRS și INERIS, Germania unul a Asociaților Profesionale- BGIA și unul al statului- legat de Ministerul Muncii, Belgia Prevent-ul- de stat, Marea Britanie Health Laboratory- tot de stat. Culmea este că mama democrațiilor- SUA- are și ea tot un institut finanțat de la bugetul federal- respectiv NIOSH-ul.

        • Virgil Iordache Virgil Iordache spune:

          Bună ziua,

          Repet, nu am nici o problemă, e ok cu institutul, doar că ce faceţi dvs nu e alt tip de activitate decât ce se numeşte cercetare în sens strict. Ce rost are să numim CS1, se poate numi altfel, şi atunci nu mai apar situaţii absurde cu CS3 în universităţii care au CV de patru ori peste CS1 şi CS1 în institute care în universităţi nu ar putea ocupa o funcţie de CS2.

          E nevoie de un sistem adaptativ în funcţie de tipul de activitate şi nu are rost să amestecăm metodele de management şi să mergem cu această omonimie care generează conflicte de interese, ofensări cu gândire neocon etc, în loc ca toată lumea să fie motivată cât mai bine să muncească prin metode specifice domeniul respectiv.

          gânduri bune,

  3. euripide spune:

    interesant articolul dvs
    “academia de stiinte ale securitatii nationale” chintesenta valorilor stiintifice romanesti
    urmeaza sa se infiinteze academia bodyguarzilor (omniprezenti), academia spp istilor (sint cita frunza si iarba), academia militienilor rutieristi (astia echilibreaza bugetul). asadar potential exista. iar cu asemenea academii si academicieni n avem a ne teme

  4. Emil spune:

    Aţi mai auzit ceva de UM 15000 de euro? După 6 ani, şi numele de “personalităţi” vehiculate acolo….

    • Marian Zulean Marian Zulean spune:

      Cred ca aici trebuie sa raspunda “matematicienii”. “Binomul”, “trinomul” sau “polinomul”…

  5. Liviu spune:

    Intre apusul marilor profesori scoliti in perioada interbelica si formarea lupilor tineri “publish or perish” sistemul de invatamint romanesc a produs aproape in totalitate numai rebuturi copy/paste de tipul Monta sau intelectuali de penitenciar, in pseudo-institutii de invatamint. De exemplu, acum citeva luni cineva a publicat pe contributors un studiu privind facultatile absolvite de parlamentari. DIn patru in patru ani numarul celor care au studiat la stat (unde s-au mai tinut niste standarde) a scazut continuu, in favoarea universitatilor private, care, ce intimplare, nu apar in nici un clasament, in afara de cel al veniturilor. Si cum criteriile de performanta incercate de domnul Funeriu si altii au fost rapid anulate, sansele sa ne revenim sint nule.

  6. semanticus spune:

    Mai ales faza cu ”inovarea” in studiile strategice in Ro ma amuza teribil, in rest nu dau gir indicelul ”Hirș” cand vine vorba de experti romani in studii strategice.

  7. M. Constantin spune:

    D-le Zulean,

    De decenii, poporul roman si-a agatat increderea in coarnele a doua vaci sacre: biserica si armata. Pe cale de consecinta, tot de decenii, resursele s-au orientat ca in vremea lui Stendhal spre rosu si negru caci acestea sunt modalitatile clasice de investire institutionala a indivizilor: fara riscuri, fara incertitudini, cu un picut de harnicie la locul de munca trece voios prin viata si corpul teologilor si cel al militarilor in aplauzele orbetilor hipnotizati de “ad majorem dei gloriam” si de irefrangabila onoare a ostirii, ce a pierdut toate pacile chiar daca a castigat toate razboaiele.
    Nu stim ce carti citesc/scriu cei care intra/ies din ciupercaria de academii cvasimilitare.
    Civilii, dupa lungi si chinuitoare observatii, au constatat doar ca “1984″ si “minunata lume noua” s-au extins ca o pecingine toxica sub valul sinistru al limbii de lemn si, poate, tocmai de aceea suntem unde suntem in lume.
    In aceste conditii de ce ne-am mai mira cand vedem cum se intalnesc in cuget si simtiri distinsul general Gabriel Oprea cu nemuritorul academician Nicolae Breban: Oamenii au pasa-mi-te in codul genetic interesul national.
    Restul sondatilor sunt apa de ploaie: fac sarea si piperul vietii, dupa ce in mod ironic, se autodescalifica varsandu-si umorile integriste spre armata si biserica.

  8. Stefan spune:

    Desi sunt de acord ca modul alocare si cheltuire a banului public in cercetare este extrem de iresponsabil, trebuie spus cat se poate de clar ca, din punct de vedre tehnic, caderea Romaniei pe ultimul loc se datoreaza in mare parte sectorului privat. In timp ce cheltuielile publice cu cercetarea si dezvoltarea in Romania reprezinta 37,5% din media EU28, cheltuile private in R&D reprezinta doar 9,3% din media EU. Mai mult, rata scaderii cheltuieilor publice este de aproape trei ori mai mica decat rata scaderii cheltuieilor private (adica 2% fata de 5,6%).

  9. Virgil Iordache Virgil Iordache spune:

    Unii cercetători argumentează că nu este bine să se aloce banii pe bază de competiţie de proiecte deoarece stress-ul este prea mare să obţii mereu resurse. Ar fi mai bine să se aloce banii direct instituţional şi apoi pe canale departamentale către echipe.

    Teoria managementului spune altceva. Există o cantitate optimă de stress care trebuie să existe într-o organizaţie pentru ca oamenii să lucreze eficient şi eficace la atingerea scopurilor organizaţionale. Percepţia faptului că există un stress prea mare este datorat ratelor prea mici de succes în condiţiile unui număr prea mic de competiţii.

    Soluţia de finanţare optimă ar putea fi o combinaţie:

    - fără competiţie pe bază de performanţă instituţională în cuplaj cu distribuţia meritocratică intra-instituţională în funcţie de ponderea echipelor şi cercetătorilor la punctajele totale, conform fişelor de evaluarea agregate la nivel instituţional, eventual cu un nucleu strategic direcţionat către noi domenii cărora instituţia vrea să le susţină dezvoltarea şi pentru care nu are încă performanţă.

    - cu competiţie în două trepte, de elită pe sume mari cu prag de intrare ridicat ca la sistemul Funeriu şi de masă pe sume mai mici cu un prag mai coborât pentru cei cu performanţe mai slabe

    • Andrei George spune:

      Face cumva ”teoria managementului” cercetare în locul nostru- dle. Iordache ? Discutam parcă despre niște lucruri reale- și văd că dvs. oscilați între un limbaj de lemn neocon și o mistică un pic ciudată.Stressul de care vorbim e normal să fie dat de activitatea de cercetare și nu de firca că mâine n-ai cu ce plăti facturile.

    • Virgil Iordache Virgil Iordache spune:

      Acesta este un comentariu de interes general pornind de la interventia d-lui Kovacs (alias Andrei George). Nu se adresează în mod direct autorului articolului, ci doar contribuie la discuţile de pe forum.

      • Marian Zulean Marian Zulean spune:

        Va multumesc tuturor pentru interesul aratat si pentru ca ati incins dezbaterea. Este o problema fierbinte, e imporatnt ca am definit problema, sper sa gasim si solutii pentru ea. Problema centrala era ca ” …. o parte din banii de cercetare au fost risipiți pentru sprijinirea unei clientele instituționale, fără să se țină seama de vreun plan sau strategie.” Totusi, nu vad destule puncte de vedere legate de multiplele academii (in special ASM sau ASSN), in afara unor comentarii primite in privat, pare un silentio stampa.

  10. Cornel spune:

    “România are o performanță foarte bună la numărul de doctoranzi dar stă foarte prost la numărul de brevete europene și la inovarea din sfera privată.” Asta este cea mai buna dovada ca doctoratele au ajuns ca si diplomele universitare, gradele academice, o formalitate, zero valoare. Peste un timp va ajunge si academia doar o cloaca cum sunt universitatile, afaceri de familie, de partid. Nu banii sunt problema invatamantului si cercetarii, ci coruptia si incompetenta. Nu din lipsa de fonduri s-a ajuns la peste un numar de 56 de universtitati.

  11. Peter Manu spune:

    Domnule Profesor

    Academia de Stiinte Medicale nu exista/prolifereaza in siajul Academiei Romane. Este o institutie independenta, cu lunga traditie, care nu primeste un sprijin semnificativ, moral sau material, din partea Academiei Romane. Institutii similare exista in aproape toate tarile Europei, organizate in cadrul unei federatii (FEAM).

    Cu respect,

    Peter Manu
    Membru de Onoare
    Academia de Stiinte Medical

    • Marian Zulean Marian Zulean spune:

      @ Peter Manu
      Demersul meu nu chestioneaza legitimitatea celor 4 academii traditionale, toate au dreptul sa functioneze, pe masura ce avem o supraoferta de oameni de stiinta. Doar ASJ si ASM/ASSN au probleme de legitimitate sau “consacrare”. Problema este a costului de oportunitate, oare toti academicienii (acei 800+400) au nevoie de renta viagera, in timp ce bugetul cercetarii este redus drastic? A existat o lege in 2010 prin care au fost reduse fondurile publice alocate acestor academii dar noul guvern, dupa 2012, a facut un “restauratio in integrum”. Ba mai mult, a mai infiintat prin vot unanim (USL traieste?) alte 2 academii. Sunt convins ca trebuie sa pretuim valorile stiintifice dar, probabil, pe baza altui model investitional (sprijin de la buget pentru cazurile sociale, premii pentru performanta coroborate cu filantropie etc).
      Cu stima,
      Marian Zulean

      • Peter Manu spune:

        In opinia mea, indemnizatia primita de membrii titulari si corespondenti (nu cei “de onoare”) ai Academiilor este conceptual similara “gradatiei de merit” care se acorda cadrelor didactice din unele (toate?) universitati din Romania.

        • victor L spune:

          inclusiv dottorilor; cu plagiat ori veritabili.

        • Marian Zulean Marian Zulean spune:

          @Peter Manu
          Inteleg ca vreti sa relativizati dar nu exista nicio similitudine intre acordarea GRADATIEI DE MERIT, in universitati, si RENTA VIAGERA, acordata academicienilor. La Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Administratie si Afaceri, de exemplu, se organizeaza competitie pentru gradatia de merit, iar o comisie evalueaza performanta si acorda max 3-4 gradatii. Renta viagera este oferita ca bonus pentru “membership”. Daca vreti sa relativizati incercati sa comparati performantele de cercetare ale academicianului Solomon Marcus (Matematica) sau cele ale lui Michael Cernea (Sociologie), cu sau fara Hirsch, cu cele ale lui Gabriel Oprea.

          • Peter Manu spune:

            Aveti deplinul meu acord cand spuneti ca indemnizatia este justifocata in cazul profesorului Marcus, dar nu in cazul generalului Oprea. Opinia mea se referea la aspectul conceptual, programatic, al indemnizatiei si gradatiei de merit , nu la cel practic.

            Prin alegerea in Academie sau prin “prinderea” locurilor de varf in stabilirea eligibilitatii pentru gradatia de meit, ar trebui sa fie recompensata o performanta masurabila. Sunt convins ca sunteti de acord ca performanta in cercetare sa fie stimulata in toate felurile posibile, inclusiv cel financiar. Asa ca problema nu este suma acordata ci aplicarea corecta a unor criterii obiective pentru stabilirea valorii celor care primesc acesti bani.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Marian Zulean


Marian Zulean

Marian Zulean este profesor la Universitatea din București. Domeniile sale de interes sunt politicile publice, studiile de securitate și sociologia militară. Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)