joi, martie 28, 2024

Biserica și strada. Câteva lămuriri privitoare la comunicatul de presă al Patriarhiei față de protestele de stradă

Pentru prima dată în ultimii zece ani, Patriarhia Română nu mai privește cu răceală la starea cetății, ci începe să sancționeze public corupția și să se atașeze câtorva principii ale statului de drept, pe care le promovează. Este, probabil, lecția învățată după Colectiv și pusă în aplicare prin aducerea noului purtătorul de cuvânt Vasile Bănescu. Cu siguranță că Patriarhiei nu-i este ușor să se dezică, chiar dacă nu o spune explicit, de PSD – partidul care o susține atât în guvern cât și în teritoriu – și să se alipească valorilor democrației, promovate în cazul de față de Președintele Klaus Johannis și de opoziție. Să facem un apel la memorie, pentru a justifica cele afirmate: Acum câteva luni, Klaus Johannis îi făcea „fanatici religioși” pe cei 3 milioane de români semnatari ai petiției pentru susținerea familiei creștine tradiționale (eu știam că fanaticii religioși sunt de regulă membrii ai grupării ISIS, nu semnatari a unei petiții care respectă pe deplin legea în vigoare), iar Guvernul Cioloș tăia – în mod profund nedrept – finanțarea Bisericii Ortodoxe de la bugetul de stat și lovea în obligativitatea orei de religie. În acest răstimp, PSD susținea la nivel central inițiativele Bisericii și promitea finanțare proiectelor Bisericii la nivel regional. Tot acest sprijin, însă, cu prețul acceptării de către Biserică a corupției pesediste generalizate, ceea ce ducea implicit la transformarea Bisericii, prin pasivitatea ei într-un complice. Poziția recentă a Patriarhiei deschide însă un nou capitol în etica socială a Bisericii Ortodoxe din România.

Ce spune Patriarhia mai precis în comunicatul intitulat: „Îndemn la rugăciune, dialog şi coresponsabilitate socială”? Pornind de la identificarea stării de facto a societății românești, anume aceea de „conflict între instituții majore ale statului şi, ca atare, o polarizare în rândurile populației”, Biserica deși se declară neutră din punct de vedere politic, „nu este indiferentă în plan social”. Cum se traduce această „indiferență” ? Prin faptul că Biserica „receptează orientările sau dorinţele majore ale poporului: dreptatea socială, diminuarea sărăciei şi creşterea nivelului de trai.” Trebuie subliniată aici acțiunea de „receptare” a Bisericii față de aspirațiile societății, de deschidere față de realitatea socială, acțiune cu care nu am fost foarte obișnuiți în ultimii ani. Mai departe, comunicatul promovează următoarele principii etico-sociale: „dreptatea socială”, „diminuarea sărăciei” și „creșterea nivelului de trai”. Prin enunțarea acestor trei elemente fundamentale, caracteristice societăților prospere și moderne, se conturează tema centrală a actualități românești, anume lupta împotriva corupției care riscă să fie relativizată. De aceea, comunicatul consemnează mai departe:

„În acest sens, trebuie continuată lupta anticorupție, iar cei vinovați trebuie sancționați, deoarece hoţia şi furtul degradează societatea în plan moral şi material. Totodată, lupta împotriva corupţiei nu trebuie folosită în scopuri politice partinice, iar sancţionarea şi folosirea penitenciarelor nu trebuie confundată cu exterminarea, deoarece scopul acestora este îndreptarea şi reintegrarea socială a celor care recunosc şi regretă faptele rele pe care le-au săvârşit.”

În paragraful citat Biserica își arată deschidere și înțelegerea față de principalele argumente ale taberelor beligerante și propune în consecintă o soluție echilibrată: Pe de o parte continuarea luptei împotriva corupției este singura cale spre dezvoltarea materială și spirituală a României (argumentul lui Johannis și al străzii), iar pe de altă parte cei pedepsiți pentru fărădelegi trebuie reintegrați în societate, nu exterminați prin condiții de detenție execrabile (argumentul PSD și Antena 3). În altă ordine de idei, Biserica condamnă categoric păcatul, iar nu pe păcătos. Pe cel din urmă îl așteaptă să-l ierte, dacă acestuia îi pare rău pentru greșeala/greșelile lui.

„În acest context social polarizat şi fracturat, în calitatea ei de „factor al păcii sociale” (cf. Legea cultelor nr. 489/2006, art. 7, al.1), Biserica îndeamnă la rugăciune, dialog şi coresponsabilitate socială.

Îndemnurile Bisericii sunt oarecum anticipabile și conforme cu slujirea acesteia, însă ceea ce merită remarcat este afirmarea unei înțelegeri sociale (nu teologice!) de sine a Bisericii ca instituție (altminteri cea mai mare instituție non-guvernamentală din România), al cărei angajament social este definit de un cadru legal adecvat și recunoscut de către stat prin Legea Cultelor. În contextul de față, Biserica tratează cu ceilalți actori sociali în mod instituțional, fie că e vorba de societatea civilă care protestează, fie cu instituțiile politice responsabile, îndemnând la rugăciune, dialog și coresponsabilitate socială.

În concluzie, Biserica Ortodoxă începe să se pronunțe ferm pentru principiile statului de drept și nu pentru persoane politice concrete. Această schimbare de strategie este încă la început și trebuie încurajată și implementată nu doar în societate, ci și interiorul Bisericii.

Distribuie acest articol

11 COMENTARII

  1. „Guvernul Cioloș tăia – în mod profund nedrept – finanțarea Bisericii Ortodoxe de la bugetul de stat și lovea în obligativitatea orei de religie” …o vai biata biserica…cum i s-au taiat fondurile nedrept de catre guvernarea sorosist-reptiliana-masonica……….
    Stimate domn…Biserica infuleca pe nedrept fonduri publice – singura solutie corecta si dreapta ar fi autofinantarea cultelor. Orice altceva e „bullshit” ca sa citez o o clasica mustata in viata ..care „vrednic este”.
    Obligativitatea orei de religie – alta porcarie draga sufletelor din mentalul colectiv national-socialist retard si retrograd – un non sens. In scolile publice NU are ce cauta ora de religie. Cultele (impreuna cu enoriasii ce le finanteaza) sa faca bine sa isi organizeze invatamint religios simbata/duminica pe banii lor , pe spatiile lor (har domnului au destule imobile) si cu corp profesoral/material didactic platit din banii lor (cotizatiile enoriasilor inscrisi).
    Bietele si nedreptatitele culte si biserici sa faca bine sa isi plateasca impozitele si taxele ca noi toti …nu sa beneficieze de exceptii cu iz medieval de la Codul Fiscal
    Comunicatul patriarhiei este o mostra stralucitoare de dublu limbaj, de iezuitism …poate fi citit in asa multe feluri incit ramine doar un exercitiu fluid si alunecos de imagine, o flexare de solduri bazata pe oportunism politic…
    Si sa nu uitam ca aceeasi biata si nedreptatita bisericutza (vreo 3 miliade euro avere) l-a „vrednic este” pe tovarasul mustata…dupa ce a raportat harnic si zelos zeci de ani la Secu.
    Le doreau „tovarasului Nicolae Ceausescu viata lunga si etc…..la inceputul si finalul fiecarei slujbe.
    Mai are mult de pedalat „nedreptatita” BOR pina devine un element frecventabil si decent in spatiul social si politic al natiei.

    • Scolile publice sunt finantate din bani, evident, publici adica ai contribuabililor care se declara in proportie de peste 90 % religiosi. Daca ar fi inlaturat invatamantul religios, sistemul public de invatamant ar deveni unul ateu (asa cum a mai fost) adica ar fi finantat majoritar de religiosi dar ar sluji viziunii unei minoritati atee care ar participa prea putin la finantarea lui. Asta ar fi cu adevarat „o porcarie”.

      • Nota 10 pentru comentariul Krampus,

        A nu se uita ce cantau tinerii la Timisoara in 89. EXISTA DUMNEZEU!

        Acum cand se vad cu caii in caruta uita ca Dumnezeu i-a ajutat si le-a raspuns la rugaciuni.

        Obiectiv vorbind, daca majoritatea populatiei spune ca vrea invatamant religios in scoala, de ce trebuie pentru o minoritate atee scos acest invatamant?

      • @krampus

        „Daca ar fi inlaturat invatamantul religios, sistemul public de invatamant ar deveni unul ateu[…]”

        Nu este adevărat. În acest caz, învățământul ar deveni secular, iar secularismul nu trebuie confundat cu ateismul. Un stat secular adoptă o poziție neutră în plan religios, favorizând libertatea de gândire și exprimare. Am găsit acest articol edificator pe această temă:
        http://voxpublica.realitatea.net/politica-societate/ce-inseamna-separarea-dintre-stat-si-biserica-si-de-ce-este-ea-importanta-pentru-democratie-62950.html

        Sper să fie de folos!

      • @ krampus (05/02/2017 la 12:28)

        Sunt nascut mai demult si n-am prins religia in scoala.

        Este obiectul care se preda cel mai mult – ca numar de ani – in scoala.

        Dupa parerea mea efectele orelor de religie nu prea au avut (au) efect asupra societatii.

        Daca esti religios nu trebuie sa faci parada de acest lucru sin nici „religia predominanta” sa-si aroge drepturi speciale si finantari de la stat, fiind o societate de caritate nu-i asa(?).

      • Se pot declara credinciosi si 114 % , este irelevant deoarece statul nu discrimineaza pe considerente de credinta. Nu priveste statul deci nici bugetul , credintele cetatenilor. Confundati intentionat ateismul cu secularismul .
        „Obiectiv vorbind, daca majoritatea populatiei spune ca vrea invatamant religios in scoala, de ce trebuie pentru o minoritate atee scos acest invatamant?”
        Deoarece este interzis de Constitutie. Separarea Bisericii de Stat. Indiferent ce zice un Zegrean sau altul. Biserica e libera sa-si faca adunari religioase private unde copiii pot fi trimisi de parintii lor dupa sau inaintea orelor de scoala , duminica si in vacante.

  2. @ alex,
    esti nedrept. Ai citit comunicatul? crezi ca l-ai inteles?
    Despre el e vorba nu despre trecutul Bisericii si despre faprul ca milioane de romani (printre care bunicii si parintii tai) au scandat lozincile vremii.
    Nu dezgropa mortii, ca put.

  3. Totul se rezolva cu o bifa simpla pe declaratia de avere ca in Germania: vrei sau nu ca cota parte din impozitul pe venitul tau sa fie directionat catre biserica si care biserica anume. Acolo se vede cat de religios e romanul. Nu in referendumul facut la gramada si unde a trebuit sa ma declar ortodox pentru ca asa am fost botezat si pentru ca intervievatorul era platit la chestionar si nu avea timp si nici minte sa discutam toate variatele disponibile cu tot ce implica ele. In ceea ce priveste religia in scoli din cate imi amintesc eu de ultim oara cand am verifiacat eram un stat laic deci nu vad ce ar cauta religia dupa ora de biologie in aceste conditii. Relativ la declaratia BOR o consider un exercitiu ieftin de imagine si nimic mai mult. PS: Vorbesc din punctul de vedere al unui agnostic care are atata minte incat sa nu incurce divinitatea cu institutia creata de oameni numita biserica.

  4. V-ati gandit si la faptul ca educatia religioasa din scoala a activatat cuvantul „Morala” referindu-se la morala crestina si poruncile moralei crestine ? Generatia de tineri care a manifestat acum stie ce inseamna morala crestina chiar daca nu practica religia si regulile bisericesti.Ar trebui sa fie o mare bucurie si pentru varstnici faptul ca „etica comunista”(conform careia iti alegi un dusman impotriva caruia trebuie sa lupti ,pana la lichidarea lui ) ( a se vedea si lozincile generatiei adunate la Cotroceni ,in 05.02.a.c.) de principiile moralei crestine !
    Sper sa nu ne oprim aici si raul major sa dispara din societate ! Biserica a avut si va avea un rol important in primenirea sufletelor ,de orice natura !

  5. Acest comunicat a fost citit duminica 5 feb. in biserici.
    DAR SA NU UITAM TONUL FACE MUZICA.

    Verisoara mea mi-a spus ca tonul cu care a citit preotul paroh a dat de inteles ca nu este bine ca lumea iese in strada.
    Lipsa de SUBTILITATE s-a vazut imediat cand mai multi enoriasi au strigat „Doamne fereste, noi nu participam la asa ceva”.

    Multi vor spune ca este un caz izolat. Poate. Dar experienta comunicatelor bisericii ortodoxe si sustinerea fatisa a PSD (sub toate denumirile) ma indeamna sa cred ca este un mesaj fariseic (ca sa folosesc un cuvant biblic).

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Cezar Marksteiner-Ungureanu
Cezar Marksteiner-Ungureanu
A absolvit Facultatea de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității Babes-Bolyai, Cluj-Napoca, precum și un Masterat în Doctrină și Hermeneutică creștin-ortodoxă în cadrul aceleiași instituții de învățământ. Momentan este doctorand în etică socială al Facultății de Teologie Romano-Catolică, Universitatea Viena, sub îndrumarea O. Prof.-Univ. Dr. Ingeborg Gabriel si asistent universitar la Institutul de Teologie sistematică si Etică / Etică Socială al aceleiași facultăți. În decursul anilor de studiu a participat la numeroase conferințe, simpozionane și scoli de vară internaționale în Viena, Zagreb, Ljubljana și Altenburg. Este membru în Asociația Eticienilor Sociali din Europa Centrală și în Asociația Bioeticienilor din Europa Centrală. Adresă de contact: [email protected]

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro