joi, martie 28, 2024

Administrare privată în staţiunile litorale? Studiu de caz: Neptun-Olimp

Hotnews a publicat în vara anului 2015 o fotogalerie cu imagini triste din staţiunile litorale Neptun şi Olimp, pe care o puteţi (re)vedea aici.

De atunci am avut parte şi de alegeri locale, şi de alegeri prezidenţiale. Adică de cohorte de politicieni de la structurile de bază ale partidelor până la cele de frunte care, printre multe alte populisme dezlănţuite, s-au întrecut în a declara pentru a mia oară că vor face din turism o prioritate naţională. Am revenit în staţiunile care erau odată navele-amiral ale turismului la Marea Neagră doar ca să ne cuprindă o tristeţe iremediabilă, vorba poetului, deşi iarna era încă departe…

Faţă de acum doi ani, singurul aspect care s-a schimbat în bine este acela că a fost finalizat şi funcţionează hotelul care era atunci în construcţie, spre surprinderea generală, pe… plajă. Declară trei stele, arată binişor, are toate camerele cu vedere la mare, dar amplasarea este cel puţin nelalocul ei şi, pe lângă turişti care se bucură de confort, aduce şi maşini pe plajă spre disconfortul multor altora, mai dornici de aerosoli.

Nu avea rost să facem mai multe fotografii. A dispărut şi iepuraşul de acum doi ani, dezamăgit şi el. Impresia generală este aceea de locuri abandonate de administraţia din Mangalia, căreia-i sunt arondate staţiunile.

La sfârşit de iulie, în plin sezon turistic, iarba de pe frumoasa faleză Neptun-Olimp era netunsă, menţinută pesemne drept rezervaţie pentru insecte. Doar în august s-a intervenit, dar s-a măturat promenada doar spre finalul lunii, la spartul târgului. Iluminatul public nu funcţionează decât înspre zona vilelor de protocol, probabil din considerente de securitate. Pe mai bine de trei sferturi din faleză domneşte o beznă deplină odată cu lăsarea întunericului. Ar fi inutil, din moment ce acum toţi plimbăreţii au telefoane deştepte cu care îşi pot lumina traseul, îşi spun cu siguranţă edilii.

Plajele, atracţia principală pentru mii de oameni, sunt mizerabile, pline de scoici şi de gunoaie neridicate cu zilele. Au fost concesionate privaţilor de către Apele Române, se poate scuza primăria. Curăţenia intră în obligaţiile contractuale, dar cine controlează? Să fim însă cinstiţi şi să recunoaştem că s-a mai îmbunătăţit ceva: faimoasa plajă/promenadă „La Steaguri” a fost amenajată şi ar putea fi un loc civilizat. Dar lipsesc tocmai… steagurile, iluminatul funcţionează arareori, iar gunoaiele sunt omniprezente.

Câinii vagabonzi sunt în continuare obişnuiţii staţiunilor. Oameni care-i hrănesc sunt destui, dar căţeii nu sunt disciplinaţi şi nu mănâncă tot, aşa că resturile se împut repede, că doar e vară. Dulăii isteţi vin şi pe plajă, se răcoresc în apă printre oameni şi se usucă dormind în câte-un petic de umbră pe plajă. O atracţie pentru tot mai puţinii turişti străini, care n-au pomenit aşa ceva?

Construcţiile începute la sfârşitul primului deceniu şi abandonate la venirea crizei financiar-imobiliare dau în continuare o impresie deplorabilă. Nu se întâmplă doar pe litoral, trebuie luate măsuri de administraţia centrală, dar nici cele locale nu fac vreo presiune pentru asta.

Nici faimosul (o, tempora!) complex Amfiteatru nu stă mai bine. L-a cumpărat anul trecut un om de afaceri căruia premierul şi preşedintele Camerei Deputaţilor i-au inaugurat noul hotel din Mamaia-Năvodari. Probabil că acolo s-au consumat resursele şi n-a mai rămas anul acesta ceva şi pentru Olimp. Speranţe? Puţine, deoarece unii mai bine informaţi spun că investitorul este blocat de faptul că nu poate avea acces PE plaja din faţa hotelurilor, concesionată altora, care oferă… servicii ÎN plajă (în ce limbă o mai fi şi asta)! Comentariile despre modul original-palmieristic-haotic în care s-a aşternut privatizarea în turism acum 15-20 de ani sunt de prisos…

Vegetaţia spontană invadează treptat locurile publice. Nici arborii plantaţi nu se bucură de vreo atenţie. Pe trotuarul de la Club Bazin spre nordul Olimpului, cei mai înalţi de 1,75m trebuie să meargă cocoşaţi ca să evite crengile rebele, care obturează şi iluminatul stradal.

