Home » Opinie »Societate/Life » Citesti:

Bentița tricoloră din Covasna și drapelul britanic la Belfast

Petru Clej aprilie 1, 2013 Opinie, Societate/Life
79 comentarii 1,790 Vizualizari

Nu vă speriați, n-am să reiau în acest articol tema scandalului iscat de eleva de liceu din Covasna care și-a pus bentiță tricoloră românească de ziua tuturor ungurilor, 15 martie. Au făcut-o oameni mult mai în temă decât mine, de pildă Sorin Ioniță, în Revista 22 și pe contributors.ro.

Vreau doar să arăt că un astfel de conflict legat de arborarea unui simbol naţional, cum ar fi drapelul, nu există doar între români şi unguri, ci este prezent și în alte țări, chiar din Uniunea Europeană.

Am să aleg un exemplu chiar din țara în care locuiesc, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord.

Consiliul municipal al orașului Belfast, capitala provinciei britanice Irlanda de Nord, a adoptat o decizie în decembrie 2012 prin care limitează la 20 numărul de zile în care poate fi arborat pe clădirea primăriei drapelul britanic.

Măsura a fost adoptată de o majoritate formată din partidele naționaliste și separatiste irlandeze, cu sprijinul Partidului Alianței, non-sectar și a provocat demonstrații violente din partea unor protesanți unioniști, soldate cu peste 100 de răniți.

Conflictul din Irlanda de Nord este unul de lungă durată și are la origine dorința majorității irlandezilor catolici de reunificare a provinciei cu Republica Irlanda, opusă dorinței protestanților, majoritatea descendenți ai unor coloniști veniți din Marea Britanie, mai ales din Scoția, de a rămâne în Regatul Unit. Insula Irlanda a fost guvernată de regii Angliei începând cu secolul al XVI-lea.

Formată în 1921 din comitatele majoritar protestante, în timp ce comitatele din sud majoritar catolice au format statul liber irlandez, ulterior Republica Irlanda, Irlanda de Nord a rămas sub suveranitate britanică până azi.

Naționaliștii irlandezi nu s-au împăcat niciodată cu această stare de lucruri și începând cu 1969 Armata Republicană Irlandeză (IRA) – organizația paramilitară (sau teroristă, din punct de vedere britanic) a declanșat un război de gherilă, soldat cu peste 3000 de morți, până în 1998, când s-a semnat așa numitul Acord din Vinerea  Mare, care a pus capăt, în linii mari, conflictului armat.

Acordul a dus la formarea unei guvernări consensuale, cu participarea tuturor partidelor principale ale ambelor comunități, inclusiv Sinn Fein (aripa politică a IRA).

Republica Irlanda a primit un cuvânt de spus în guvernarea provinciei  și în schimb a fost organizat un referendum prin care au fost abrogate articolele 2 și 3 ale Constituției prin care se afirmau pretenții teritoriale asupra Irlandei de Nord.

Au fost făcute și alte compromisuri, ca de pildă redenumirea Constabulariului Regal din Ulster (altă denumire a Irlandei de Nord) în Serviciul de Poliție al Irlandei de Nord.

În acest demers s-a urmărit reducerea potențialului ofensator, mai ales pentru naționaliștii irlandezi, a unor simboluri și evenimente, cum ar fi de pildă interzicerea parăzilor protestante prin cartiere catolice.

Ce ție nu-ți place, altuia nu-i face

În acest context, reducerea la 20 de zile a arborării drapelului britanic pe clădirea primăriei Belfast este un gest menit să menajeze sensibilitățile populației naționalist irlandeze a orașului, pentru care Union Jack (drapelul Regatului Unit) constituie un simbol al ocupației și opresiunii.

Belfast este un oraș divizat pe criterii etno-religioase și aici mai există un zid, a cărui construcție a început în 1969 și care a ajuns la o lungime de 34 de kilometri, care separă cartierele protesante de cele catolice.

În cartierele catolice poți vedea la tot pasul fluturând tricolorul irlandez și pe ziduri pictate slogane separatiste. În cartierele protesante flutură doar Union Jack, iar pe ziduri sunt slogane unioniste.

Violența sectară s-a redus foarte mult, dar nu a dispărut întru totul, din când în când grupuscule separatiste irlandeze mai revendică acte de violență de mică amploare.

Dar societatea din Irlanda de Nord nu este una complet normală și tensiunile inter-comunitare subzistă chiar dacă la un nivel mai scăzut.

Ce legătură are atunci conflictul din Irlanda de Nord cu ce se întâmplă în România în Ținutul Secuiesc, așa cum îl numesc ungurii sau în Harghita și Covasna?

În esență și într-un loc și într-altul există tensiuni pe baze naționalist-etniciste, chiar dacă conflictul din primul caz este unul mai intens și potențial mai exploziv.

Dar în ambele situații simboluri naționale cum ar fi drapelul se pot transforma într-o cârpă roșie fluturată în fața unui taur.

Politologul Cristian Pîrvulescu punea întrebarea la DIGI24: “Cum ar fi reacționat românii dacă de 1 decembrie un ungur își punea o bentiță tricoloră ungurească?” Pe pagina de Facebook a DIGI24 a urmat un torent de invective la adresa lui, din partea unor naționaliști români pentru care astfel de reacții sunt cvasi-pavloviene.

Acest lucru se întâmplă și datorită imposibilității de a te pune în pielea celuilalt. Mulți români nu pot înțelege de ce ungurii din România nu pot resimți aceleași sentimente față de ziua de 1 decembrie 1918, care pentru ei constituie o tragedie națională. La fel cum ziua de 28 iunie 1940, considerată de ucrainieni ziua eliberării nordului Bucovinei de sub ocupația românească, este o zi de doliu pentru mulți români din Ucraina.

Ar fi bine de aceea ca să ne amintim de versetul biblic din cartea lui Tobit, 4,15: “Ceea ce urăști tu însuți, aceea nimănui să nu faci”. Iar înțeleptul Hillel, contemporanul lui Isus Hristos, când a fost întrebat cum rezumă Tora (Pentateuhul – primele cinci cărți ale Bibliei) într-o propoziție a spus (citat de Talmud): “Ce ți nu-ți place, altuia nu-i face, restul e comentariu”.

Conflictul legat de portul bentiței tricolore în Covasna mi se pare stupid în secolul al XXI-lea, dar sensibilitățile naționaliste există și nu aparent nu pot dispărea peste noapte sau chiar deloc. Conflictul dintre români și maghiari nu este unic și nici cel mai acut, de aceea punerea lui în context mi se pare esențială, altfel el riscă să degenereze cu efecte nefaste pentru ambele părți.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "79 comments" on this Article:

  1. Gerula spune:

    Cum poate fi considerat ofensator gestul de a arbora tricolorul în propria țară?

    Haideți să plecăm toți românii din țară și să-i lăsăm aici doar pe unguri și pe țigani. În acest fel nu se va mai simți nimeni ofensat de prezența noastră. De fapt, mai bine ar fi să ne sinucidem, să nu ofensăm nici locuitorii țărilor în care am putea migra.

    • nedumerit spune:

      @gerula. A arbora tricolorul e una, a face taraboiul in jurul acelui copil e altceva. Acel copil va creste in acea comunitate. Va creste senin? Intre cei ce i-au “facut” poate fi si cel de care se va atasa ulterior? Inafara de ceva exaltati si de ziaristi VENALI/insonstienti cui i-a folosit tam-tamul facut?

      • iosiP spune:

        Hai sa incerc eu sa dumiresc lucrurile: taraboiul nu l-a iscat copilul ci reactia deplasata a maturilor din jurul acestuia.
        Sau ca sa fie clar: copilul a facut, vorba dumneavoastra, “una”, iar diverse personaje (presupus) mature s-au inghesuit sa transforme acea “una” in “altceva”… si aici il includ pe mult-mai-aflatul-in-tema Sorin Ionita.

      • Ciprian spune:

        Poate nu am inteles bine, dar “tam tamul” a pornit nu de la gestul elevei, ci de la amenintarile cu moartea care i-au fost adresate ulterior (anonime, e drept) si de la reactia nepotrivita, nervoasa, chiar agresiva a unor profesori de la liceul unde invata.

    • Adrian Sorescu spune:

      A “arbora tricolorul în propria țară” e una și a te duce la școală înfășurat la cap cu tricolorul taman în ziua în care majoritatea colegilor tăi de școală sărbătoresc ziua nației căreia îi aparțin e cu totul altceva. Pentru că, în al doilea caz, nu este vorba decât de folosirea tricolorului (românesc) ca instrument într-o acțiune de frondă împotriva unor colegi și a unor vecini cu care o persoană educată și bine crescută ar fi fost prietenă (și ar fi folosit ziua de 15 martie pentru a le spune La Multi Ani și nu pentru a-și pune tricoloru’n cap ca să le amintească cine-i stăpân prin locurile alea). Similitudinile cu situația din Belfast descrisă de autor sunt evidente, însă nu pentru cine se consideră “dac” și țipă că trebuie să se facă abstracție de vreo mie șase sute și ceva de ani de istorie și să se revină la situația din anul 271 (eventual chiar la aia din 106).

      • Andrei spune:

        Di cate stiu eu, lucrurile pe care le mentionati dumneavoastra s-au intamplat deja. Au existat colegi maghiari care de 1 Decembrie s-au afisat la scoala cu un drapel maghiar si bluze cu Ungaria Mare. S-a huiduit la intonarea imnului national. Nimeni nu le-a dezmintit pana acum aceste informatii. O alta situatie jicnitoare sunt declaratiile politicenilor maghiari, de 1 Decembrie, cum ca 1 Decembrie este zi de doliu national pentru maghiari. Or fi normale aceste lucruri sau luam atritudine numai cand e vorba de sentimentele altora, nu si ale romanilor.

        • Adrian Sorescu spune:

          Dar nu am nici o îndoială că există mulți naționaliști (extremiști chiar) și în rândul maghiarilor. Asta însă, nu mă determină să consider naționalismul și anti-maghiarismul în rândul românilor un lucru normal (poate și datorită faptului că am prieteni maghiari care nu huiduie la intonarea imnului național și la care nu am observat nici un fel de sentiment anti-românesc). Cât despre declarațiile pe care spuneți că le-au făcut liderii politici maghiari de 1 Decembrie, înainte de a ne gândi dacă sunt jignitoare sau nu, ar trebui să ne întrebăm dacă exprimă o realitate sau nu. Și eu zic că exprimă: 1 Decembrie 1918 reprezintă una dintre cele mai traumatizante momente din istoria nației maghiare. Și indiferent dacă noi (românii) considerăm că în acel moment s-a făcut dreptate sau nu, sentimentele lor față de această zi nu vor fi schimbate nici în 500 de ani de-acum încolo, indiferent de cât de mult și de apăsat li se cere să-și demonstreze loialitatea față de țară (România, bineînțeles). Adevărul este că alegerea acestei zile ca sărbătoare națională a fost cum nu se poate mai neinspirată. Nu este normal să stabilești Ziua Națională la o dată la care 7% din populația țării nu are ce sărbători (ba mai mult, e o dată pe care au toate motivele să o urască). Mă tot gândesc cum ar arăta Ziua Națională (inclusiv din punct de vedere al felului în care ar fi petrecută de omul de rând, fie el român, maghiar, rom sau de orice etnie, cu ieșiri în parcuri, la iarbă verde, la terase, etc.) sărbătorită pe la începutul lunii mai. Pe data de 10, spre exemplu.

          • Andrei spune:

            Cum considera ungurii din Romania ziua de 1 Decembrie, este dreptul lor. Eu am intrebat daca nu cumva sa declari de 1 Decembrie (repet de 1 Decembrie nu in alta zi) ca pentru unguri este o zi de doliu national nu se poate fi considerat, citez din cele scrise de muneavoatra, “ca instrument într-o acțiune de frondă împotriva unor colegi și a unor vecini cu care o persoană educată și bine crescută ar fi fost prietenă” (sau sa te afisezi cu drapele maghiare, bluze cu Ungaria Mare si sa huidui imnul). Daca tot vrem sa ne menajam unii altora sentimentele. N-ar fi fost mai nimerit sa ne spuna “La Multi Ani!”, cum bine spuneti dumneavoastra.
            “Adevărul este că alegerea acestei zile ca sărbătoare națională a fost cum nu se poate mai neinspirată.” Faptul ca dumneavoastra aceasta zi nu vi se pare un moment de celebrat sau care nu va reprezinta, nu inseamna ca pe noi ceilalti nu ne reprezinta. Nu va exista nicio zi care sa reprezinte pe toata lumea. In legatura cu data calendaristica, 1 Decembrie este la fel de potrivita ca si 15 Martie “inclusiv din punct de vedere al felului în care ar fi petrecută de omul de rând, … cu ieșiri în parcuri, la iarbă verde, la terase, etc”. Credeti ca 10 mai nu deranjeaza minoritatea turca din Romania, de exemplu?

            • Petru Clej Petru Clej spune:

              Minoritatea turcă din România deranjată de ziua de 10 mai? Asta e cea mai tare poantă auzită azi.

            • Andrei spune:

              Nu ve distrati asa de tare. Citez de pe wikipedia: “1877: Senatul României votează proclamația de independență față de Imperiul Otoman, independență recunoscută prin Tratatul de la Berlin din 1878″.

    • Doru Dragan spune:

      De mult prea multi ani sentimentul nationalist e folosit ca o diversiune. M-am gandit mult la problema asta si am ajuns la urmatoarele concluzii (personale):
      1. Natiunea majoritara nu are doar drepturi intr-o tara ci mai ales responsabilitati. Una din responsabilitati este grija fata de minoritati. Asta este unul din criteriile dupa care este judecata o natiune de catre ceilalti membri ai comunitatii internationale. Vrem sa trecem acest examen, bine … daca nu vom pica si aici (nu e prime si nici singura data).
      2. Prezenta unui comportament de tip paranoid la minoritari este naturala. Acelasi tip de comportament la majoritari este privit drept PATOLOGIC pentru orice observator neutru dinafara. Ca sa fiu mai explicit: nu doar maghiarii din Romania sunt minoritari aici … Maghiarii in general in toata lumea sunt vreo 10 milioane in Ungaria si vreo (hai sa zicem) inca vreo 2-3 milioane diaspora. Romanii sunt vreo 20 milioane plus inca ceva pe afara. Deci vorbim de un raport aprox. de 2 la 1. In aceste conditii sa te tot lamentezi (ca roman) ca ungurii vreau sa-ti ia Ardealul este jenant si penibil. Romanii seriosi trebuie sa inteleaga ca au trecut aproape 100 de ani de la Marea Unire si sa inceapa sa se comporte ca atare: cu capul sus, cu demnitate si stapanire de sine.
      3. Ar trebui sa mai punem mana si sa citim istorie. Daca stramosii nostri au fost romanii atunci ar trebui sa intelegem ce inseamna DIVIDE ET IMPERA. Secuii si-au facut un partid al lor (Uniunea Civica Maghiara) prin care au vrut sa se distanteze de UDMR. Au avut loc si ceva frictiuni intre liderii celor doua formatiuni. Secuii isi arboreaza propriul drapel. Si politicienii nostri in loc sa-i incurajeze … ii arunca in bratele maghiarilor. “Las’ ca stim noi ca sunteti unguri”. Pai in felul asta mie mi se pare ca natiunea romana este foarte prost reprezentata. Pai de la acesti conducatori si pana la Mihai Viteazul este … hahaha, o cale foarte lunga.

    • Petru Clej Petru Clej spune:

      Exact ce spuneam: naționalismul etnicist pentru care non-românii sunt niște corpuri străine și pentru care alternativa la compromis e sinuciderea.

      • Gerula spune:

        Există și un naționalism ne-etnicist? Ați identificat la unguri un naținoalism mai luminat, constituționalist?

        Compromisul are sens când este făcut de ambele părți. Când dor unul cedează de fiecare dată, iar celălalt se obrăznicește tot mai mult, se cheamă prostie. Exact ce au făcut Franța și Anglia prin conciliatorism față de Hitler.

        • Petru Clej Petru Clej spune:

          “Există și un naționalism ne-etnicist? Ați identificat la unguri un naținoalism mai luminat, constituționalist?”

          Da, există și un naționalism civic, de pildă în Scoția, care nu e bazat pe criterii etnice. Așa cum am mai spus, naționalismul românesc și cel unguresc sunt la fel de primitive. Iată aici explicarea diferenței între naționalismul etnic și cel civic https://www.msu.edu/user/hillrr/161lec16.htm?iframe=true.

