Home » Opinie »Politica & Doctrine » Citesti:

A fi, a trăi și a muri comunist

Virgil Iordache martie 4, 2019 Opinie, Politica & Doctrine
26 comentarii 2,241 Vizualizari

Putem fi supărați pe bătrânii noștri comuniști ? Pe un domn Iliescu, pe o doamnă Andronescu, pe un domn Năstase ? Atunci a fost puterea, atunci a fremătat istoria, cât de cât, într-o revoluția geto-dacă imaginară. Atunci am pus jug de catifea pe pleava țării pentru binele celor mulți. Comunismul e calea, adevărul și viața. Trădătorii din diaspora nu înțeleg, cei care protestează acasă sunt nebuni.

Un nepot poate imperfect ca domnul Dragnea și servilii dânsului, avizi să servească poporul dintr-un PSD tot mai subțire, dar nemuritor, nu vor abandona acest ideal. Cauza nu moare niciodată! Totul e secundar în raport cu dorința irezistibilă a fi, a trăi și a muri comunist. Comuniștii nu ies niciodată la pensie, nici din partid nici din universități, pentru că ei au încă multe de oferit. Cine crede că e vorba despre bani se înșeală. E vorba despre misiune. Am datoria să fac mai mult pentru popor !

Recent au început negocierile pentru salvarea pielii baronilor locali și oprirea procesului revoluției dacă vor ceda puterea. Vor sacrifica liderul politic actual și vor supraviețui politic.

Situația antropologică a României e cu totul specială. România nu are forța necesară să creeze instituții publice orientate real, nu doar declarativ, spre binele public. Comuniștii tolerează persoane și mici organizatii care vor și pot asta deoarece:

  • au valoare strategică în contextul apartenenței la cluburile european si nordatlantic.
  • e mai ieftin să lași să se manifeste controlat decat să distrugi într-o democrație.
  • produsul public poate fi deturnat spre alte scopuri, private si grupale (ce face regimul Dragnea).
  • dă bine la imaginea țării în exterior.

Esența funcționării statului nostru ține de competiția dintre urmașii nomenclaturii si serviciilor de informații comuniste și de relațiile lor cu partenerii externi, de fenomenele turbulente din exterior care îi fac să creada că trebuie schimbată direcția. Nu mai merge abordarea globalistă, Îl scoatem pe Hristos la înaintare. Pică referendumul pentru familie, mergem la congrese socialiste care susțin drepturile monorităților sexuale. Totul e în medie reactiv, nimic proactiv, nimic orientat spre un proiect realist pe termen lung, totul e o căsuță din cartoane pe câmpul din spatele blocurilor muncitorești, adică e imatur psihologic si cultural.

La bătrâneții oamenii pot deveni senili. Comuniștii noștri nu devin, pentru că așa au fost formați de la început, spălați pe creier, ca majoritatea celor care au crescut atunci. După soții Ceaușescu de ce nu acceptăm că ei sunt mai buni decât aceștia ? Ce poate fi mai bun pentru România decât binele celor mulți ? De ce nu înțelegem ? Gliile, holdele, munții și marea sunt toate ale noastre, ale tuturor ! Ei doar conduc, ei doar le stăpânesc, dar sunt ale voastre toate, iubiți români !

În acest peisaj se poate construi altceva prin aliere cu persoanele responsabile, mature, rezonabile, interesate de binele public in mod real. Realismul e o condiție obligatorie pentru orice succes, oricât de mic.

Realitatea este că România e populată cu mulți oameni blocați în proiectul comunist pentru care orice altă traiectorie politică nu e decât o mică buclă spre același țel de viață la care refuză să renunțe. Funcția acestui țel e una religioasă, ei se sacrifică pe altarul celor mulți. A fura e o suferință, un compromis pentru binele celor mulți. A fura în acest mod nobil e singura cale de a rămâne puternic economic într-o competiție cu cei care nu sunt comuniști și trăiesc din exploatarea celor mulți. Acești exploatatori trebuie taxați ca să fie dați banii celor mulți. A protesta împotriva furtului nobil e ceva diabolic, retrograd, împotriva mersului istoriei.

A fi, a trăi și a muri având un rol cât de mic în proiectul comunist este o onoare. A fi persoană, a dori să trăiești ca în țările capitaliste, a te ocupa de binele public în termeni de servicii publice sub controlul contribuabililor, a avea un rol pe care îl alegi tu, nu care ți s-a dat, este o dezonoare. Din câte pot să îmi dau seama acest mod de a gândi nu se va estompa social decât odată cu dispariția biologică a acestor oameni.

De ce îi ține Dumnezeu în viață și încă îi va ține ? Ca să le dea timp să se schimbe, să renunțe la ce au ales, să se întoarcă spre dragoste, spre civilizație. E problema lor, dar o cruce pe care o ducem vrând-nevrând cu toții prin obsesia pentru putere pe care o au. S-au vândut puterii, nu pot concepe să fie singuri cu Dumnezeu, retrași, cugetând la ce au făcut din viețile unor oameni care există cu nume și prenume în numele binelui “celor mulți” care nu există cu nume și prenume, în numele unui idol la minții lor înșelate.

În acest peisaj se poate construi altceva prin aliere cu persoanele responsabile, mature, rezonabile, interesate de binele public in mod real. Realismul e o condiție obligatorie pentru orice succes, oricât de mic. Să privim în jur cu atenție, să alegem și să ne vedem de treabă cu o mână mereu potențial întinsă spre cine dă semne consistente că înțelege eroarea în care se află și că vrea să facă altceva. E puțin probabil, dar nu e imposibil, poarta trebuie să rămână deschisă, nu noi suntem cei care să o închidem.

Poarta o va închide la vremea cuvenită Altcineva.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "26 comments" on this Article:

  1. Ghe. spune:

    Un articol cum n-ați mai scris cam de multișor! (Scuze!) Adică foarte bun. Atinge două probleme asupra cărora ar trebui să adaste mult iubiții prezenți și viitorii noștri conducători:
    1) Delirul ideologic și îndepărtarea de realitate. Ideologie este atât comunismul cât și soteriologia loterisitică a moaștelor.
    2) Situația antropologică dezastruoasă (începând de la demografie) în care ne găsim. Ne e greu să recunoaștem, dar trăim un colaps antropologic. Ne lichefiem ca țară. Parc-au trecut recent popoarele migratoare peste noi și ne pregătim de-o eră întunecată.

    Dac-ar trebui să vă dea Dragnea o replică, cred c-ar suna așa: Da, poarta va fi închisă de Altcineva, dar contează cât furi până atunci!
    Credința comuniștilor (împărtășită de ne-franc-masonii operativi ortodocși, din nefericire) este că dacă reușești să torni beton pe pământ și bani în conturi, ai cucerit-o pe tanti Istoria.

  2. Ela spune:

    Eu nu vad reminiscente comuniste la mai marii Romaniei, nu mi se pare ca ar avea ceva contra proprietatii private, si nici ca s-ar jena sa exploateze munca altora pentru gloria lor personala… Indiferent ca e vorba de fostii sau actualii lideri politici, in ultimii 30 de ani cu totii au exersat si impus un capitalism salbatic, in care acumularea frenetica de averi personale nu a avut drept contrpondere decat distrugerea sistematica a tot ce ar fi fost susceptibil sa produca bunastarea, sau macar viata decenta pentru cei mai multi romani.
    Cred deci ca ne-ar fi util sa renuntam la a cauta asemanari acolo unde nu sunt (dar putem inventa, ca pe orice decidem ca exista!) doar pentru a ne victimiza sau a gasi justificari ale impotentei noastre flagrante si dovedite, intrucat ele nu sunt decat motive de batut pasul pe loc! E momentul sa trecem, cat mai rapid, la fapte concrete si conforme cu proeictele noastre clare, viabile, indraznete si democratice, in care impostura si mediocritatea nu-si au locul. Atat!
    Cat despre usa cu pricina, eu as inchide-o!
    Intelegerea episodului biblic cu intorsul obrazului palmuit ar trebui sa nu mai fie vesnicul indemn la docilitate si acceptare a ofenselor, ci o schimbare radicala a abordarii lor : intorcand obrazul, intorci capul, deci te uiti in alta parte! Nu numai ca sa nu mai vezi vesnicii dusmani, dar mai ales ca sa gasesti solutii noi la probleme vechi.

    • Hantzy spune:

      Pai cred ca tocmai distrugerea a tot ceea ce putea sa aduca ceva bunastare “tutulor” este dovada reminiscentelor comuniste in plan economic: daca nu mai pot ei fi tartorii bunurilor intregului popor, atunci macar sa fie ultimii beneficiari ai vanzarii lor la pret de fier vechi.
      In plan social insa, eu nu remarc nicio ameliorare a discursului comunist. Avem parte de aceeasi intransigenta fata de oponenti, aceeasi tendinta de a discuta numai cu “reprezentanti” alesi de ei si care nu reprezinta, de fapt, pe nimeni si acelasi dispret constant fata de minoritati.
      Ca au adaugat la toate acesetea nedisimulata aroganta si au importat reversurile medaliilor din alte ideologii este foarte adevarat, dar de murit tot comunisti vor muri.

      • Ela spune:

        Ce se intampla cu bolnavul caruia i se pun diagnosticuri contradictorii…? Probabil, nimic bun, atata timp cat medicii sunt mai interesati de reputatia lor, decat de insanatosirea pacientului.
        Mi se pare ca discursul acesta cu “comunistii” pasioneaza intr-atat, incat dialectica romaneasca s-a opintit, o data in plus, la faza preferata noua, romanilor, antiteza!
        Riscul este ca, preocupati de argumentarea propriilor convingeri, si captivati de un subiect a carui simpla evocare trezeste patimi (legitime!), sinteza intarzie… ca mereu in ultimii 30 de ani.
        Atata timp cat nu s-a facut lustratie la momentul oportun, discutiile actuale despre cat sunt de comunisti actualii impostori, sunt apa de ploaie!
        Ei isi vad linistiti de afacerile lor, acapareaza tot ce vor, inclusiv institutiile statului, amana cu buna stiinta orice masura concreta (invatamant de calitate, spitale mderne, autostrazi, etc.) care risca sa le contrarieze planurile, daca mizeria si ceata se disipa…, iar noi ne preocupam la ce ideologie s-ar incadra?!? Ca si cum am avea solutii adaptate fiecarui caz, unele pentru comunisti, altele pentru capitalisti… Nu vi se pare ridicol?

        • Hantzy spune:

          “Ca si cum am avea solutii adaptate fiecarui caz, unele pentru comunisti, altele pentru capitalisti…”

          Aveți perfectă dreptate! Mulțumesc pentru revelarea a cee ce este, cu adevărat, important.

    • donquijote spune:

      Este foarte adevarat ce ziceti: nu au nimic impotriva proprietatii private, dar cu o singura conditie, sa fie proprietatea LOR sau la dispozitia LOR fara control public.
      Vedeti insistenta cu care promoveaza companii de stat prin care sa controleze toate investitiile si toate proiectele publice. Acestea pot derula proiecte cu companii private desigur, dar bine alese.
      Doamna Firea, de exemplu nu se impiedica deloc de ilegalitatea infiintarii celo 22 (sau cate or fi) in care a ingropat deja un munte de bani facand nimic, dar angajand numai clientela de partid si de neam, fara nicio valoare profesionala.
      Mai nou, CNAIR va trebui sa preia in regie proprie toate lucrarile de infrastructura.

      Practic, firmele private sunt excluse selectiv de la competitie, sub pretextul ca aceasta competitie ar favoriza coruptia. Ca si cum nu sunt ei – oamenii partidului purtator de lozinci comuniste – cei plasati strategic pe “drumul coruptiei” neavand alt rol decat de a vamui tot ce misca/trece.

      Toata logoreea fostului ministru al muncii, (una dintre cele mai agresive si mai vocale) fost pretendent la ministerul transporturilor ajuns acum om la toate cu principala calitate ca e buna de gura (tare-n clanta) este indreptata formal impotriva firmelor private care exploateaza si ii inseala de-a dreptul pe angajati, dar nu impotriva imbogatirii pe seama pozitiei privilegiate de putere.
      Pentru ca alesii poporului au drepturi speciale si este normal sa le fie respectate, sa li se acorde prioritate in orice situatie – conform altui mare om politic din aceasta alianta in contra naturii – ma refer la Tariceanu.
      Comunismul lor este, cred eu de suprafata, dar motivul pentru care-l declama este ca ei au inteles un lucru: comunismul le ofera cea mai buna cale de a se imbogati fara control si de a se mentine la putere perpetuu.
      Cei dinainte, nu au stiut la fel de bine ca acestia sa profite de situatie.

  3. Constantin spune:

    “…dintr-un PSD tot mai subțire”

    Vă rog să mă scuzați, dar aș face observația că PSD nu este deloc mai subțire. Și când spun asta nu mă refer la sondajele de opinie care îl plasează constant pe primul loc în preferințele românilor, ci la “nucleul dur” de 45% din alegători.

    Din motive strategice, PSD, în absența unei opoziții reale, își face opoziție singur prin Pro România, o formațiune pesedistă moderată, în vreme ce sub sigla PSD au rămas pesediștii “duri”, de factură peremistă.