Lacurile Neptun 1 şi 2 erau odată pline de bărci şi hidrobiciclete, iar malurile lor – locuri agreabile de plimbare, mai ales seara. Acum nu numai că sunt tot mai sălbatice şi scufundate în beznă, dar au ajuns şi depozite de gunoaie. Desigur, de vină sunt şi turiştii care aruncă orice oriunde, după ce stau la coadă la şaorma sau clătite, dar lipseşte şi rolul gospodăresc şi – de ce nu? – coercitiv al autorităţilor.

Ca pretutindeni, staţiunile sunt invadate de maşini care parchează inevitabil pe spaţiile foste verzi şi pe trotuare, în lipsa parcărilor suficiente. Când  trotuarele au fost remenajate înainte de alegerile din 2012, cu bani de la dna Udrea, ar fi fost un moment favorabil pentru limitarea traficului auto din centrul staţiunilor, aşa cum vedem sau citim că se petrece în locuri similare din ţări cărora chiar le pasă de ecologie şi turism. Nici vorbă de aşa ceva pe la noi, ca şi de pistele de biciclete, care lipsesc cu desăvârşire.

Atitudinea primăriei din Mangalia poate fi rezumată într-o convorbire telefonice pe tema procurării de containere pentru colectarea selectivă a deşeurilor (ştiţi, directivă europeană, la noi e jale, ne paşte infringementu’, etc). Secretariatul: „Habar n-avem, vorbiţi cu firma care strânge gunoiul!” „Bine, dar cine se ocupă de salubrizare în primărie?” „Vă mut legătura la centrul de informare publică”. Centrul de informare: „Habar n-avem, vă mut legătura la Achiziţii”. Achiziţiile: „Habar n-avem, luaţi legătura cu firma de salubrizare, aşa cum vi s-a spus deja!” Nu e nevoie de vreun efort de imaginaţie ca să facem legătura cu celelalte, descrise mai sus…

Apare deci cu atât mai justificată propunerea privaţilor din turism care cer ca administrarea staţiunilor litorale să fie trecută în parteneriat public- privat. Cu alte cuvinte, scoaterea lor din „grija neţărmurită” a primăriilor locale (prieteni mai umblaţi îmi spun că în celelalte locuri, de la Eforie la Saturn, lucrurile sunt şi mai triste). Să recunoaştem deschis că mai rău decât acum nu poate fi decât menţinând lucrurile aşa cum sunt. O gospodărire mai bună dă speranţa că staţiunile vor fi mai curate, iluminate şi îngrijite, deci mai atrăgătoare pentru turişti cu pretenţii mai mari. Aceasta va aduce noi investiţii în regim privat, adică noi hoteluri, restaurante, locuri de agrement (atât de puţine acum!) şi… locuri de muncă. Ca efect secundar – noi taxe şi impozite la bugetele locale. Iar un primar cu mai mulţi bani pe mână nu poate fi decât un primar fericit. Prietenii ştiu de ce!

Distribuie acest articol

9 COMENTARII

  1. Am fost saptamana trecuta la Nessebar, Bulgaria (m-am hotarat dintr-odata, nu am stat pe gânduri, nu a fost nimic planificat). Ce pot sa va spun (am fost si anul trecut 7 zile si mi-a placut atmosfera de statiune la malul marii, atmosfera de oras comercial, atmosfera de oras linistit si civilizat):
    – nu am vazut câini pe strada
    – strazile se spala in fiecare dimineata cu cisternele
    – plajele, atat publice cat si cele private lucesc de curatenie; seara, dupa ora 20:00, echipe de tineri fac o curatenie generala a plajelor
    – mancarea in restaurante si la autoserviri este foarte ieftina si buna; ti se vorbeste frumos si politicos
    – foarte multi turisti rusi, germani, români si englezi
    – muzica live se opreste in toate restaurantele la ora 22:00; barurile duifuzeaza muzica in surdina
    – parcuri curate si civilizate; nu-ti este teama sa stai pe o banca dupa orele 23:00
    – etc

  2. O nedumerire: spuneti ca plajele au fost concesionate privatilor si „sunt mizerabile, pline de scoici şi de gunoaie neridicate cu zilele”. Propuneti ca solutie administrarea privata a statiunii.

    Ce va face sa credeti ca, daca o administrare privata a plajelor nu a dat rezultate, o administrare privata a intregii statuni va da?

    Intreb, nu dau cu parul… :)

      • Un articol romanesc „Reteta nemteasca, secretul litoralului bulgaresc”:
        http://www.zf.ro/eveniment/reteta-nemteasca-secretul-litoralului-bulgaresc-4230158

        Litoralul romanesc pierde de ani buni sute de mii de turisti si implicit banii acestora in favoarea vecinilor de sud. Care este secretul?
        „Au plaja mai curata. Tin minte ca anul trecut, sora mea, care-si facea concediul pe litoralul romanesc, venea in Albena, unde eram noi cazati, sa faca baie in mare. Seara filtrau nisipul, apa era limpede, regimul all inclusive”, spune Irina, care anul trecut a apelat la serviciile de pe litoralul bulgaresc si a fost mult mai multumita fata de ceea ce experimenta in Romania.

        Un alt articol recent (in limba engleza), articol pe care il gasiti la linkul de mai jos (il traduceti cu Gogle Transale, si veti vedea amploarea turismului german spre litoralul bulgaresc)

        http://www.fvw.com/bulgaria-attracting-families-with-beaches-and-more/1/169486/11245

        Bulgaria se dezvolta în mai mult decat o alternativa la Turcia, cu plaje atractive pentru familii si o infrastructura de turism mai buna, potrivit agentilor de turism din Germania. De ani de zile, tara de la Marea Neagra a fost vazuta doar ca o destinatie ieftina pentru turismul de masa, insa datorita investitiilor începe sa iasă din umbra Turciei si Greciei ca o destinatie atractiva, cu o gama mai larga de oferte pentru diversii turisti.

        Numarul vizitatorilor germani a crescut puternic anul trecut (2016). Operatorii de turism au raportat o cerere continua pentru vara anului 2017 si în prezent reactioneaza prin cresterea capacitatii cu mai multe zboruri spre Bulgaria.

        „În prezent, cifrele de rezervare pentru Bulgaria arata o crestere de doua cifre fata de anul trecut”, a declarat Halina Strzyzewska, manager de produs al FTI (Germnania) pentru Europa de Est. Operatorul turistic de la München tocmai a contractat zboruri suplimentare de doua ori pe saptamâna, de la Frankfurt si Düsseldorf, folosind Bulgaria Air Charter incepand cu 30 aprilie 2017.

        ––––
        Am uitat sa mai adaug ceva: nu am vazut pe plaja vanzatorii ambulanti tracasanti si sâcâtori pe care-i gasesti pe plajele noastre…

  3. Cred ca ar fi singura solutie. Ca primariile noastre … Cu unele excepti si as aminti mai intai Sovata, unde am fost in vara si am ramas INCANTAT. Bravo autoritatilor locale si nu in ultimul rand locuitorilor din oras care fiind constienti ca DIN ASTA TRAIESC (majoritatea) au grija de ordine, curatenie, buna servire a vizitatorilor ! Mi-a placut mult si la Alba Iulia, la Oradea si imprejurimi …

  4. Am fost câteva zile la Costinești. Mizerie la tot pasul și grămezi de gunoaie, de parcă nu ar exista serviciu de salubritate în stațiune.

  5. Articol realist care atinge un subiect mai mult decat interesant.
    Fiind nascut pe litoral acum circa 50 de ani, de aproximativ 30 de ani m-am transformat in turist „de nevoie”, vizitand familia, prietenii si bineinteles locurile. De-a lungul acestui timp am observat schimbarile demne de construit un documentar, daca nu interesant, macar haios.
    E foarte mult de spus pentru a cuprinde intr-un simplu comentariu. S-au facut dezvoltari haotice, o mare parte dintre acestea de o hidosenie rar intalnita in Mamaia si in nordul acesteia care obstructioneaza vederea spre plaja si spre mare. Incat plimbandu-te pe faleza, ai tot mai mult senzatia ca te afli in Egipt.

    Pe de alta parte nu ar trebui sa vedem numai partea goala a paharului. O simpla analiza de geo-marketing ne poate arata cateva elemente realiste. Mai ales prin comparatie cu Bulgaria, comparatie pe care foarte multi sunt tentati sa o faca, pe bune dreptate. Dar iata cum mai stau lucrurile:

    Litoralul bulgaresc amenajat si amenajabil pentru statiuni este considerabil mai lung decat cel romanesc. La aceasta se adauga si aspectul geografic. Tarm stancos, multe faleze inalte si lungimi mari de drumuri de coasta cu o perspectiva splendida asupra tarmului marii. Cel romanesc fiind mai scurt, preponderent de tip litoral (jos) cu segmente de drum aproape inexistente care ofera priveliste catre mare. Cam asta ar fi pe scurt dezavantajul litoralului romanesc din punct de vedere geografic. Sa nu uitam ca daca incercam sa tintim catre turisti din afara tarii, e necesar sa oferim mai mult decat un loc de cazare si acces pe o plaja macar curata, indiferent de cat de rezonabile ar fi serviciile atasate.

    Din punct de vedere geo-marketing, structura clientilor de litoral este din nou foarte diferita. Romania are un flux/reflux urias de-a lungul sezonului de turisti de weekend. Locuitori din Bucuresti si din alte mari orase aflate la o distanta relativ scurta 3-4 ore via A2 care devine si extrem de congestionata in fiecare weekend din sezon. Datorita acestui fenomen, cazarea si serviciile oferite pe litoral sunt in pragul colmatarii in fiecare sezon la varful acestuia.

    Ei bine, intreprinzatorii care opereaza in aproape toate cazurile un business de sezon, care functioneaza potential profitabil circa 3 luni pe an (depinde si de condittile meteo) sunt „self-sufficient”. Cu alte cuvinte au niste afaceri care par ca functioneaza la capacitate maxima in timpul sezonului. Acestea fiind in mod firesc in conservare in afara sezonului.

    Iata de ce turistii de weekend prefera litoralul autohton, constienti fiind de competitivitatea optiunilor din tara vecina. Nu stiu daca s-a lucrat la o statistica vis a vis de turismul litoral de weekend insa in mod vizibil este un fenomen de amploare, care genereaza tractiune in afacerile cu „turismul” local. Este simplu, un turist de weekend nu stie in avans cat timp va avea la dispozitie si cand. Dar cand aceasta oportunitate apare, este firesc sa dea o fuga pana la mare. Iar turismul este o fiinta auto-adaptiva si functioneaza in mod elementar pe principiul cerere – oferta. Este logic sa intelegem in acest punct ca, atata timp cat va exista aceasta cerere specifica profilului romanesc nu sunt sanse sa se schimbe foarte multe lucruri.

    Inutil cred, sa amintesc ca un hotel model clasic, de constructie veche, de mare capacitate, nu pare a fi o investitie chiar atractiva pentru un operator ce il va putea exploata 3 luni pe an.

    Pe de alta parte, vecinii bulgari au un alt model. Numai daca verificam cu harta, ne dam seama ca distanta Sofia – Burgas este echivalenta cu cea Craiova – Eforie. Prin urmare turismul de weekend de acolo reprezinta un procent considerabil mai mic decat cel din Romania, mai ales daca pastram si proportiile diferentei de densitate demografica, nationala si urbana intre cele doua tari.
    Deci este firesc ca industria hoteliera vecina sa aibe ca prima tinta turistii din afara tarii si sa se optimizeze pentru cerintele acesteia.

    Ar fi mult mai multe de dezbatut pe acest subiect, deocamdata acest peisaj pare a fi cel vizibil de la distanta.

  6. Confirm că acum o săptămână m-am simțit pe plajă ca acum 35 de ani, același porumb fiert, același nămol, aceleași..aceleași prețuri la vreo înghețată, același duș care nu funcționează

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Alin Th. Ciocarlie
Alin Th. Ciocarlie
Inginer (UPB – Mecanica fina, 1977) si absolvent al primei promotii a Programului Canadian MBA (1994-1995), dupa cursuri intensive de economie si management la universitatile Québec si McGill din Montréal (sept.-dec. 1992). Ziarist – sef al sectiei Economice la Adevarul (1991-1993). Director Executiv al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (1996-1999). Senator in grupul parlamentar al PSD (2000-2004). Fondator (1994) la Ager Press SA.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro