Home » Educatie »Justitie/Ordine publica »Opinie » Citesti:

A fi sau a nu fi plagiat? Nu, nu aceasta este intrebarea

Cosmin Vasile iulie 27, 2012 Educatie, Justitie/Ordine publica, Opinie
16 comentarii 1,872 Vizualizari

Scena politica mi se pare a fi un urias pahar Berzelius in care au loc experimente scapate de sub controlul celor care le provoaca. Ingredientele sunt: foarte putina doctrina, contrafacuta prin interventii neprincipiale, tupeu, demagogie, circ, mici si bere, tigai gratis, injuraturi si scuipaturi, pungi de zahar sau concerte gratis in aer liber. Undeva, deasupra ingredientelor obisnuite, se adauga incompetenta si ipocrizia, care au rolul de catalizator. Si tot la capitolul ingrediente speciale intra institutiile si instrumentele juridice, legale.
La acestea din urma vreau sa ma refer in cele ce urmeaza. Mi se par deopotriva fascinante si terifiante ignoranta, superficialitatea si lipsa oricarei rigori in abordarea chestiunilor juridice de catre clasa politica.

Sa ne referim o secunda la cea mai celebra speta a acestei tari. Plagiatul. Nu unul dintre milioanele de cazuri “descoperite” de felurite categorii de neaveniti care vor face ca oina sa fie detronata de plagiat din statutul de sport national, ci cel care s-a vrut a fi arma politica menita a determina schimbarea unui premier in functie.

La acest moment presa consemneaza un scor de 2-1 pentru echipa care ataca, nefiind clar daca meciul s-a terminat. Cele doua echipe ruleaza obsesiv imaginile cu golurile proprii, parand sa ignore golul primit, slabiciunile evidente ale propriei echipe, revoltele suporterilor si, in general, tot ce nu le convine.

Mai ales in contextul acestui punct mort, prestatia echipelor este de neinteles din perspectiva pe care o analizez. Daca vrei sa fortezi parasirea functiei de catre un premier, respectiv ramanerea in acea demnitate, am pretentia ca vei stapani si vei folosi in lupta politica si argumentele legale adecvate.

Nu mi se pare deloc ca vreuna din tabere poate fi multumita cu situatia actuala. Ambele au pierdut: o tabara nu a reusit sa obtina ce si-a propus – schimbarea premierului, iar cealalta nu a pierdut demnitatea, dar a pierdut credibilitatea. Mai grav este ca marele perdant se numeste Romania.

Cred ca asta s-a intamplat, fie si partial, pentru ca ori nu a existat o reprezentare corecta a taberelor asupra perspectivei legale, sau aceasta a fost una superficiala.

Daca as vrea sa provoc demisia premierului pentru ca a plagiat, as pune pe o hartie urmatoarele premise:

  1. Plagiatul este definit de legea drepturilor de autor si reprezinta incalcarea drepturilor de autor ale unei persoane. In esenta, cineva pretinde ca este a lui opera altuia. Tot aici trebuie adaugat ca acel cineva care este adevaratul autor va putea declasa actiunea in plagiat si ca exista anumite conditionari ale legii cu privire la sfera de protectie a dreptului de autor.
  2. Mai departe, legea privind buna conduita in cercetarea stiintifica defineste in alt mod, raportat la scopul acestei legi, notiunea de plagiat. In acest context, plagiatul include o categorie mult mai larga de fapte, practic, orice forma de insusire a creatiei altuia. Aceeasi lege stabileste competenta Consiliului National de Etica pentru a constata existenta plagiatului, astfel cum este definit de aceasta lege.
  3. In fine, mai trebuie adaugat ca, la nivel de Universitate sau Facultate, legea stabileste posibilitatea si competenta pentru verificarea respectarii conditiilor de acordare a titlului de doctor in drept, si chiar de retragere a acestuia.

Concluziile pe care le-as fi tras inainte de a trece la lupta ar fi fost urmatoarele:

- plagiatul 1 nu poate fi obtinut fara voia autorului textului pretins a fi plagiat, iar verdictul il va da instanta de judecata;

- plagiatul 2 este un verdict care poate fi dat, in cu totul alte conditii, de catre un Consiliu National de Etica;

- plagiatul 3 (suna bine, chiar daca in acest caz termenul nu este riguros exact) tine de respectarea conditiilor pe care le presupunea acordarea titului de doctor in drept. Verdictul va fi dat de un organism care tine de Universitate si/ sau Facultatea care a organizat studiile doctorale.