          “Compromisul are sens când este făcut de ambele părți. Când dor unul cedează de fiecare dată, iar celălalt se obrăznicește tot mai mult, se cheamă prostie. Exact ce au făcut Franța și Anglia prin conciliatorism față de Hitler.”

          Suntem în 2013, nu în 1940, și lumea s-a schimbat. Doar naționaliștii rămâni încremeniți în prejudecățile lor, printre care aceea că l’enfer c’est les autres, niciodată noi înșine.

  2. Lupul Monarhist spune:

    “Ce legătură are atunci conflictul din Irlanda de Nord cu ce se întâmplă în România în Ținutul Secuiesc, așa cum îl numesc ungurii sau în Harghita și Covasna?”

    Astfel de tensiuni apar in zone deprimate din punct de vedere economic (Irlanda de Nord in anii ’70 si HarCov din totdeauna) , unde religia ocupa un loc central in viata individului (habotnicismul catolic, protestant si ortodox), in randul comunitatilor unde slaba educatie fage ravagii.

    • chishtocu verde spune:

      Parca v-am mai raspuns odata. Lumea vrea autonomie cand se simta ignorata si nedreptatita. Maghiarii nu vreau autonomie de ditamai respect si atentie ce-l primesc de la romani si Bucuresti. Saracirea zonei respective si a Ardealului in general e recunoscuta si de romani; stiu ca nu vrei sa intelegeti dar in fine…

      • Lupul Monarhist spune:

        Nu inteleg de ce se simte ignorata? UDMR a participat la fiecare guvernare din 1990 incoace, a trecut prin mai toate coalitiile de guvernamant. Nu au facut mai nimic pentru cetatenii maghiari pentru ca politicienii maghiari sunt facuti din acelasi aluat ca si politicienii romani sau alte etnii. Segregarea scolara pe criterii etnice este cea mai nociva cale in educatie. Uitati-va in jur ce a creat sistemul public scolar din ‘Tinutul Secuiesc’: scolari care la 14-15 ani se urasc sau se injura unii pe altii, solutia perfecta pentru radicalism cand acestia vor atinge varsta majoratului.
        Eu sunt la origini ploiestean si nu am inteles niciodata de ce (unii) ardelenii se dau victime in raport cu “romanii de la Bucuresti” care taie si spanzura, nu ii lasa sa faca una si alta, care ii saracesc. Cum vine domnule chestia asta? Am lucrat pe proiecte in Ardeal si Moldova si pot sa va spun ca nu exista diferente majore dintre locuitorii tinuturilor romanesti. Sunt oameni si oameni. Din pacate prea putini responsabili si instruiti. Romania este saraca pentru ca este talharita neincetat din 1990 incoace. Pentru ca se minte si se fura ca in codru, pentru justitia este ingenuncheata. Pentru ca nu sunt investitii, pentru ca se voteaza prost, pentru ca educatia este la pamant, pentru nu exista profesionisti si leadership, pentru ca se munceste prea putin si se petrece enorm, pentru ca exista foarte multi lenesi si pierde-vara. In stadiul actual in care se afla Romania, autonomia ar aduce in opinia mea un surplus de birocratie si coruptie. Floarea de la palarie a mafiilor locale. Dar trebuie incercata, de ce nu?

  3. Ioane spune:

    Îmi pare rău că trebuie să vă atrag atenţia asupra faptului că ridiculizarea tuturor însemnelor naționale ale românilor de către ungurii din Transilvania se practică deja de multă vreme și în fiecare zi. Dar poate reușiți mă faceți să înțeleg de ce în alte țări, nu doar din Europa, unde există atitudini similare, totuși nu se manifestă sau nu au curajul să o facă. Luând ca exemplu Franța, de ce în partea catalană vorbesc „încet și cu gura mică” sau în Britania Franceză (Breitz) zic și ei dar nu vor să zică, sau în Țara Bascilor Franceză sunt și ei dar nu sunt. Corsica la fel. Tot în Franța fluierarea imnului național francez la o întrecere sportivă, atenție nu doar fotbal, se poate suspenda meciul sau închide stadionul.
    De ce nu încercați să ne învățați cum au reușit alții să reducă aceste atitudini antinaționale la ei acasă, ca să știm și noi cum să o facem cu atitudinile antiromânești și nu cum să ne criminalizați decâte ori vedeți un TRICOLOR ÎN ROMÂNIA.
    Dacă tot gândiți așa de ce nu dați crezare lui Nigel Farage și plecați din România ca să construiască alți o „națiune” mai „luminată”

    Domnule așa niște inepții nu aveți curajul să le scrieți în Ungaria, transpunând faptele. Și nici nu o să aveți ocazia să le scrieți vreodată pentru că ei și-au „rezolvat” problema minorităâilor demult.

    • Petru Clej Petru Clej spune:

      Hai să luăm la demontat bucată cu bucată:

      “Îmi pare rău că trebuie să vă atrag atenţia asupra faptului că ridiculizarea tuturor însemnelor naționale ale românilor de către ungurii din Transilvania se practică deja de multă vreme și în fiecare zi.”

      Nu știu unde e ridiculizarea, zi de zi de către ungurii (toți) din Translivania.

      “Dar poate reușiți mă faceți să înțeleg de ce în alte țări, nu doar din Europa, unde există atitudini similare, totuși nu se manifestă sau nu au curajul să o facă. Luând ca exemplu Franța, de ce în partea catalană vorbesc „încet și cu gura mică” sau în Britania Franceză (Breitz) zic și ei dar nu vor să zică, sau în Țara Bascilor Franceză sunt și ei dar nu sunt. Corsica la fel. Tot în Franța fluierarea imnului național francez la o întrecere sportivă, atenție nu doar fotbal, se poate suspenda meciul sau închide stadionul.”

      Nu știu cum se face, dar pesoana anonimă de mai sus a dat exemplul uneia dintre puținele state europene care nu recunoaște minoritățile – Republica Iacobină Franceză. După cum trece sub tăcere tensiunile, tendințele și chiar actele de terorism comise de separatiști basci și corsicani.

      “De ce nu încercați să ne învățați cum au reușit alții să reducă aceste atitudini antinaționale la ei acasă, ca să știm și noi cum să o facem cu atitudinile antiromânești și nu cum să ne criminalizați decâte ori vedeți un TRICOLOR ÎN ROMÂNIA.”

      Aceleași exagerări – aniromânești, antinaționale, nref paranoia naționalistă. De pildă, în Statele Unite nu există infracțiunea de profanare a drapelului național. În 1989 Curtea Supremă a Statelor Unite a declarat neconstituțională o lege din statul Washington care incrimina arderea drapelului ca o încălcare a libertății de exprimare. De atunci, Congresul a eșuat de șapte ori în tentativa de amendare a Constituției pentru protejarea ddrapelului național împotriva profanării.

      “Dacă tot gândiți așa de ce nu dați crezare lui Nigel Farage și plecați din România ca să construiască alți o „națiune” mai „luminată””

      Nigel Farage e un xenofob, care are multe în comun cu naționalițtii români.

      “Domnule așa niște inepții nu aveți curajul să le scrieți în Ungaria, transpunând faptele. Și nici nu o să aveți ocazia să le scrieți vreodată pentru că ei și-au „rezolvat” problema minorităâilor demult.”

      Nu sunt deloc inepții și nu văd cu ce e mai rău sau mai bun naționalismul unguresc decât cel românesc. Din punctul meu de vedere, naționalismul este azi ultimul refugiu al lichelelor.

  4. crap spune:

    analogia e cam fantezista, la fel ca si decretarea lui sorin ionita ca fiind mai in tema (o fi mai in alta tema poate, ptr ca articolul a avut o componenta puerila).

    UK, sau united kingdom of great britain and northern ireland, inseamna o recunoastere explicita (mai mult de atat nu se poate) a irlandei de nord ca entitate atasata. la noi cel putin nu stiu sa avem tinutul secuiesc ca entitate separata, daca o consideram asa dati’mi si mie de stire sa-mi fac un update..

    in loc sa gasim explicatii impaciuitoare la sensibilitatea belicoasa a maghiarilor referitor la incidentul cu pricina, ar fi trebuit pus accent pe prostia liceului respectiv, a carui conducere n-a fost in stare sa aplaneze cu tact ratacirea de moment a unei eleve hranita un pic mai mult se pare cu ceva versuri paunesciene. ghinion de nesansa. dar una e sa dispretuiesti sau sa te indignezi la gestul cuiva, si alta e ce s-a intamplat. daca aveti asemenea sensibilitaturi referitor la tinutul secuiesc, de ce nu propuneti simplu autonomia tinutului. ptr ca a predica mersul tiptil intr-o zona a propriei tari mi se pare de-a dreptul penibil. tinutul secuiesc nu e nici tara bascilor, si nici ulsterul, nu le-a dat nimeni la cap si suntem printre tarile recunoscute (la nivel UE) ca tratandu’si propriile minoritati cu maxima curtoazie. ar fi minunat daca sarbii si maghiarii i-ar trata si ei pe ai nostri la fel in tarile lor, dar nu se intampla. hai sa nu fim cu mult mult mai prosti decat altii.

    • Petru Clej Petru Clej spune:

      Eu am vorbit de un principiu, acela al menajării sensibilităților naționale, nu am făcut o comparație cu privire la structura a două state.

      Eu vă propun să analizați atitudinea naționaliștilor ucrainieni față de minoritarii români din Ucraina: vă veți recunoaște perfect în ei.

      • crap spune:

        vad ca apelati la insulte. la observatia mea ca se sare calul si ca minoritatea maghiara e bine tratata si reprezentata in romania, ceea ce e o realitate, raspundeti cu celebra ‘va veti recunoaste perfect in ei’.. d’le draga, asta da raspuns, felicitari, ati identificat esenta.

        • Petru Clej Petru Clej spune:

          Care e insulta, faptul că am spus că gândiți exact ca naționaliștii ucrainieni când se referă la minoritarii români din Ucraina?

      • crap spune:

        a propos, din raspunsurile date la altii se vede ca aveti in comun cu dialogul si toleranta altor opinii o mare multime vida. cred ca v-a facut sa infloriti traiul printre atati nationalisti (if you catch my drift).

  5. heh spune:

    E usor a scrie atunci cand nu ai locuit niciodata in zona. De unde sunteti d-le Clej? Ati fost vreodata agresat fiindca sunteti roman? Ati fost asteptat la poarta scolii de grupuri de “pasnici cetateni” de etnie maghiara care ne scuipau si ne injurau fiindca eram romani si tocmai fusesem dati afara din scoala (erau si profesori cu ei, iar noi eram in clasele primare, dar nu a contat)? Ati inghitit vreodata in sec atunci cand aproape zilnic vi s-a spus ca sunteti “venetic” venit din Moldova, desi familia va locuia in HarCov de generatii? V-ati impus vreodata sa ramaneti indiferent atunci cand, ajuns adult, directorul scolii in care tocmai va titularizasera-ti ca profesor, v-a spus in fata ca romanii trebuie sa invete limba maghiara, ca sunt o natie de nesimtiti si de tigani, dar dv. sunteti diferit fiindca stiti maghiara? Ati tacut vreodata cand v-ati nimerit la un concert public si la un moment dat intreaga audienta inafara de dvs a inceput sa cante ca Ardealul este al Ungariei? Ati vorbit vreodata ungureste fiindca in tren, venind seara de la serviciu, un grup masiv de unguri beti au hotarat sa verifice “cine-i olah” ca sa o-ncaseze?

    Nu, nu sunt de acord cu gestul elevei. Cred ca s-a pus in pericol si a agitat spiritele fara rost. A fost un gest inutil care nu a convins pe nimeni. Nici nu avea cum intr-o zona in care istoria se preda dupa manuale aduse direct din tara vecina. Eu nu mai cred in miracole si am plecat de acolo – eram singurul din generatia mea care se intorsese dupa facultate si am rezistat la intoarcere numai cateva luni. Dar nu accept sa primesc lectii de toleranta gratuita. Am trait in HarCov si nu am simtit niciodata ca autoritatile romane ar fi fost interesate de mine. Sau ca ziaristilor romani, altii decat dementul Vadim in cautare de voturi, le-ar pasa de mine. Am privit neputincios cum UDMR s-a aflat 20 de ani la guvernare, si cum in Romania nu nu exista patriotism autentic. Am vazut cum si in acest scandal este implicata aceeasi inspectoare UDMR-ista ramasa in functie de mai bine de un deceniu. Nu am avut niciodata alta vina decat aceea de a fi locuit acolo. Asa ca pastrati-va sfaturile pretioase – ele nu transmit decat acelasi tip de retorica pe care l-am auzit de atata vreme – ne autoflagelam gandindu-ne ca suntem destul de deschisi, destul de politically correct, destul de amabili cu minoritatea maghiara. Va intreb insa – suntem oare deschisi macar sa intuim realitatea comunitatii romanesti din HarCov? Si daca da, ce s-a facut pentru acesti oameni in ultimul sfert de secol? Ce exemplu de toleranta al comunitatii maghiare fata de comunitatea romaneasca din HarCov imi puteti da? Cand dumneavoastra personal, domnule Clej, imi veti putea explica de ce eu, familia mea, colegii mei, majoritatea cunoscutilor mei, profesorii mei, prietenii mei de familie, am plecat din zona, atunci sa-mi citati din Parvulescu si din realitati din UK.

    • Petru Clej Petru Clej spune:

      Aceleași afirmații generalizatoare: toți ungurii sunt răi și toți românii sunt buni. Istoria se predă după manuale editate într-o țară vecină? Unde am mai auzit asta? Aha, da, în Republica Moldova. Dar manualele de acolo (istoria românilor) sunt “bune” pe când cele editate la “bozgorii împuțiți” sunt rele. În Ucraina e însă mult mai bine: acolo românii învață în manuale autohtone – chiar dacă în limba română – de istorie că 28 iunie 1940 a fost ziua în care nordul Bucovinei, Herța și sudul Basarabiei au fost eliberate de sub jug românesc. Și să înțeleg că tânjiți după perioada ceaușistă? Sunteți un adept(ă) al național-comunismului?

      PS Ce fel de profesor sunteți? Să nu-mi spuneți că de limba română și nu cunoașteți ortografia limbii materne (titularizasera-ti).

      • heh spune:

        Profesor de fizica, iar atata vreme cat intelegeti mesajul inseamna ca schema jacobsiana a functionat. Ma intereseaza mai putin cunostiintele dvs. de limba romana, eu nu ma pretind jurnalist.

        Nu eu generalizez, dvs. sunteti cel care nu acceptati ca exista si asemenea situatii. Eu le-am trait cu adevarat, sunt o persoana reala, nu una generica. Am avut prieteni maghiari si nu sunt toti rai in relatiile inter-umane. Insa ceea ce am simtit la modul foarte general a fost indiferenta autoritatilor romane in ceea ce priveste problema HarCov. Totul s-a redus in toti acesti ani la compromisuri politice, in vreme ce pentru romanii ramasi acolo nu a existat niciun interes. Am senzatia ca dvs. vi se pare oarecum normal ca am fost discriminati si tratati asta ca un mizilic. Credeti ca in ecuatia mea eu sunt cel bun si ungurul este necesarmente rau. Iar in ecuatia dvs. eu sunt un soi de crybaby iar ungurul este necesarmente o minoritate care trebuie lasata sa se exprime. Insa eu am fost minoritarul si am simtit discriminarea. Chiar nu contez? Vad ca aparati valorile tolerantei, eu de ce nu as merita-o? De ce m-as simti vinovat pentru ceea ce am trait?

        In privinta comunismului sunteti chiar nedrept si voi lua asta ca pe o jignire. Aveam 8 ani cand s-a schimbat regimul, nu cred ca ma puteti numi “nostalgic”. Inteleg doar ca vreti sa orientati discutia intr-o alta directie, una fara niciun fel de legatura cu comentariul meu, si asta nu face decat sa va discrediteze.

      • heh spune:

        si inca ceva. Daca aveti de gand sa injurati si sa folositi expresii precum “b… imputiti” o faceti pe raspundere proprie. Eu nu folosesc un asemenea limbaj. Va rog sa cititi comentariul meu si sa indicati unde am folosit cuvinte jignitoare. Sper ca sunteti in stare sa ramaneti in limitele unui dialog civilizat, asa cum am spus, nu simt decat dezgust pentru retorica vadimiana.

        • Petru Clej Petru Clej spune:

          Când veți înțelege că nu există un adevăr istoric absolut, ca acela pe care l-ați învățat dumneavoastră din manualul de istorie moștenit din național-comunism, când veți înțelege că nu-i poți obliga pe ungurii din România să joace de bucurie de 1 decembrie, când veți începe să vă puneți în pielea lor, atunci poate veți începe să gândiți altfel.

          Și încă ceva: e imposibil să ne întoarcem la perioada presupus idilică de acum 25 de ani la care tânjiți. Atunci era dictatură și orice revendicare, inclusiv de ordin național, era imediat reprimată. Ăsta e dezavantajul democrației, că apar și opinii și interese cu care nu suntem de acord.

          Iar ortografia corectă a limbii române e importantă nu doar pentru jurnaliști ci pentru oricine, mai ales pentru un profesor care pe deasupra face multă paradă de românismul său.

          • heh spune:

            Ma faceti sa zambesc, Spuneti ca fac parada de romanism? De unde ati tras concluzia asta? V-am povestit mai degraba despre lasitatea mea, despre faptul ca am fugit din zona. Acesta sa fie oare semnul unui romanism de parada?

            Continuati sa sustineti sus si tare ca eu tanjesc dupa ceva, desi v-am explicat foarte limpede de ce mi-ar fi imposibil sa fiu in situatia descrisa de dvs. Sa stiti ca m-am pus de multe ori in situatia celor care erau majoritari in zona, si de tot atatea ori am concluzionat ca eu unul nu as putea fi la fel de obtuz, la fel de intolerant, la fel de rauvoitor si de orb. Exista o mentalitate individuala si exista una colectiva. Mentalitatea lor colectiva i-a transformat intr-o cvasi-enclava. Ei chiar tanjesc dupa fostul Imperiu si chiar traiesc in coordonate istorice de secol XVIII.

            Prin urmare, inteleg ca indemnati la separatism. Foarte bine, macar m-am lamurit. Nu aveti decat este dreptul dvs. Insa nimic nu va da dreptul sa-mi rastalmaciti cuvintele. Tot ceea ce mi-ati raspuns pana acum arata clar ca, daca nu aveti probleme ortografice, aveti probleme imense la capitolul semantica. Iar acest lucru este foarte important pentru cineva care se pretinde jurnalist si traducator.

            • Petru Clej Petru Clej spune:

              Eu nu îndemn la separatism, eu îndemn la înțelegere. NU vă puteți pune în pielea ungurilor din Secuime? Foarte bine, puneți-vă în pielea românilor dintr-un stat majoritar românesc din nordul Bucovinei care trăiesc sub presiunea naționaliștilor ucrainieni care îi consideră trădători dacă arborează tricolorul românesc la primărie alături de bicolorul ucrainian.

            • heh spune:

              Tocmai ce am scris negru pe alb ca m-am pus in pielea lor. Cred ca nu intelegeti limba romana

            • Petru Clej Petru Clej spune:

              Cu alte cuvinte ungurii sunt în bloc obtuzi? Aici nu e vorba de înțelegere a limbii române, ci despre faptul că aveți o impresie falsă despre propria persoană și despre capacitatea de a manifesta deschidere.

            • heh spune:

              Nu am nicio indoiala in schimb in ceea ce priveste capacitatea dvs. de intelegere si de deschidere. Nu, nu am o obsesie nationalista. Nu suport nationalismul de tip vadimist, de tip noua dreapta, de tipul celor care au ars steagul Ungariei ori isi pun bentite ca sa demonstreze ceva. In obsesia mea nationalista, pe care o invocati, am luat alaturi de familie primul tren si am plecat sa traiesc in liniste in afara zonei. Insa dumneavoastra in mod evident ii plasati pe toti cei care nu sunt de acord cu dvs. in aceasta zona obsesiilor. Eu cred ca nu sunteti in stare sa purtati un dialog civilizat. Ca vreti sa demonstrati ca sunteti liberal in orice fel, insa nu suportati sa fiti contrazis. Eu am trait acolo, asta imi da o anumita cunoastere pe care dvs. evident nu o aveti, dar asta nu va opreste sa ma etichetati. Nu sunteti in stare sa va argumentati raspunsurile si atunci jigniti. Vi se atrage atentia ca nu aveti dreptate, dar continuati sa sustineti aceleasi lucruri. In pielea cui va puneti d-le Clej?

            • Petru Clej Petru Clej spune:

              Eu scriu despre un principiu, pe care nu vreți să-l acceptați – și anume că nu dețineți monopolul adevărului și că atitudinea pe care o aveți – de a considera ÎN BLOC o etnie sau un anumit grup de cetățeni drept obtuz nu poate duce nicăieri. Nu e nicio diferență între această atitudine și cea vadimistă sau a Noii Drepte – esența e aceeași – noi suntem buni, ei sunt răi. Asta înseamnă să nu poți purta un dialog civilizat, a pleca de la premisa ca nu trebuie să faci nicio concesie și că nu ai nimic de învățat de la alții.

            • heh spune:

              Dvs. sunteti liber sa scrieti despre principii, eu am trait lipsa lor pe pielea mea. QED

  6. garett spune:

    Nu ma mira ca va raportati la articolul d-lui Ionita ca referinta, aveti aceeasi retorica: nationalismul romanesc este o prostie, cel maghiar este o expresie a identitatii nationale!
    Cine nu e de acord cu “judecatile de valoare cu valoare adaugata” este doar un retrograd ignorant sau mai nou “lichea”. In rest doar pseudo-politically corectness de Dorobanti!

    • Petru Clej Petru Clej spune:

      Fals. Am scris mai sus că naționalismul românesc este la fel ca și cel unguresc, adică la fel de retrograd, ultimul refugiu al lichelelor. Cât privește Dorobanți, chiar nu am nicio legătură. Așa cum am scris, locuiesc în Marea Britanie.

      • garett spune:

        Atunci as pune atitudinea dvs. pe seama distantei!
        Probabil de acolo toleranta e mai facila, se vad doar imaginile idilice, de aici sunt mai usor de vazut hartile cu “Ungaria mare” si hainele paramilitare…

        • Petru Clej Petru Clej spune:

          Hărți cu Ungaria Mare? Ei și? V-am spus că aveți acceași mentalitate cu naționaliștii ucrainieni sau românofobii din Republica Moldova care văd o hartă a României Mari. Am să vă reamintesc aceste lucruri până o să încetați să aplicați dubla măsură și să învățați din versetul biblic citat în articol.

    • heh spune:

      In toate articolele si comentariile pe care le scrie d-l Cleja stie sa puna accentul pe un singur lucru – el este din UK, el locuieste in UK, el chiar scrie din UK, el chiar stie cum e cu UK, el chiar este expert in UK. Iar noi retrograzii care nu am iesit din batatura Romanicii suntem obligati sa luam aminte la sfaturile luminate ale sale din vizuina sa luminata care se intampla sa fie chiar in UK.

      • Petru Clej Petru Clej spune:

        Românii nu au nimic de învățat, ei le știu pe toate. De aceea și merg lucrurile așa de bine în România.

        PS Numele meu este Clej. Dacă este prea complicat să-l reproduceți exact, atunci folosiți copy-paste.

        • heh spune:

          D-le Clej, va rog sa nu cenzurati comentariul in care am rugat redactia HotNews sa analizeze reactiile dvs. Consider ca este dreptul meu de cititor al acestui site sa cer asa ceva.

          • lili spune:

            Subscriu, ma uimeste faptul ca aproape jigneste comentatorii la acest articol..
            Am vazut multe comentarii la multe articole de pe Contributors, dar NU am sesizat niciodata ca autorul sa jigneasca comentatorii de pe forum, asa cum procedeaza acest domn din UK….
            Asa o fi prin UKul ala……

  7. lili spune:

    Vorbiti de departe tare de realitatile din HarCov….
    Va spun un singur lucru pe care nu-l sesizez nici in ceea ce scrieti Dvs si nici in comentariile de pe forum: exista in Secuime o RUPTURA periculoasa intre romani si maghiari asta cred eu ca este CAUZA majora a realitatilor triste din Secuime.
    Iar asta se datoreaza exclusiv faptului ca de peste 20 de ani UDMR a indemnat la separatism, niciodata la convietuire intre cele 2 comunitati.
    Ce putea iesi din asta, decat ceea ce exista azi in Secuime, nici o relationare intre comunitatea maghiara majoritara si romanii minoritari.
    Ca nu spun numai eu asta, va las mai jos linkul din ziarul local aparut pe site-ul Covasnamedia.ro, prin care abia acum tineretul maghiar indoctrinat in astia 20 de ani de UDMR la separatism, cheama la convietuire intre romani si maghiari recunoscand prapastia dintre cele 2 comunitati.(separarea scolilor imediat dupa ’89 a fost cred eu, elementul cheie al separarii celor 3 comunitati)
    Prea tarziu, insa, in opinia mea…..
    Locuiesc in Secuime de peste 30 de ani si vorbesc despre o realitate traita de mine, nu din carti, ziare, manuale moderne de toleranta si convietuire …..
    Iar ceea ce sustin tinerii maghiari in mesajul de mai jos am spus si eu totdeauna: este loc in Secuime si pentru romani si pentru maghiari sa traiasca impreuna si nu separati, asa cum indeamna UDMR de peste 20 de ani.
    Asa cum traiesc maghiarii alaturi de romani in Arad(am locuit in Arad primul an de stagiatura, dupa absolvirea facultatii si am avut colegi maghiari in birou) sau in Brasov(am terminat facultatea la Bv in 1979 si am avut colegi maghiari cu care am invatat 5 ani IMPREUNA fara nici o problema de etnie). Sotul meu este brasovean din familie mixta, mama maghiara, tatal roman.
    Sau in Bucuresti, unde maghiarii minoritari convietuiesc bine mersi alaturi de romanii majoritari…. o verisoara maghiar de-a sotului meu a trait cu toata familia lor aproape 50 de ani la Bucuresti, acum s-au retras la pensie in Secuime, dar niciodata inainte de pensionare nu au vrut sa se mute din Bucuresti, nu au avut nici o problema ca erau maghiari, ea a lucrat in administratia publica la Bucuresti fara nici o problema ca este maghiara, in schimb in Secuime nu ai sansa sa lucrezi in administratia publica decat daca nimeresti vreun sef roman numit politic…
    Va sugerez chiar sa cititi presa din Secuime, cu declarariile celor care conduc comunitatea maghiara si comunitatea romaneasca, inainte de a scrie astfel de articole, adica o cunoastere a realitatilor din zona o puteati eventual avea din presa, departarea de la care scrieti nu vad cum altfel o puteati compensa in lipsa piciorului pus in Secuime….

    http://stiri.covasnamedia.ro/2013/03/24/o-bentita-duce-la-exagerari/

    • Petru Clej Petru Clej spune:

      Diferența, în ceea ce spuneți dumneavoastră, este că în Secuime ungurii sunt majoritari, spre deosebire de București și Arad. O realitate pe care mulți români, inclusiv dumneavoastră, nu vor să o accepte. Și eu vă sugerez să ridicați capul din pământ să vă mai uitați și în jur și să nu aveți impresia că cele ce se petrec în România sunt unice pe pământ. De aceea am scris acest articol.

      • lili spune:

        Eu am afirmat in tot comentariul meu, si nu o data, ca maghiarii sunt majoritari in Secuime, va rog sa recitit comentariul meu!!
        Si care-i problema ca-s majoritari??!!
        Ce sa facem noi, romanii minoritari de aici ?!
        Sa plecam, sa ramana ei majoritari linistiti ?!
        Sau sa convietuim omeneste ?!
        Eu asta am afirmat.
        Dvs, ce incercati sa-mi sugerati?!
        Care dintre cele 2 variante, ca eu altele nu vad ?!

  8. klz spune:

    In primul rand, multumesc pentru analiza, mi-a facut placere sa va citesc articolul.

    Am o singura observatie: nu cred ca problema in Romania este nationalismul, cel putin nu in adevaratul sens al cuvantului. Nu dragostea de tara ii arde pe romani atunci cand au loc astfel de manifestari ci faptul ca maghiarii sunt “diferiti”, au tendinta sa fie uniti (reprezentati de un singur pseudo-partid, concentrati intr-o anumita zona geografica etc) si avem un istoric conflictual cu ei.
    Aud de nenumarate ori oameni care se plang de cutumelele specific romanesti atat prin exemple concrete cat si prin opinii abstracte. In acelasi timp, declara ca ii “urasc” pe unguri insa le este dificil sa elaboreze ce anume ii face sa ii “urasca”.
    Prin urmare, suspectez ca avem de a face cu o forma de tribalism, element specific democratiei imature, exacerbat de educatia precara.
    Ca o analogie, rapidistii si stelistii traiesc in acelasi oras, relationeaza fara nici o problema la locurile de munca, magazine etc. Atunci cand se aplica stampilele “Rapidist” si “Stelist” se face clara apartenenta la un “trib” si apar automat frictiuni cu membrii celorlalte “triburi” deoarece tendinta umana este sa-i consideram inferiori pe cei care apartin de un trib diferit de al nostru.

    • Petru Clej Petru Clej spune:

      Dacă e așa, atunci de ce în Belgia – una dintre cele mai prospere țări din lume – toate partidele sunt pe criterii etnice, iar separatismul e la ordinea zilei?

  9. Petru Clej Petru Clej spune:

    “Nu ve distrati asa de tare. Citez de pe wikipedia: “1877: Senatul României votează proclamația de independență față de Imperiul Otoman, independență recunoscută prin Tratatul de la Berlin din 1878″.”

    Râd cu lacrimi. Nu de alta, dar otomanismul și naționalismul turcesc sunt două curente complet opuse. Turcia este un stat inventat în 1923, la fel ca și naționalismul turcesc.

    • Andrei spune:

      Sunteti expert si in nationalismul turcesc si otomanism? Credeti ca sunt atat de opuse? Radeti cu lacrimi degeaba. Nationalistii turci sunt foarte mandri de cum a functionat Imperiul Otoman si vad in destramarea acestuia o dovada de lipsa de recunostinta a popoarelor, mai les din Balcani.

      • Petru Clej Petru Clej spune:

        Cred că vă înșelați profund. Ataturk a distrus Imperiul Otoman și secularizarea pe care impus-o cu forța este proba cea mai clară a incompatibilității între otomanism și naționalismul turcesc (o invenție a secolului al XX-lea). De altfel, nu e deloc surprinzător că ministrului de externe al guvernului pro-islamist al Turciei, Ahmet Davutoglu, i se atribuie doctrina neo-otomanismului (respinsă însă de acesta). Ca o concluzie: naționalismul turcesc a dat lovitura de grație Imperiului otoman – multinațional și religios, dând naștere unui stat laic și național.

  10. Radu D spune:

    Domnule Clej,
    Sunteti pe de-a laturea, comparati gogonelele cu castravetii.
    Nu e vorba ca de ziua maghiarilor ar fi venit noua dreapta sa defileze cu torte sau armata sa separe doua comunitati, cum e cazul marsurilor Ordinului de Orania prin Ulster. Ati vazut cumva asemenea marsuri la romanii din Harcov? Din contra putem spune ca manifestarile politice publice ale minoritatii maghiare si comportamentul fata de romanii din zone sunt pline de incitare. In Romania PRM si PUNR sunt tempi passati, UDMR-ul face si desface majoritati parlamentare, nu avem IRA, despre ce vorbim totusi?
    A aparut 1 singura COPILA, cu 1 bentita, domnule. Pai o comparam pe fata asta cu Ordinul de Orania si Csibi incendiatorul?
    Aici e intrebarea cheie domnule Clej, ce sentimente sunt alea de ar fi fost jignite atat de rau de o fetita cu bentita, intr-o tara care are totusi unul din cele mai favorizante regimuri pentru minoritatile etnice?
    Imi pare rau ca nici unul din acesti comentatori pretinsi europeni, cosmopoliti si democrati nu abordeaza cu indrazneala tema nationalismului maghiar. Ca despre asta e vorba in scandalul cu bentita. Orice nationalism nu e justificat domnule, fie el maghiar sau roman. Cand un simplu adolescent vine sa traga un semnal de alarma iar cainii de paza ai democratiei si pluralismului sar pe el cu invective si tot felul de fabricari de argumente, e clar ca treaba nu e oabla.
    Ziceti de pielea celuilalt? Chiar asa, de ce ar trebui noi romanii sa toleram ziua de 15 martie? O zi sumbra, sinonima cu radicalismul si reprezentativa pentru tot proiectul violent al asa zisei revolutii maghiare, o miscare politica facuta pentru libertatea ungurilor si pentru anihilarea identitara si asimilarea totala, dupa model francez iacobin a celorlalte nationalitati. Despre unirea fortata a Transilvaniei despre prigoana fata de romanii din Transilvania, despre atasamentul larg in randul maghiarilor fata de o mitologie istorica violenta si eroi care si-au construit eroismul pe spatele alora pe care ii dominau, despre chestiile astea de ce nu vorbeste nimeni? Oare nu tot chestiile astea le viseaza si le sarbatoresc domnule Clej, cand umbla cu steagurile Ungariei Mari, fac pelerinaje simbolice si peroreaza despre tot felul de halucinatii istorice?
    Despre refuzul de departajare de trecutul asta controversat, de ce nu ii trage domnule nimeni de urechi pe onorabilii? E oare legitim sa iti pui macar niste intrebari?
    Uite ca un copil a simtit toate lucrurile astea si spre deosebire de un adult a tras un semnal. Ca nu are de ce sa respecte stilul asta agresiv de celebrare identitatii nationale.
    Si de ce sa nu cerem maghiarilor sa respecte ziua nationala a romanilor? De ce sa avem complexe? Ce tragedie groaznica s-a petrecut domnule Clej de 1 Decembrie? E cumva un act de violenta, sau un act de vointa populara a unei majoritati (adicalea chiar democratic)? Dincolo de toate exagerarile trecutului, faptic sunt cumva azi ungurii asimilati, asa cum a fost asimilata minoritatea romaneasca (si de fapt toate minoritatile) din Ungaria, sau traiesc intr-un stat care permite unui partid etnic (uneori chiar si grupului minoritatilor) sa determine echilibrul politic? Deci pana la urma , din 1 Decembrie a reiesit un stat opresiv , asa cum oare era planificat sa se intample in proiectul lui Kossuth? A propos de asta, de ce se numeste domnule radio-ul ala , Radio Kossuth? Totusi, cand citesti din Petofi si vezi cum oamenii astia ii depun coroane , poti sa te intrebi daca se delimiteaza si de radicalismele etnice ale acestuia?
    Ca aici e problema domnule, esenta celebrarilor identitare maghiare nu e una pozitiva , ci a suprematiei, a negatiei, a frondei, a revansei, atata timp cat se face tot prin referinte la aceleasi simboluri, mituri si eroi , care sunt orice decat corectitudine politica.
    Fiindca tot dupa revansa umbla domnule Clej si cu module asta niciodata nu o sa le ajunga, orice ar primi si oriunde ar ajunge.
    In loc sa ne luam impreuna revansa in fata istoriei, sa construim un viitor mai bun intr-o Europa unita, sa ne bucuram de ce avem fiecare de oferit, ne confruntam pentru iluzii violente.
    E bine in schimb, ca vorbim de fata cu bentita.

    • Petru Clej Petru Clej spune:

      Este exact discursul pe care-l ține orice naționalist român: ungurii sunt revanșarzi (cu toții), noi românii suntem buni și toleranți. Istoria noastră e plină de pilde pozitive, istoria lor este plină de crime abominabile. V-ați pus cumva întrebarea dacă nu cumva nu e chiar așa? Nu cumva e vremea, după 100 de mitologie naționalistă (valabil și la români și la unguri) a venit vremea unei alte abordări, mai detașate? În locul arătării cu degetul, a derobării de orice responsabilitate să ne punem semne de întrebare? Tocmai pentru că Europa e unită și nu se mai pune problema modificării frontierelor (cel puțin fără acordul ambelor părți) românii trebuie să abandoneze infernalele lor complexe de inferioritate și insecurități.

      • Gerula spune:

        Schimbarea frontierelor este o realitate în Europa actuală. După 1990 s-au despărțit Cehia și Slovacia, s-a reunificat Germania, s-a destrămat Iugoslavia și URSS, Belgia devine o ficțiune, Scoția luptă pentru independență, la fel Catalonia, iar dumneavoastră orb la evidențe considerați că „Europa e unită și nu se mai pune problema modificării frontierelor”. Atâta timp cât vor exista frontiere, va exista și posibilitatea schimbării lor. Dar nu schimbarea frontierelor mă îngrijorează. Chiar nu cred că există pericolul pierderii Ardealului. Mă îngrijorează politica enclavizării și a separatismului dusă de liderii maghiarilor din România.

        Trăiți într-un univers paralel, domnule Clej? Încercați să depășiți complexul intelectualului luminat, atacat de naționaliștii obtuzi.

        • Petru Clej Petru Clej spune:

          Exact. Declarațiile CSCE de la Helsinki 1975 și Paris 1990 vorbesc despre schimbarea frontierelor doar prin metode pașnice, cum s-a unificat Germania și cum s-a derstrămat Ceho-Slovacia. Scoția nu “luptă pentru independență”, ci acolo guvernul separatist a convocat anul viitor un referendum rpivind independența. Iugoslavia și URSS s-au destrămat violent, dar nu cred că în Uniunea Europeană există un astfel de pericol. Enclavizare și separatism? Poate, dar nu cu reacții isteroido-naționaliste se contracarează așa ceva. Nu am niciun fel de complex, complexul de inferioritate profund e de partea naționaliștilor (românii sunt maeștri la așa ceva, de accea și reacțiile pavloviane).

          • Consonant spune:

            Si Kosovo unde este? Hai ca m-ati facut curios sa vad cat va tine logica “politic corecta”.

          • heh spune:

            In primul rand se scrie reactii pavloviene, dupa cum se spune si eminesciene, cartarescience, etc. Ma asteptam din partea unui purist ca dvs. la mai mult, lol.

            In al doilea rand, pentru cineva care se pretinde tolerant, este inadmisibil sa vorbiti despre reactii de tip reflex neconditionat in felul indistinct in care o faceti. Daca nu ati fi atat de amator in ale stiintei si istoriei, ati putea macar sa aveti in vedere ca Pavlov a dezvoltat o serie de tipologii umane in urma experimentelor sale si ca, in ciuda clasicismului sau, macar a introdus o serie de variabile. Ori dvs. nu faceti altceva decat sa incercati sa insultati o mare parte a comentatorilor dvs. aplicandu o terminologie pe care, in mod clar, nu o stapaniti in profunzime.

            Ca sa fiu mai succint si mai putin echivoc cu dvs., cred ca ceea ce definiti dvs. ca “pavloviane” (sic!) ar fi mai degraba aspecte care tin de asa-numita “psychology of conversion and brain-washing” a lui Sagrant. Si ca sa vedeti si dvs. cat de simplist suna definitia lui, ca si a dvs. va ofer o mostra de anacronism stiintific ca s nu ne mai intoxicati cu al dvs. http://vserver1.cscs.lsa.umich.edu/~crshalizi/reviews/battle-for-the-mind/

            • heh spune:

              si vai, am scris “aplicandu” in loc de “aplicand”, I should be sentenced to a hundred lashes :) ))) Nu ezitati sa va sesizati d-le Clej, haha

      • Radu D spune:

        Domnule Clej,
        Ati ratat partea aia ca orice nationalism e condamnabil, fie el al romanilor sau maghiarilor? Dar partea cu revansa comuna fata de trecut? Pai ce revansa sa ne luam noi fata de violenta trecutului, ce viitor comun, ce incredere putem cladi, daca celebrarea maghiarimii pune in centru simboluri si figuri ca cu Horthy, Wass, Kossuth, Petofi, Ungaria Mare, Mileniul maghiar, Nyiro Iszef, samd. Doar astia exista ca sa fie celebrati?
        Ca sa nu mai amintim de manevra cu dubla cetatenie, o treaba ce are de a face efectiv cu ius sanguinis si care a introdus nationalismul pe fata in politica de stat, acum in Europa secolului 21.
        Din start dansii blocheaza orice apropiere si cand zic dansii, nu ma refer la toti “ungurii” asa cum voit fandati dumneavoastra printre fraze, ci la acele elite cu obiective politice clare.
        Cinismul politicii, ambitiile lideriilor si combinatiile oculte nu tin cont de viata simpla a oamenilor.
        Vreti sa ziceti ca legaturile elitelor politice maghiare cu Budapesta nu sunt la vedere si nu avem parte mai tot timpul de deplasari electorale si discursuri provocatoare ale FIDESZ si Jobbik prin Transilvania? Pe astia oare aici cine ii primeste, asculta si aplauda, oare romii din Ferentari?
        Ati vazut contrareactii credibile si pe masura la aceste exagerari in comunitatea maghiara? Nici nu o sa vedeti, fiindca orice maghiar care indrazneste sa puna sub semnul intrebarii genul asta virulent si populist de a face politica identitara este ostracizat pe fata, va spun ca stiu destule cazuri de oameni respectabili, marginalizati la comanda talibanilor.
        La situatii de genul asta a dus faptul ca in Romania desi l-am marginalizat pe Vadim nu am reusit sa fim mai critici fata de talibanismele identitare maghiare.
        De ce ar trebui sa avem complexe in a pune sub semnul intrebarii anumite tare si reflexe discursive ale unor elite maghiare, daca ne tot dam mari luptatori contra nationalismului si a oricaror forme de exclusivism si agresivitate etnica?
        Si de ce pentru asta ar trebui sa fim pe nedrept etichetati nationalisti domnule Clej? Oare asta e raspunsul cand nu mai raman argumente?

      • Radu D spune:

        Va recitesc raspunsul si am impresia ca nu prindeti esenta.
        “Istoria noastră e plină de pilde pozitive, istoria lor este plină de crime abominabile. V-ați pus cumva întrebarea dacă nu cumva nu e chiar așa? ”
        Iar o invartiti cu generalizarile. Era vorba de detasarea fata de o anumita mitologie istorica, dezgolita atat de interesant de dl Boia la noi. Iar 15 martie este piatra unghiulara a noii statalitati maghiare, redobandirea patriei pierdute, de aia e celebrata ziua aia. Faptic, acest proiect a esuat tocmai fiindca dansii au avut o abordare iacobina, radicalism fata de care nu se observa azi o detasare critica. Tot faptic e ca unirea de la 1918 desi a produs o trauma de inteles maghiarilor, in final nu a generat un stat uniformizator, agresiv si exclusivist, asa cum il visau elitele maghiare la 1848 pe al lor si cum mai departe l-au pus in practica in perioada dualismului austro-ungar, cu rabufnirile ulterioare in kunism si horthysm.

        “Nu cumva e vremea, după 100 de mitologie naționalistă (valabil și la români și la unguri) a venit vremea unei alte abordări, mai detașate?”
        Ba da , e vremea. Insa in timp ce la romani tendinta asta se observa din avion, in randul comunitatii maghiare tendinta e exact inversa si asa e si in Ungaria. Tot din Ungaria se pune gaz pe foc si va reamintesc ca pentru pace si intelegere e nevoie de 2.
        De aia e legitim sa fim ingrijorati si sa ne preocupe toate nationalismele, nu doar alea romanesti.
        Pentru asta nu trebuie sa mai avem complexe de majoritari, ifose de cosmo-euro-liberali si sa mai spunem lucrurilor pe nume.

  11. pam-pam spune:

    Naționalismul civic – o invenție imperialistă, menită să justifice înglobarea mai multor națiuni într-un singur stat. După ce Anglia i-a încorporat forțat pe scoțieni și irlandezi în UK, avea nevoie și de o teorie cu care să-i spele pe creier pe supușii recalcitranți de altă etnie. La fel Franța. În numele statului național-civc, republican, au fost eliminate identități regionale, minorități etnice. Toți au fost făcuți francezi și puși să învețe o singură limbă. Așa au rezolvat francezii problema. Dar acesta nu este un model pe care să-l putem utiliza și noi, în România.

    Soluția, așa cum o văd eu, este ca românii să accepte că întotdeauna va exista o minoritate maghiară în România, iar ungurii să accepte că întotdeauna va exista o minoritate românească în Secuime. Oriunde ne întâlnim în țara asta trebuie să fim capabil să ne înțelegem și să colaborăm. Nimeni nu vrea să-și complice viața în mod inutil. Dar pe un astfel de model, partidele etnice nu și-ar mai găsi justificarea. Ori UDMR nu poate susține un model de conviețuire care îi face existența inutilă. UDMR are sens doar dacă luptă pentru segregare și separatism. Nu românii au fost cei care au cerut școli separate în 1990.

    • Petru Clej Petru Clej spune:

      Cred că vă înșelați. Nu există niciun fel de legătură între modelul britanic și cel francez. Regatul Unit s-a format de-a lungul mai multor secole și dacă ar fi cum spuneți dumneavoastră nu ar fi un stat cvasi-federal (parlamentul Scoției a fost desființat în 1707 din motive care țin mai mult de o situație economică dezastruoasă și reînființat prin referendum în 1997), pe când statul iacobin francez s-a format în urma revoluției franceze și funcționează de atunci pe criterii complet diferite de cel britanic. Pe urmă și în Statele Unite funcționează un naționalism civic și nu unul etnic.

      Cât despre partidele pe criterii etnice, ele există și în alte țări din Europa – vezi Belgia, Finlanda, Italia, Spania, Bulgaria, Slovacia, etc.

      • pam-pam spune:

        Probabil aveți dreptate, dar asta înseamnă că noi, românii și maghiarii din România, trebuie să ne construim propriul model, nu să adoptăm o soluție specifică altora.

  12. garett spune:

    O să vă relatez o întâmplare la care am fost martor, chiar sunt curios cum o s-o interpretați. În 2010 fiind în trecere prin zonă am asistat la celebrarea în Miercurea Ciuc (nu comemorare, să fie clar!) a 70 de ani de la intrarea trupelor horthyiste în Ardeal. Ceremonie oficială, cu primar, steaguri și “butaforia” de rigoare. Cam vreo mie de participanți și încă vreo două de privitori. N-aş putea spune dacă ar fi avut reacții ostile la adresa unei mașini cu numere de “Regat” pentru că am făcut stânga împrejur! Ironic, intrasem în oraș, deși puteam să-l ocolesc pe centură, curios fiind să văd orașul.
    Acum: 1. Eu am învățat la istorie că regimul respectiv a fost unul fascist. Conform legilor în vigoare cultul personalităților fasciste este interzis în România. E drept că pe atunci UDMR era la guvernare…
    Vin și vă întreb cum calificați celebrarea unor fasciști ca expresie a “identității naționale”? 2. Fac abstracție de Ip, Trăsnea etc, considerați că astfel de manifestări sunt utile pentru consolidarea “încrederii reciproce”? Sau dacă apăream pe acolo cu steagul romanesc pe numărul de înmatriculare se considera că de fapt e o provocare la adresa unei manifestări pașnice?

    • Petru Clej Petru Clej spune:

      Această manifestație era aparent una extremistă și ca atare evitarea ei este un gest de înțelepciune. Nu e nevoie “să învățați la istorie” că regimul din Ungaria din perioada 1940 – 1944 era fascist, acesta e un lucru cunoscut și universal acceptat. La fel de fascist ca regimul din România în perioada 1940 – 1944 și ridicat în slăvi de tot mai mulți români. E trist că autoritățile nu aplică legea, care, deși discutabilă e în vigoare, atât în acest caz, cât și în cazul negaționiștilor Holocaustului de tip Ion Coja. Repet pentru a nu știu câta oară: un naționalist ungur este la fel de nociv ca unul român, nu e absolut nicio diferență între ei. Vreau însă să cred că astfel de oameni sunt minoritari în ambele națiuni.

      • Radu D spune:

        Domnule Clej, iar nu ati prins ideea. In Romania, lui Antonescu nu i s-au facut ceremonii funerare nationale, cum a primit Horthy in Ungaria. Busturile si statuile lui Antonescu au fost demolate, nu ridicate prin grija statului ca in Ungaria recenta.
        Nici procesiuni si celebrari nationaliste si fasciste nu ati vazut, cum vedeti in schimb destul in Transilvania la instigarea vecinilor maghiari. In Uogaria o majoritate larga voteaza Fidesz si Jobbik iar politica aluneca in spatiul intolerabil, e un fapt constatat pana si de nemti.

        http://www.spiegel.de/politik/ausland/ungarn-rechtsradikale-aus-orban-regierung-pflegen-horthy-kult-a-835958.html

        Oare chestiile astea se petrec rupt de realitatile Ardealului si a comunitatii maghiare de aici? Intreb si eu ca nea Ion, ca e si el om…



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Petru Clej


Petru Clej

Petru Clej este corespondent la Londra al redacției române a RFI. A fost jurnalist la BBC World Service, redacția română, între 1991 și 2008 (redactor șef între 2000 și 2... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)