Home » Macro »Opinie » Citesti:

2012 – Oportunitati si Pericole pentru economia Romaniei

Mihnea Vasilache ianuarie 17, 2012 Macro, Opinie
15 comentarii 1,035 Vizualizari


Conjunctura internationala la inceputul anului nu s-a schimbat substantial de la ultima reuniune majora a liderilor UE de la Bruxelles din 9 Decembrie 2011. Linistea sarbatorilor a calmat putin pietele de capital, dar fiecare pas inainte a fost acompaniat de o surpriza neplacuta. Astfel, pe 21 Decembrie BCE a injectat, sub forma de imprumuturi pe 3 ani, €489 miliarde in sistemul bancar (peste 500 de banci au participat). Politicienii nu au ezitat sa recomande cu insistenta bancilor sa foloseasca aceste fonduri care poarta dobanda de doar 1% in refinatarea de datorii suverane. Zis si facut si impactul injectie de capital de la BCE a redus substantial primele de risc ale Spaniei si Italiei permitand-ule sa stranga bani din piata relativ usor si ieftin la inceputul noului an. Optimismul nu a durat mult intrerupt fiind de exacerbarea crizei din Ungaria si inabilitatea Greciei de a se intelege cu creditorii privati. In plus agentia de rating Standard & Poors a anuntat vineri 13 Ianuarie, dupa inchiderea pietelor, ca a scazut ratingul suveran a noua tari din UE incluziv pierderea prestigioasei categorii AAA de catre Franta si Austria. Desi pietele anticipasera o astfel de actiune, titlurile ziarelor de peste weekend au readus aminte tuturor ca 2012 va continua sa fie un an volatil si plin de neprevazut. In aceste conditii CDS-ul Romaniei si cursul leului, care sunt indicatorii cei mai sensibili ai perceptiei riscului suveran, au ramas la nivelele cele mai ridicate din ultimele luni dar nu au reactionat negativ (inca) la recentele demonstratii de strada. Acestea fiind spuse aceste perceptii sunt fragile, se schimba foarte repede in rau si mult mai greu in bine.

Contextul macroeconomic

Economia privata romaneasca este influentata de o serie de factori macroeconomici exogeni cum ar fi inter alia cursul de schimb, prima de risc suveran, nivelul dobanzilor in leu si euro, inflatia, lichiditatea din sistemul financiar, fiscalitatea samd. Privind retrospectiv, anul 2011 a fost surprinzator de stabil pe toate aceste dimensiuni. Ce ne va aduce 2012?

Cursul de schimb a variat intre 4.06 si 4.37 in 2011 ceea ce l-a facut cel mai stabil dintre toate monedele est-europene. In 2012 ma astept la stabilitate similara, pe o usoare tendinta de depreciere cauzata de reducerea dobanzilor in lei si cresterea economica slaba. Este foarte important de mentionat un fapt putin inteles: BNR are un control direct aproape total asupra cursului din schimb din cauza dimensiunii rezervelor valutare in comparatie cu masa monetara. Concret, in Decembrie 2011 BNR avea rezerve valutare de €37.25 miliarde (circa 162 miliarde lei) comparat cu o masa monetara M3 de 209 miliarde lei. Cu alte cuvinte, BNR are abilitatea teoretica de a schimba la cerere aproape 80% din toata lichiditatea in lei din Romania in euro ceea ce ii permite un control foarte bun asupra cursului. Nu trebuie sa fii importator-exportator pentru a realiza importanta aceste stabilitati intr-o economie profund „euroizata” ca a Romaniei.

Dobanzile in euro au fost in general stabile desi cuantumul total al dobanzilor, simtite de consumatori si companii, au fost influentate mai degraba de prima de risc suverana decat de dobanda de referinta a BCE. Nivelul CDS al Romaniei a crescut in a doua jumate a anului trecut de la aproximativ 2.5% la 4.5% – mai putin decat indexul european insa. Rata anuala a inflatiei, de 3.14% in noiembrie 2011 este cea mai joasta post-1989 ceea ce a permis BNR sa reduca dobanda de referinta la 5.75% – cel mai mic nivel post-1989 (acum 10 ani era de 35%!). Aceste nivele sunt o reflectie a scaderii veniturilor discretionare si deci a consumului dar ajuta atat sectorul corporatist cat si consumatorii. Cantitatea de credit (spre deosebire de pretul creditului care este exprimat de dobanzi) acordat sectorului privat a crescut in 2011 cu aproximativ 3% in termeni reali, mult sub ratele de crestere din anii 2005-2008. Acestea fiind spuse, dificultatile bancilor mama din Grecia si Austria precum si apetitul scazut de risc vor continua sa influenteze negativ disponibilitatea creditului in 2012 dar nu ma astept la schimbari dramatice.

Fiscalitatea, in ciuda discutiilor aprinse din media si din spatiul politic, a ramas neschimbata ceea ce este in general pozitiv. Dupa cresterea disperata si prost planificata a TVA din 2010 economia a avut timp sa se stabilizeze. Lipsa aproape totala de stimulare si ajutorare a economiei private nu a adus insa decat o crestere economica modesta, bazata in mare parte pe vremea favorabila din agricultura. In 2012 acest echilibru fragil este din nou in pericol fara masuri fiscale (si nu numai) care sa ajute cresterea economica. Specialisti si idei sunt, dar momentan nicio initiativa guvernamentala nu pare sa se foloseasca de aceste resurse. De exemplu, reducerea si simplificarea CAS insotita de un raport cost-beneficiu bine fundamentat ar putea fi propusa si discutata cu FMI in scopul „albirii” fortei de munca si deci de crestere a bazei fiscale. Reduceri punctuale de TVA in sectoare ale economiei cu potential multiplicator mare cum ar fi constructiile – de exemplu s-ar putea face o analiza cost-beneficiu pe eliminarea pragului de valoare sub care se aplica TVA de 5% la constructiile noi. Cat TVA se incaseaza momentan din vanzari de locuinte noi cu o valoare mai mare de 380.000 lei?

Oportunitati

In mod oarecum intuitiv oportunitatile in economia Romaniei vor fi in general in domenii unde statul nu este prezent. In IT si comunicatii statul nu este prezent din lipsa de aptitudini – nu intamplator Romania are companii atat locale cat si multinationale care merg bine chiar si in timp de criza. Apropos, la ce foloseste exact Ministerul Comunicatiilor si Societatii Informationale care va cheltui aproape 250 milioane de lei din banii publici in 2012? Nici lor nu pare sa le fie foarte clar judecand dupa website.

In marea industrie statul nu mai este prezent din cauza privatizarilor si a nivelului necesar ridicat de capital investitional si operational. Desi industrii precum siderurgia si cea a automobilelor sunt dependente de tendintele din economia globala multinationalele prezente in Romania isi vor creste probabil afacerile ceea ce va crea noi locuri de munca si oferi oportunitati furnizorilor locali aferenti. Exceptia sunt bineinteles acele companii care depind, de exemplu, de energie subventionata de stat pentru a fi profitabile.

Agricultura, aproximativ 9% din PIB in 2011, si-a dovedit inca o data potentialul enorm in ciuda lipsei aproape totale de suport institutional (in afara de subventiile agreate cu UE). Acest potential ar putea fi exploatat si mai bine prin terminarea cadastrului agricol fara de care modernizarea agriculturii romanesti o sa fie mereu intarziata sau prin facilitarea agregarii terenurilor in exploatare pentru a justifica investii in tehnologie (irigatii, depozitare, transport, etc).

Serviciile, o categorie economica mare si variata care constitutie aproape o treime din PIB, ofera oportunitati in turism (din nou ajutat minimal sau deloc de stat), comert, publicitate si marketing, (alta industrie unde companiile si angajatii romani sunt lideri regionali), cultura (renumele tinerii industrii de film romanesti este global). In toate aceste domenii si multe altele statul trebuie sa urmeze minima regula de a nu face rau si abea dupa aceea sa incerce sa ajute.

Pericole

La fel de intuitiv, zonele cu probleme ale economiei sunt cele in care statul are o prezenta semnificativa. Constructiile, care reprezinta aproximativ 10% din PIB, sunt afectate de aceeasi vesnica problema a coruptiei din zona infrastructurii nerezolvata de niciun guvern de dupa 1989. Lipsa de standarde de cost si calitate, de auditare independenta a lucrarilor si de transparenta a licitatiilor publice va continua sa puna presiune pe rezultatele din acest sector. Sectorul energetic, partial privatizat, a reusit performanta de a transforma coruptia publica in coruptie privata prin mentinerea privilegiilor monopoliste a unor companii precum Veolia Apa Nova fara supravegherea prudentiala necesara. Cati directori s-au schimbat din cauza problemelor legale in ultimii 10 ani la Combinatele Energetice Turceni si Rovinari care produc aproximativ 20% din electricitatea necesara Romaniei? Bineinteles sectorul economic cel mai problematic din Romania este de fapt cel public care are mai bine de un milion de angajati si consuma anual 40 de miliarde de euro producand bunuri si servicii ale caror calitate o cunoastem cu totii.

In mod evident lista de mai sus este superficiala si analiza simplista dar subliniaza inca o data care este problema fundamentala a economiei romanesti si anume lipsa de competenta si integritate din sectorul public. Consecintele sunt multiple: irosirea banului platitorului de taxe, servicii si produse publice de o calitate indoielnica si impiedicarea dezvoltarii sectorului privat. Aceasta problema nu este noua si pana la criza economica globala inceputa la sfarsitul anului 2008 nici nu a fost asa de acuta. In cei mai bine de trei ani de atunci combinatia nociva de incompetenta si neonestitate din viata publica, care este de fapt rezultatul inevitabil al componentei clasei politice romanesti post-revolutionare, si-a aratat cu adevarat limitele.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "15 comments" on this Article:

  1. dani spune:

    La capitolul pericole ar trebui sa puneti USL :) )

    Lasand gluma la o parte, Romania este prea mult dependenta de bunuri de produse agricole si produse de consum. Nu poti sa exporti doar lemn si alte materii brute sau ieftine si sa importi restul. Trebuie sa produci intern cat mai mult din ce consumi pentru a reduce dependenta de economiile altor state.

    • Tim spune:

      Nu. La capitolul “Pericole” trebuie inclus cap de lista: ramanerea PDL la guvernare dupa alegerile parlamentare si eventuala ramanere/intrare in Parlament a unor formatiuni dubioase gen UNPR, Noua Republica, Partidul Poporului

      • Mihnea Vasilache Mihnea Vasilache spune:

        Discutam de pericole economice si nu politice. Pe ce va bazati cand asemanati Noua Republica, careia m-am alaturat si eu, cu UNPR si respectiv o calificat drept “dubioasa”?

  2. Radu D.L.Popescu spune:

    Peste 1 milion de angajati in sectorul economic de stat??? Pai ii bagati pe toti la gramada si medici si profesori si judecatori si angajati ai prefecturilor, armata, politie? Pai astia, ce sa produca saracii?

    • Acesti angajati produc servicii publice – a caror cantitate si calitate poate fi masurata. Un singur exemplu: intre 1990 si 2009, numarul total al populatiei scolare s-a redus de la 4.9 milioane la 3.4 milioane in timp ce numarul cadrelor didactice s-a redus doar de la 258.000 la 245.000. Problema nu e ca avem prea putini profesori (dimpotriva!) ci ca, in mare parte din cauza remuneratiei, avem prea putini profesori de calitate!

      • Radu D.L.Popescu spune:

        Zau? Da’ ce ziceti de invatamantul universitar unde salariile aproape ca le depasesc pe cele tarile superdezvoltate?

        Dupa logica dumneavoastra rezulta ca avem niste profesori universitari la limita geniului si deci, pe cale de consecinta, niste absolventi pe masura!

        P.S. Scaderea “populatiei scolare” in termeni reali e mult mai mare, deoarece spre deosebire de anii 90 acum asistam la fenomenul “invatamantul universitar de masa” deci invataceii petrec mai mult timp pe bancile scolii. Maramite!