    După obținerea celor 45% din voturile românilor, în mod rațional, cele două false aripi ale PSD vor colabora, firește, spre veșnica dominare a României și consolidarea cleptocrației. După cum se vede, “aripile” PSD nu se atacă cu adevărat, iar principiile comune fundamentale sunt păstrate și constant reafirmate de ambele facțiuni. 45%! (Reamintesc cui a uitat că acum 4 ani nu credeam că mai scăpăm de dl V Ponta, ramura “Ernesto Che” din cuplul autointitulat “Che Guevara-Fidel Castro” al politicii românești. Aia cu “Corupția ucide!”)

  4. Laur spune:

    Comunistii, adica PSD, apartinatorii si beneficiarii sai nu au luat niciodata mai mult de 30% la alegeri. Totdeauna au castigat datorita absenteismului, mai ales al intelectualilor. asa ca acei “multi oameni blocati in proiectul comunist” nu ar castiga daca ceilalti ar fi treji si realisti.
    Acum, indiferent de optiune, romanii se declara crestini peste 80% si BOR, cu tot secularismul care avanseaza, are inca prestigiu moral. Daca “România nu are forța necesară să creeze instituții publice orientate real, nu doar declarativ, spre binele public” e cazul sa ne intrebam cat de indreptat catre realism e catehismul facut de BOR. Sa nu ne miram de lipsa de realism, daca la biserica se spune ca ratiunea e si nu e buna, in loc sa se spuna ca ratiunea e totdeauna buna si sa se explice de ce Dumnezeu nu poate fi cunoscut doar prin experimente si modele matematice. De asemenea, sa nu ne miram de lipsa de realism daca se ocoleste predicarea Crucii si condamnarea ferma a pacatului (idolatrie, furt, miciuna, adulter).

  5. cu ce asociem termenul de "comunist" spune:

    Care este definitia dvs pentru “comunist”?

    Am ajuns sa amestecam termenii fara sa le intelegem insemnatatea. Paradigma e diferita in mintea fiecaruia desi folosim acelasi cuvant. Daca ne-am intoarce in timp si am vorbi cu un intelectualfrancez al anilor 1880 (in jur de), definitia “comunistului” ar fi diferita de cea inteleasa de noi azi dupa experimentul dictatorial comunist.

    Un joc de asociatie – scrieti succint cu ce asociati cuvantul “comunist”. Incep eu:

    1. comunist = termen initial, pentru comunitate, pentru binele comunitatii
    2. comunist = bolsevic
    3. comunist = mincinos, dubla gandire, hot
    4. comunist = anti-democtratie, violent cu cei care nu sunt de acord cu el
    5. comunist = cine nu e cu mine, e impotriva comunitatii, e dusman al poporului, trebuie sa piara

    Hai sa vedem cum definim comunistul

    • victor L spune:

      Uite, vin eu in intimpiarea ta pentru a incerca sa iesi din incilceala teoretica in care ai intrat.
      Caz concret, ca tocmai a implinit 89 de ani: cu voia ta, ultimul pe lista, Ion Iliescu.
      Care este credincios marxismului si oripilat ca fostul sau tovaras de idealuri, Ceausescu, a intinat nobilele idealuri ale socialismului si comunismului.
      Daca nu esti un tinar care acum descopera lumea, ci unul mai virstnic, atunci chiar ca ai trait cu clasa muncitoare in paradis :D

    • Ion spune:

      Deci nea Victore, spuneai? In afara de a il baga pe om din prima fraza intr-o caldare cu laturi, chipurile ca il “scoti “din incilceala teoretica in care ai intrat.”, ce mai ai de spus la subiect? – de prost gust atacul la persoana, asta spune multe despre nivelul dumitale.

      Omul a intrebat simplu si curat: Cum definesti “comunistul”?

      Deci? Ai ceva de spus constructiv la subiect in afara de ati arata superioriatea personala?

      Nea Victore, fa spagatul :-)

  6. Kurt spune:

    Mentalitatea nu se schimbă de azi pe mâine.

    Prea mulți s-au obișnuit 1938-1989 în anii dictaturii să abuzeze de putere. Cinzeci de ani de dictatură, peste 80 de de ani 1938- 1989- 2018 fără stat de drept „fortificat“, fără drept civil acceptabil și demn unei civilizații europene democratice au exterminat mai mult decât bunul simț și onestitatea. Acești 50 / 80 de ani din cei 100 de ani sărbătoriti cu atâtea vorbe MARI au lăsat urme adânci, au lăsat răni nevindecate. Acesti 50 / 80 de ani din cei 100 de ani sărbătoriti cu atâtea vorbe MARI au deformat și au amputat societatea civică românească în mod brutal și violent.

    …“… A fura e o suferință, un compromis pentru binele celor mulți. ….. A protesta împotriva furtului nobil e ceva diabolic, retrograd, împotriva mersului istoriei…. „….

    Perioadele de tranziție se tțn lanț, sunt numai puțini ani din cei 100 de ani sărbătoriti cu atâtea vorbe MARI care au lăsat să răsufle locuitorii țării. Acuz colaboraționismul „intelectualilor”, conspiraționismul și complicitatea intelectualilor în anii dictaturii 1938- 1989, în anii „statului de drept absent” 1938-2018 cu cei de la putere. Acuz colaboraționismul „intelectualilor”, conspiraționismul și complicitatea intelectualilor cu ideologia legionară (naționalismul de extrema dreaptă /eliminarea cetățenilor evrei) și naționalcomunismul autohton specific (extremismul de stânga/eliminarea minorităților: cetățenii evrei,sai, șvabi, etc).
    Cât timp mai e la dispoziție pentru a scâpa de acest belstem „istoric”?

    Câte generații mai sunt necesare pentru a ajunge la bunăstare, belșug și prosperitate pentru cei mulți în țarâ?

    Mitologie, naționalism izolaționist în loc de rațiune și bun simț?

    …”… În acest peisaj se poate construi altceva prin aliere cu persoanele responsabile, mature, rezonabile, interesate de binele public in mod real. Realismul e o condiție obligatorie pentru orice succes, oricât de mic…. „..

    De acord. Să începem azi …..

  7. PAFI spune:

    Nu cred ca Olguta Vasilescu, Claudiu Manda si nici macar Liviu Dragnea au habar despre ce e ideologia. Nu cred ca indivizii astia cred in ceva, in afara de profit – in sensul asta sunt cei mai capitalisti dintre capitalisti. Din experienta (nefericita) stiu ca in mediul de business din Italia, cel care nu-si ia masuri de precautie atunci cand face o afacere – adica face afaceri “gentleman agreement” – cere, chiar el, sa fie inselat. Adica a insela pe cineva care nu-si ia masuri de precautie e pur si simplu o afacere legitima, a nu-l insela inseamna ca nu sti sa faci “affari”. Asa e si aici, Dragnea si compania sunt baieti si fete de cartier, inselaciunea face parte din viata, e viata lor. Nu e implicata nici o ideologie, nu vorbim de Iliescu sau de alti fosti comunisti, vorbim de alti oameni cu alte dorinte si alte metode. Un fel de “bagabonti”. Cum si de ce au ajuns “la butoane”, e o alta discutie.

    • David FK spune:

      Intr-o afacere (chair si politica) unul este destept si celalalt e fraier (sau in alta varianta unul este smecher si altul e natang). Varianta “win-win” e varianta socialista a unei afaceri. Iar negocierea face parte din piese de teatru condusa de castigator.

  8. MIHAI 2 spune:

    Daca TAXAREA = FURT COMUNIST inseamna ca Noua Chină este Suedia,
    Boc si Basescu cau fost in 2010 un fel de Fidel Castro și Brejnev, iar Ponta si apoi Dragnea care a impins impozitarea in jos pana la pragul insignifiant de 19% la TVA si chiar 10% pe ”general ” sunt niste Trumpi mai autentici decat originalul.

    • victor L spune:

      Genial.
      Cu asemenea rationamente, pesedii vor guverna inca multe legislaturi.

    • Stefan spune:

      Depinde ce faci cu banii din taxare. Daca banii sunt doar pentru a întreține o administrație numita politic și servilă, atunci da, ești comunist. Daca banii din taxe sunt folosiți pentru a dezvolta zone, infrastructură și nevoi ale comunităților, atunci vorbim de capitalism.

  9. Stefan Racovitza Ștefan Racovitză, Geneva spune:

    Domnule Iordache,
    Eu sunt un absolvent al Facultății de Biologie din București, în anul 1961. Am plecat din România fiind un dușman de clasă. Am fost dat afară din facultate pentru trei ani, ca muncitor agricol. Am fost timp de 11 ani redactor la Televiziunea din București, dat și de aici afară. Sunt încă jurnalist. Am ajuns în Elveția în 1973, ca refugiat al comunismului. Bunicul meu a murit la 85 de ani la Sighet, după trei ani de închisoare, iar tatăl meu vitreg, al doilea soț al mamei mele, a stat 7 ani în pușcărie. Am fost cu familia mea, cu domiciliul forțat la Câmpulung- Muscel.
    V-am citit articolul și mi se pare că sunteți comunist. Iată o frază a dumneavoastră: Comunismul e calea, adevărul și viața. Trădătorii din diaspora nu înțeleg, cei care protestează acasă sunt nebuni. Și alte fraze ale dvs. sunt procomuniste. Nu sunt de acord cu dvs. Am fost victima comunismului din România, cunosc comunismul foarte bine. Comunismul a fost autorul a milioane de moprți. Vă urez să aflați mizeriile comunismului.

    • Daniel StPaul spune:

      Stimate domn, pe vremea cind erati redactor la tv, erati contemporan si cu Tanta & Costel, care, cu siguranta, n-ar fi spus ca ironia e un lucru foarte mare. Se pare ca doriti sa spuneti dumneavoastra.

    • ion adrian spune:

      Nu ati citit atent si nu ati inteles articolul. :)

  10. ion adrian spune:

    Mda ,azi Dragnea se intoarce unde ai este locul. Langa Domnul Iliescu caruia Marian Ceausescu i-a facut un cadou nostim de ziua lui. :)
    Lui Iliescu trebuie sa-i multumim cva in baza convingerilor lui ideologice si a unor intelegei nu tocmai cunoscute a permis proliferare si puirea acestei “Ciume rosii ” a caui ideologie este doat totalitarismul si dictatura acestuia. Si sunb acoperirea proprietatii private daca este nevoie.

  11. Margicu spune:

    Livache si gasca sunt comunisti sadea. Din osul Rosei Luxemurg si al lui Che. Liviu El Pasionario, anti-capitalist violent, antrenat in paduri pe insula Belina unde dormea in clandestinitate sub cerul liber. Nu, stai… cred ca am ratat un episod.

    • Andrei spune:

      Daca despre Che lucrurile sunt clare, un aventurier, un arogant criminal din nascare care avea nevoie de o ideologie sa isi vanda crimele si de o scuza in fata constiintei proprii sa se convinga singur ca ii sunt justificate crimele (eu ajut oamenii sarmani si ii scap de dusmanii lor), nu acelasi lucru s-ar spune despre cazul Rosei Luxemurg.

      O militanta (naiva desigur), insa cu intentii bune. S-a opus violentei si a modului in care bolsevicii condusi de Lenin intelegeau comunismul (si mai ales metodele lor de aplicare). Era de altfel foarte respectata de Lenin.

      Liviu El Pasionario e undeva la nivelul mafiotului care te face din vorbe si daca nu asculti din gloante. Nu are ideologie, foloseste ideile comuniste doar ca sa atraga naivii, Nu l-as numi ” comunist” , l-as numi mafiot.

      • Margicu spune:

        Mesajul meu incerca sa scoata in evidenta ridicolul articolului. Livache, Olguta si compania au tot atata ideologie cat valutistii din anii ’90. Sunt niste gainari care dupa ce au pus mana pe niste judete/orase s-au hotarat sa puna mana pe o tara.

      • Andrei spune:

        Draga Margicu, fara indoiala ca aveti dreptate. o gasca de mici valutisti cu ambitii de mafiozos. Si ambitia creste proportional cu puterea pe care o acapareaza. Aici trebuie sa fim atenti pentru ca drumul pe care merg (si Livache a spus ca merge pana la capat) e o infundatura de simulacru de democratie cu coruptie mafioata, unde mafia si politicul sunt mana in mana pana la identificare. Cam ca in tarile sud-americe si vecinii nostri rusi.

  12. Virgil Iordache Virgil Iordache spune:

    Multumesc tuturor pentru comentarii.

    Ganduri bune,



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Virgil Iordache


Virgil Iordache

Virgil Iordache cercetează și predă la Facultatea de Biologie a Universităţii din Bucureşti. Domenii principale de preocupări: ecologie şi filosofia biologiei. Cărţi şi ... Citeste mai departe


E randul tau

Când am scris textul de față, am solicitat totodată un punct de vedere dlui profesor ILIE PÂRVU...

de: Cătălin Cioabă

la "Un gest de onoare"

Carti recomandate de Contributors.ro

DEMOCRAȚIA SUB ASEDIU ROMÂNIA ÎN CONTEXT REGIONAL

Carte recomandată de contributors.ro

Cauta articole

iulie 2019
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Iun    
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
293031  

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)