vineri, martie 29, 2024

Cand ajungi sa crezi in propriile minciuni…

Mi s-a întâmplat, în anii ‘90, să mă aflu în casa unui senator PRM. Nu am să povestesc amănuntele, pentru că era vorba de chestiuni fără legătură cu politica, daraveri de prin satul natal.

Tocmai se anunţase un mare miting la Timişoara împotriva FSN, PSD sau cum s-o mai fi numit pe atunci Balaurul; Vadim deja anunţase în gazeta sa că acolo Banatul îşi va anunţa secesiunea faţă de România şi cerea, aţi ghicit, vigilenţa maximă.

Deodată în uşă apare domnul senator, surescitat, dar cu o satisfacţie vizibilă pe faţă. Spune: „gata, i-am demascat în Senat”.

Totdeauna am considerat retorica lui Vadim doar o manipulare grosolană şi interesată. Domnul senator era însă acasă şi părea sincer, în acel cadru restrâns, doar cu soţia şi „ruda de la ţară” a acesteia.

Îndrăznesc o întrebare: „nu era mai bine să aşteptaţi mai întâi, ca să îi daţi în vileag mai uşor?” „-Nu! Ar fi fost prea târziu”.

Creierul uman are nişte mecanisme de protecţie admirabile. Mi-am dat seama atunci că un om poate funcţiona absolut normal, chiar dacă o anumită porţiune a creierului său s-a defectat iremediabil. Nu ştiu cum, dar există un sistem care izolează porţiunea defectă, construind şiruri de iluzii care să compenseze evidenta lipsă de logică a faptelor.

Domnul senator a trecut la cele veşnice convins că în acea zi a salvat România de la dezagregare.  Bineînţeles, nu are nici o logică; ceea ce spusese el în Senat după-amiază apăruse în gazeta lui Vadim dimineaţa ; nu cred că serviciile secrete de atunci ar fi avut nevoie de sprijinul senatului pentru a citi România Mare ( ba suspectez că pe vremea aia o citeau în cadrul programului de instruire). Dar ce legătură are logica aici? Scopul ultim al acestei maşinării uluitoare care e creierul uman nu e logica, ci, poate, eventual, fericirea, dar mai degrabă e mai simplu, scopul este să se menţină în funcţiune cu orice preţ.

Mi-am adus aminte de această întâmplare veche atunci când au început recentele mişcări de stradă. La început unele ieşiri publice mi-au părut bizare, însă imediat am început să le citesc în această cheie.

Dacă ne amintim bine, pe vremea când PRM exista, actualul PSD era un partid rezonabil. Da, corupt, da, cu înclinaţii totalitare, dar deciziile pe care le lua erau în concordanţă cu logica, erau previzibile ( chiar dacă de multe ori nefaste). Era perioada de glorie a lui Năstase, care închidea capitol după capitol de negociere pentru aderarea la UE, în vreme ce încerca să impună un fel de despotism (luminat, credea el) în România.  Un analist politic putea să analizeze fiecare gest cu mijloacele simple ale analistului, logica şi analiza faptelor.

După dispariţia lui Vadim, aproape toţi oştenii acestuia s-au refugiat în PSD.  Au adus cu ei toate conspiraţiile pe care Tribunul ( despre el nu ştiu nimic, era un manipulator sau era şi el la rându-i un paranoic manipulat de alţii?)  le-a inventat vreodată.  Multă vreme m-am gândit că această „infuzie” va fi resorbită de un partid aparent sănatos într-un timp rezonabil.

Se pare însă că m-am înşelat. Oastea lui Tudor este gălăgioasă şi motivată. Probabil din tot partidul, sunt singurii care chiar cred, aşa cum numai un paranoic poate, în ideile lor. Ori, pe fondul resentimentar al unui partid care nu a mai putut ajunge la putere din 2000, aceste idei s-au răspândit şi s-au amplificat încât aproape că au „virusat” tot organismul. I-am văzut pe domnii care primeau „fax-uri indignate”, am văzut-o pe Olguţa dornică să aducă „milioanele de susţinători” ( evident, nu are de unde să îi găsească, dar nu putem spune că nu s-a străduit ). PSD este o cutie de rezonanţă de zeci de ori mai puternică decât PRM, pentru că se bucură încă de reputaţia de partid normal, ceea ce nu se putea spune despre celălalt.

Nu ştiu care va fi deznodământul poveştii. Avem doar două variante: fie PSD se va transforma în noul PRM, aşa cum pare acum, fie va reuşi să îşi izoleze „boala” şi  îşi va reveni. Cred că au nevoie de scenariul doi ca de aer; cum baza partidului e formată din oameni care au intrat pentru accces la „resurse” mi se pare evident că o încercare de guvernare în formula paranoică va avea viaţă scurtă. Şi nu din cauza protestelor, ci pur şi simplu pentru că la un moment dat se vor termina banii, iar unii s-ar putea ca nici măcar să nu observe ( după cum ziceam, creierul are minunate mecanisme de protecţie). Ori, acesta va fi cu adevărat „criteriul adevărului” în partid.

Nu ştiu alţii, dar mie parcă a început să îmi fie un fel de dor de Vadim …

Distribuie acest articol

41 COMENTARII

  1. Bun articolul.
    Dar o incheiere total neinspirata.
    Nici singur in pustiu daca as fi, dor de Vadim nu mi-ar fi.
    (Il stiam pe Vadim dinainte de `89, din revista „Saptamina”. In plus, cind am cumparat DEX-ul sau Istoria… lui Calinescu, a trebuit sa platesc la pachet cu o carte a lui Vadim. O carte sovina, care a si fost scoasa din biblioteci la ceva timp dupa aparitie, am vazut eu circulara trimisa bibliotecilor.)
    Dor de Vadim? Nu.
    De fapt in 2000 cind a trebuit sa alegem intre Iliescu si Vadim, nici nu am fost la vot.
    Cu 3 peremisti fascinati de Vadim nu vorbesc de 20 de ani; ma ingrozesc. cu obtuzitatea lor.

    • Da, poate aveti dreptate. Mă refeream la calitatea lui deosebită de a-i aduna pe toţi scurtcircuitaţii politicii, ceea ce îi cam elimina din zona politicii decente.

      • Aveti dreptate: Vadim ar fi fost un fel de Vlad Tepes – „ca punand mana pe ei sa-i imparti in doua cete, PSD si PRM (misei si nebuni) direct la spitalul 9 cu ei.”

        Vadim avea magnet puternic la asemenea specimene. Ar fi putut sa ii ia cu el, facea un mare bine pentru tara.

        Ce vremuri traim……

    • Pacat ca nu ati fost la vot. Pacat ca nu l-ati votat pe Vadim … .
      Fara emotii; era doar matematica .
      Trebuia sa iasa Vadim in 2000 .

      • Sa stiti că am avut uneori discuţia asta cu neamuri de-ale mele, care chiar l-au votat. Intr-un fel, poate că eşecul lui Vadim ca presedinte ar fi actionat ca un vaccin asupra societătii, dar cine poate să ştie….

      • @ roland,
        in timpul campaniei electorale, un coleg imi zice serios: o sa votez cu Vadim.
        – Esti nebun? sar eu ca ars.
        – Tocmai asta e: pina acum am avut presedinti „cu scoala”, sa incercam si cu un nebun.

        • Dupa 6 luni cu Vadim UE ar fi declansat anumite mecanisme si proceduri, ce grabeau un anumit metabolism „bolnav” al societatii din Ro. Basca, anumite „sanctiuni economice”, ba chiar embargouri.In 2001 am fi avut alegeri anticipate, iar Iliescu era deja istorie. Pacat, am rata sansa, deoarece am votat sentimental, nu rational … . E reteta; asa a esuat si Codreanu, … asa a disparut si Sima, asta ii astepta si pe greci acum 2-3 ani, asta s-a intamplat cu Rusia lui Putin.Nu l-am simpatizat e Vadim, dar l-am votat, sperand ca toti o vor face si va dispare definitiv in negura istoriei . Nu a fost sa fie asa.
          Cu mult regret,
          Roland

          • Greu de explicat asta unora care gandesc numai in pasi mici inainte; „macar un pic mai bine” este mai rau decat raul!!
            Diferenta dintre ladim si iliescu este diferenta dintre o infectie locala cu mult puroi -un furuncul, oricat de voluminos- si o infectie generalizata, nelocalizata. Primul poate sa provoace dureri atroce, febra mare, blocarea temporara a zonei unde este localizat, dar de multe ori, dupa ce-si atinge apogeul se autoizleaza si chiar se varsa de la sine. Cu putina interventie chirurgicala, atunci cand este intr-un anumit stadiu poate fi eliminat intr-un timp scurt (aproape ca nu mai simti nevoia de anestezie) iar intr-o zi doua rana se inchide astfel ca dupa un timp ramane doar o cicatrice, una care sa ne aduca, totusi, aminte de acel buboi si sa nu-l mai lasam sa coaca, ci sa-l tratam de la prime semne.
            Cu o infectie nelocalizata nu stii niciodata cand (daca) vei fi vreodata vindecat total. Putem observa ca infectia iliescu inca lucreaza, produce mutatii, rezista la vaccinuri, se adapteaza… tine statul semi-captiv.
            Si dupa parerea mea a fost o idee gresita votul proiliescu si extrem de gresita sustinerea lui pe fata de catre personalitati cu influenta in opinia publica. Macar sa fi tacut!
            Eu unul, marturisec ca, la fel ca cei de mai sus, nu am votat deloc. Chiar n-am avut taria sa votez impotriva lui iliescu si pentru Vadim. Nu stiu daca rezistam psihic :).

  2. Nu cred ca este vreo sansa ca PSD sa devina un partid frecventabil. Iata dovada:

    hotnews.ro/stiri-radio_tv-21620719-liviu-dragnea-auzit-zvonuri-multinationalele-indemnat-angajatii-protesteze-astept-informatii-tutuianu.htm

    Pestele de la cap se impute … si se curata incepand de la coada.

    • Corect, subscriu: PSD nu poate fi „banuit” de dorinta de reformare si/sau de schimbare. Chiar si tinerii crescuti de „patriarhii” PSD sunt inoculati cu ciocoism politic si cu „patriotism” gaunos. Declaratia tov. Dragnea, la care faceti referire este doar un exemplu din multele ce se pot da.

      „Lupu-si schimba parul, dar naravul – ba!” zic romanii. Iar atunci cand lupul ajunge paznic la oi, e greu de crezut ca oilor le va merge mai bine.

      Tov. Melescanu canta serenade, la harpa, Rusiei, iar Rusia-i raspunde cu acorduri dulci de flaut. Ne „normalizam” si „pragmatizam” relatiile, cica… In spiritul pragmatismului, astept, cat mai curand, demersurile diplomatice ale domnului Melescanu in vederea recuperarii tezaurului Romaniei de la rusi.
      Conform declaratiilor domnului Tomac, tov. Tariceanu face poteca la ambasada Rusiei, probabil tot in spiritul „normalizarii” relatiilor.

      Doar pentru cine nu vrea sa vada realitatea, actuala guvernare priveste catre Vest. Pentru toti ceilalti este evident: PSD priveste, cu mandrie tovaraseasca si speranta, catre Est.

      • Din cate stiu eu, MAE nu este singura institutie cu atributii de politica externa si as zice chiar ca nu are cele mai importante atributii in aceasta probleme. As dori sa vad o interventie a presedintelui Iohannis pe aceasta tema, eventual poate il cheama putin la ordine pe acest nefericit ministru de externe, cu ce mandat s-a dus el la Ambasada Federatiei Ruse si ce a discutat acolo. De numele lui Mele se leaga o poveste foarte urata pe care eu, sper ca nu numai eu, as vrea sa o vad clarificata: cum a putut strange in calitate de sef al SIE numarul enorm de semnaturi pentru candidatura la alegerile pentru functia de presedinte. Si a propos de asta, Comisia Electorala Permanenta mi se pare foarte dubioasa, avand in vedere fapte grave pe care le trece cu vederea.

  3. Cand structurile adevarului sunt plasate pe nisipuri miscatoare, nu trebuie mare efort pentru a ajunge sa crezi in propriile iluzii.
    Cand oamenii sunt in stare de orice pentru a-si face credibile minciunile, asta da, inseamna o problema. O comunitate nu poate #rezista pe nisipuri miscatoare.

    ps: chiar credeti ca un partid este rezonabil doar daca il comparati cu un altul nerezonabil?

    • Nu stiu ce să zic, am folosit termenul „rezonabil” mai mult in sensul de actiune bazată pe logică şi pe realitate. Ca un fel de opoziţie clinic bolnav/clinic sănatos. Eu zic că acţiunile lui Năstase sunt perfect raţionale şi corenspund unor stimuli din lumea reală. ( bine, putem argumenta despre setea lui de putere… bolnăvicioasă, dar e altă poveste). Ceea ce se întâmplă acum în PSD, dimpotrivă, a depăşit limita patologicului. Un consult de specialitate ar face minuni…. Oamenii ăştia pur si simplu nu pot răspunde adecvat la stimulii din lumea înconjurătoare. O să vedeţi, vor găsi tot ce au spus, şi multinaţionale care isi trimit oamenii la proteste, si binoame, si trinoame, şi pe Soroş, si pe ucigaşul lui Kennedy…. Doar că îi vor găsi tot în lumea lor virtuală, ne vor arăta, precum Vadim, dosarul de urmărit şi vor spune că e dosarul de informator. Problema e că ei însisi sunt convinşi de asta, si asta ii face convingători….

      • E clar ca atunci cand vrei sa califici o organizatie, trebuie sa iei in consideratie si ce spune ea despre sine insasi -statut, declaratii, apeluri- si ce spun altii despre ea – audituri externe, reclamatii.
        Dar, pentru a nu cadea victima a tot felul de guralivi frenetici, un crteriu de apreciere obiectiv te obliga sa casti ochii si sa vezi ce face organizatia.
        O iubesc pe Mona nu pentru ca ea viseaza ca e o diva, nici pentru ca soacra zice ca a invatat bine la scoala; o iubesc pentru ca e si tatoasa si laptoasa si de vreme acasa.
        Desigur, Mona e un personaj imaginar. Asta nu inseamna ca nu ar exista, sau ca nu am avea dreptul sa visam la ea.

  4. La tara , cand o vaca e bolnava si nimeni nu stie ce are se pune spanz , o planta otravitoare care se pune cataplasma peste o zgarietura provocata si cica ” aduna raul ” , exista si o explicatie semi-stiintifica , dar unde vreu sa ajung : intodeauna am vazut prm si apoi patridul ala a lui dan diaconescu ca spanzul vietii politice , aduna toti dezaxatii si trata organismul ca intreg , acum nu mai exista si tot corpul politic e febril il ia cu ameteli si frisoane si nu stie de unde! Poate e vremea pentru o operatie mai radicala? o modificare de constitutie , ceva.

  5. Nu ma fascineaza raul, dimpotriva. Insa mereu mi-am spus ca daca toti cei care se straduie (uneori cu efort) sa construiasca masinarii (financiare) pentru a face rau, s-ar pune deodata sa isi cheltuie energia invers, va dati seama unde am ajunge?

      • Da, domnule victor L, in masura in care m-am nascut intr-o Utopie (defapt Distopie), care nu se mai termina.

        Pe de alta parte, in lumea mea ideala (deci utopica) un Patapievici ar fi si acum presedintele ICR, si nu ar fi scuipat pe strada, iar Vadim (ca tot s-a pomenit de personaj) ar fi insignifiant sau nu ar fi deloc…

        Vorbesc de Patapievici pentru ca am citit recent ca l-ar fi prins nu stiu ce scriitor ca ar fi plagiat. Va dati seama cat s-a straduit respectivul sa caute surse numai ca sa gaseasca „ceva” pentru a-l infiera? Sunt, oricum, convins ca e gratuita atat acuzatia (demonstrata negru pe alb de autor), cat si „cautarea” cu pricina. Daca se punea sa faca un studiu stiintific pe carticica respectiva castigam si noi. Asa e doar munca in zadar, in folosul raului gratuit…

        • domnule @ d.muntean,
          tocmai ce spuneti „am citit recent ca l-ar fi prins nu stiu ce scriitor ca ar fi plagiat” ar trebui sa va indemne sa lasati Utopiile.
          Vadim nu putea sa lipseasca (si nu lipseste nici in alte zari de farmec pline :P ).

  6. Ce propaganda ieftina. Nu, Romania are nevoie de PSD asa cum un organism are nevoie de o tumoare canceroasa. Si PSD rezonabil?!? N-a fost niciodata, sa nu uitam de unde se trage.Din PCR.

      • Pai ce altceva este? Daca incercati sa strecurati ideea cu PSD = rezonabil, ca ar fi bine sa-si ‘revina’ si cum Romania are ‘nevoie’ de PSD.

        Nu.

        PSD = Ciuma Rosie.

        • Pai eu zic sa mai cititi o dată. Nu cred ca am zis că România are nevoie de PSD, dar are nevoie macar să fie condusă de niste oameni sănătosi la cap. Adică de aripa sănătos-clinică din PSD, că momentan aşa a iesit. Eu am votat cu alţii. dar măcar atat pot să am pretenţia de la ei. Ceea ce spuneam e că si ei, primarii ăia micii din PSD au nevoie de cineva sănătos la cap, că ei s-au inscris in PSD pentru banii de proiecte, si cu ăştia nu au nici o garanţie…

  7. Imi pare tare rau sa o spun, dar nu numai PSD, dar Romania in intregul ei, nu are nici o scapare in cadrul sistemului politic ( constitutional ) conceput de FSN si perfectionat ca mod de functionare de toate partidele post decembriste, interesate, fara exceptie, ( in intregul lor, nu vorbesc de unele personalitati deosebite, gen Corneliu Coposu sau de numerosi oameni cultivati si de bunacredinta ) nu mai si numai de ” resurse” si sufocate de fostii securisti si nomenclaturisti si odraslele lor. Nu exista o altfel de solutie pentru Romania, azi cind Uniunea Europeana se zguduie , Iiar USA este preocuata de problemele ei interne si de inamicii grei ca Rusia si China.
    Sa nu ne mai ascundem dupa degete si sa avem curajul sa o spunem . Numai un regim autoritar gen Ataturk sau Pinochet mai poate readuce Romania pe drumul corect, cu riscul de a a fi temporar exclusi din lumea buna demcrata, dar care ne va aplauda in secret.
    Fortarea acum a alegerilor anticipate nu este o solutie, fiindca presedintele Iohannis nu are cu cine guverna tara dintre toaa partidele politice actuale. Nu avem in tara fortele politice din Ungaria, Slovacia sau Polonia si nci poporul roman , nu are singe in…. vene, de natura celui pe care il au Polonezii sau Ungurii.

    • Prin ’92 sau asa ceva am trimis la „Dilema” proaspăt apărută o scrisoare care se încheia apoteotic cu „eu prefer ghilotina!” . Din păcate societatea a luat-o pe drumul întortocheat, aşa că probabil că acum e prea târziu. Efectele unui nou „punct 8 de la Timişoara” ar fi probabil destul de limitate, pentru că între timp s-a cam produs „schimbarea de gardă”. Pe de altă parte regimul autoritar ar avea o problemă, pentru că nu poţi fi sigur niciodată de integritatea morală şi de capacitatea intelectuală a „dictatorului” de a lua deciziile juste.

      • Punctul 8 a avut la vremea respectiva drept contraargument: nu poti condamna pe cineva pentru convingerile politice (vezi doamne ei nu facusera acest lucru cu frenezie timp de 45 de ani) – sustinut cu inocenta si de unii intelectuali mai subtiri.

        Transpus in zilele noastre, punctul 8.1 ar putea fi:
        -ai dosar penal, stai pe bara, pana la clarificarea situatiei; (nu se sfarseste pamantul daca pentru un timp nu esti primit in politica de la varf, dara ai ocazia sa te dezvinovatesti fara suspiciuni)
        -ai avut condamnare penala, nu mai veni sa faci legi si sa dai lectii, este imoral, pateaza blazonul parlamentului.
        Prezumtia de nevinovatie se aplica pentru a nu intra in puscarie nevinovat, dar nu trebuie invocata pentru a intra in parlament si a fi implicat in producerea de legi care (eventual) te-ar putea dez-penaliza.
        Inainte de toate, accederea acestor condamnati penal sau urmariti penal in organismele care fac legile este un conflict de interese.
        Acum, in cazul particular cu OUG 13 a fost aproape evident, dar actiunea este permanenta, microscopica.

        • 1. Nu poti sa impui libertatea, nici democratia prin forta, sau prin dictatura.

          2. Problema este ca cei care fac legile ar trebui sa-si taie craca de sub picioare. Cred ca nu sunt chiar atat de tampiti. Cum ar putea Dragnea, Tariceanu, Codrin Stefanescu, Nicolicea, Tutuianu, si altii de aceeasi teapa, sa dea asemenea legi?

          3. Cred ca intrebarea pe care ar trebui sa ne-o punem este: „cum naiba se face ca ne punem in frunte numai hoti, incompetenti si prosti?”.

          PS: ca sa nu mai postez in alta parte, nici eu nu am fost la votul cu Ilici si cu Vadimache, pentru ca mi s-ar fi uscat mana cu care votam si dupa aia nu m-as mai fi putut uita in oglinda cand ma rad dimineata.

          • 1 si 2 se cam bat cap in cap; cred ca ati observat si dumneavoastra. Cum ar zice Grivei, ne invartim in jurul cozii.
            Nu putem astepta indreptarea de la poilticieni, fara sa fie zgaltatiti cumva.
            Cand legile sunt facute de infractori astfel incat ei sa fie exonerati, asta nu mai este democratie, este dictatura infractorilor, deci nu se pune problema ca eliminarea acestor infractori trebuie facuta in mod democratic, (tot de catre ei?).
            Democratia nu s-a instaurat nicaieri fara ca aceia care detineau puterea in mod discretionar sa fie fortati sa cedeze.
            Presiunea pusa de strada are efect. Nu trebuie neaparat sa fie strict in litera constitutiei, (constitutie facuta de parlamentari cu gandul la ei insisi in primul rand).

            Faptul ca dintr-un exces de zel al aplicarii unor criterii gen punctul 8 ar fi exclusi niste oameni cinstiti din lotul legiuitor, nu seamana nici pe departe cu incarcerarea/executarea unor nevinovati, dimpotriva este o masura de protectie pe care ei, cei curati, in primul rand ar trebui sa o inteleaga.
            Nu este acelasi lucru ca prezumtia de nevinovatie. Este o invocare abuziva.

            Daca dintr-o filtrare prea permisiva ai contaminat un rezervor cu apa de baut cu un virus letal, decontaminarea este aproape imposibila. Ar fi fost de preferat sa fi aruncat apa despre care ai banuieli decat sa o aduci in rezervor cu gandul ca ar fi pacat de atata apa risipita.

            Am observat schimbarea incrancenarii la d-l grindeanu:
            „Am urmarit toate protestele, si cand au fost zeci de mii de oameni in fata Guvernului, si acum, cand nivelul s-a mai redus. Le respect, apreciez faptul ca au fost proteste desfasurate in ordine, apreciez creativitatea de care au dat dovada concetatenii nostri. Am inteles mesajele pe care le-au transmis, de aceea am luat decizia de a abroga OUG 14.Chiar daca la un anumit moment iei o decizie care poate fi discutabila, in momentul in care in societate apar manifestari, proteste, chestiuni pe care noi le-am avut in tara, inseamna ca decizia ta nu a fost corecta, iar acea decizie trebuie sa o retragi, iar acest lucru l-am facut” … , bla bla. Nu i-a fost usor, saracu, dar nici n-a fost usor sa se ajunga aici.
            Un politician strans cu usa in acest mod, nu va indrazni sa spuna in mod clar, fara echivoc, ca este de acord cu legi care favorizeaza furtul.
            Parlamentul este cel care trebuie sa devina tinta protestelor iar tema ar fi schimbarea legii electorale – cateva maruntisuri in privinta criteriilor morale de calificare ca ales al poporului, criterii de reprezentativitate samd.
            Ar urma sa apara un parlament cu mai multi debutanti aiuriti care fac chestii nestandard sub priviile dispretuitoare ale veteranilor din toate culorile, dar nici asta nu ar fi cel mai rau.
            Cel mai rau este un parlament care se reproduce pe sine insusi la nesfarsit, manipuland democratic, poporul.

      • Asa este, „…regimul autoritar ar avea o problemă, pentru că nu poţi fi sigur niciodată de integritatea morală şi de capacitatea intelectuală a “dictatorului” de a lua deciziile juste „.
        Istoria moderna a aratat ca numai ” sefii ” unor regimuri autoritare de dreapta au fost capabili sa parasessca scena de buna voie ( Pinochet ) sau sa-si pregateasca o succesiune democratica ( Franco ) , dupa ce au pus in ordine trebuirle tarii. problema este ca
        ” dreapta traditionala ” este astazi emasculata, prizoniera propriei inaginin despre „political correctness” si secatuita de dinamism. Sa vedem….

    • Deci nu e o gluma!
      Chiar vreti, vorba aia, „o dictatura ca-n Rusia, mai putin betia”.
      Vorbiti de UE si SUA, dar si de dictaturi luminate. In Romania? nu a ajuns dictatura cirpaciului?
      Iliescu vorbea chiar despre o democratie originala.
      :P

  8. PSD este cel mai puternic partid romanesc pentru ca seamana cu majoritatea electoratului.
    Cioran spunea ca, pentru a conduce, liderii (politici) trebuie sa cunoasca viciile poporului, si sa le practice inzecit…E cazul cu PSD, doar cu ei. El dadea exemplu papii, care, atata timp cat aveau neveste, amante si isi asasinau rivalii ale caror averi si le insuseau fara sa dea socoteala cuiva, erau respectati, temuti si onorati de plebe. Imediat cum Vaticanul s-a „moralizat”, desprinzandu-se de preocuparile vulgului, si-a pierdut si puterea efectiva, si influenta si adeptii!
    PRM a disparut pentru ca romanii erau, si inca sunt, mai mult cinici decat ideologi, ca toti cei fara alta perspectiva decat tunul imediat. Or, din acest pdv, singurii care le corespund sunt liderii PSD, motiv pentru care cred ca aceasta gasca de incompetenti corupatori va continua sa domine politica romaneasca, pana cand romanii isi vor schimba mentalitatea…Cat va dura?
    Daca totul continua ca pana acum, mult si bine…DAR daca intervine vreo catastrofa, un cutremur devastator de ex, PSD va disparea in cateva zile.

  9. Nu stiam eu de ce m-am inversunat asa mult zilele astea si am scris undeva ca PSD ar trebui scos in afara legii, dar citind acest articol am inteles mai exact de ce simt astfel; si cu PRM spuneam la fel, adica in afara legii . Desigur cu PSD e mai complicat sa cred asta dar cat un lider de opinie plimbat prin tv-uri este un Codrin Stefanescu, cred ca am dreptate :)

  10. Lucrurile sunt mult mai simple decât încercam noi sa le… complicam.
    1. PRM nu era altceva decât aripa nationalist-sovina a PSD. Asa cum PNL este aripa liberala.
    2. Discursul propagandistic bolsevic (la asta nu-i bate nimeni) al PSD se adapteaza : cu cât oamenii sunyt mai destupati, cu atât propaganda e mai radicala.
    3. Pe vremea lui Bombo, DNA nu exista (PNA era o gluma), iar SRI le era supus în totalitate.
    Acum lupta s-a ascutit. „Baietii” au nevoie de mult mai multa energie pentru a contracara dusmanul numit „binom”
    Apropo, nu vi se pare ca binomul mentalitate-propaganda e infinit mai periculos ?

  11. Din păcate e un trend pe continentul nostru: extremele politice se apropie, se aseamană tot mai mult. „Au nom du peupe /Front national” se întîlneşte în multe locuri, în multe limbi. Mişcarea „identitară” (ministerul culturii şi Identităţii naţionale) a găsit majorităţi care au dus la cîrmă la Varşovia, Budapestea, Bratislava o castă politico- administrativă cu înclinaţii totalitare. Jargonul lor seamană mult cu cea ce e amuzant expus de autor. Atacul suveraniştilor-naţionalişti/ Vişegrad se îndreaptă azi către UE /Bruessel. Se taie creanga pe care stau statele naţionale alimentate de UE prin subvenţii nerambursabile. Virusul naţionalist a infectat pînă şi „ 84 academicieni” ingrijoraţi de „ţărişoara”. Vocabularul acestor budgetari documentează 2017 acuzaţia de faţă a autorului: extermele se amestecă, se unesc şi nasc un monstru rece: statul naţional UNITAR centralizat (contrar cu Declaraţia de la Alba Iulia 1919… ce se va sărbători la centenar?… 50 de ani de dictatura autohtona 1939 – 1989..??..).
    Statul, budgetul devine prada PSDiştilor. Se semnalează la stînga şi se virează spre dreapta. Nimic nou. Mai sunt întrebări?

    …..”….. fie PSD se va transforma în noul PRM, aşa cum pare acum, fie va reuşi să îşi izoleze „boala” şi îşi va reveni. Cred că au nevoie de scenariul doi ca de aer; cum baza partidului e formată din oameni care au intrat pentru accces la „resurse” mi se pare evident că o încercare de guvernare în formula paranoică va avea viaţă scurtă. Şi nu din cauza protestelor, ci pur şi simplu pentru că la un moment dat se vor termina banii… „…..

    Da, banii. Se vor termina prea repede (dilema socialiştilor e terminarea banilor de la donatori… Premierul M.Tatcher …. nu mai curge, nu mai pică..) nu numai la Atena.

    Bucureştiul 2017 imită azi metodele greceşti (pensiile speciale, fără contribuţii adecvate) care au dus la un rezultat bine vizibil, de mult timp. De plătit vor plăti tinerii români, viitoarea generaţie. O problemă pentru PSDişti?

    • „Bucureştiul 2017 imită azi metodele greceşti (pensiile speciale, fără contribuţii adecvate) care au dus la un rezultat bine vizibil, de mult timp. De plătit vor plăti tinerii români, viitoarea generaţie. O problemă pentru PSDişti?”
      E o problemă pentru „micii PSD-isti de provincie”, pentru că n-o să mai fie bani de terenuri de fotbai in pantă, pârtii de schi la şes etc, adică exact banii pentru care au intrat in PSD. Din păcate, deocamdată ne putem încă îndatora…. :)

  12. „Creierul uman are nişte mecanisme … să compenseze evidenta lipsă de logică a faptelor.”

    Neuro știința socială afirmă că prin mecanismul de reconsolidare a memoriei, creierul crează „explicații” pentru comportamentul acesta, pur și simplu rescriind aceste „explicații” în memorie. Mai mult, dacă creierul activează o stare de protecție, părțile mai primitive din creier interferează cu gândirea rațională și sistemul limbic oprește activitatea memoriei de lucru determinând o îngustare a orizontului de gândire. Indiferent de logica faptelor sau a ideilor expuse, creierul întâmpină mari probleme în procesarea lor când aceste mecanisme de protecție sunt active deoarece la nivel neuronal creierul vede acestea ca pe amenințări funcționând în această stare de protecție, chiar dacă aceste amenințări vin din partea unor opinii sau fapte ce în alte condiții ar fi utile sau logice. Această raționalizare inversă va alimenta constant confuzia individului atât timp cât creierul va continua să creeze justificări și „explicații” pentru comportamentul nostru irațional. Tot acest complex comportament aproape schizofrenic este rezultatul unui imens sistem cu distribuție paralelă din creierul nostru.
    Emisfera stângă, comparabilă cu un „serial processor” și a cărei activitate este axată pe trecut și viitor, este în mare măsură responsabilă de crearea unui sistem de credințe coerent pentru a menține un sens de continuitate în viață iar când noi experiențe nu se integrează în sistemul actual sunt pur și simplu negate. Emisfera dreaptă, comparabilă cu un „parallel processor” și activitate axată pe prezent, are rolul de a compensa această activitate de conservare punând la îndoială status quo-ul. Dacă în mod normal emisfera dreaptă forțează o revizuire a viziunii noastre când anomaliile discordante devin prea grosolane, niște convingeri prea puternice fac ca emisfera dreaptă să nu poată trece peste propria negare.

    ”După dispariţia lui Vadim, aproape toţi oştenii acestuia s-au refugiat în PSD”

    Orice individ are nevoie de validare socială. Politica înseamnă în mare parte matematica voturilor iar foștii PRMiști au găsit în PSD singura soluție pentru a găsi această validare la schimb cu un număr considerabil de voturi. Iar virusul nebuniei paranoice conspiraționiste s-a răspândit ușor pentru că a adus voturi.

    C-tin Rădulescu Motru afirma în cartea sa Psihologia poporului român, scrisă la sfârșitul perioadei interbelice, că poporului român îi lipsește spiritul burghez. Cei 45 de ani de comunism au distrus aproape total ceea ce mai rămăsese din el. Oricât ne-am dori, dreapta nu va reuși să adune voturi prea curând în România din cauza acestui lucru.

    Un Partid al Științei Social Democratice cu lideri politici la conducerea ministerelor însă cu echipă tehnocrată în spate ar putea oferi oportunități de dezvoltare marii mase de oameni ce se zbat pentru a supraviețui în această țară. Dar aceasta este o Utopie.

    • multumesc pentru „valoarea adaugata” . Nu mă pricep la psihologie sau la psihiatrie, decât ca orice om cu un oarecare grad de instruire, am scris acest articol doar pentru că mi s-a părut că oferă o cheie validă pentru comportamentul unor personaje care au ajuns in prim plan, pe care n-am văzut-o scrisă de alţii ( si pentru că deocamdată n-ar mai citi nimeni articole de IT :) )

  13. Păi nu-i bai, că ne lămurim cu experimentul donnalldo.
    Că și aici e mare discuție cu rudele și pretinii.
    Unii, cum e Nașul, zic că e mare Creștin, carevasăzică.
    All riiiighhhttt!!!!……..
    Să te ții acum binecuvântări.
    vadim e nimic.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Mihai Badici
Mihai Badici
Absolvent al Facultății de Electronică si Telecomunicații București ( 1991) Administrator de sistem cu peste zece ani de experiență cu specializari in sisteme de stocare si securitatea datelor. De asemenea a absolvit in 1996 Facultatea de Litere la Universitatea Bucuresti. In prezent, consultant IT independent, colaboreaza pe mai multe proiecte legate de infrastructura de date.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro