Home » Opinie »Societate/Life » Citesti:

Asuprirea și iubirea femeii în comunitatea aromână. Rolul femeii între mistificare, imagine, rol și crunta realitate

Costin Damasaru mai 23, 2017 Opinie, Societate/Life
10 comentarii 4,141 Vizualizari

Un subiect foarte interesant și incitant care a intrat pe parcursul acestor zile în colimatorul presei devenind  subiect de polemici aprinse  este : Rolul femeii aromânce în familie și comunitate.

Voi încerca să fac o scurtă analiză foarte user friendly, sper eu pertinentă, și pe cât posibil obiectivă asupra rolului femeii în societatea aromână, dincolo de mistificările din ce în ce mai fantastice și toxice.

Avantajul meu în realizarea acestei analize constă în faptul că provin din rândurile acestei comunități cu foarte multe particularități de neînțeles pentru “cei din afară”, având contact permanent preț de peste 34 de ani cu însăși esența ei, de unde îmi pot extrage majoritatea informațiilor necesare pentru realizarea acestui acest demers investigativ.

Contrar opiniei generale manifestate pe diverse canale de-a lungul multor ani și intrată deja în mentalul colectiv, societatea aromână este paradoxal, una de tip patriarhal la exterior și matriarhal la interior.  Voi diseca in cele ce urmează acest model de dinamică în relațiile dintre feminin si masculin la aromâni.

Varianta apărută și propagată în spațiul public, ne arată o dinamica a relațiilor dintre femeie și bărbat în care, din exterior se vede că bărbatul este cel care conduce întreaga “operațiune” iar femeia este “animalul de povară și ocară” strunit de mascul în ce direcție iși dorește acesta., făra sa aibă niciun cuvânt de spus în apărarea ei.

(Nu pot decât să mă gândesc oripilat în acest caz, ce este în mintea unui bărbat care percepe femeia ca un animal fără drepturi pe care îl poți maltrata după voie. Aici, un psihiatru ar trebui sa facă lumină, competențele mele fiind în mod clar depașite.)

Prima întrebare care îmi vine în minte : De ce este popularizat acest model de a înțelege comunitatea aromână și cui îi folosește ? Am punctat în articolul “Cultura succesului la machidoni între supraviețuire tradiții și tragedii trecând prin tenis și fotbal” (http://www.contributors.ro/cultura/cultura-succesului-la-machidoni-intre-supraviețuire-tradiții-și-tragedii-trecand-prin-tenis-și-fotbal/ ) faptul că una din metodele comunitatii aromâne de a face față “agresiunii la exterior” a fost aceea de a se inchide ermetic si a lăsa doar reprezentanții foarte puternici și agresivi- Razboinicii( agresivitate atât comportamentală dar și de mindset )- să le reprezinte și protejeze  interesele. Era logic și natural utilizarea acestui model de a gestiona evenimentele și procesele dinamice complexe din acele vremuri. Același lucru se întâmpla peste tot în Europa și în restul lumii.

Totuși…. după cum am arătat în acel articol, diferența dintre comunitatea aromână și restul comunităților este că “machidonii “ nu au vrut sau nu au știut cum să iși “deschidă porțile “ către exterior și astfel au rămas, din punctul de vedere al non membrilor comunității, “încremeniți în proiectul lor ”, una din consecințe fiind aceea că, restul lumii neavând acces la informații reale și mai ales actualizate despre dinamica complexă din cadrul relațiilor între membrii comunității de aromâni, aici incluzând în mod particular dinamica masculin-feminin/ soț-soție, a rămas cu ideea, preconcepție de fapt, că societatea aromână nu a progresat deloc și că rolul femeii a rămas același ca cel prezentat “opiniei publice “ acum câteva sute de ani.

Nici atunci nu era ceva real faptul că femeia era în totalitate supusă bărbatului, însă imaginea aceasta promovată era una conform vremurilor și nu deranja pe nimeni, ba din contră, se incadra în trend, având rolul ei funcțional, repet….conform vremurilor.

Vremurile acelea au apus de mult însă “opinia publică”, neprimind niciun fel de informații din cadrul comunității aromâne, datorită proverbialei reticențe de a crea “punți de comunicare” cu exteriorul, a decis că “la machidoni” lucrurile nu s-au schimbat  prea mult sau aproape deloc și că acesti oameni au rămas tributari unui sistem bazat  pe noțiunile primitive de patriarhat și implicit al “rolului de supus” al femeii  în general în societatea aromânilor și în particular în cadrul familiei.

Prin urmare, este o problemă de comunicare în primul rând, comunitatea aromână având la acest capitol o mare problemă ce derivă din faptul că “machidonii” lasă acțiunile/faptele să vorbească pentru ei și nu neapărat cuvintele mesteșugite.

Cu siguranță vă vin în minte acum câteva persoane publice aromâne al căror exemplu de comportament public vine în sprijinul afirmațiilor mele, așa că nu mai este nevoie să fac referire la numele lor.

Dictonul “lasă faptele să vorbească pentru tine” se pare că este ineficient sau cel puțin insuficient in acest caz, în a promova valorile comunității aromâne dincolo de aparențe. Pentru că în acest caz cel mai potrivit dicton care să arate ce se intamplă poate fi “Aparențele pot înșela”.

Răspunsul la intrebarea “De ce este popularizat acest model de a înțelege comunitatea aromână și cui îi folosește este: pentru că nimeni din comunitatea aromână nu și-a bătut capul până acum să arate care este dinamica din rândul membrilor ei, cât de importantă este femeia și cât de iubită și apreciată este ea ca fiică, soră, mamă, bunică dar și ca antreprenor, corporatist, profesor, medic, aviator, contabil, jurnalist și multe, multe alte meserii ce merită tot respectul și aprecierea noastră. Nimeni din comunitate nu a considerat important să transmită către lumea largă nivelul de apreciere de care se bucură FEMEIA în sânul comunității de “machidoni”, acesta nefiind un aspect demn de luat în considerare, dând astfel apă la moară unor diverși indivizi care, în căutarile lor după senzațional, aleg cea mai ușoară țintă, varianta care va produce valuri “la sigur “….punctul vulnerabil.

DA, COMUNITATEA ESTE VINOVATĂ! Insă nu pentru ca asupreste femeia, ci pentru că nu face caz de (și nu mediatizeaza public)  respectul pe care il poartă membrilor săi de gen feminin care duc greul în cele mai multe situații și sunt onorate și prețuite de către toți membrii comunității, însă nu în public! Aici este vina!

O idee pentru remedierea acestei situații ar fi ca întreaga comunitate aromână să se organizeze și să își onoreze public, prin diverse intrumente aflate la îndemână, aportul imens al femeii “machidoance “ în toate domeniile ce țin de buna organizare și desfășurare a proceselor dinamice complexe din familie și activitatea profesională/carieră.

Afirmația evocată mai devreme, potrivit căreia aromânii au o cultură patriarhală la exterior și matriarhală la interior, se bazează pe următorii piloni de argumentație:

  1. Soțul are rol de protecție și reprezentare a familiei în raport cu mediul exterior. El transmite către terți rezoluțiile familiei convenite de comun accord împreună cu soția. Putem spune fără a exagera, anectodic, însă păstrând proporțiile, că bărbatul este echivalentul Ministerului de Externe al familiei. Bărbatul, sau mai bine zis energia masculină pe care el o reprezintă la nivel simbolic, la o privire superficială prin ochii terților, poate fi percepută ca fiind forța care guvernează acest sistem familial, așa zisul  arhetip al “Dictatorului” ( varianta împământenită în mentalul colectiv).  La o privire mai atenta insă , se poate observa că bărbatul nu este “Dictatorul” ci un protector grijuliu și un purtător de cuvânt al familei sale .
  2. Soția are rol de cârmuire a activităților zilnice și de gestionare a “crizelor” interne din sânul familiei. Acest gen de management… al familiei, este unul profund subestimat în raport cu resursele folosite și abilitățile necesare pentru a anticipa, soluționa și evita situatiile de criză. Femeia este mult mai mult decat echivalentul Ministerului de Interne și vom vedea mai jos de ce.
  1. Rolurile tradiționale evocate mai sus s-au  modificat, mai ales în ultimile decenii, odată cu implicarea în activități sociale și economice din ce în ce mai complexe și la scara din ce în ce mai mare, astfel încât cu toate că percepția generală a rămas că femeile aromâne se ocupa strict de familie și atât, realitatea este una cu totul diferită. Foarte multe aromânce au funcții de conducere atât în multinaționale ( una din cele mai mari companii din domeniul Energie este condusă de o aromâncă), în politică ( avem aromânce cu mandate de deputat și senator) , în medicină, sistemul de justiție ( avocați, magistrați, notari publici ), mediul universitar, inginerie, mediul cultural  artistic  ( inclusiv realizatori de emisiuni radio și tv )  și nu in ultimul rând în sport . Și multe, multe alte domenii…..

Aici apare problema dar și o posibilă explicație pentru mesajul și interpretarea comportamentului “machidonilor “ dată de opinia publică de-a lungul anilor.

Există două tipuri de energie care guverneaza aceast gen de relație precum și multe alte tipuri de interacțiuni sociale: Energia de tip Agresor și Energia de tip Victimă. Interpretarea acestor doi termeni folosiți NU este nicidecum în sensul propriu al cuvintelor dată de DEX, adică Agresorul este o persoană care produce un atac asupra altei persoane iar Victima este o persoană care suferă prejudicii sau chinuri fizice /morale ca urmare a acțiunilor unei alte persoane…nici pe departe….. nu este cazul aici…

În speța de față,  Agresorul reprezintă arhetipul Razboinicului/ Cavalerului sau Eroului care se folosește de forța sa pur agresivă în scopul de a iși proteja familia împotriva agresiunilor din exterior și de a genera energia necesară pentru procurarea resurselor vitale supraviețuirii și creșterii bunăstării familiei sale, iar denumirea vine pur și simplu din traducerea, nefericită de altfel, a termenului anglo-saxon “Perpetrator”.

În aceeași ordine de idei, termenul de Victimă, în acest caz, reprezintă arhetipul Protejatului sau “Domniței în primejdie” care se simte protejată și ascultă obedient de o alta persoană de la care știe că va primi protecție și în care are totală încredere.

La fel, termenul provine dintr-o traducere nefericită a termenului “Victim”din engleză.

Pentru a iși putea manifesta cu succes rolul de protector al familiei, bărbatul folosește preponderant energia de tip Agresor/Războinic/Cavaler de unde își extrage forța de a rezista atacurilor venite din exterior și de porni la “război “ pentru a aduce “prada” familiei sale. Normal că bărbatul va fi perceput ca un agresor( în sensul descris de DEX și împământenit al cuvântului) de către cei din exterior pentru că de acolo iși ia energia ca să iși protejeze familia și la fel de normal comportamentul său în relație cu familia sa va fi intutiv legat de aceeași energie. De aici și până la a presupune, evident total eronat, că bărbatul este agresorul familiei sale nu mai este decat un pas, de cele mai multe ori foarte ușor de făcut.  Însă, în sânul familiei sale, “la interior” bărbatul se supune femeii și acțiunilor sale și renunță la “mantaua de agresor” pe cea de victimă, în acest sens Victima fiind o persoană care ascultă rezoluțiile venite din partea femeii care gestionează situația internă. “Războinicul” se simte protejat în sânul familei sale și nu mai folosește forța de sorginte agresivă pentru că nu mai are nevoie de ea, totul fiind în echilibru.

Pentru că ăsta este cuvântul de ordine in familia de machidoni: Echilibrul la interior și la exterior.

Schimbul în această situație este următorul :

  • La exterior : Bărbatul iși ia energia din zona de Agresor  pentru a putea apăra familia iar femeia joaca rolul de Victimă pentru a da legitimitate acțiunilor bărbatului său în fata terților.
  • La interior: Femeia iși ia în primire rolul de a își proteja bărbatul și copiii și pentru asta are nevoie de energie pe care și-o ia din fix aceeași zonă de unde și-o ia și Războinicul, cu mențiunea că “feminitatea” ei transformă fundeamental această energie pentru a-și indeplini obiectivele/misiunea în modul ei caracteristic de mamă și soție iubitoare.
  • În mediul profesional femeia aromâncă este mai mult decat capabilă și dovedește de fiecare dată o capacitate extraordinară de a folosi energia Agresorului/Războinicului pentru a iși atinge obiectivele prin luptă și a ajunge la rezultate profesionale excepționale. Toate pentru FAMILIE.

În familia mea extinsă de machidoni, ce numeră câteva mii de persoane, nu am auzit decât cu rare exceptii, în toată viața mea, că un barbat ar fi fost violent cu femeile din viața lui, indiferent că sunt mame, soții, copii, mătuși, cuscre, fine, prietene, colege de muncă, colege de echipă și orice alt rol vă mai trece prin minte.

Sunt și voi rămâne un observator foarte critic al comunității din care imi trag rădăcinile și asta s-a văzut în articolul scris acum cateva luni despre comunitatea de “machidoni”, pentru că imi doresc enorm să supraviețuim ca și comunitate unită, tradițiile noastre și limba cu care am crescut să dăinuie dar să ne și adaptăm la conditițiile de acum, pentru că alta soluție nu există.

Să onorăm public de Ziua Armânilor în primul femeia aromâncă, în toate “rolurile“ sale de mamă, soție, fiică, prietenă și multe, multe altele.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "10 comments" on this Article:

  1. Adrian B spune:

    Foarte multe generalizari. “Machidonii” parca sunt o specie de plante cu trasaturi comune, foarte apropiate, daca ai vazut una le-ai vazut pe toate si cum e una sunt si restul. Chiar atat de uniformi si de monotoni sunt?

  2. cib spune:

    O intrebare revelatoare: la machidoni dansul e mixt sau separat pe sexe? Si inca una: sunt permise casatoriile cu alte neamuri (romani, nemti, etc)?

    • Genix spune:

      Sunt casatorii cu alte neamuri, dar sunt rare! Intrebati-l pe Gica Popescu, care nu e machidon, dar e casatorit cu o persoana din aceasta comunitate, respectiv cu sora sotiei lui Hagi!!!

    • Silviu Macrineanu spune:

      Sunt dansuri de toate genurile. Unele se danseaza separat, dar majoritatea sunt mixte.
      Cat despre casatorii, dragostea dispune. Eu sunt roman, casatorit de aproape 30 ani cu o machidoanca. E drept ca minoritarii, de orice etnie, oriunde in lume, au tendinta sa se casatoreasca intre ei, pentru salvarea etniei. Dar vremurile se schimba, si oamenii la fel. In Dobrogea exista inclusiv familii mixte intre tatari si machidoni. Verisoarele sotiei din Grecia sunt casatorite cu greci.

    • Jiji spune:

      Raspund doar la a doua intrebare. Sigur ca sunt permise casatoriile cu alte neamuri (romani, turci, italieni, tigani, coreeni). Daca esti roman te poti casatori cu orice fiinta femeiasca te accepta.

  3. Consonant spune:

    Nu am cunostinte directe despre viata comunitatii aromanilor (mie, termenul de “machidon” mi se pare a avea o conotatie negativa) insa nu pot sa nu observ asemanari izbitoare cu alte comunitati. In Turcia, in urma cu mai multi ani, s-a incercat modificarea Constitutiei si introducerea
    unei sintagme de genul “femeia trebuie protejata”. A urmat o reactie foarte prompta si bine argumentata a catorva organizatii de femei turce precum si a zonei seculare a populatiei, care a aratat foarte clar cat de periculoasa este aceasta sintagma. In primul rand, se pune intrebarea: protejata fata de cine? Daca vrei sa protejezi ceva sau pe cineva, asta presupune o anumita izolare fata de restul, in scopul “protejarii”. Femeia protejata este o femeie a carei libertate este deja ingradita, fiindca ea trebuie protejata: trebuie sa-si acopere bine trupul fiindca acesta trebuie protejat, trebuie sa nu fie lasata sa se duca unde vrea ea si cum vrea ea fiindca trebuie protejata, nu poate avea acces la anumite tipuri de activitati, fiindca acestea o pun in pericol, si asa mai departe. Bineinteles, apare legea compensarii: daca are libertatea ingradita, trebuie ca femeia sa compenseze prin ceva in spatiul stramt al casei, unde i se atribuie rolul de conducator: conducator de cratiti. Vorbim despre “respectul” cu care este inconjurata femeia, dar nu spuneti ca acesta este conditionat. Un proverb indian spune: daca vrei sa te simti liber, nu zdrangani lantul.

    Faptul ca, istoric, anumite obiceiuri au avut o anumita justificare, nu inseamna ca trebuie sa continuam sa acceptam comportamente arhaice si tribale, intr-o societate in care toti oamenii trebuie sa se bucure de aceleasi drepturi si libertati si sa aiba aceleasi obligatii, indiferent de gen. Este regretabil ca aparati un comportament tribal care nu-si mai are locul intr-o societate moderna. Justificarile pe care le oferiti sunt atat usor de demontat. Pur si simplu, in societatea aromanilor sunt aplicate inca legi tribale, bine intiparite mental prin educatie. Dar aceasta este o problema mai generala, pentru mai toate grupurile cu structuri tribale.

  4. Silviu Macrineanu spune:

    Vin si eu in sprijinul spuselor autorului, cu un exemplu celebru. Cand, la trecerea dintre sec. XVIII si XIX, cunoscutul celnic Celea a murit, falcarea (gruparea de familii) pe care o conducea trecea prin momente grele. Atunci sotia lui, Celnicoaia i s-a spus ulterior, si-a asumat conducerea falcarii. Cativa capi de familie n-au acceptat sa fie condusi de o femeie si au plecat. Dar majoritatea au acceptat-o ca lider, intr-o perioada in care femeile nu prea aveau aceasta onoare, nicaieri in lume! Si increderea le-a fost rasplatita, prosperitatea falcarii devenind subiect de legenda. Celnicoaia i-a trimis in dar lui Ali Pasa din Ianina, intr-un an, 200 de cai si catari. Primind ulterior scutiri de taxe si impozite, in urma gestului impresionant.

    • Antoaneta spune:

      Felicitari domnule Macrineanu pentru cunostintele privind istoria aromanilor (din care ma trag in proportie de 25%:)! Datorita dumneavoastra am aflat o poveste minunata. Mama a crescut cu bunicii paterni in casa si nu numai ca a invatat limba dar a lucrat timp de 20 de ani la sectia aromana de la Radio Romania, in ultimii ani fiind redactor-sef. S-a preumblat prin Balcani si si-a intalnit confratii in Serbia, Bulgaria, Macedonia, Grecia, chiar Albania, a dedicat multa energie si pasiune cauzei culturii aromane. Ma bucur enorm sa vad oameni ca dumneavoastra care o sustin!

  5. Dan spune:

    Sunt jumatate aroman (arman, machedon). Partial de acord cu articolul. Sunt satul insa de generalizari din acestea, mistificari uneori… Nu sunt toti la fel, exista familii unde femeia este un accesoriu (ca si la romani) si familii in care este foarte rspectata (ca si la romani). Fiind undeva la mijloc, observ combatetea etichetelor false aplicate aromanilor cu alte etichete false aplicate de catre acestia. E mult de discutat aici. Si din pacate, asemenatoare frustratului Banciu, doar ca neputtatoare de microfon si audienta, sunt foarte multe voci aromanesti sau armanesti care si au facut un obicei in a-i blama pe romanii majoritari pentru diversele moravuri si considerandu-se mult superiori lor, punandu-i pe toti bineinteles in aceeasi oala. Toate acestea nu duc decat la divizare, dar care este problema, avand in vedere ca neoarmanii de la Bucuresti, asta isi doresc?



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Costin Damasaru


Costin Damasaru

Lector univ. dr. / Coordonator masterat Antreprenoriat si Management Strategic / Facultatea de Management Citeste mai departe


E randul tau

Copilul nu este proprietatea părinților. Niciun om nu poate fi proprietatea altui om. Am explicat ...

de: Cristi Danilet

la "Familia pe înțelesul tuturor – Partea a patra: Părinții nu au drept de viață și de moarte asupra copiilor"

România. O iubire din care se poate muri – Gabriel Liiceanu

Gabriel Liiceanu: „Nimeni nu poate spune când alege cineva să nu mai trăiască pentru că viața i-a fost trasă prea jos. Nimeni nu poate spune când anume o societate, acumulând o cantitate de disperare, scârbă și revoltă incompatibile cu pofta minimă de viață, își atinge punctul ei de fierbere. La noi, la români, lucrul acesta e cel mai puțin previzibil. Raportul poporului nostru cu limita a rămas până în clipa de față un mister. Românii numesc «minune» o reacție colectivă pe care nimic n-o prevestește. Și care, raportată la lungile perioade de letargie care o preced, e cu atât mai neverosimilă."

Cauta articole

august 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Iul    
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)