Home » Educatie »Opinie » Citesti:

Atentat la Siguranta Nationala: situatia critica din Cercetare

Lucian Pintilie august 9, 2018 Educatie, Opinie
15 comentarii 2,645 Vizualizari

Inca un an cu rectificare negativa la Cercetare. Viziunea contabiliceasca a Ministerului Finantelor Publice (cat ai cheltuit anul trecut atata iti dau anul viitor) coroborata cu impotenta conducerii Ministerului Cercetarii si Inovarii (MCI) de a angaja in proiecte putinele fonduri alocate, au dus la situatia actuala, in care avem cel mai mic numar de cercetatori raportat la 1000 locuitori intre fostele tari comuniste incluse in Comunitatea Europeana (sub 1 la 1000, fata de peste 2 pana la 4 in Bulgaria, Ungaria, Slovacia, Republica Ceha sau Polonia, vezi legatura aici ). Prin taierea a circa 120 milioane la rectificare, fondurile alocate Cercetarii in Romania vor ajunge in 2018 la circa 0.15 % din PIB, de departe cel mai mic procent in Comunitatea Europeana. Cum s-a ajuns aici? Simplu:

-        Blocarea competitiilor reale de proiecte, care au fost inlocuite cu competitii mai mult sau mai putin trucate gen PCCDI si, mai nou, proiectele pentru finantarea excelentei in CDI.

-        Refuzul de a finanta listele de rezerva la competitiile PD, TE si PCCF.

-        Intarzierea finantarii Programului Nucleu cu 3 luni.

-        Intarzierea finantarii investitiilor.

Asa s-a ajunsa in situatia in care, la jumatatea anului, MCI cheltuise mai putin de jumatate din fondurile alocate prin bugetul pe 2018.

Ce se va intampla in continuare? Cel mai probabil se va ajunge la un nou val de plecari in strainatate. Migratia cercetatorilor fusese oarecum redusa in ultimii ani prin investitiile masive in infrastructura (in special din fonduri structurale), ceea ce oferea conditii de lucru comparabile cu cele din tari mai dezvoltate, prin organizarea cat de cat periodica de competitii (in special in perioada PN2, 2007-2013), ceea ce asigura o finantare cat de cat decenta a fortei de munca din cercetare, si prin mentinerea Programului Nucleu pentru reteaua de INCD-uri, ceea ce le asigura o oarecare stabilitate financiara.

Cercetarea este considerata peste tot ca fiind principala sursa de progres a societatii. Nu este de mirare ca tarile dezvoltate aloca sume importante pentru finantarea ei, atat din bugetul public cat si din surse private. In aceste conditii, indarjirea cu care partidele politice care s-au perindat la guvernare in ultimii ani incearca sa distruga acest domeniu incepe sa aduca a atentat la Siguranta Nationala. Cum altfel ar putea fi numita actiunea consecventa de subminare a unui domeniu care poate aduce un plus de competitivitate economiei, poate oferi solutii in situatii de criza, si formeaza urmatoarele generatii de specialisti. Problema situatiei din Cercetare ar trebui sa fie printre prioritatile urmatoarelor sedinte CSAT, avand in vedere ca cercetarea poate aduce contributii esentiale in domeniile securitatii si apararii.

Mai nou, a inceput o actiune concertata, dirijata de o anumita parte a sistemului de cercetare, de demonizare a programului Nucleu pentru a-l desfiinta. Spre exemplu, Presedintia a trimis inapoi in Parlament legea de aprobare a OG41/2015 si incearca sa blocheze adoptarea unui nou act normativ care sa reglementeze activitatea de cercetare (vezi comunicatul din 6 august 2018). Desi multe din principiile enuntate in comunicat sunt corecte, blocarea noului act normativ va duce la desfiintarea Nucleului incepand cu 2019 fara a oferi INCD-urilor o alta sursa de finantare pentru a-si putea continua activitatea. Mentionez ca INCD-urile nu beneficiaza de alocari bugetare directe precum universitatile si Academia Romana, alocari care le acopera salariile si costurile de functionare. O competitie corecta pentru fondurile cercetarii presupune asigurarea unor conditii de start egale pentru toti competitorii, deci si INCD-urile ar trebui sa aiba asigurata o finantare predictibila care sa le permita functionarea. Impresia este ca se incearca eliminarea unei parti a sistemului de cercetare pentru ca banii sa se imparta la mai putini.

Un alt amanunt interesant este ca, daca INCD-urile au fost evaluate (multe din ele cu experti din strainatate) privind capacitatea de a face cercetare si calitatea rezultatelor obtinute, universitatile si institutele AR nu au fost evaluate, de catre evaluatori independenti si obiectivi, in legatura cu productia lor stiintifica.

Ce ar trebui facut pentru a se avita un dezastru in Cercetare? Sunt cateva masuri care se pot implementa cu efort minim:

-        Colegiile si consiliile consultative sa devina persoane juridice de tip ONG, care sa administreze parti ale Planului National CDI. Astfel:

  • Actualul Colegiu Consultativ pentru CDI (CCCDI) poate administra Programul Nucleu, destinat sustinerii acelor institutii de cercetare care nu primesc alocari bugetare directe (INCD-urile actuale; institute din componenta universitatilor, cu conditia ca alocarile sa mearga la intretinerea si operarea infrastructuii de cercetare si sustinerea salariilor personalului de cercetare fara obligatii in procesul educational). Programul Nucleu se aloca in baza unei proceduri de evaluare (care include si o strategie institutionala), pe o durata de minim 5 ani, cu o finantare care sa asigure costurile recurente ale institutiei respective. Monitorizarea se face periodic, in baza rapoartelor anuale, cu o monitorizare la jumatatea periodei efectuata de aceeasi echipa care a evaluat intial institutia. Comisia de evaluare/monitorizare poate propune corectii insotite de suplimentari/reduceri corespunzatoare de fonduri. CCCDI are libertate deplina in alegerea evaluatorilor/monitorilor, in intocmirea procedurilor de evaluare/monitorizare si in alocarea fondurilor pe baza evaluarilor/monitorizarilor. Tot CCCDI poate administra si fondurile dedicate intaririi capacitatii institutionale de a desfasura activitatea de cercetare, adica investitii, intarirea capacitatii administrative, accesul la baze de date, instalatii unicat incluse in mari infrastructuri de cercetare sau in foi de drum nationale ori europene, etc.
  • Actualul CNCS poate administra programele destinate resursei umane si cercetarii fundamentale (actualele PD, TE, PCE, PCCF, mobilitati, burse, etc.). In fiecare an i se vor aloca fonduri pentru organizarea de competitii, avand libertate deplina in alegerea evaluatorilor, in intocmirea pachetelor de informatii, in stabilirea procedurilor de evaluare si monitorizare a proiectelor, inclusiv dupa terminarea acestora.
  • Actualul CNTTI poate administra programele destinate cresterii competitivitatii economice (cum au fost Parteneriatele, proiectele PED, PTE, cecurile pentru Inovare, etc.). In fiecare an i se vor aloca fonduri pentru organizarea de competitii, avand libertate deplina in alegerea evaluatorilor, in intocmirea pachetelor de informatii, in stabilirea procedurilor de evaluare si monitorizare a proiectelor, inclusiv dupa terminarea acestora (mergand pana la a urmari ce impact economic au avut rezultatele cercetarii).

-        Bugetul MCI este fixat nu dupa principii contabile ci conform Strategiei CDI aprobate pentru ciclul respectiv. Bugetul ar trebui sa reprezinte minim 0.5 % din PIB si ar putea fi distribuit in urmatoarele procente: 45 % pentru CCCDI; 20 % pentru CNCS; 30 % pentru CNTTI; 5 % pentru MCI. CCCDI, CNCS si CNTTI raspund pentru utilizarea fondurilor alocate, argumentand situatiile in care fondurile sunt insuficient sau nu au fost utilizate integral.

Modelul descris mai sus functioneaza cu succes in majoritatea tarilor CE (ex. CNRS si CEA in Franta; Max Planck, Fraunfofer si Helmholtz in Germania; CNR in Italia; CSIC in Spania; Academiile de Stiinte in Bulgaria, Republica Ceha, Polonia). Ar exista in acest fel mai multe surse de finantare, independente una de alta si mai putin expuse interferentelor politice. Transformarea MCI in administrator unic al fondurilor cercetarii ar duce in scurt timp la colapsul total al Cercetarii, MCI dovedind ca nu are capacitatea de a gestiona nici macar Programul Nucleu, daramite intreg Programul National CDI, asa cum nici mentinerea UEFISCDI ca unic administrator al competitiilor din cercetare nu prezinta garantii suficiente privind corectitudinea acestora si evitarea interferentelor politice.

Ramane insa de vazut daca Guvernul Romaniei manifesta disponibilitate pentru salvarea Cercetarii. Spre deosebire de anii trecuti, in care conducerea ANCSI/MCI putea fi facuta responsabila pentru ne-angajarea fondurilor alocate prin bugetul aprobat la inceput de an, se pare ca anul acesta ne-angajarea fondurilor care a dus la rectificare bugetara negativa nu se datoreaza atat conducerii MCI cat mai ales imixtiunii Ministerului de Finante in activitatea MCI, ceea ce dus la blocarea contractelor si a platilor. Are oare intentia Guvernul, prin Ministerul de Finante, sa puna pe butuci cercetarea pentru a asigura resurse pentru plata salariilor bugetare si a pensiilor? Vom vedea in curand daca avem un Guvern orientat spre progres sau un Guvern care va sacrifica progresul pe altarul intereselor electorale.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "15 comments" on this Article:

  1. mike_the_hunter spune:

    Stimate domn , va intrebati : Vom vedea in curand daca avem un Guvern orientat spre progres sau un Guvern care va sacrifica progresul pe altarul intereselor electorale. ?”

    Aveti vreo indoiala in privinta raspunsului la intrebarea de mai sus? Nu e clar , deja ? Nu traiti in Romania? Dupa cate stiu eu ,da.
    Nu ii intereseaza pe PSD cercetarea, educatia, sanatatea, ii intreseaza doar sa scape de justitie, si prostii sa ii voteze din nou.Atat!

    Am si eu un gand pentru MF si MCI : injuratura care ne uneste! A se vedea articolul lui G.Liiceanu , pe contributors, daca nu l-ati citit!

  2. _Actualul_CCCDI, precum și _actualul_CNCS (din care faceți parte) sunt formate din membri numiți prin Ordin al fostului ministru (PSD) Șerban Valeca.
    Așadar nu am cum să fiu de acord cu propunerile dvs. ca _actualele_ consilii să primească personalitate juridică, pentru ca ulterior să aibă mână liberă la alegerea evaluatorilor, conceperea pachetelor de informații etc. Am sări din lac în puț.
    Care sunt argumentele care stau la baza acordării procentelor din bugetul cercetării consiliilor de mai sus? De ce 45% pentru CCCDI și nu mai mult sau mai puțin, de exemplu?

    • Lucian Pintilie pintilie spune:

      Domnule Miclaus,
      Posibil ca unii membri sa fi fost numiti politic, dar cred ca sunt si oameni de buna credinta. Oricum, am mai trimis un articol catre Contributors, sper sa fie publicat, in care fac un adaos la articolul de mai sus, referitor la membrii consiliilor. Regulamentul de functionare al acestora ar trebui facut astfel incat sa excluda, pe cat posibil, imixtiunile politice iar alegerea membrilor ar trebui sa se faca dupa norme utilizate si in alte parti, spre exemplu la alegerea membrilor ERC.
      Cat despre procente, a fost o sugestie. Totusi 50 % ar fi ramas in regim competitional.
      Cat despre apartenenta mea la CNCS, este vremelnica, fiind numit ca reprezentant al organizatiei patronale si nu pentru ca am vreun spate politic in PSD. Am patimit destul de pe urma lor cand cu plagiatul lui Ponta si mai apoi datorita problemelor cu unele auto-plagiate in care aparea si doamna Andronescu. Va asigura ca nu sunt prea iubit de actuala putere.
      Cu bine
      Lucian Pintilie

  3. Peter Manu spune:

    Dl. Dr. Pintilie apara un sistem ineficient.

    Romania este o tara cu rezultate cat se poate de modeste in cercetare. Explicatia fundamentala este subfinantarea si exodul creierelor. In plus, exista punctul nevralgic al faramitarii resurselor intre patru categorii de locuri in care se face cercetare: universitati, institutle Academiei, INCD-uri, si unitatile de cercetare ale unor ministere.

    Solutia este desigur consolidarea cercetarii in cadrul universitatilor, prin desfiintarea institutelor Academiei si a INCD-urilor. La urma urmei, atat institutle Academiei cat si INCD-urile sunt entitati ale modeluui sovietic, adoptat in Romania in 1948. De exemplu, Centrul de Cercetari in Antropologie al Academiei reprezinta reciclarea Institutlui de Anatomie inffinta pe langa catedra sa de profesorul Francisc Rainer. La fel, Babes, Danielopolu, Paulescu, Iliescu si altii au facut cercetare de mare calibru intre cele doau razboaie in clinicile si laboratoarele Universitatii din Bucuresti

    • Lucian Pintilie pintilie spune:

      Cu tot respectul, retele de institute independent de universitati exista si in alte tari. Uitati-va in Germania, unde sunt retele Max Planck, Fraunhofer, Helmholtz si Leibnitz. Si in SUA exista o retea de laboratoare nationale.
      Nu sistemul este ineficient, ci parti ale sale. Asa cum sunt universitati slabe sunt si institute slabe si intre INCD-uri si la Academie. Iar finantarea este sub orice critica.
      Cu stima
      Lucian Pintilie

      • Peter Manu spune:

        Analogia pe care o propuneti e lipsita de realism. In domeniul cercetarii, Romania nu se poate compara, in nici un fel, cu Statele Unite sau Germania.

        Consolidarea resurselor umane si fianciare ramane singura solutie pentru cresterea eficientei cerecetarii. Integrarea cercetarii in procesul de educatie univeristar ar creste implicarea tinerilor si creste valoarea univeristatilor.

        • Lucian Pintilie pintilie spune:

          Permiteti-mi sa nu fiu de acord cu dumneavoastra. Daca nu ne propunem obiective indraznete nu vom progresa niciodata.
          Nu stiu daca cunoasteti Platforma de la Magurele. Cele 5 institute de acolo, la care sper sa se aduge cat mai curand si ELI-NP, Platforma cred ca este comparabila cu un centru Helmholtz din Germania, exceptie facand marimea finantarii.
          Apoi, spuneti-mi va rog ce mare cercetare se face in majoritatea celor aproape 100 de universitati publice si private din Romania. In afara de universitatile generaliste, tehnice si medicale din marile centre universitare Bucuresti, Cluj, Iasi sau Timisoara, restul nu produc mare lucru.

  4. Josef Svejk spune:

    Fara indoiala ca in Romania se risispesc sume imense de la buget pe nimic. Banii din cercetare reprezinta la randul lor mai nimic din ceea ce se sifoneaza si fura gsopodareste. Totusi indraznesc si eu o intrebare obraznica: Poate cineva sa dea exemple de proiecte de cercetare romanesti de succes finantate de stat si care chiar au ceva relevanta in lumea reala?!

    Cu ani in urma avand in buget un strop de alocari discretionare pentru cercetare fundamentala am zis hai sa-mi incerc norocul in Romania. Ca daca noi absolventii de acolo nu-i dam o sansa cercetarii universitare de prin partea locului, cine o sa o faca? In timpul unei vizite in tara m-am dus la catedra de “ingineria materialelor” de la politehnica pe care am absolvit-o odinioara. M-am intalnit acolo cu unul din sefii de lucrari (lector) din epoca studentiei mele ajuns sef de catedra. Om foarte capabil, pasionat si respectabil. A fost entuzaismat de idee. I-am spus cam ce bani am pentru chestia asta, termene si asteptari. Pentru ei era o suma foarte mare si termenul le parea rezonabil. Au clocit un contract stufos de parca era tratatul de aderare al tarii la UE :) L-am semnat. Intalniri cu decanu’ ba cjhiar cu majestatea sa rectoru’ cine la carciumi, etc., etc.