        • Sunteti incorect informat (http://www.ziare.com/social/salariu/vezi-ce-salarii-urmeaza-sa-aiba-profesorii-in-2011-1037546). Un profesor universitar incepator are un salariu de peste 100,000 de dolari pe an in SUA si similar (in GBP) in UK.

          • Radu D.L.Popescu spune:

            Ba dumneavoastra sunteti incorect informat:

            http://www.monitorulsb.ro/cms/site/m_sb/news/salarii_de_miliarde_la_ulbs_86240.html

            Cei din capul listei sunt profesori universitari si primul are 130.000 de dolari. Asta este numai salariul, daca vreti sa stiti venitul, puteti inmulti cu 2. Asta ca sa nu mai spunem ca este vorba de o universitate de pe locul enspe mii din lume.

            Deci ce facem aici, discutam discutii?

          • Radu D.L.Popescu spune:

            Si daca veniti sa imi dati in cap cu un link care nu specifica nici sursa si nici nu reflecta realitatea, imi pare rau, e neprofesionist. Mai ales, ca acum vad, vreti sa reprezentati un partid inca nenascut.

            Cat despre articolul dumneavoastra, pot sa spun ca incepe frumos, dati dovada ca ati citit unele cifre, tendinte, ne invaluiti minunat. Concluziile, in schimb, sunt la nivel de Gîgă, ca statul e ineficient si corupt. Pai asta o stie si nea Gheorghe din Poplaca, fara sa faca mari studii.

          • Presupunand ca salariile respective au fost intre timp reduse cu 25% tot raman mari relativ la salariul mediu sau PIB/persoana, aici va dau dreptate. Comparand insa mere cu mere (adica rector cu rector, sef catedra cu sef catedra, asistent cu asistent) in continuare universitatile din SUA si UE platesc semnificativ mai bine. Ce este important pana la urma insa nu este suma in sine ci suma comparata cu performanta – nu cunosc calitatea ULBS dar daca ea este slaba aceste salarii sunt complet nejustificate.

            In rest, nu este niciun secret ca m-am alaturat Noua Republica. Motivul principal este ca si eu m-am saturat de ce vi se pare dvstra atat de evident, adica coruptia si incompetenta publica, dar am ales sa incerc sa fac ceva concret pt a schimba situatia.

          • Abigail spune:

            Ma scuzati ca intervin. Compararea exclusiva a salariilor este o practica simplista si irelevanta. Salariul are relevanta numai prin comparatie cu costul vietii. Nu putem compara salariile romanesti cu cele din strainatate daca nu comparam si cat costa sa traiesti in Romania in comparatie cu cat costa sa traiesti in alte tari.

  3. Razvan spune:

    As about Wall Street see Inside Job (2010) – http://www.imdb.com/title/tt1645089/ – a heuristic analysis of our glamorous world… si acolo se vede relatia dintre stat si privat… si efectele ei.

    Altfel sunt foarte de acord cu identificarea “performantei de a transforma coruptia publica in coruptie privata prin mentinerea privilegiilor monopoliste” si cred ca nu numai in domeniul amintit.
    Defapt aceasta este problema… cum sa creezi sectorul privat fara interventia statului. Pentru ca de aici… de vin si problemele si miliardarii de carton. Unde este o comisie este si coruptie… ca asa’i in tenis.

  4. Finante Azi spune:

    Guvernele nu au avut o strategie coerenta de sustinere a unui anumit sector/sectoare in care Romania sa dobandeasca un avantaj competitiv. Parghiile statului de interventie sunt restranse la mecanismele fiscale, in principal, atata vreme cat s-a privatizat cam tot ce putea sa conteze.

    • aciduzzu spune:

      completare.daca si la celelalte asumari de raspundere guvernamentala au avut informatii gresite dar nu a mai existat un arafat?



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Mihnea Vasilache


Mihnea Vasilache

Mihnea Vasilache are 17 de experienta in finante petrecuti la New York pe Wall Street si in City la Londra. In ultimii ani a fost responsabil de fonduri de investii in valoare de m... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)