Home » Opinie »Societate/Life » Citesti:

Biserica și strada (II): Spre o doctrină socială a Bisericii Ortodoxe din România

Cezar Marksteiner-Ungureanu februarie 9, 2017 Opinie, Societate/Life
21 comentarii 1,553 Vizualizari

Acum, că Guvernul Grindeanu a făcut pasul politic înapoi, abrogand OUG 13/2017, se (re)pune imperios întrebarea : Ce fel de stat ne dorim să construim ? Fie un stat al cărui centru să fie confiscat de interesele pătimașe ale aleșilor politici, ca într-un fel de regim absolutist, ori un stat modern, fundamentat pe principiile etice de dreptate și egalitate, principii ce iau ulterior formă legislativă și instituțională. Din ceea ce protestele lasă clar să se înțeleagă e vorba despre urmarea unui proiect de societate bazat pe principii proeuropene și proatlantice. Întrebarea textului de față se referă la comportamentul instituțional al Bisericii Ortodoxe pe mai departe. Cum se poate implica Biserica în elaborarea unui proiect de societate, care să promoveze principiile adineauri enunțate și să aducă o contribuție semnificativă la generarea bunăstării societății? Următoarele elemente au nevoie de o reflecție îndelungată și colectivă:

  1. Nici Ortodoxia, nici România nu au participat activ la formarea bazei filosofice și literare a statului modern, întrucât Ortodoxia după 1453 nu a mai dispus de resursele necesare, iar statul român modern s-a format destul de târziu. Thomas Morus, John Locke, J. J. Rousseau, Thomas Hobbes, Adam Schmit sau alți mai teoreticieni ai Modernității nu au avut absolut nicio legătură cu România și nici nu au fost de confesiune ortodoxă. Până la urmă, noi încercăm să implementăm în câțiva zeci de ani, după experiența modernității eșuate a comunismului, un proiect de țară care s-a format istoric în Vestul Europei și care a durat câteva sute de ani până să genereze dreptatea și bunăstarea pe care o vedem astăzi când mergem în Occident. În acest context, Biserica Ortodoxă are datoria de a se implica activ în dezbaterile contemporane despre ce înseamnă statul modern, sau mai exact receptarea acestuia în spațiul românesc, precum și în stabilirea criteriilor de aplicare a principiilor sale. Cum poate fi, însă, realizat acest lucru? Prin elaborarea primului document social al Bisericii Ortodoxe din România.
  2. Conceperea unui atare document social, care să servească ca un punct de orientare în dezbaterile privind implementarea principiilor statului de drept în societatea românească, este de absolută necesitate. Dacă partidele politice concep planuri de dezvoltare limitate de la un scrutin la următorul, Biserica prin natura ei veșnică poate oferi perspective de durată îndelungată, întrucât existența ei nu este limitată la o perioadă de timp predeterminată. De aceea, Biserica poate oferi societății o direcție de dezvoltare moral-spirituală, dincolo de scopul strict materialist al actualei societăți. În fine, nu am fi prima Biserică Ortodoxă care publică un astfel de document. Biserica Ortodoxă din Rusia a publicat în anul 2000 un document intitulat: „Bazele doctrinei sociale a Bisericii Ortodoxe Ruse”, care deși a fost și este foarte criticat, măcar oferă o perspectivă a ceea ce înseamnă implicarea Bisericii Ortodoxe în societatea rusă pe post de câine de pază al moralei. Biserica Ortodoxă din România circumscrie manifestarea ei socială strict la cea filantropică (de altfel, absolut necesară și remarcabil săvârșită). Doar că din social nu fac parte doar oamenii nevoiași, năpăstuiți de soartă, ci toți oamenii, indiferent de confesiune și de credința religioasă, împreună cu instituțiile statului. E important, așadar, ca Biserica să vină în întâmpinarea tuturor nevoilor și așteptărilor oamenilor „de bună credință”, nu numai în a celor greu încercați de viață.
  3. Un astfel de document social – în viziunea mea momentană – ar putea să aibă următoarea configurație de bază: I – Statul modern și Biserica (cu accentuarea Drepturilor Omului); II – Societatea și Biserica (cu accentuarea Societății civile, Instituțiilor și a rolului Bisericii în societatea secularizată); III – Individul și Biserica (cu accentuarea specificului ortodox al antropologiei creștine). Documentul trebuie să analizeze ce înseamnă modernitatea pentru Biserică și ce instrumente sociale îi revin Bisericii în această nouă constelația socio-politică. Ca atare, chiar dacă Biserica a pierdut, la nivel politic, funcția legitimatoare (în sensul că nu mai încoronează pe nimeni), acesteia îi rămân funcția profetică pe care are datoria să o exerseze ori de câte ori relațiile sociale tind să fie denaturate și funcția de sensibilizare a societății față de oamenii marginalizați care au nevoie de mai multă atenție din partea statului și care sunt sau au devenit săraci. Nu trebuie uitat că nimeni dintre laici nu-și alege să fie sărac, adică să nu aibă unde dormi și ce pune pe masă. Poate că sărăcia poporului este cauzată de incompetența, corupția și nepăsarea altora. Chiar dacă Biserica în modernitate nu mai are un rol determinant în luarea deciziilor politice (și e foarte bine că e așa), aceasta poate cultiva o nouă funcție legitimatoare, care de data asta să funcționeze la nivelul etic la cel al societății civile. E ceea ce a încercat să facă documentul patriarhiei referitor la recentele proteste de stradă. De pildă, documentul ar fi o șansă extraordinară pentru a delegitima principiile regimurilor totalitare, sau naționalismul, astfel încât să știm că am făcut tot ce am putut pentru a nu mai repeta greșelile istoriei recente. Documentul nu trebuie, însă, să eșueze într-o autovictimizare a Bisericii, într-o explozie de resentimente la adresa statului secular sau în condamnarea celor care aleg să nu meargă la Biserică. Mai mult, documentul nu are voie să facă proba incompetenței celor care l-au scris prin ignorarea unor teme și teze centrale ale dezbaterilor socio-politice și economice. De aceea este absolut necesară o echipă transdisciplinară de intelectuali creștini, slujitori ai Sf. Altar și laici, care să lucreze la redactarea acestui document.

În concluzie, Patriarhia a comunicat  săptămâna trecută că este neutră din punct de vedere politic, dar neindiferentă față de social. Dorința poporului, în marea lui majoritate ortodox, este aceea ca țara să urmeze principiilor politice moderne, iar nu principiilor dictate în interesul unei clase restrânse de oameni. Biserica Ortodoxă trebuie să vină așadar în întâmpinarea acestei realități sociale, într-un mod cât mai profesionist și instituțional cu putință, prin redactarea primului document social al Bisericii Ortodoxe din România, care să sprijine drumul de modernizare al României.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "21 comments" on this Article:

  1. Dedalus spune:

    Discursul dvs. trimite spre o stanga radicala, in care individul conteaza mai putin decat societatea.

    Spuneti ca saracia poporului are o cauza externa, asupra careia- daca inteleg bine -biservia ar fi indreptatita sa actioneze, neutralitatea politica neinsemnand indiferenta.

    Aceasta directie de gandire minimizeaza alegerea individului, arata ca el nu are cum avea responsabilitatea faptelor sale. Chiar acentuati spunaind “nimeni nu allege sa fie sarac”.

    Eu cred ca, dimpotriva, intr-o proportie covarsitoare, saracia se datoreaza refuzului de a accepta propria responsabilitate pentru propriile fapte. Ca este asa o demonstreaza si faptul ca rareori asistenta sociala a scos pe cineva din saracie.

    Sunt chiar un pic infiorat la idea ca urmatorul pas ar putea fi reprezentat de teza soartei inexorabile -”ce ti-e scris in frunte ti-e pus”, asa ca individul ar putea sa fie scutit de “povara” propriei raspunderi , daca oricum Divinitatea a decis pentru el : “asa a vrut Dumenzeu!”.

    Desigur, pentru o social-democratie de nucelu dur, o astfel de directie ar fi de aplaudat.

    Dar vazut dinspre dreapta, directia pe care o popuneti nu face decat sa legitimeze saracia si apoi sa justifice interventia statului si din aceasta perspectiva de garant al binelui comun. Chiar daca acesta inderctie vine inerent ca o limitare indirecta pentru binele individului. Sau, de fapt, cu atat mai mult.

    • Cezar Marksteiner-Ungureanu Cezar Marksteiner-Ungureanu spune:

      Cred că doar un cititor rău intenționat poate confunda articolul meu cu „stânga radicală”. Măcar din cauza faptului ca tema articolului nu este una politică, ci social-teologică. E o chestiune importantă, care vă asigur că merită luată în seamă.

      • Dedalus spune:

        Daca la asa ceva trimite cu gandul articolul Dvs. eu nu am ce sa fac. Nu-mi pot nega propriile rationamente pe baza unei trimiteri spre altceva.

        Articolul se doreste “in afara politicii” si respect acest lucru.

        Dar o pozitie social-teologica nu are cum sa fie in afara politicii.

        Asta, deoarece atunci cand te gandesti la societate, te gandesti inevitabil si la politica. Deoarece, per a contrario ar insemna ca te referi la o societate in care politica nu exista. Evident imposibil.

        Daca articolul este doar teologic (chiar si cu adaosul “social), in spiritul sau, atunci el se adreseaza celor din acest domeniu, ceea ce face orice inutil orice comentariu non-teologic.

        Daca se refera la sociologie ca atare, atunci ar trebui sa mizam pe un aparat stiintific si sa ne plasam pe terenul ei. Ceea ce ar scoate exact teologia din joc.

        ===

        Pe baza argumetnelor de mai sus, pot sustine ca atat articolul cat si ceea ce este prezentat cunosc o reflectare in sfera politicii.

        Nu consider insa asta ca fiind ceva negativ. Dimpotriva.

        Iar logicii nu I se poate retine o intentie (fie buna, fie rea).

        De altfel, vom vedea ce reactii va starini documentul prevazut. Parearea mea este ca ar fi mai indicat ca dimensiunea sa politica sa fie luata in considerare de la bun inceput, decat sa fie inutil negata, lasand astfel loc interpretarilor. Inclusiv celor politice.

        Desigur insa ca nu e treaba mea. Am comentat avand in vedere ca ati pus intentia in dezbatere publica, deci asteptati pareri. Si, evident, parerile pot avea diverse perspective, nu doar cele pe care vi le doriti. O perspectiva diferita insa nu inseamna contrara ad principium.

  2. Cetatean spune:

    Politicienii romani sunt oglinda celor care i-au ales, adica a romanilor. Este o problema de moralitate a romanilor. Asta in conditiile in care 92% dintre romani cred ca exista Dumnezeu, adica cred in morala crestina (conform sondajului “Eurobarometer Poll 2010″). In 26 de ani de cand am iesit din comunism, BOR a esuat lamentabil in cea mai importanta misiune pe care o are: asezarea societatii romanesti pe fundamente morale.

    Sa vedem care este situatia in tarile nordice (in care religia este pe cale de disparitie) in comparatie cu Romania

    Conform sondajului “Eurobarometer Poll 2010″, la afirmatia “Cred ca exista un Dumnezeu”, au raspuns pozitiv (procent din populatia tarii):

    Romania – 92%
    Danemarca – 28%
    Norvegia – 22%
    Suedia – 18%

    (n.m. vezi coloana a 2-a, NU coloanele 3 si 4, in care apar notiunile de “spirit sau forta vitala”)

    Conform Gallup poll 2007–2008, procentul celor care raspund cu NU la intrebarea: “Ocupa religia un loc important in viata ta?”, este urmatorul:

    Suedia – 83%
    Danemarca – 80%
    Norvegia – 78%
    Romania – 18%

    http://tinyurl.com/kga7o8v

    “The Global Competitiveness Report – World Economic Forum, 2013–2014″:

    Pozitiile pe care le ocupa tarile nordice (in care marea majoritatea a cetatenilor NU cred in Dumnezeu si NU acorda o importanta majora religiei), in raport cu Romania (in care marea majoritatea a cetatenilor CRED in Dumnezeu si ACORDA o importanta majora religiei) – acei parametrii care sunt in stransa legatura cu comportamentul moral:

    - Independeta justitiei:

    5 – Norvegia
    8 – Danemarca
    9 – Suedia
    32 – SUA
    114 – Romania

    - Raspandirea obiceiului de a da si de a primi mita:

    6 – Norvegia
    10 – Suedia
    15 – Danemarca
    38 – SUA
    76 – Romania

    - Comportamentul etic al firmelor:

    5. Norvegia
    6. Suedia
    7. Danemarca
    32. SUA
    139. Romania

    - Lipsa favoritismului practicat de guvernanti in beneficul unor indivizi sau firme:

    2. Suedia
    8. Norvegia
    16. Danemarca
    54. SUA
    137. Romania

    - Cooperarea in relatia angajat-angajator (arata lipsa de ipocrizie, arata cum stam cu punerea in practica a indemnului Domnului Isus: “Va dau o porunca noua: Sa va iubiti unii pe altii; cum v-am iubit Eu, asa sa va iubiti si voi unii pe altii” – Ioan 13:34-35):

    3. Danemarca
    4. Norvegia
    17. Suedia
    42. SUA
    139. Romania

    Conform studiului privind coruptia (adica comportamentul moral) publicat de Transparency International, in anul 2014 Romania ocupa pozitia 69. Cele mai putin corupte tari din lume (un scor de 100 puncte indica coruptie zero) sunt urmatoarele:

    1. Danemarca – 92
    2. Noua Zeelanda – 91
    3. Finlanda – 89
    4. Suedia – 87
    5. Norvegia – 86

    17. SUA – 74

    69. Romania – 43

    Este interesant de observat faptul ca Suedia, Norvegia si Danemarca (care nu “practica” coruptia) sunt tarile din Europa cu procentele cele mai mici ale cetatenilor care cred in Dumnezeu.

    Romania are un coeficient de inegalitate sociala cu aproape 60% mai mare decat media europeana (pe ULTIMUL LOC in UE), in conditiile in care are unul dintre cele mai mari procente de cetateni saraci din Uniunea Europeana (printre cei saraci regasindu-se si copii cu parinti angajati cu norma intreaga – si asta nu este populism, ci drama). Iata, intr-o lista a tarilor din Europa, cat este raportul inegalitatii veniturilor (S80/S20) in anul 2015 (selectie):

    Islanda – 3,4
    Norvegia – 3,5
    Slovacia – 3,5
    Suedia – 3,8
    Danemarca – 4,1

    Media Europeana 5,2

    Grecia – 6,5
    Spania – 6,9
    Bulgaria – 7,1
    Romania – 8,3
    Serbia – 9,0

    http://tinyurl.com/nhmx5w3

    Dupa cum se vede, Romania (ultimul loc in UE la echitate sociala) are un coeficient de inegalitate sociala de aproximativ 2,5 ori mai mare decat Islanda (care este tara cu CEA MAI MICA inegalitate sociala din Europa). Pe langa faptul ca este la coada Europei ca performanta economica, distributia bogatiei in Romania este cea mai inegala din Europa – INCALCAND ASTFEL PRECEPTELE CRESTINE (cu toate ca suntem fruntasi in Europa la procentul celor care se declara credinciosi). Tarile nordice sunt fruntase in Europa la capitolul echitate sociala, cu toate ca sunt tarile cu cei mai multi necredinciosi din Europa! BOR ar trebui sa fie preocupata de aceasta dilema!

    Acesasta lipsa de moralitate a romanilor duce la performante economice slabe si la un sistem medical ineficient:

    - Produsul intern brut pe cap de locuitor (in Dolari):

    3. Norvegia – 99.462
    7. Danemarca – 56.202
    8. Suedia – 55.158
    11. SUA – 49.922
    69. Romania – 7.935

    - Speranta de viata (in ani):

    10. Suedia – 81,8
    13. Norvegia – 81,3
    28. Danemarca – 79,8
    34. SUA – 78.6
    60. Romania – 74,5

    “Cireasa de pe tort”:

    “Cele mai fericite tari din lume sunt in nordul Europei, potrivit clasamentului “Raportul Fericirii in Lume 2013″ (“World Happiness Report 2013″), publicat de “Earth Institute” din cadrul Universitatii Columbia (New York, SUA):

    1. Danemarca
    2. Norvegia
    3. Elvetia
    4. Olanda
    5. Suedia

    17. SUA

    90. Romania

    http://tinyurl.com/olywf78

    Romanii ar trebui sa fie cel mai fericit popor din Europa deoarece 92% dintre ei sunt convinsi ca vor merge in Rai (cred in Dumnezeu). Cu toate astea, romanii sunt la coada Europei (si) din acest punct de vedere.

    P.S. Inditiativa dvs. este foarte binevenita, insa, avand in vedere viziunea BOR (a clerului) despre “modernitate” precum si “performantele” BOR privind educatia morala a credinciosilor romani in 28 de ani de la Revolutie, sunt sceptic ca apelul dvs. va avea vreun ecou in randul clerului. Mai degraba cred ca acesta va fi iritat de idei precum: “urmarea unui proiect de societate bazat pe principii proeuropene si proatlantice”, “Statul modern si Biserica (cu accentuarea Drepturilor Omului)”, “Biserica in modernitate nu mai are un rol determinant in luarea deciziilor politice (si e foarte bine ca e asa)”, “documentul ar fi o sansa extraordinara pentru a delegitima … nationalismul”, “documentul nu trebuie sa esueze intr-o autovictimizare a Bisericii, intr-o explozie de resentimente la adresa statului secular”, etc.

    • Cezar Marksteiner-Ungureanu Cezar Marksteiner-Ungureanu spune:

      Mulțumesc pentru comentariu! E foarte bine argumentat!

    • Dedalus spune:

      Apare insa intrebarea daca morala crestina este presupusa ca prezenta doar la simpla sa afirmare.

      Mai simplu spus: toti cei care cred in Dumenezeu chiar o fac? Chiar se conduc dupa perceptele crestine?

      Constructia expusa pleaca de la echitate sociala – dar acesta este un concept ce cu usurinta poate fi opis libertatii individului.

      Cat mai este de crestin cel care limiteaza libertatea semenului sau din motibul iluzoriu ca altii (de regula statul) stiu ce e mai bine pentru acel semen?

      Ar fi extreme de dificil sa raspundem la asemenea intrebari daca analizam doar statistica.

      Marea problema va ramane insa la ce foloseste demersul.

      Asa cum a fost expus, el trimite morala crestina in bratele social-democratiei si demonizeaza dreapta.

      • Cetatean spune:

        @Dedalus

        Ce spune Papa Francisc:

        “Capitalismul si profitul nu sunt rele atata timp cat nu le transformam in idoli. Ele trebuie sa ramana doar niste instrumente. In schimb, daca banii si profitul cu orice pret, daca lacomia este baza sistemului nostru social si economic, vom sfarsi prin a ne ruina.”

        “Oamenii trebuie sa renunte sa idolatrizeze banii si sa repuna in centru persoana umana, demnitatea, binele comun, viitorul generatiilor care vor popula Terra dupa noi.”

        https://tinyurl.com/ztektzn

        Ce spune marele om de stiinta Stephen Hawking:

        “Ar putea lacomia sa distruga rasa umana? Stephen Hawking avertizeaza ca actuala viziune asupra bogatiei ar putea in cele din urma sa duca la disparitia rasei umane.”

        https://tinyurl.com/grqa9yq

        “Profesorul universitar de la Cambridge a avertizat omenirea ca inegalitatile materiale dintre indivizi si tari este una dintre cele mai periculoase probleme din prezent. Acesta afirma ca ura si izolationismul sunt legate de modul in care banii sunt impartiti in zilele noastre, acest fapt contribuind (si) la iesirea Marii Britanii din Uniunea Europeana. Acesta a simpatizat cu afirmatia prim-ministrului Theresa May: «Trebuie sa reformam economia, pentru a le permite mai multor oameni sa se bucure de prosperitatea acestei tari».”

        https://tinyurl.com/h6nqdmc

        P.S. Mesajul Papei Francisc catre mafioti (n.m., si pentru mafiotii din politica romaneasca):

        “Cred ca nu pot incheia fara sa adresez un cuvant protagonistilor care sunt absenti azi – barbatii si femeile din mafie. Va rog sa va schimbati vietile. Caiti-va. Incetati sa faceti rau. Inca aveti timp sa evitati sa sfarsiti in iad. Asta va asteapta daca veti continua pe aceasta cale. Aveti un tata si o mama. Ganditi-va la ei. Plangeti putin si caiti-va”.

        https://tinyurl.com/zmuazab

        • Dedalus spune:

          Vorbeam despre ortodoxie.

          Sustineam ca demersul autorului indica de-responsabilizeaza individului si condiuce la negarea libertatii sale.

          O societate in care individual nu mai este liber sa aleaga nu este una capitalista. Isi neaga chiar esenta sa capitalista.

          Citatele pe care mi le oferiti sunt in alt domeniu – cel al lacomiei umane, care de fapt nu are nici o legatura cu capitalismul: poti fi la fel de bine lacom in communism, in Nazism, in capitalism sau in jungle tropical.

          Dar idea discutiei nu este una filosifica cu privire la lacomia uman, ci se refera la modul in care credinta si biserica devin forte modelatoare in societate.

          ====

          Prim meu argument se refera la distinctia dintre biserica si credinta: una nu implica cealalata. Prin urmare este dificil de tras o concluzie referitoare la rolul prevazut al credintei din datele
          referitoare la cult, ritualuri si declaratii.

          Al doilea argument al meu se refera la stabilirea relatiei dintre libertatea individului si binele comun. Daca binele comun conduce la negarea libertatii individului, atunci ne aflam intr-o zona a doctrinelor de stanga, poate chiar radicale daca ma stradiesc sa citesc printre randuri.

          Ori, credinta care justifica negarea libertatii individului, chiar daca este de fapt doar o pozitionare administrative (si nu una morala) neaga existenta antrepenoriatului ca atare.

          Existenta inegalitatilor dintre indivizi este una inevitabila. Doctrina care aspira la egalitatea dintre indivizi este cea marxista, comunismul. Ca peste lenjeria marxista punem o camasa crestina, e posibil. Dar o ascundem doar. Ea ramane marxista.

          • Cetatean spune:

            @Dedalus

            1. Spui ca: “distinctia dintre biserica si credinta: una nu implica cealalata”. Ai dreptate daca vorbim despre BOR si credinta in Zamolxe, dar nu si daca vorbim despre BOR si credinta crestinilor ortodocsi romani.

            2. Spui ca “daca binele comun conduce la negarea libertatii individului, atunci ne aflam intr-o zona a doctrinelor de stanga”. Aceasta afirmatie reprezinta o dogma (sau manipulare) neoliberala. De exemplu, un “bine comun” este reprezentat si de asigurarea eficienta a ordinii publice (siguranta cetateanului). Cu toate acestea, va exista o minoritate de indivizi, “gasca” infractorilor, pentru care o politie eficienta va reprezenta ceva rau, nu un “bine comun”. “Negarea libertatii individului” infractor (incarcerarea lui) nu este in contradictie cu “binele comun”, nu inseamna “negarea libertatii individului” (ci dimpotriva, apararea libertatii majoritatii indivizilor unei societati). De asemenea, “negarea libertatii individului” infractor (incarcerarea lui) nu este specifica “doctrinelor de stanga” ci oricarei societati in care exista reguli agreate de catre MAJORITATEA cetatenilor (legi), care trebuie respectate de catre TOTI cetatenii. Si impozitarea cetatenilor reprezinta tot o regula indispensabila functionarii unei societati civilizate (vezi si explicatia de mai jos).

            3. Mai spui ca “existenta inegalitatilor dintre indivizi este una inevitabila. Doctrina care aspira la egalitatea dintre indivizi este cea marxista, comunismul.” Acesta afirmatie reprezinta o manipulare. Nu este vorba despre egalitatea intre indivizi ci despre ECHITATE. Daca nu vom avea o societate echitabila din punct de vedere al distributiei bogatiei, drumul spre putere al populistilor (cu risc mare de a se transforma in dictatori, odata ajunsi la putere) va fi larg deschis. In acest caz, “dreapta” care nu intelege nevoia de echitate sociala va fi la fel de vinovata pentru consecintele nefaste inevitabile.

            Dupa cum am aratat mi sus, Romania are un coeficient de inegalitate sociala cu aproape 60% mai mare decat media europeana (pe ULTIMUL LOC in UE) si aproximativ de 2,5 ori mai mare decat Islanda (care este tara cu cea mai mica inegalitate sociala din Europa).

            Fara impozite, nicio societate civilizata nu poate sa functioneze. Pana si SUA (tara cea mai apropiata de visul neoliberal) isi impoziteaza cetatenii. In plus, cu toate ca in tarile nordice impozitele sunt mai mari decat in SUA, acestea au un produsul intern brut pe cap de locuitor mai mare, cetatenii lor traiesc mai mult si sunt mai fericiti (vezi statisticile din primul meu comentariu). Se pare ca un grad mai mare de echitate sociala contribue la rezultate mai bune (o viata mai buna), pentru majoritatea cetatenilor.

            ***

            P.S. “Oxfam a tinut prima pagina a ziarelor anul trecut la Davos dupa ce a prezentat un studiu care arata ca cei mai bogati 85 de oameni din lume detin aceeasi avere ca cei mai saraci 50% (3,5 miliarde de oameni). In acest an, proportia este si mai mare: doar 80 de oameni au aceeasi avere ca mai mult de 3,5 miliarde, fata de 388 in 2010″.

            http://tinyurl.com/jw37xpg

            Atunci cand un sistem politico-economic produce inechitati astronomice de genul “80 de oameni au aceeasi avere ca mai mult de 3,5 miliarde de oameni”, redistribuirea se face, de fapt, in sens invers decat cel indicat de neoliberali. Exemplu:

            Averea lui Bill Gates nu a fost produsa de Bill Gates ci de oamenii care au lucrat pentru Bill Gates. Bill Gates, de unul singur, ar fi trait dintr-un salariu si astfel ar fi fost in situatia angajatilor lui, care pierd prin redistributie catre Bill Gates o buna parte din valoarea contributiei lor la producerea bogatiei acestuia. Deci, redistribuirea are sensul de la angajati catre Bill Gates si nu invers. Ceea ce neoliberali numesc redistribuire reprezinta de fapt o mica corectie a nedreptatii care se face prin redistribuirea initiala (care produce diferentele uriase de bogatie relevate de studiul Oxfam).

            Windows XP contine 40 de milioane de linii de cod, Windows 8 intre 50 si 60 de milioane iar Windows 10 aproximativ 80 de milioane. Ca sa nu mai vorbim despre suita de programe de birou “Office”, care a adus si ea mult profit firmei Microsoft. Daca Bill Gates ar fi scris cod singur 24 de ore din 24 (scriind 4 linii de cod pe minut) ar fi avut nevoie de 38 de ani ca sa scrie tot codul doar pentru Windows 10, asta fara sa tinem cont de munca creativa necesara si de anii de studiu necesari pentru a excela in profesie.

    • Nicolae Ene spune:

      @ Cetatean

      Nu cred ca fericirea este direct proportionala cu PIB-ul sau speranta de viata. Nici sondajele nu cred ca sunt relevante in privinta aceasta.
      Intr-un alt sondaj Costa Rica este cea mai fericita tara din lume, si America Latina cea mai fericita regiune din lume.
      http://www.green-report.ro/care-este-cea-mai-verde-si-mai-fericita-tara-din-lume/

      De asemenea doar simpla credinta in Dumnezeu nu asigura accederea la rai, “ca si dracii cred si se infioara”. (Iacov 2, 19)

      • Cetatean spune:

        @Nicolae Ene

        Comentariul tau reprezinta o manipulare.

        1. Costa Rica NU este cea mai fericita tara din lume ci “CEA MAI VERDE si mai fericita tara din lume”:

        “Care este cea mai verde si mai fericita tara din lume:

        Formula de calcul este destul de simpla. Se ia bunastarea si longevitatea populatiei, se masoara cat de corect sunt acestea distribuite, iar rezultatul este impartit la AMPRENTA DE MEDIU a fiecarei tari.”

        Acesta este “reteta” de fericire a “verzilor” (site-ul se numeste “green report”).

        2. Spui ca: “De asemenea doar simpla credinta in Dumnezeu nu asigura accederea la rai, «ca si dracii cred si se infioara». (Iacov 2, 19).” Insinuezi ca credinciosii ortodocsi romani (majoritatea lor – vezi primul meu comentariu) fac parte din categoria “dracilor”? :-)

        Atunci cand vorbim despre credinciosi (credinta) vorbim despre oameni pentru care Dumnezeu este “prietenul” si nu “dusmanul” (ca in cazul dracilor). Este o diferenta fundamentala. “Dusmanii” lui Dumnezeu (“dracii”) nici nu au intentia sa “acceada la Rai”, spre deosebire de credinciosii ortodocsi (care se roaga si se inchina zilnic pentru iertarea pacatelor).

  3. alex spune:

    Pina cind biserica nu se va auto-separa definitiv, clar, irevocabil, vizibil si net de stat, nu va putea prezenta un partener social /de dialog credibil. Prin finantarea oferita de stat – incepind cu salariul ultimului clopotar pina la deloc micul salar al preafericitului – trecind prin donatii si subventii, scutirea de taxe si impozite..BOR va fi intotdeauna pe buna-dreptate suspectata de cirdasie politica cu partidul/partidele ce la un momen dat se afla calare in stat. Ca sa nu vb de momente ca cel de fata, cind un anume partid (plin de mari orotodocsi vrednici) incearca sa devina chiar partidul stat ce va fi in tot si in toate – intru bucuria vechilor national-socialisti dospiti in ceausism si comunism.

  4. Stefan spune:

    Suntem un stat laic intr-o lume super-tehnologizata. Cred ca trebuie introdus un capitol special: Stiinta si Biserica. O multime de probleme ale vietii de zi cu zi au nevoie de o pozitoe clara a Bisericii, fara cuvinte amestecate si fara interpretari personale ale difersilor preoti. Este nevoie de o pozitie unitara. In fizica, raportarea la teoria relativitatii, a principiului incertitudinii a lui Heisenberg, in biologie, raportarea la manipularea genetica, in medicina, raportarea la transplantul de organe, transfuzia de sange, fertilizarea in-vitro, contraceptia in cazul bolilor degenerescente transmise genetic, avorturile pe motive medicale, in drept, raportarea la ucigasi sau hotii care trebuie aparati, in economie, raportarea la manipularile de preturi, la jocul burselor de valori, la speculatiile financiare, in jurnalism, raportarea la manipulare si minciuna, stiri false, in politica, raportarea la minciuna si falsitate in vederea obtinerii de flloase nemuncite. Samd, samd.
    Mai cred ca Biserica trebuie indreptata intai catre popor si apoi catre conducatori, nu inteleg de ce rugaciunile incep intai pentru “mai marii” si apoi, ultimii, penrru cei care merg si se roaga in Biserica.

  5. Dedalus spune:

    1) Distinctia care trebuie facuta intre credinta (ca percept moral, simplu spus) si cult/ritual (ca declarative de apartenenta) este majora tocmai in credinta crestina.

    Fiecare dintre noi a cunoscut personae extreme de “bisericoase”, carte tin post, merg la biserica etc. Dar care inseala, mint si fac tot felul de astfel de lucruri fara a fi impiedicati in vreun fel de aceasta “credinta”.

    Dupa cum am intilnit si personae care nu merg niciodata la biserica, nu tin post samd, dar care se poarta in mod evident in urmarea credintei crestine.

    Aici este si distinctia intre

    a) stanga radical -care isi supune sau isi ia aliat daca alfel nu poate biserica, in calitatea sa de gestionar al cultului. O face, nu pentru ca asa poate stapani masele, nu pentru ca ar avea vreun respect pentru credinta, ca atare.
    b) dreapta conservatoire, care considera credinta ca o calitate a individului, ca o norma morala in primul rand, indifferent de cat de puternic frecventeaza biserica persoana respectiva;

    Evident, atat timp cat perceptele morale sunt acceptate si aplicate, putem vorbi despre credinta crestina. DEsigur, ideal ar fi sa fie si una si alte. Dar – repet -dreapta va pune acentul pe credinta, nu pe biserica

    2) Libertatea de a allege a individului este esentiala intr-o doctrina de dreapta; a nu se confunda cu “libertatea” in urma unui fapt antisocial.

    Cand insa statul intervine in alegereile individului si ii dicteaza ce e bine si ce e rau in ce priveste viata sa personala, nu mai avem de a face cu o “ocrotire a ordiniiu sociale” ci cu o inginerie sociala (draga inimii stangi radicale)

    Adica stanga radicala va spune: “Noi – adica Statul _ stim mai bine ce e bine pentru tine, drag cetatean! Stim ca tu nu poti allege, ca iti este frica de alegerile tale si oricum, ele sunt gresite. Noi te ocrotim – alegem noi pentru tine: mananca produse romanesti – stim noi ca sunt mai bune, de aici din birou, da-ti copilul la o scoala unde sa nu te prind ca ai pretentia sa alegi ce sa invete copilul tau – stim noi mai bine!).

    Si va gasi un aliat nesperat in aceasta impunere a alegerii de catre stat in locul individului: Biserica! Ea va impune individului supunerea necesara. Acest lucru insa nu il va face credinta, in sine ea fiind un imperativ asumat.

    3) Inegalitatea sau inechitatea – desigur ca sunt distincte. Dar sunt distincte si in ce priveste efectul social.

    Altfel spus, a asigura conditii de a obtine venituri suficiente este o chestiune de echitate, dar oricat le-ai asigura, tot vor fi cetateni care nu vor profita de ele. Din simplul motiv ca este mai sur sa primesti de la stat, decat sa dai.

    Echitatea nu inseamna ca un om lenes sa primeasca la fel de mult ca unul care munceste. Stanga radical ascunde aceasta idee sub eticheta de “echitate”, ceea ce evident pica manusa celor care nu doresc sa lucreze. Din pacate, aceeasi idee ii descurajeaza si pe cei care lucreaza, din motivul evident ca daca fie ca muncesti fie ca nu, tot atat primesti. de ce te-ai mai cazni sa lucrezi?

    Drumul populistilor este deschis de cei saraci, mai bine spus de cei deliberat tinuti in sartacie prin diverse pomeni ma mult sau mai putin mascate. Cine are interes sa fie cat mai multi saraci? Stanga radical, evident. Acestia sunt masa lor de manevra.

    Cine munceste si are, cine lanseaza o afacere, acestia nu vor fi in veac “populisti” din simplul motiv ca populismul inseamna negarea libertatii, adica exact a sansei ce lor li s-a oferit. De dreapta conservatoire, nu de stanga care se cazneste sa ii faca la fel de saraci ca si pe ceilalati.

    4) Redistributia

    REdistributia nu are si nu poate avera sensul protectiei sociale. Averea lui Bill Gates e facuta de Bill Gates si nu cred ca vreunul din angajatii sai se indoieste de acest lucru. Ei poate doresc sa ajunga si ei intr-o buna zi un Bill Gates.

    Daca ar fi fost romani probabil ca s-ar fi gandut nu cum sa se imbogateasca ei, ci cum sa ii ia banii lui Bill Gates (ca “are oi mai multe, mandre si cornuted”…:-)

    ====

    Inegalitatea sociala in Romania

    Inegalitatea sociala in Romania este prea mica, nu prea mare.

    Oricine a trait macar un an ca adult responsbil s-a ciocnit de tot felul de puturosi, de incompetenti, de incapabili care sunt angajati, care lucreaza pe salarii de multe ori uriase. Sau oricum mai mari decat ar merita. Somajul nu mai sperie pe nimeni. E prea mic.

    I-ati vazut pe vreunul dornic sa fie el patron, sa aiba o initaitiva, sa castige? Nu prea, sunt rari. Nu zic ca nu exista. Din fericire, exista – si li se cuvine multumirea tuturor, pentru ca ei sunt viitorul nostrum- viitorii patroni.

    ====

    Ce va face BOR? Va sustine initativa privata, ca politica a sa? Ma foarte indoiesc.

    De asta as spune ca decat o “politica sociala” care sa ne afunde si mai tare in marasmul stangist in care ne zbatem , mai bine lipsa.

    Eu nu doresc sa saracim cu totii si mai tare, intr-un stangism radical sprijinit de un BOR inconstient.

    • @ Dedalus spune:

      de acord cu 1), 2), 3), 4) – referinta la Bill Gates e improprie; mai bine ne uitam in propria curte si laudam BitDefender si ne legam de pensiile “speciale”, alocatiile de crestere a copiilor de peste 5 salarii medii, etc
      ====
      Inegalitatea sociala in Romania este greu de etichetat si imbunatatit in conditiile in care majoritatea cresterii economice dupa 1989 s-a produs pe credit si consum, iar cei mai “bogati” sunt cei care au luat cei mai multi bani de la un stat care s-a indatorat cat a putut mai mult.
      ====
      BOR afirma clar ca nu face politica (cel putin in acest caz), iar articolul e prilejuit de pozitia BOR in favoarea eticii si moralei intr-un moment in care “guvernantii” au riscat sa arunce in aer viitorul unei tari pentru a-si apara furaciunile. A privi biserica si credinta strict prin lentila politicului (e de extrema dreapta? neoliberala? etc) este dovada unui orizont limitat de interese.
      Problema mare este ca cei care se opun coruptiei si furaciunii in Romania – fie ca e vorba de DNA, UE, SUA, BOR, etc., se supun unui foc incrucisat din partea mai multor interese mai mult sau mai putin obscure si care pusi in fata alegerii de a fi escroci sau oameni se fac ca nu inteleg, ceea ce este totusi o alegere.
      BOR afirma raspicat ca nu poti sa furi/minti/pacalesti/ucizi aproapele si sa pretinzi credinta. Este oare momentul in care se va separa in Romania statul si biserica? Va primi biserica proprietatile care sa ii permita reluarea functiei sociale in schimbul renuntarii la banii primiti de la stat sub forma de salarii, etc?

      • Dedalus spune:

        Bill Gates – teza pe care am combatut-o este aceea conform careia averea lui Bill Gates este datorata angajatilor sai, ceea ce in urechile mele a sunat foarte puternic a marxism-leninism (exploatati si exploatatori, lupta de clasa). In combatere am pastrat exemplul, pentru coerenta discutiei.

        ====

        BOR afirma ca nu face politica, dar trebuie analizat dupa fapte, nu dupa afirmatii. Faptul ca BOR nu face politica de partid este dupa mine incontestabil. Dar faptul ca nu face deloc politica este destul de greu de sustinut.

        Multe din comentariile mele de-a lungul timpului au subliniat nevoia unei pozitii din partea BOR, asa ca nu am nimic impotriva pozitionarii sale impotriva coruptiei si nici nu am avut vreodata.

        Dar revin la sublinierea ca partidele au un rol fundamental in conducerea unei societati democratice. Iar partidele se deosebesc intre ele prin doctrine. Sau ar trebui sa fie asa.

        Un indemn la corectitudine din partea ierarhiei care pica undeva pe un teren general nu atinge de fapt pe nimeni.

        In momentul in care discutia se poarta pe terenul statisticii cultelor, ea se indeparteaza oricum de fundamental moral. Nu poti numara si calcula statistic cati sunt credinciosi si cati nu. Poti numara doar cati isi afirma apartenenta la un cult. Doua lucruri complet diferite. Diferite si de separatia dintre Biserica si Stat.

        Ei bine, daca refuzam plasarea pe terenul analizei politice, nu facem decat sa ramanem pe terenul formalismului. Ori, nu etichetele lipite pe frunte ne deterimna comportamanetul social ci convingerile intime.

        Cel mai probabil BOR se va regasi cu mare greutate in zona doctrinelor de dreapta. Prin contrast insa, credinta crestina ca atare (distincta de ierarhie) trebuie sa faca parte dintr-o doctrina de dreapta sa spunem obisnuita, in Romania.

        =====

        Desi formal un indemn la moderatie sau abtinere in ce priveste coruptia din partea BOR este evident bine venit, marea mea intrebare este in ce masura biserica se va plasa – prin forta lucrurilor, nu prin vointa- pe unul din cele doua talgere ale politicii.

        Aceasta inclinare a balantei are toate sansele sa conteze mai mult decat ceea ce se afirma, oricat de oficial.

        Intr-o tara in care stanga radical poate usor cstiga cu doar trei cuvinte (“pensii mai mari”) iar dreapta este cat se poate de discreta (ca sa nu spun mai mult) nimeni nu ar avea de castigat din dezechilibrarea si mai mare a acestei balante si nici din negarea necesitatii unei astfel de balante politice (vezi opinia permanentizarii guvernului de tehnocrati).

        • @ Dedalus spune:

          Multumiri pentru raspunsul civilizat, totdeauna binevenit. Discutam deja probleme complexe si nu pot sa le incadrez simplu in “da sau nu” , “alb sau negru”, “stanga sau dreapta’. Dupa milenii de civilizatie, si in special in democratie, individul are dreptul sa raspunda “poate”, “gri”, “centru”.
          Definirea politicului ca lupta principiala pentru conducerea democratica a societatii, bazata pe reprezentativitate si grupata in jurul unor partide, este ferm contrazisa de “democratiile” din Europa de Est post-comunista, dar mai ales de alegerile prezidentiale din SUA, care nu au fost castigate de un partid, ci de o persoana care a avut curajul sa spuna cat mai multe adevaruri ignorate de partide.
          Sunt multe asemanari cu perioada interbelica; cand dihotomia politica si ideologica stanga-dreapta a dus la confruntarea comunism vs. national-socialism, cu sacrificarea a zeci de milioane de cetateni si refutarea ambelor “principii”. Singura garantie de a nu repeta crimele secolului XX este calea adevarului, transparentei decizionale, meritocratiei, si refuzul crimei/furtului, lucruri pe care partidele le-au cam evitat pentru mentinerea status-quo-ului.
          Partidele trebuie sa isi schimbe strategia de a fi intermediari opaci intre populatie si puterea decizionala prin asigurarea unei participari mai directe a populatiei la actul decizional (lucruri care au inceput deja in Olanda, Italia, Elvetia, etc).
          Partidele se fac in primul rand cu oameni si pentru oameni, cu premisa ca printre ei se afla oameni care refuza crima, furtul, escrocheria legalizata.
          Si revenind la credinta, sa speram ca nu vom retrai istoria Sodoma-Gomora.

          • Dedalus spune:

            Un canal de comunicare intre partied si electorat se pastreaza oricum. In present este poate doar mai rapid decat scrisoarea folosita acum zeci de ani.

            Din ce vad, partidele aleg sa fie “intermediary opaci” doar pentru ca toate sunt la fel, au aceeasi doctrina plasata la stanga – de la stanga radicala la stanga moderata. Si aici se termina.

            E ca si cum am avea un partid cu cateva aripi interne. Aceasta unoformizare doctrinara ne face sa spunem ca “partidele” sunt intr-un anumit fel. Inlocuiti “partidele” cu “partidul” si nu va fi mare deosebire.

            Din aceasta couloare unifroma a partidelor apare nevoia clasei de mijloc ce se naste de a avea un partid al ei – unul de dreapta, evident.

            Desigur, nu putem avea o separate puternica stanga-dreapta, sunt intotdeuna nuante. Dar acum avem doar stanga :-)

            Esteul Europei mosteneste o generatie ce s-a format intr-o societate cu un singur partid. Nu aare cum sa inteleaga ce este acela un partid.

            ===

            In SUA situatia e ceva mai complexa, in sensul ca vorbim despre o natiune intemeiata pe spiritul antrepenorial, nu de una la care acesta a aparut pe un fundament preexistent.

            Nu m-as aventura intr-o paralela cu SUA din avest motiv..

  6. Pinno spune:

    @Cetatean: foarte bun post-ul dvs.

    Revin cu post-ul meu de la prima parte a articolului. ESTE UN EXEMPLU REVELATOR.

    Ma autocitez:
    “Acest comunicat a fost citit duminica 5 feb. in biserici.
    DAR SA NU UITAM TONUL FACE MUZICA.

    Verisoara mea mi-a spus ca tonul cu care a citit preotul paroh a dat de inteles ca nu este bine ca lumea iese in strada.
    Lipsa de SUBTILITATE s-a vazut imediat cand mai multi enoriasi au strigat “Doamne fereste, noi nu participam la asa ceva”.”

    Nu stiu daca vreun membru al altui partid politic (decat PSD indiferent sub ce nume) a dat bani unei biserici ca sa fie pictat.

    Stiu cazul unui individ PSD-ist, fost parlamentar care a renuntat dupa cativa ani la mandat (ANI castigase procesul cu el relativ la incompatibilitate). Se numeste Vasile Bleotu si biserica este prin Dragasani. Nici nu conteaza daca deputatul a cerut sau preotul a propus.

    Mersul la biserica nu inseamna ca esti crestin practicant. Multi nu inteleg nimic din pildele care se citesc, din predici (unii preoti tin predici minunate, educative etc.).
    Credinta unora este rudimentara ceva de genul “merg la biserica sa ma ierte Dumnezeu de pacate”, dar in afara bisericii mint, fura, isi batjocoresc semenii s.a.m.d.

  7. luci spune:

    Referitor la ambiguitatile BOR . Una calda , alta rece , deunazi a denuntat coruptia iar acum anunta cea mai mare manifestatie sau ce-o fi , pt. ¨ sprijinul familiei¨ , dupa ce politicienii au anuntat un referendum sau contra-referendum iminent in acelasi sens . Nu e vorba , fireste , despre problemele , serioase , in discutie , ci despre punerea pe tapet a lor acum , despre oportunitatea sociala si inevitabil politica a acestora . In fundal , pare evident ca aceste marsuri , manifestatie pro-familie sint si un raspuns la ultimele proteste , vazute drept ¨globaliste¨ , un raspuns al ¨Romaniei profunde¨ , complicitatile ierarhilor nostri cu politicul fiind notorii . E suficient , dealtfel , sa vedem cine sint initiatorii si avocatii acestei miscari de ¨aparare a familiei¨ etc. , care sint sit-urile care le promoveaza , pt. a vedea cam de unde bate vintul .



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Cezar Marksteiner-Ungureanu


Cezar Marksteiner-Ungureanu

A absolvit Facultatea de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității Babes-Bolyai, Cluj-Napoca, precum și un Masterat în Doctrină și Hermeneutică creștin-ortodoxă în cadr... Citeste mai departe


E randul tau

Felicitări colegului meu de generaţie şi de universitate de la Cluj pentru articol şi pentru ati...

de: Valentin Naumescu

la "Ştiinţa a fost aservită lumii politice"

Cauta articole

aprilie 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Mar    
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)