    Si-au cumparat ce le-a trebuit. Am primit periodic rapoarte de activitate de n-aveam nervi sa le citesc. Tipul cu care eram in contact direct (“project manager-ul” ca director/sef de proiet nu suna bine) era un conferentiar tatanr ce avea in pedigree ceva stagiu/studii la politehnica din Frankfurt sau Manheim (nu mai retin exact) + ceva patalama din Olanda, etc.. Cert e ca dupa ce am primit fo’ un kintal de rapoarte, chitante fiscale, checklist-uri, timesheet-uri, AQ-uri + alte parascovenii si epuizante conferinte saptamanale, nu rezolvasera practic nimic. Ceea ce descoperisera ei stim pe gratris si atunci cand s-a pornti socoteale – si o stiau si ei ca le spusesem :) N-au reusit nicio clipa sa coreleze modelul FEM/CAE (virtual) cu rezultatele experiemntale. Au ingorpat esecul sub formule savante, “factori de corctie & corelatie” si alte aberatii… OK. Am pus cruce afacerii. Nu era nimic esential, nici paguba foarte mare, ci doar ceva “nice to have”. L-am trecut la pierderi. Mi-am invatat isna lectia.

    Cu timpul povestea a devenit totusi ceva mai presanta si am reluat prioiectul cu NDSU. Asta e o universitate obscura din North Dakota cu care avem (ma refer al compania pentur care lucrez) insa o relatie excelenta. North Dakota e un stat cu vreo 600000-700000 de locuitori, oraselul universitar Fargo are cam 20% din populatia statului :) Majoritates stundetilor sunt tarani de la fermele din stat si/sau veterani ce merg la facultate pe banii din legea infanteristului (G.I. Bill). Astora le-a trebuit 1/2-1/3 din timpuil necesar politehnicii romanesti si sub un sfert din buget. Am avut in total cred ca vreo 2-3 conferinte Skype in cele mai putin de 2.5 luni necesare completarii proeictului, spre a clarifica diverse chetii. In locul ostirii de intelepti si carturiari plini de patalamale lucioase si iscusiti nevoie mare in ticluirea muntilor de hartiii si checlist-uri, etc. au alocat un “associate professor” (asistent universitar) si doi studenti mai rasariti.

    Partea interesanta, e asta (nimicul ingropat in formule & proceduri pompoase) ca nu pare a fi doar boala lumii univeersitarea/cercetarii roamnesti. La un nivel mult mai mare s-a incercat un proiect de colaborare cu universitatea din Bologna – una din cele mai respectate in bransa din UE. Ratioanmentul a fost ca o universitate euroepeana e mai ieftina ca una americana si oricum au o reptuatie buna. In realitate a fost mai scumpa, a durat mai mult iar rezultatele au fost practic 0 + un munte de hartii :)

    Sigur ca aceste doau exemple n-or fi intru-totul relevante. Totusi cultura asta a procedurilor, a titlulrilor si a patalamelelor goale, a concursurilor de doasre si prioiecte pare sa fi starpit orice urma de spirti creativ din Eurpopa in ultiemle vreo 2 decenii. Daca stam is ne uitam cu atentie oare ce a descoperit in aceste ultime doua decenii cercetarea europanea?!

    iar dupa aceast poveste lunga intreb si eu cum anume poate contribui “cercetarea” de genul asta (axata pe descoperirea inventatorului apei calde cu acte in regula) la ditai siguranta natioanla?!

  5. mike_the_hunter spune:

    Va inselati cand spuneti ca ” INCD-urile sunt entitati ale modeluui sovietic”. Nu, INCD-urile au aparut in anii 1995-1996 ca urmare a unui studiu al Bancii Mondiale care privea restructurarea institutelor de cercetare mostenite din socialism. Initial au fost 20 selectate in urma unor dosare depuse la Min.Cercetarii. Azi sunt 50 in urma trecerii in timp a diversilor ministrii prin Min.Invatamantului si uneori ai Cercetarii .Ce s-a intamplat cu restul? Au fost privatizate, vandalizate, transformate in depozite , cladiri de firme, sau au oferit terenul pentru noi constructii. Majoritatea vandute la preturi de nimic -de exemplu, asta e motivul pentru care Voiculescu si Mencinicopschi au stat in puscarie in cazul Inst.de Cercetari Alimentare.
    Cercetarile nu se fac numai in universitati, in Franta, in Germania, in Italia se fac si in institute de cercetari celebre.Pe scurt, habar nu aveti cum e organizat sistemul de cercetare aici si in UE.
    Pe scurt, distrugerea a stat la baza cercetarii dupa revolutie, de aceea au plecat mii de cercetatori din Romania. Sigur, adaugati si subfinatarea cronica.
    Lovitura finala o poate da madam Dancila, si habarnisti de care Romania e plina, dar care sunt siguri pe ce “stiu” ei, ca dumneata.

    • Peter Manu spune:

      INCD-urile sunt, cum spuneti, urmaselor institutelor de cercetare din timpul socialismului. Un sistem paralel de cercetare, care nu foloseste pana la urma decat angajatilor lui, Nivelul cercetarii din Romania poate creste numai prin comasarea lor cu departamentele corespunzatoare din cele cateva Universitati de calitate din Romania.

      • mike_the_hunter spune:

        “INCD-urile sunt, cum spuneti, urmaselor institutelor de cercetare din timpul socialismului” , zice un domn Manu…Da , si e o rusine ? Institutele de cercetare in Romania sunt infiintare in socialism, dupa anii 50 ca si multe institutedin vestul Europei ca Max Plank, Fraunhofer sau CNRS (care au zeci de institute de cercetare in alcatuirea lor.)
        Sunt institute de eliata ale Romaniei, de exemplu cele din platforma Magurele. Au deja traditia a 3-4 generatii de cercetatorii, si mii si mii de articole publicate in mari reviste. Cautati si veti gasi!
        Comasarea lor cu universitati din Romania este imposibila. Universitatile, fie si ele de elita din Romania si care de fapt nu exista, nu ar putea suporta finaciar cercetatori, echipamente si instalatii care miliarde de euro. Numai laserul din Magurele valoreaza 400 milioane de Euro.
        Deci dle Manu, sunteti naiv, problema e mai complexa decat credeti. Altminteri sunt multi prof. universitari care lucreaza cu colegii lor din institutele natioanale si nu se uita urat la ei, ca Dv.
        Folositi-va deci umorile pentru alte cauze !

        • Peter Manu spune:

          Idea ca o tara cu universitati modeste poate avea cercetare de varf este ilogica si nu exista nici un exemplu care sa o sustina. De exemplu, marile institutii de cercetare din Statele Unite au devenit universitati (Rockefeller Institution) sau distribuie resurse universitatilor (National Institutes of Health). Lucrez de mai mult de 40 de ani in universitati americane si cred ca am inteles in acesti ani ca integrarea cercetarii in universitati este singurul mod in care se pot face descoperiri insemnate.

  6. Adrian Muresan Adrian spune:

    Chiar si in universitati, cercetarea se face in institute asociate universitatii. Profesorii au o norma la facultatea unde predau si o norma in institutul unde fac cercetare. Daca nu aduc bani de cercetare, sunt presati sa plece, chiar daca au “tenure”. Vedeti site-ul oricarei universitati puternice din SUA sau chiar Europa. Referitor la ce spunea mai sus domnul Svejk, e si o chestiune de selectie a oamenilor, motivatie, dorinta de cunoastere. Cine intra intr-un institut ca sa nu fie batut la cap de sef sau ca sa i se zica Dr. X, nu va avea rezultate. Reforma cercetarii in Romania si oriunde trebuie inceputa de la oameni.

  7. Adrian Crisan spune:

    @Peter Manu. Stimate domn, am facut cercetare multi ani in strainatate, Japonia 3 ani in Institut de cercetare finantat din fonduri publice, Italia 2 ani la Universitate, si UK in 3 ocazii, la 3 universitati (1 an, 2 ani, si 8 ani, respectiv). Recent m-am intors in tara. Mai adaug la scurtul CV expus mai sus ca sunt unul din cei 2 romani castigator al EU Marie Curie Excellence Grant (celalalt fiind mult mai mediatizat, Daniel Funeriu). Va spun foarte clar ca sistemul american (sau anglo-saxon) nu functioneaza si nu poate functiona in Romania. Inghitirea de catre universitati a INCD-urilor va duce clar la scaderea calitatii cercetarii. Sa nu va faceti ideea ca un “average” Prof. Univ. este mai productiv stiintific decat un “average” CS1 dintr-un INCD. Faptul ca profesori din universitati sunt conducatori de doctorate ale unor tineri angajati in INCD, care fac toata cercetarea in INCD, sub supervizarea stiintifica a cercetatorilor de acolo inseamna si ca cei din universitati au un bonus, apar moka pe articole la care au contributie tinzand exponential spre zero. Si cu acest bonus, daca se raporteaza productiviatea stiintifica la numarul de angajati, INCD-urile stau foarte bine in comparatie cu universitatile. Ele nu constituie o “retea paralela de cercetare”, ci chiar coloana vertebrala a acesteia. Timp de multi ani in universitati profesorii au fost interesati sa-si ia mai multe norme pentru marirea salariului, si mai putin de cercetarea stiintifica. Cel putin in domeniul in care activez eu, infrastructura in INCD este mult superioara celei existente in facultate, si asta datorita unor colegi care au castigat proiecte mari, europene, de infrastructura. Prieteni si colegi din Japonia si UK ma intreaba frecvent pe la conferinte cati PhD stdents si cati postdocs am, si le explic ca am in echipa colegi, mai tineri sau mai experimentati, care sunt angajati permanent. Sistemul de lucru cu PhD students si postdocs are foarte multeee neajunsuri, de exemplu un tanar devine, in cursul Phd, experimentat intr-un sistem tehnologic, in anumit sub-domeniu, etc, dar dupa 3-4 ani cand termina teza si pleaca, experienta se pierde. M-am intalnit cu sitouatia aceasta la Univ. Birmingham, unde am “avut”, timp de aproape 9 ani, 4 PhD students. In concluzie, sistemel de cercetare din Romania poate si trebuie sa fie imbunatatit, DAR IN NICI UN CAZ prin desfiintarea INCD-urilor si/sau trecerea lor in subordinea universitatilor. Propunerile d-lui Pintilie sunt corecte, de foarte mult bun simt, si fiabile. Referitor la actualii membri ai consiliilor din articol (nu sunt in nici unul), este irelevant cine era/este ministru sau sub ce partid/alianta de guvernare a fost validat de ministru (ca doar nu i-a ales el dintre prietenii de bere). Ceea ce conteaza este sa fie profesionisti, cu valoare stiintifica dovedita prin proiecte castigate si impact stiintific international, si bine intentionati.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Lucian Pintilie


Lucian Pintilie

Lucian Pintilie este Director Stiintific al INCD Fizica Materialelor. Absolvent Facultatea de Fizica Bucuresti, promotia 1984; doctorat in Fizica, Institutul de Fizica Atomica Bucu... Citeste mai departe


E randul tau

Faptul că 24 de mii de oameni au citit articolul face să merite efortul de a-l fi scris și apoi n...

de: Luminita Marcu

la "Ne mândrim de Centenar cu dr. Paulescu, părintele rasismului ştiinţific şi lider de partid fascist: prostie guvernamentală sau ceva mai grav?"

Petre Opris – volumul Licenţe străine pentru produse civile şi militare fabricate în România: (1946-1989)

Cauta articole

decembrie 2018
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930
31  

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)