vineri, martie 29, 2024

Am mai ratat un 1 Decembrie

Ce a însemnat, până la urmă, ziua de 1 Decembrie? Cum au marcat politicienii Ziua Centenarului și cum au făcut-o românii de rând? Cei care, la urma urmei, contează cu adevărat, în orice caz mai mult decât inși de genul lui Dragnea, Tăriceanu, Dăncilă pe care mai mult ca sigur istoria îi va trece ori sub tăcere ori la capitolul coșmaruri.
Am avut parte de o ședință relativ decentă a Parlamentului României care s-a desfășurat încă din data de 28 noiembrie. Parlamentarii au pretextat că trebuie să se pregătească pentru acțiunile „din teritoriu”. Discursurile rostite cu ocazia respectivă au fost corecte, până și doamna V. V. Dăncilă s-a străduit să nu stâlcească prea mult limba română. Președintele Iohannis le-a solicitat din nou parlamentarilor să nu mătrășească legile justiției, dând astfel curs atât cerinței celor pe care aceștia pretind că îi reprezintă cât și celei exprimate în Rezoluția Parlamentului European, Liviu Dragnea s-a mai războit o dată, cum nu se poate mai prostește, cu europarlamentarii români care nu vor să țină cont de dorința absurdă a PSD de a fi ascunsă sub preș mizeria pe care acesta și-o permite zilnic , reprezentanții UDMR au fost consecvenți în operațiunea de a aduce ofense Zilei naționale dovedind -a câta oară?- că sunt mai conectați la dispozițiile Budapestei decât la vocea Bucureștiului.
Guvernul s-a reunit la Alba Iulia și a încercat să valorifice politic, în folos propriu, ziua Centenarului. Doamna Dăncilă a emis un pronunciament pe care l-a citit un preot ceea ce însă nu i-a dat nicidecum impresia de sfințenie. Premierul s-a umflat în pene, proiectându-se hoțește în descendența adevăraților mari oameni de Stat care au creat condițiile pentru făurirea Marii Uniri. A făcut promisiuni cu nemiluita, iar a făgăduit lapte și miere ba pentru constructori, ba pentru profesori. Nu am înțeles chiar foarte bine dacă în grija ei pentru oamenii școlii, doamna Dăncilă are de gând să respecte prevederile Legii 85/2016 pe care guvernarea PSD-ALDE a uitat-o, dovedind încă o dată că în România se pot emite acte normative, chiar legi, pe care însuși Executivul nu le pune în aplicare. Tot doamna Dăncilă ne-a lăsat și să înțelegem care e situația reală a țării. Probată de trista realitate că trăim pe datorie și că sub ilustra ei conducere România a ajuns să se împrumute și de la copii cărora le deschide conturi de economii cu o dobândă de 3% pe an. Adică sub rata inflației.
Nici doamna Ecaterina Andronescu nu s-a lăsat mai prejos și a emis un ordin prin care le cerea elevilor să cânte imnul, iar profesorilor să vegheze la asta. Să le fie tuturor redeșteptat simțul patriotic. Poate că era mai util ca doamna Andronescu să decidă ca o bună parte dintre miniștri, colegii domniei-sale de Cabinet, dar și membrii CexN ai PSD să fie înscriși cu de-a sila la cursurile serale ale unui liceu ceva mai acătării, să vorbească un pic mai corect limba română (nu să pronunțe optâsprezece, optisprezece sau optusprezece), să urmeze cursurile unor universități adevărate, nu cele ale unor fabrici de diplome (cam mulți absolvenți ai fabricii lui Bondrea, cadristul MEN din perioada comunistă în Cabinet, nu credeți, doamna Andronescu? )să nu plagieze teze de doctorat și să învețe că eșecurile se plătesc.
Normal, întreg guvernul României ar fi trebuit să demisioneze după adoptarea Rezoluției Consiliului Europei. Iar la auzul veștii că există posibilitatea ca Bulgaria să fie admisă în Schengen de la 1 ianuarie 2019, iar România, nu, să plece precum Ofelia la mânăstire.
Sigur, am avut parte și de parade la Alba Iulia, la Focșani, la București pe care Liviu Dragnea nu a știut cum să le evite. Nu carecumva să fie confruntat cu „simpatia populară”. Până la urmă, totuşi a avut decenţa să ia parte la festivităţile de la Bucureşti Am avut pare și de proteste, în pofida zicerii populare “nu te apuci să bați covoare /când e zi de sărbătoare” . Jandarmeria a primit ce merita. Huiduielile care se cuvin celor care devin slugi ale unui partid politic Slugă s-a dovedit și Televiziunea publică ce a programat un interviu imund cu doamna Dăncilă. O sfidare la adresa telespectatorilor, o mostră de nerușinare.
Am avut nenumărate indicii clare că în România atmosfera este irespirabilă, că lumea nu mai crede în mai bine, că s-a săturat de festivisme, că aniversările și patriotismul la comandă nu țin de foame și nici nu înlocuiesc urâțimea adevărului, că guvernanții nu pot ascunde realitatea minciunii pe care a transformat-o regulă de viață ca urmare a votului catastrofal din 16 decembrie 2016 și ceea ce a urmat după.
Bref, am mai ratat un 1 Decembrie! Sărmana Românie!
Comentariu apărut concomitent pe site-ul contributors. ro și pe blogurile adevărul.ro