Numai dupa ce voi fi tras aceste concluzii, tributar mentalitatii de politician, as fi mers mai departe pentru a vedea cine este “la butoane”. Astfel, daca as avea credinta ca unele din comitiile si comitetele evocate (a se citi membrii lor) sunt politice sau asculta de comanda politica, as fi calculat foarte bine, inainte de a incepe lupta, daca este cazul sa incep o lupta in care pionii decisivi sunt in mana adversarului.

Pe de alta parte, clasa politica a dobandit, prin practica indelungata, titlul de doctor honoris cauza in ceea ce priveste abilitatea de a intelege, intr-o fractiune de secunda, cine este la butoane si cum le poti utiliza in propriul folos. In acest context, te intrebi cum este posibil sa se ajunga la a incepe o lupta politica pentru ca, ulterior, acela care a initiat-o sa isi strige nemultumirea pentru ca cel care trebuie sa dea verdictul este aservit politic. De asemenea, daca ajungi la concluzia ca un organism care are un rol important in joc nu este neutru, ci aservit politic taberei adverse, il desfiintezi in secunda in care incepe lupta, nu cu sase secunde inainte de a da verdictul defavorabil, singurul la care te poti astepta.

Explicatia este simpla. Pentru clasa politica, legea, institutiile si instrumentele sale sunt un bau-bau si atat. Daca vor sa se foloseasca de lege, calea cunoscuta este amenintarea cu acest bau-bau. Daca temerea pe care o declanseaza bau-bau nu este suficient de puternica sa conduca la rezultatul dorit, incep problemele.

Bau-bau trebuia sa conduca la o demisie de onoare a premierului. Era o carte buna, exista precedentul ungar, presiune europeana, tot ce trebuie ca bau-bau sa cuminteasca copilul nazdravan. De partea cealalta, s-a considerat ca este o obisnuita sicana politica, un joc de imagine, si ca, esential, la un momentdat se va opri.

Pana in momentul in care nu s-a obtinut demisia de onoare, respectiv s-a inteles ca jocul nu se va opri, nicio tabara nu si-a pus problema sa analizeze si latura juridica a problemei. Cand, vrand-nevrand, a fost nevoie sa investigheze latura juridica pentru ca alte resorturi nu mai existau, era prea tarziu.

In ultimele saptamani, lumea juridica sau comunitatea specialistilor in drept a fost consternata, profund ingrijorata si revoltata de modul barbar in care clasa politica a inteles sa gestioneze diverse probleme legale care “incurca” mareata lupta politica.

Trebuie sa avem nervii tari pentru ca premisele care au condus la aceasta situatie nu se vor schimba curand si vor produce pe mai departe aceleasi efecte. Nu lipsa de scrupule a clasei politice este cel mai mare dusman al statului de drept, ci ignoranta. Din punct de vedere juridic, clasa politica este un individ mediocru,  incapabil sa inteleaga principii si lucruri esentiale; despre detalii si fineturi, nu are sens sa mai pomenim. Ignorantul va incalca cu cea mai mare seninatate legea, pentru simplul motiv ca nu are reprezentarea jaloanelor care stabilesc regulile jocului pe care il joaca.

Pentru mine intrebarea nu este daca a fost sau nu a fost plagiat. Intrebarea este cine si cum poate sa convinga aceasta clasa politica, cu forta sau cu binisorul, ca statul de drept, constitutia si in general legea sunt mai presus si deasupra luptei si jocului politic?

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "16 comments" on this Article:

  1. Razvan spune:

    intrebarea este buna…
    Cred ca raspunsul este simplu: noi, oamenii, putem “convinge” aceasta clasa politica de toate aceste lucruri…

    daca…
    poporul poate privi lucrurile intr-o maniera logica, poate verdea prin tot fumul creat de clasa politica si daca poate lua decizii rationale si nu emotionale…

    dar cred ca oamenii numarul oamenilor care pot face asta acum este minoritar…

    • eml spune:

      Raspunsul dvs este corect insa solutia nu este buna. Cred ca putem convinge politicienii – sanctionandu-i. Basescu a gresit – putem sa-l sanctionam. Antonescu a gresit – peste 3 luni il sanctionam. USL a gresit – abia astept sa le-o spun in toamna. Vorbindu-le astfel, cred ca “tura” viitoare de politicieni se vor gandi de doua ori inainte de a face un lucru.

      • Grammaticus spune:

        Nu Basescu este tema; numai duceti discutia spre tapul ispasitor si marota spiritului vindicativ al amaritilor. Vorbim despre incalcarea statului de drept! NU ATI LUAT AMINTE LA PROTOCOLUL CU DOGARU??? Nedezmintit de el si de celalalt personaj de la sindicate!

        • eml spune:

          Prietene, repet ce-am spus, concentreaza-te: “Basescu a gresit – putem sa-l sanctionam. Antonescu a gresit – peste 3 luni il sanctionam. USL a gresit – abia astept sa le-o spun in toamna.”
          Stiu ca e greu din pricina agitatiei si a fumigenelor din campaniei – dar ei asta vor (politicienii, aproape toti) – sa ne prosteasca – si reusesc cu brio de 20 de ani.
          Cobor nivelul ca sa intelegem: e ca si cum Ionel, Gigel si George se joaca cu mingea pe un drum (hai sa zicem european…) E mingea lui Ionel, Gigel i-a chemat pe cei doi sa se joace pe drum si George sparge geamul. Cand vine proprietaru’ si se plange ca Georgel a spart geamul, Georgel zice ca el e de fapt mai bun decat toti si ca el le-a spus ca sa nu se joace acolo; ca e vina lui Ionel ca a adus mingea si a lui Gigel ca i-a adus acolo.
          SI mie mi se pare evident ca Georgel n-are nici o vina.
          Stii cum se termina povestea – Georgel, Ionel si Gigel merg la un suc si razand spun: i-am spart la fraieru’ ala geamu’ a zece-a oara si nu ni s-a intamplat nimic. Hahahahaha – sa traiti bine”. Si fraieru’ isi va schimba geamul pe banii lui, pentru a tzashpe-a oara.

  2. Ronis ot Astria spune:

    La intrebarea Dumneavostra (retorica?) cred ca exista un singur raspuns: NIMENI!

  3. victor L spune:

    “Pentru mine intrebarea nu este daca a fost sau nu a fost plagiat.”
    Cred ca sinteti superficial in afirmatie. Daca nu va intereseaza realitatea: este sau nu plagiat? ce rost mai are discutia si intrebarea de sfirsit? altfel foarte buna.
    Trebuie sa intereseze pentru ca este un furt si o impopotonare de CV nemeritata.
    Ba, mai mult, in activitatile desfasurate cu acest doctorat nemeritat a incasat si niste sume de bani nemeritate.
    Daca nu ma intereseaza daca Ponta a plagiat sau nu, nu ma intereseaza nici “ca statul de drept, constitutia si in general legea SA FIE ( sters “sunt” si inlocuit cu majuscule) mai presus si deasupra luptei si jocului politic”. Anulat si semnul intrebarii.
    Pe mine ma intereseaza.
    Si duminica nu merg la vot.

  4. Ioana spune:

    Eu cred ca va inselati la punctul 1. Conform legii drepturilor de autor, NU este necesara plangerea autorului original pentru a se constata o incalcare a drepului de autor. E de datoria autoritatilor sa se autosesizeze. S-ar putea pune intrebare de ce a nu au facut-o pana acum, in cazul lui Ponta, dar aici e alta poveste.

    Explicatia pe larg a dat-o Eugen Vasiuliu, fost director general al Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor tot aici pe Contributors:
    http://www.contributors.ro/cultura/miracolul-unei-definitii-invizibile-plagiatul/

    Va dau si un citat, daca nu aveti timp sa citit tot articolul:

    “Legea drepturilor de autor mai spune:

    „Art. 145 – (1) Constatarea infracţiunilor prevăzute în prezenta lege se face de către structurile specializate ale Inspectoratului General al Poliţiei Române […].”

    Aceasta înseamnă că cercetarea penală a infractiunii de plagiat se face de către Poliţie sub supravegherea Parchetului, din oficiu (fără plângere prealabilă), mai ales în cazurile care au o notorietate publică.”

    • Habarnam spune:

      @ Ioana
      C O R E C T!
      Pentru un rezultat corect acest meci trebuie jucat in deplasare.
      Poate cei din UE vor implementa un cadru legal S P E C I A L pentru solutionarea infractiunilor din sfera dreptului de autor, in mod deosebit P L A G I A T U L. Cauza sa se judece in deplasare, o comisie externa, neutra, cu membrii neimplicati politic. Comisia sa aiba softuri antiplagiat, acces la toate bazele de date cu reviste stiintifice. Pentru orice functie publica, de la un anumit nivel in sus, se poate accede numai cu avizul favorabil al acestei comisii. O alta solutie nu vad, cel putin la noi. Politicianul roman nu poate fi comparat cu cel din Germania sau Ungaria…

    • Cosmin Vasile spune:

      Plagiatul este, in primul rand, o fapta ilicita care conduce la angajarea raspunderii civile delictuale, actiune ce poate fi promovata in baza art. 139 din Legea 8/1996.
      Totodata, modul concret in care fapta este savarsita poate intruni elementele constitutive ale infractiunii de plagiat, adica poate angaja raspunderea penala.
      Analiza mea se rezuma la formele de raspundere civila, ar fi trebuit, iata, sa mentionez ca nu ma refer la posibila raspundere penala – de alminteri, aceasta este o himera in cazuri de acuzatii de plagiat de tipu celui de care discutam.

      • Habarnam spune:

        @ Domnule avocat,

        De ce nu si raspundere penala? Trebuie sa explicati celor care nu cunosc jungla legislatiei de ce acest personaj este deasupra legii din punctul Dvs de vedere – este sau nu este acest caz infractiune? Dorim o explicatie profesionista pe speta, pe fondul ei. Asa cum fostul director de la ORDA, dl. Vasiliu a punctat pe contributors.

        Sunteti in masura sa priviti realitatea si din punct de vedere civil si penal. Scorul de 2-1, din punctul meu de vedere, legitimeaza si aspectul penal. Asteptam o analiza pe acest teren.

        Multumesc.

        • Cosmin Vasile spune:

          In primul rand, in cazul despre care discutam, a intervenit prescriptia raspunderii penale, ceea ce exclude posibilitatea tragerii la raspundere penala. Conform codului penal, termenul de prescriptie este de 5 ani pt faptele pentru care este prevazuta pedeapsa cu inchisoarea intre 1 an si 5 ani. Pentru ca vorbim de o fapta petrecuta in 2003, teza de doctorat devenind publica la momentul sustinerii sale in 2003, rezulta ca termenul s-a implinit.

          Mai important, plagiatul a fost si este in primul rand un delict civil. In anumite cazuri, plagiatul poate reprezenta si infractiunea la care va referiti. Astfel, intotdeauna cand va exista o insusire a operei altuia, adevaratul titular va putea cere, deopotriva, constatarea plagiatului, si eventuale despagubiri. Acestei conditii (maiexact, tuturor conditiilor, pentru ca este vorba de mai multe) i se mai adauga inca doua – pericolul social concret al faptei, si forma de vinovatie prevazuta de legea penala, pentru ca fapta respectiva sa reprezinte si infractiune. Pe scurt, este mult mai complicat sa alegi calea penala, si este si firesc sa fie asa, raspunderea penala fiind cea mai grava forma de raspundere, tocmai pentru ca este incidenta in cazul unor fapte grave.

          Ca sa conchid, in niciun caz nu se poate sustine ca orice fapta de plagiat reprezinta si infractiunea de plagiat.

          • Habarnam spune:

            Multumesc.
            Sugerez, daca considerati ca este necesar, un articol – o mica lectie juridica – pentru cei care inca mai avem reactii morale, uneori viscerale, la plagiat. Plagiat savarsit de politicieni, colaboratori (subordonati sau sefi) si nu de putine ori, chiar noi pusi in situatia limita de a da o mana de ajutor la traducere, conspectare… cu alte cuvinte (devenim santajabili daca ne razvratim) posibil, nu stiu daca este corect, dar si mijlocitori in savarsirea plagiatului.

            Explicatia Dvs. ar ajuta:
            1. pe cei care plagiaza, sa stie la ce sa se astepte – pe termen lung, dar si pe termen scurt;

            2. pe cei care sunt plagiati (multi habar nu au ce trebuie sa faca – dau in judecata editura? autorul?);

            3. ar responsabiliza pe cei care au doar intentia de a ravni la bunul altuia (studenti, doctoranzi, implicati politic sau nu – in timp este imposibil sa nu gaseasca cineva acest călcâi al carierei. Cazul Ponta, dupa atâţia ani… multi nu dorm bine de cateva luni);

            4. sigur ar avea efect si in randul parintilor; stiu parinti care si-au rupt de la gura pentru a cumpara o teza de doctorat… sau pentru a plati publicarea unui articol ISI plagiat, intr-o revista (avea nevoie copilul – sarac cu duhul – la dosarul de avansare de articole);

            5. dar mai ales pe cei care nu o fac pentru a fi ei la vedere, este doar o obligatie de serviciu sa faci teze de doctorat pentru sefu, sa inventezi cercetare pentru 2-3 articole ISI – este o infractiune, scuzati comparatia, ca la prostitutie, in forma continua? Ma rog, si plagiatul este, din punctul meu de vedere tot prostitutie, dar este o prostitutie intelectuala. Raspund daca zi de zi, prin activitatea mea, impusa de sefi, pregatesc “materialul” care in timp, poate sa faca obiectul unei infractiuni de plagiat?

            Explicatiile care au fost date pana acum in presa legat de cazul Ponta, nu acopera aceste aspecte. Am citit 7-8 coduri de etica universitara din Romania, nimic nu este foarte clar – in cel mai bun caz, dar si cel mai dezarmant, te trimit la legea dreptului de autor, legea educatiei, legea privind conduita in cercetare, completate cu “prevederile codului civil si penal” si, dupa ce faci rost de toate acestea, afli cu stupoare ca nu este suficient, mai sunt 10-20 de ordonante, 10-15 regulamente si “mici” modificari la lege… Cine nu stie sa prinda subtilitatea unui text juridic – si aici Dvs. stiti foarte bine cum citeste o lege un absolvent de litere (“se repeta cuvintele, nu sunt comparatii si metafore, dezacorduri infioratoare, greseli gramaticale: ce fac cei de la MO, nu au corectura?”), un inginer, un doctor, o contabila sictirita – moare cu 3-4 kg de cadru legislativ pe birou!…

            Cred ca este cazul, acum cand am trecut de 29, sa ne detasam un pic si sa privim in profunzime, cu ajutorul unei persoane competente tot ce inseamna PLAGIAT, indiferent la ce punct din cele 5, enumerate mai sus, ne incadram fiecare.

            Cu deosebit respect pentru raspuns,
            Habarnam Habarnamov Habarnamovici

  5. Adi Rus spune:

    Plecati de la o premiza nedovedita si ca jurist ma dezamagiti in acest sens. Stirea despre plagiat a publicat-o prima revista Nature. Deci scandalul de acolo a izbucnit. Dvs. vad ca imprumutati pledoaria lui Ponta cum ca Basescu si PDL-ul au declansat scandalul cu plagiatul pt a-l demite pe el. Pe ce va bazati? Aveti dovezi ca Basescu sau agentii lui au dat informatia celor de la Nature? Sau il credeti pe cuvant pe Victor Ponta.

    Si in calitate de jurist ar mai trebui sa spuneti clar un lucru. Asa pe sleau, fara intortocheli si broderii in limbaj de lemn. Intr-o infractiune cum e si plagiatul, denuntatorul nu poarta nici o vina. Ba din contra. Este apreciat pentru sprijinul pe care il da in combaterea infractiunii. Nu poti sa vii sa faci filosofie intr-un caz de furt sau chiar de crima si sa spui: “hmm, da, dar oare cine a marturisit? cine a spus?” Conteaza asta din punct de vedere legal? Penal? Nu, conteaza fapta in sine. Punct!

    Ce faceti dvs aici se cheama si sofism si manipulare, destul de similar cu ce fac politicienii pe care ii condamanti, sau vreti sa pareti ca ii condamnati. Juridica e mult mai pragmatica, mai concisa, mai direct si chiar mai cinica daca vreti.

  6. Sergiu Simion spune:

    “In ultimele saptamani, lumea juridica sau comunitatea specialistilor in drept a fost consternata, profund ingrijorata si revoltata de modul barbar in care clasa politica a inteles sa gestioneze diverse probleme legale care “incurca” mareata lupta politica.”

    Numai clasa politica ? Este o opinie surprinzatoare cu atat mai mult cu cat vine de la un jurist. Dupa alte pareri ( si nu putine , unele chiar foarte avizate ) ne confruntam in realitate cu o lovitura de stat data de …juristi ( din interiorul clasei politice, evident ) care a speriat si UE si USA .

  7. Red spune:

    1. Intrebarea daca a fost plagiat sau nu, e relevanta iar raspunsul nu e unul acoperit de mister.
    2. De acord ca ce urmat depaseste cu mult in gravitatea plagiatul in sine.
    3. Si plagiatul si defensiva aroganta si brutala sunt simptomatice pt actualul premier si in planul comportamentului politic si in planul legii. Aceleasi maniere brutale de a schimba arbitrii politici si de a decide arbitrar abuzand de putere care sunt regulile jocului au caracterizat si suspenderea. Miza jocului e insa infinit mai mare.
    4. Nu avem nici o dovada ca scandalul plagiatului a fost pornit de presedinte. E o speculatie. Foarte posibil ca multi din scoala stiau ca teza lui a fost o gluma sa-si ornamenteze dosarul. Plagiatul parea o banalitate la cate hotii se petrec in tara asta. Dar, cand Ponta a ajuns un despot obraznic cineva suparat a spus lucrurilor pe nume, asa ca un act de revolta, unul responsabil

  8. albescu spune:

    Ceea ce putina lume de pe Internet pricepe este ca politica nu se duce pe acest suport informatic, ci in lumea reala, acolo unde valorile au alta semnificatie, uneori departe de cea teoretica. Ma distreaza sa vad meciul de scrima cu floreta de pe Internet in comparatie cu bataia cu bate din lumea mare. Oamenii simpli, aia care formeaza majoritatea si pe langa care lumea internautilor este imfima au deja de cand l-au ales prima data pe Basescu certitudinea ca ne aflam in tara hotilor. Se fura cu nemiluita in Romania. Basescu a fost ales prima data cu entuziasm pentru ca a promis tepe. Tepe pentru cei care fura. Fie ca fura ca si functionari publici cu o leafa de mizerie de cu case de lux si masini supertari, fie ca fura in calitate de privati cu contracte la preturi de trei patru ori mai mari decat s-ar cuveni. Pe fondul asta trebuie privit plagiatul lui Ponta. In primul rand opinia mea> Ponta a plagiat. Eu am credinta ca Ponta nici macar nu si-a scris in intregmie propria teza de doctorat. Deci un lucru si mai grav, dar asta nu se poate demonstra prea usor. Fapta lui Ponta a fost folosita de echipa Basescu si de mediul Internet ca arma. In lumea reala asta nu prea conteaza! Nu ca romanul nu stie ce-i plagiatul dar are deja obisnuinta sa faca ierarhizari. Furtul lui Ponta e pe ultimul loc, ca si gravitate. Ba chiar are si circumstante atenuante. In definitiv, am auzit intr-o carciuma, ce a furat Ponta? Niste cuvinte. Pe vreo 80 de pagini. Lui ala de i s-a furat, ii lipsesc paginile respective? NU.Atunci cum e furt. Ca sa fie furt adevarat, ala la care romanii se uita cu uimire si chiar cu admiratie trebuie ca dintr-un loc sa lipseasca ceva si la hot sa prisoseasca ceva. Da, uita-te la Basescu, asta mare hot! Ne-a luat banii de la gura, ne-a sopus ca e austeritate, dar lui isi trage un palat de mama, mama! Ala hot! Din nefericire, intotdeauna legea relativitatii a lui Einstein va lucra producand efecte dintre cele mai ciudate.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Cosmin Vasile


Cosmin Vasile

Cosmin VasileCosmin Vasile, Avocat Partener SCA Zamfirescu Racoti Predoiu Cu o experienta de peste 11 ani in domeniul avocaturii de business, Cosmin Vasile este doctor in drept ... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)