Distribuie acest articol

9 COMENTARII

  1. Da, asa s-a vazut si de la mine mult asteptata comemorare a centenarului : patetica si goala de substanta… „astia sunt(em), cu astia defilam”!
    Mi s-a parut ciudat ca, la sedinta solemna din Parlament, Imnul National sa fie doar orchestral… Daca, alesii neamului nu gasesc util nici macar sa se deranjeze sa-i pronunte versurile, avem o problema suplimentara cu casting-ul de la nivelul cel mai inalt : nici macar nu mai mimeaza patriotismul! Ca model pentru popor, e jalnic…
    Mi se pare ingrijorator si „reflexul natural” al romanilor confruntati cu mediocritatea si incompetenta galopanta, anume ingustarea, pe zi ce trece a orizontului oamenilor. Aceasta stare de deznadejde…patimasa si pe alocuri isterica, se concretizeaza prin limitarea preocuparilor la obtinerea subzistentei, acumularea frenetica de bunuri de proasta calitate, in mare cantitate si, accesoriu, invrajbirea unora contra celorlalti.
    Vesnica tactica paguboasa si tipic romaneasca : lupta pe orizontala, intre „proletari”!
    Cu toate armele pe vecini, pe colegii de serviciu, pe prietenii mai scapatati, pe caprele din mahala, ca intotdeauna… adica fix pe dos decat sfatuiesc unii mai priceputi : „fara razboi in popor, fara pace intre clasele sociale!” E firesc ca sefii si sefuletii sa-si vada linistiti de treburile lor, poporul e ocupat sa se desire si sa se calce in picioare…
    Deci, ceea ce am vazut ieri a fost perfect coerent, absolut conform calitatii celor pe mana carora se afla RO! Sa fi avut altceva decat un imens si inconfundabil kitsch ar fi fost, intr-adevar, surprinzator, as zice chiar miraculos!
    …iar miracolele se pare ca incep sa ne ocoleasca…

    • Pe fondul a ceea ce se intâmplă acum in Ro si in UE ,mai cantece patriotice cântate in Parlament ne trebuiau ! ! 1 Decembrie 2018 rămâne un esec pentru noi toti. ASTA E ! Indiferent din ce …tabără facem parte. Dezbinarea socială e evidentă ,profundă si gravă . E posibil ca 61,3% din cei cu drept de vot să stea acasă indiferenti la consecinte ? Iată consecintele ! Si nu vor fi potolite curând .

  2. Au ratat Ziua cei ce nu stiu sa se bucure de clipa care li s-a dat.
    Din cauza uscaturilor (inevitabile) nu trebuie sa blamam Padurea.
    Bocetul si huiduielile vor deveni Imn National.
    Daca nici in Ziua de ieri nu am putut fi destinsi, sa ne bucuram, ci am huiduit in continuare, inseamna ca avem doua mari probleme: cu actuala coalitie de la guvernare si, mai grav, cu noi insine.
    Poate la bi Centenar va fi alta lume :P
    NB,
    eu stiu ca nu mai sintem in Iepoca de Aur, cind intelectualii, artistii erau fortati de Partid cum sa se manifeste. In loc sa risipeasca atita energie intelectuala pentru filmuletul guvernamental dedicat Centenarului, dece nu au facut ei un film sa-i umileasca pe ipochimenii coaliriei?
    In tara noastra tăt natul e critic, autori nu exista?

    • Total de acord cu dvs., d-le victor L adica, „Punct ochit, Punct lovit”.

      Acelasi lucru si pentru comentariul d-lui Florin.

      S-a mai ratat o ocazie pentru una din elitele romanesti din Tara sa se comporte altfel intr-o zi unica: de Centenar.

      Acum urmeaza proba acceptarii spre publicare a acestui comentariu.

  3. Totusi sarbatorirea la TREI POLI – intai la BUCURESTI apoi simultan la ALBA IULIA (Ardeal) si FOCSANI (Moldova) nu a fost in final chair atat de rea ca Idee.
    Zona Vrancei fiind cea a EROISMULUI MILITAR comemorat de un super mauzoleu
    s-a calificat in mod natural ca un contrapunct moldovenesc al Albei Iulia , cea cu 1 DECEMBRIE 1918 si apoi cu IMCORONAREA pe blazon.
    Apoi faptul ca desi Dancila s-a dus la Bnachetul de la Cotroceni ,
    apoi si-a asumat Focsaniul cu o parte dintre ministrii , trimitand insa cativa dintre ei si la Alba Iulia , adica alaturi de Presedinte , este destul de ilustrativ .
    Daca au fost si slabanogi care s-au gandit ca imbacsind si Centenarul cu flasneta ideilor
    lor fixe si neputincioase vor marca puncte intr-un meci pe care il joaca singur si il pierd cu regularitate – sa le fie de bine – drapelele tricolore au fluturat oricum
    un pic mai somptuos anul acesta.
    PS. Fara legatura – sau cu – am numarat de cate ori a pronuntat realizatorul emisiunii Lumea lui banciu cuvantul ”NIMIC” in ultima editie dinainte de 1 decembrie. E un tic verbal …sau poate un sindrom ….media e de 45 de ori pe emisiune, dar ultima data a rostit vorba asta de 134 de ori.

  4. La Timisoara a fost cea mai mare parada care am vazut-o vreodata in ultimii 20 de ani. Nu parada a fost impresionata ci prezenta timisorenilor in numar asa de mare. Tot bulevardul Take Ionescu a fost plin….In timp ce clasa politica isi da tot mai mult in petec si se adanceste in dispute pe teme derizorii la firul ierbii pare sa aiba loc o renastere a sentimentului national.

  5. Așa va fi până când vom aplica pentru ”aleși” aceeași legislație în materie de protecție a informațiilor (Legea 182/2002) ca și pentru personalul din instituțiile din domeniul apărării! Dacă asta s-ar aplica mâine – jumătate dintre parlamentari ar trebui să plece acasă! Dar asta ar însemna să aplicăm real Art. 16 din Constituție: ”2) Nimeni nu este mai presus de lege.”

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Mircea Morariu
Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro