joi, martie 28, 2024

Câteva observații cu privire la referendumul britanic

Rezultatele referendumului
Regatul Unit: ieșire: 52 %; rămânere: 48%
Anglia: ieșire: 54%; rămânere: 45%
Scoția: ieșire: 38%; rămânere: 62%
Țara Galilor: ieșire: 52%; rămânere: 48%
Irlanda de Nord: ieșire: 45%; rămânere: 55%
Grad de participare la referendum: 72%

Decizia Regatului Unit de a părăsi Uniunea Europeană este regretabilă și neașteptată. Rezultatul Brexit-ului a stârnit și va stârni în continuare numeroase pasiuni, disensiuni, ipoteze, scenarii. Nu cred că aceasta este calea cea mai bună pentru Regatul Unit, dar nu am o viziune fatalistă asupra situației. Câștigătorii, cei din tabăra „leave” (ieșire), nu au un proiect politic pe care să îl pună în aplicare (cum s-a întâmplat după alegerile anterioare), nu știu care sunt riscurile economice ale acestui rezultat și nu pot anticipa implicațiile istorice ori impactul social pe care îl presupune o asemenea ruptură. Singurul lucru sigur este că nimic nu este sigur.
Orașele industriale, partea de nord a Angliei, zone extinse din West Country, Midlands și persoanele peste 50 de ani au votat masiv pentru ieșirea din UE, în timp ce orașele mai bogate ale Angliei (Londra, 40% ieșire; 60% rămânere) și populația între 18-50 de ani au votat masiv pentru a rămâne în UE.

1. Liderul de facto al taberei „exit” și, totodată, personajul politic care iese cel mai câștigat din această afacere este Boris Johnson, nu Nigel Farage, cum s-ar putea crede la prima vedere. Ar fi o greșeală să credem că 52% dintre cei care au votat rezonează cu ideile extremiste și rasiste ale lui Farage. Argumentele taberei „pro-ieșire” au fost legate de: (1) suveranitate („deficit democratic”) și noile reglementări venite de la Bruxelles; (2) faptul că Regatul Unit contribuie mai mult la bugetul UE decât primește; (3) imigrația necontrolată. Boris Johnson, un om pe care nu-l putem suspecta de ignoranță (este absolvent de „studii clasice” al Universității din Oxford și a publicat câteva lucrări de istorie importante, între care și bestseller-ul The Churchill Factor), a dat dovadă de cavalerism în declarația de ieri, în care își felicita îndelung adversarul (pe David Cameron, premierul care a anunțat că va demisiona peste cateva luni) pentru contribuția pozitivă pe care a avut-o la cârma țării în timpul mandatelor sale. Totuși, Johnson rămâne un personaj foarte controversat, sculptând demult la propria-i statuie. Cele mai multe măsuri menite să-l facă popular datează din timpul celui de-al doilea mandat de primar al Londrei (2012-2016), când s-a reinventat ca lider conservator anti-establishment. Victoria obținută recent la referendum i-a deschis lui Johnson un culoar politic larg care probabil va duce la 10 Downing Street.

2. Brexit-ul rezolvă foarte puține lucruri, dar complică viitorul UE și al Regatului Unit, fiindcă introduce în ecuația europeană multe necunoscute. Ziua rezultatelor referendumului a fost una tristă pentru liderii celor 27 state din Uniunea Europeană, care începe să-și arate slăbiciunile, eroziunea. Brexit-ul cu siguranță nu va crea noi locuri de muncă în Marea Britanie și nu va îmbunătăți relațiile diplomatice și economice cu celelalte țări membre ale UE. De fapt, lira și FTSE au atins un minim istoric („the biggest drop in history to a level from 30 years ago”), cei cu venituri mici fiind puternic afectați pe termen scurt și mediu. Se preconizează atât o recesiune de scurtă durată, cât și o oarecare stagnare și relaxare pe piața imobiliară (foarte mult așteptată de cei care doresc să achiziționeze o locuință în Regatul Unit).

3. Viitorul Regatului Unit. Când va ieși efectiv acest stat din UE? Care va fi noua relație cu UE și ce atitudine va adopta UE în relația cu fostul membru și celelalte state membre? Va rămâne engleza între limbile oficiale ale UE? Surprinzător, premierul sugerează că Regatul Unit nu trebuie să facă apel imediat la articolul 50 din Tratatul de la Lisabona (deși acest lucru trebuie să se întâmple în următoarele 3 luni), în virtutea căruia UE trebuie să fie notificată cu privire la intenția britanicilor de a ieși din Uniune. Odată trimisă notificarea, se declanșează un proces de negocieri întins pe doi ani, între o echipă desemnată de guvernul britanic aflat acum la putere și o echipă de la Bruxelles formată din membri ai Comisiei Europene. Regatul Unit va intra în negocieri cu mai puține atuuri și se prea poate ca acordul final să nu satisfacă guvernul de la Londra. În această situație se poate ajunge la un „mixed arrangement” care implică ratificări suplimentare adoptate de fiecare parlament național din statele UE, o majoritate în Parlamentul European și în rândul liderilor statelor europene. Conform art. 50 mai sus pomenit, până la încheierea negocierilor, Regatul Unit rămâne membru deplin al UE. După acest certificat de divorț, regulile și tratatele UE nu se mai aplică în Regatul Unit (cu excepția în care Consiliul Europei stabilește împreună cu Regatul Unit o prelungire a perioadei de negocieri), dar va fi nevoie de timp suplimentar pentru înlocuirea legislației europene care a fost în vigoare și stabilirea detaliilor cu privire la noua relație între UE și fostul său membru (de ex. libera circulație a persoanelor, piața europeană unică etc.).

4. Întrebări pentru România. Vom avea nevoie de viză pentru a călători și locui în Regatul Unit? Se vor mări taxele pentru studenți? Vom avea nevoie de permis de lucru („yellow/blue card”) pentru a avea dreptul legal de a munci în Regatul Unit, ca înainte de 2014? Viitorul este incert. Răspunsul la aceste întrebări depinde de aranjamentul pe care îl va avea Regatul Unit cu UE la sfârșitul celor 2 ani de negocieri, dar este puțin probabil ca românii, în calitate de membri ai UE, să aibă nevoie de vize și premise de lucru, pentru simplul fapt că perioada de 7 ani de restricții pe piața muncii pentru România și Bulgaria a fost negociată și stabilită înainte de 2007, iar din 2014, chiar dacă nu este în Schengen, România se bucură de aceleași privilegii pe piața muncii în Regatul Unit ca Italia, Austria sau Spania. În schimb, tot în funcție de aceste negocieri, s-ar putea ca peste 2 ani să existe o majorare a taxelor de școlarizare pentru studenții europeni din Regatul Unit (care momentan plătesc aceleași taxe ca britanicii), restricții suplimentare pentru împrumuturile studențești oferite de guvern, burse și granturi de cercetare mai puține, etc. E de amintit faptul că Regatul Unit a plătit contribuțiile la bugetul UE până în 2020 și se presupune că proiectele și granturile europene deja agreate vor rămâne valabile până în 2020.

5. Scoția. Dat fiind că Scoția a votat covârșitor în favoarea rămânerii în Uniunea Europeană (au și ei regretele lor), iar Anglia a votat ieșirea, acest Brexit deschide calea pentru un nou referendum de independență în Scoția (vezi Section 30 of the Scotland Act 1998). Liderul SNP, Nicola Sturgeon, a spus răspicat acest lucru, afirmând că intenționează să exploreze toate opțiunile pentru a pune în aplicare dorințele scoțienilor de a rămâne în UE: „a second referendum must be on the table, and it is on the table”. Scoția va începe să pregătească legislația pentru susținerea referendumului de independență în următorii doi ani.

6. Acest referendum reprezintă o lecție de democrație pentru România. Ca români care am fost obișnuiți doar de vreo 2 decenii să respirăm aerul proaspăt al democrației (cum spunea C. Coposu) înțelegem destul de greu cum funcționează politica britanică. Etichete de tipul „ignoranți, rasiști, dictatură, prostia maselor” sunt, în opinia mea, nefondate. Eventual, se poate discuta despre legimitatea organizării acestui referendum și despre factorii politici care au dus la hotărârea de a pune poporul să se pronunțe asupra unei probleme atât de complicate. Chiar dacă nu vedem logica prin care apartenența la UE se decide prin referendum, mi-ar fi greu să demonstrez că totul a fost o cacealma. Teza mea nu susține categoric legimititatea referendumului, ci faptul că parlamentul britanic funcționează democratic. Cetățenii britanicii consideră că au hotărât viitorul țării lor. Ei nu cred că au făcut jocul politic meschin de scurtă durată al unor grupuri de interese. Chiar dacă aceste jocuri vor exista inevitabil, faptul că Parlamentul înțelege a priori suveranitatea poporului întărește un adevăr incontestabil: sentimentul general al britanicilor este că soarta țării stă în mâinile lor. De aceea s-au prezentat la urne peste 72% dintre cetățenii cu drept de vot, adică peste 33.000.000. În contrast, referendumul din 2009 din România (când populația a decis restrângerea numărului de parlamentari la 300) nu a fost niciodată respectat, iar Parlamentul României s-a obișnuit să își acorde beneficii nemeritate și să blocheze anchetele justiției, funcționând uneori ca un stat în stat împotriva dorințelor cetățenilor de rând.

În ce privește referendumul britanic, nu există suspiciuni de fraudare de nicio parte, nu au fost raportate incidente sau nereguli cu privire la organizarea scrutinului, nu există plângeri penale, deși s-a putut vota și prin poștă. Ați avea curajul să vă trimiteți votul prin poștă în România? Românii care sunt cetățeni britanici au putut vota fără să stea la coadă. Nu s-a stat la coadă nici la secțiile de votare din Gibraltar și nimeni nu a sugerat vreun moment că acele voturi ar fi mai puțin valide.

Pe de altă parte, modul în care presa centrală din România a abordat subiectul Brexit este lăutăresc, cum ar zice Noica. Ce-i drept, nici nu avem mulți experți în materie de politică externă în afară deV. Naumescu, T. Baconschi, A. Goșu, B. Aurescu și ceilalți. Puținele contribuții excelente pe subiect scrise de R. Orășanu, V. Mixich, etc, reprezintă mai degrabă excepția, nu regula. În afara unor paragrafe copiate din presa străină și a câtorva articole superficiale despre implicațiile acestui referendum (ca să nu pomenim articolele care citau părerile lui David Beckham cu privire la Brexit), presa din România nu a acordat atenția cuvenită acestui moment de importanță istorică, decât după rezultat.

7. Pe plan politic, România nu a avut niciodată o relație foarte apropiată cu Regatul Unit. Încă din 1940 Churchill spunea „I had never felt that our relations with Romania and Bulgaria in the past called for any special sacrifice from us”. Deși un susținător al „Statelor Unite ale Europei” – o idee îmbrățișată de mulți intelectuali – Churchill a fost acuzat că a „vândut” România lui Stalin în Octombrie 1944 și apoi la Yalta în 1945. Mihaela Sitariu (2013) a demonstrat că nici sub comuniști nu am fost în cele mai bune relații cu Marea Britanie, disidenții și intelectualii români preferând Franța. Dar România a fost mereu atentă să trimită cei mai capabili diplomați în Regatul Unit și SUA. Este limpede că relațiile bilaterale româno-britanice s-au dezvoltat foarte mult din punct de vedere economic după 1990, mai ales în timpul mandatului ambasadorului Jinga. România rămâne un aliat strategic important pentru Regatul Unit pe flancul Europei de est dată fiind situația incertă din Ucraina și Crimeea. În tot cazul, e greu de calculat cum se vor schimba relațiile între România și Regatul Unit, atât din punct de vedere economic, cât și politic. Imigranții nu se vor mai simți bineveniți în Regatul Unit, dar o întoarcere în masă a românilor acasă este puțin probabilă. Indiferent de măsurile pe care le va lua Comisia Europeană și Parlamentul European pentru a stabiliza relațiile cu statele membre, cert este că discursul anti-Bruxelles se va înteți. Cu toate acestea, în lipsa unor lideri naționaliști precum Corneliu Vadim Tudor, care să poată da glas nemulțumirilor românilor cu privire la UE, un referendum Ro-exit este deocamdată o utopie. Sper, totuși, să nu ne vină vreo idee.

Distribuie acest articol

57 COMENTARII

  1. Totusi referendumul nu e un bun mijloc de a decide chestiuni constitutionale, secesiuni, unificari, aderari internationale etc, pentru ca simplifica chestiunea in joc, rezultatul e vulnerabil la circumstante de moment, toane colective si manipulari, in sfarsit la final produce o puternica animozitate populara interna. Intr-adevar, e important ca oamenii obisnuiti sa aiba sentimentul ca isi tin destinul in mana, dar numai in cazuri exceptionale si tari mai exceptionale, ca insulara Britanie, poate nici in ea (desi e ceva admirabil, epic in curajul britanicilor, mult anti-referendum ca mentalitate de a utiliza atat de expres si de des modul asta de decizie in ultima vreme, curaj sau un pic de haos!), dar numai in cazuri speciale e recomandabil un instrument de genul asta, caci el poate crea mai multe tensiuni si probleme decat rezolva. In Romania e o mare problema cu captura statului, pentru ca la noi omul intelege prin politica a se capatui, toti intra si ies din politica cu ideea asta in cap. Nu cred ca o sa rezolve ceva referendumul din problema asta, in Romania sau in Republica moldova, d epilda, unde castiga resturile comuniste si minoritatile rusofile cu profilul lor socio-economic si propagandistic mai puternic mostenit din URSS, asa si in Romania. E nevoie de alte tipuri de solutii : un referendum in cazurile astea creeaza aparenta de democratie, creeaza o demofilie in sens antic, o democratie anarhica. Se pot sustine referendumuri locale in Romania, abrogative, de tip elvetian, pentru a anula o decizie nepopulara si tampita a unui primar sau consiliu judetean. Dar la nivel national nu e o solutie pentru Romania, cum s-a vazut si cu referendumul ala obligatoriu de demitere a presedintelui.

    • Ne propuneti o dictatura ?

      Cred ca ce se trece cu vederea, prea usor, in valul de incertitudine economica, este faptul ca vedem o democratie functionala … Desi Cameron a fost catalogat drept un politician slab trebuie realizat ca omul totusi a avut in vedere interesele britanicilor … Ceva desigur extrem de greu de digerat pentru democratii noi, cum este sa zicem postcomunismul romanesc, democratii care nu stau atat de bine ca Anglia la capitolul economie si desigur democratiile constitutionale, de genul celei Americane, sau al proiectelor federale de tipul UE.

      Vedem ca exista politicieni mai buni Cameron si mai prosti Nigel Farage, Boris Jhonson. Ideea de a-i pune pe toti in aceeasi oala poate prinde la politica damboviteana unde fiefurile si clanurile locale se cred mostenitorii puterii pe linie familiala.

      • cred ca cultura ta politica, despre Marea Britanie, Romania si intreaga lume, se reduce la comuna Bragadiru si stirile de la tv, n-are rost sa gandim sau sau discutam prea mult

        • Stiti vorba lui Creanga … cand ma uit in jur prind curaj … Adica … locuim in Romania si cum nu sunteti Nicusor Dan, Valentin Naumescu, Gabriel Liiceanu, Paul Goma sau Andrei Plesu cred ca nu aveti motiv sa va impaunati prea tare …

          • cam putine repere, fara suparare! toate neaos-mediatice desigur, numai ce e pe internet, la ziar si la tv, numai ce e la indemana e…belea, bun, tare, adevarat, nu?…hai ca ca asta nu e un dialog, sa o lasam balta.

            • Dumnevoastra ati stabilit parametrii eu doar m-am comformat … O zi frumoasa sa aveti …

  2. Nu cred că se va schimba mare lucru în privinta UE şi a Marii Britanii.
    Nu e mare diferenţa între o Mare Britanie cu statut special în cadrul UE, beneficiară a tot felul de excepţii, şi o Mare Britanie în afara UE, dar membră a Spaţiului Economic European (care presupune libera circulaţie a persoanelor, mărfurilor, serviciilor şi capitalurilor). Ar fi în situaţia Norvegiei.
    Pentru organizarea unui nou referendum pentru independenţă în Scoţia e nevoie şi de acordul guvernului britanic şi al Consiliului Privat al reginei. Nu poate fi organizat unilateral. Dar Cameron a fost suficient de şmecher să organizeze referendumul din 2014, aşa că încă unul ar fi puţin probabil să fie acceptat.

  3. Cel mai articulat prin consistenta abordarii subiectului si calitatea scenariilor posibile si analizei de ansamblu a fost dl Naumescu. A carui nume l-ati omis in text in mod inexplicabil. Apoi ma surprinde ca factorul personal- legatura de rudenie intre David Cameron si Boris J. sunt verisori a fost de asemeni ignorata.Poate ca scenariul Brexitului a fost unul de joc de poker cu U.E pentru a maximiza pozitia si capacitatea de negociere a U.K in cadrul U.E. Obiectiv atins de altfel. Dar Cameron a suprestimat capacitatea politicienilor U.K sa controleze politic criza constient declansata. They will took the effects in their ass. Instabilitate economica,sociala. Exista lideri care vor sa tempereze reactiile razboinice…dar asa cum afirma un comentator daca U.E vrea sa aiba acum la randul ei o pozitie maxima e cazul sa exercite aceiasi tactica ca a britanicilor…s-ar putea ca si in conditii de fermitate parlamentul sa nu ratifieze, un al doilea referendum sa fie declansat iar clasa politica engleza raspunzatoare sa accepte consecintele dezastruoase ale santajului programat.

    Nota editor: autorul a adaugat numele lui V. Naumescu.

  4. David Cameron a câștigat alegerile din 2015 pe seama organizării Brexit-ului. Ăsta da populism, sau spus altfel, o cacealma cât casa. Care până la urmă s-a întors împotriva lui Cameron și care, în acest moment, are imaginea unui lider politic care și-a făcut treaba -cum laudae- dar care va demisiona. Poporul mai numește asta și -a-ți da cu tesla-n cooaie-
    Iar faptul că după vot au căutat pe internet să vadă ce au votat îi transformă din ignoranți în tembeli. Există tembeli și cu un telefon inteligent în mână. Așa că etichetele de „ignoranți” și „prostia maselor” există și în cazul englezilor, după părerea mea.
    Iar dacă nu sunt suspiciuni de fraudare-manipulare la un anumit nivel se pare că există la altele unde frauda este mai elaborată, ceea ce face să închizi ochii într-un sector și să elogiezi corectitudinea din altul, să ai o unitate de măsură diferită.

      • OK, dar problema de baza la orice secesiune este regiunea de granita, unde se va separa frate de frate (la propriu) La separarea Ceho-Slovaciei au avut grija sa lase libera granita pentru fostii cetateni ai uniunii si pentru urmasii urmasilor urmasilor lor. Noi in 1918-1922 n-am inteles asta (drept e ca nici nu cred ca se putea cu URSS, dar s-ar fi putut incerca cat inca exista Ucraina; nu cunosc situatia-rusine- privind ceilalti vecini) si am avut doar de pierdut. In fine, nu rezolvam aici noi separarea Scotiei, dar cred ca republica se vede ce rezultat a dat in Irlanda.

  5. Experti sunt, exista, doar ca factorul politic isi doreste acapararea mass-media. Ajutati si de faptul ca multi cetateni nu ar intelege mare lucru din abordarea serioasa a unor asemenea subiecte, declaratiile politice fara miez sunt preferate analizelor serioase.

    Mai sunt prezenti si numerosi „analisti” de berarie, cu care televiziunile s-au obisnuit. Ca si telespectatorii de altfel…

    Cine se pricepe, a adoptat de mult „low profile”, cel putin pentru a nu fi strivit sub gramada de balegar produs de „politicieni” si „analisti”.

    Ca este asa, poate oricine constata comparand Contributors cu mass -media- discursul este complet diferit.

    Lectia pentru noi cred ca asta este: Brexit a demonstrat ca nu avem capacitatea necesara pentru a sta la masa de poker a politicii europene, dar asta nu pentru ca nu ar fi oameni capabili, ci pentru ca politicienii ii resimt ca pe un pericol personal si, in consecinta ii indeparteaza.

    Este cu atat mai grav cu cat „productia” de reurse umane in Romania se face in intreprinderile mici si mijlocii ale familiei, anturajului cu ajutorul eforturilor proprii, in afara scolii. Productie de calitate, dar restransa. Politica a distrus competenta sau, mai bine zis, a bagat-o cu capul la fund. (Si) de-asta trebuie persoane complet noi in politica (nu neaparat partide noi, vorbesc despre persoane noi).

    O functie sau o calitate detinuta de un politician pana in present ar trebui sa fie suficienta pentru a determina scoaterea sa din politica incepand din toamna.

    =====

    Astea cred ca sunt cele 2 mari intrebari:
    a) Vor urma UK si alte tari?
    b) Suntem noi capabili sa gestionam Romania in astfel de momente tulburi?

    Cat priveste ce va face UK sau ce va face Uniunea Europeana fara UK, astea mi se par probleme secundare, chiar minore. In definitiv, Uniunea Europeana nu s-a nascut cu 28 de membri si nici nu cred ca o sa moara daca raman 27….

    • Dacă azi se găsește vreo metodă de a dezintegra Uniunea până la zero (deși nici măcar URSS-ul nu s-a dezmembrat pânbă la zero, la vremea lui) începând de a doua zi țările sănătoase la cap vor reîncepe crearea unei Uniuni în jurul Germaniei.

      • Sigur, o piata comuna este inevitabila, cu sau fara UE, in forma sa actuala sau in alta, mai mare sau mai mica.

        Intrtebarea mea se referea de fapt nu la dezintegrarea UE, ci mai explicit spus – la procesul prin care UE se va reforma – in actuala organizare, din interior sau prin desprindere si relipire la un organism de tip nou.

        Daca ma gandesc bine, toata nebunia asta este rezultatul incapacitatii liderilor UE de a reforma UE acum vreo 7-8 ani. Daca nu o fac nici acum, nu va mai fi nevoie de nici o forta exterioara pentru a trimite UE in disolutie.

        In principiu, nu as muri eu de grija UK sau chiar a UE. Dar ma indispune faptul ca discursul nostru politic (celputin cel public, dar am motive sa cred ca nu numai) este primitiv, neanderthalian, sa-mi fie cu iertare.

        Avem nevoie de oameni care chiar sa priceapa ce se intimpla, cu o intelegere profunda (sigur, de o orientare sau alta, de o opinie sau alta, vorbim despre cauze si despre viitor – lucruri nu usoare).

        Ungaria actioneaza anuntand ca doreste facilitati pentru afacerile ce se ralolca din UK. E destul circ in asta, dar e o abordare. Noi ne intilnim cu presedintele si plecam cu totii plini de platitudini… Am mai spus-o e vremea ca politicienii de pana acum sa faca loc altora, care nu au mai fost in functii (parlament, guvern, partide), oameni noi care sa incurajeze expertiza reala sa scoata capul de la cutier.

        Pentru noi asta e marea problema: putina expertiza, cata e – e impinsa diavoleste la fund. E o masura de autonservare a unei oligarhii caldute, transpoaertinice, incurajate de indelunga participare la putere *vorbesc de toate partidele de dupa 1989).

        Poate nu trebuie neaparat partide noi, dar oameni noi sigur sigur trebuie. Halul in care ne-am prezentat la acest eveniment demonstreaza asta.

        Politicienii noi vor trebui sa fie suficient de credibili pentru a permite expertizei reale sa se exprime (analisti, functionari, inalti funcionari, lideri de opinie si altii).. Stiu ca pare unde dfaiu si unde crapa, dar asta lumneaza lanterna Brexit-ului….

        • N-ar fi mare lucru de reformat la UE, problema e că politicienii de la Bruxelles nu sunt superiori celor din țările de origine. De exemplu, directiva care a făcut ordine printre permisele de conducere auto a fost binevenită, înainte de acea directivă erau peste 100 de modele de permise în țările UE, unele chiar fără fotografie și puteai să ai un permis în UK, unul în Spania și unul în RO, ceea ce astăzi nu mai e posibil. Dar directiva cu biocombustibilii a fost de-a dreptul stupidă și a durat ani înttregi până să fie abandonată.

          Ceea ce trebuie este common sense, asta e foarte greu de definit sau de cunatificat, iar politicienii se duc acolo pentru a-și aroga diverse puteri, nu pentru a da dovadă de common sense :)

  6. Locuri de munca mai multe nu vor fi,dar cele care sunt vor fi mai bine platite o data ce est-europenii vor pleca. Englezul fara multa scoala si fara vreo calificare le va lua si va fi mult mai bine platit-si-au luat tara inapoi.
    Pe de alta parte,marile companii,City-ul ,patronii vor pierde. Industriasul care planuia sa isi cumpere Rolls-Royce si sa-si petreaca vacanta in Caraibe,se va multumi cu un Mercedes/BMW si isi va face vacanta la Paris.
    Intre educatie si prosti dar multi va invinge intotdeauna educatia. Nu s-a hotarat ca UK sa iasa din UE,un referendum a aratat ce ar vrea ACUM populatia,referendum care este doar consultativ. Chiar daca in extremis UK ar iesi din UE,precis vor fi niste reglementari care vor face ca totul sa fie cum a fost si pana acum,doar ca se va numi altfel.
    Si noi am avut un referendum,si grecii au avut unul… Si ? S-a schimbat ceva ?

    • Asta poate dura doi ani, sau chiar mai mult.

      In plus, UK are la indemana perspectiva ramanerii in Spatiul Economic European. Nu poate insa sa o faca pana cand nu iese formal din UE, de aici si interesul ei de a o face cat mai repede. Si interesul UE e tot in acelasi sens. De aici graba, nu din considerente viscerale, cum li se pare unora.

      Mai e si hopul unei semnari de una singura de catre UK a Tratatului Transatlantic, dar nu cred ca SUA va ridica obiectii. Poate chiar dimpotriva…

      ====
      Cat priveste povestea cu referendumul care a fost si la noi si la greci si nu s-a intamplat nimic- deja se contureaza o forta a democratiei directe. Democratia reprezentativa este acum fata de democratia directa ce era inainte totalitarismul fata de democratia reprezentativa. Adica, tot o sursa de tensiune. Ori, tehnsiunea sociala nu se pierde de la sine. Ori o iei in seama si schimbi (vezi republica de la Weimar, ma rog cat s-a putut atunci…) ori te vei confrunta cu conflicte sociale.

      Asa ca rezultele referndumurilor nu mai pot fi trase sub pres. Sau pot fi musaalizate, dar pretul platit va fi incredibil de scump.

      Nu e o joaca balcanica, e o intelegere a istoriei, de-aia cred ca rezultatele vor trebui luate in seama la modul serios.

      Un effect mai putin vizibil va fi cel al raspandirii democratiei directe, poate ca o forma a anarhismului sau a anarho-sindicalismului (in Spania).

    • !Locuri de munca mai multe nu vor fi,dar cele care sunt vor fi mai bine platite o data ce est-europenii vor pleca. Englezul fara multa scoala si fara vreo calificare le va lua si va fi mult mai bine platit-si-au luat tara inapoi.
      Pe de alta parte,marile companii,City-ul ,patronii vor pierde. Industriasul care planuia sa isi cumpere Rolls-Royce si sa-si petreaca vacanta in Caraibe,se va multumi cu un Mercedes/BMW si isi va face vacanta la Paris.

      :D :D :D
      Esti de coma ! :D :D :D

  7. „1. Liderul de facto al taberei „exit” și, totodată, personajul politic care iese cel mai câștigat din această afacere este Boris Johnson, nu Nigel Farage, cum s-ar putea crede la prima vedere”

    Am gasit un comentariu, care mie imi pare pertinent, care afirma exact contrariul.

    „If Boris Johnson looked downbeat yesterday, that is because he realises that he has lost. […]

    And as the day wore on, the enormity of that step started to sink in: the markets, Sterling, Scotland, the Irish border, the Gibraltar border, the frontier at Calais, the need to continue compliance with all EU regulations for a free market, re-issuing passports, Brits abroad, EU citizens in Britain, the mountain of legistlation to be torn up and rewritten … the list grew and grew.

    […]

    The Conservative party election that Cameron triggered will now have one question looming over it: will you, if elected as party leader, trigger the notice under Article 50?

    Who will want to have the responsibility of all those ramifications and consequences on his/her head and shoulders?

    Boris Johnson knew this yesterday, when he emerged subdued from his home and was even more subdued at the press conference. He has been out-maneouvered and check-mated.

    If he runs for leadership of the party, and then fails to follow through on triggering Article 50, then he is finished. If he does not run and effectively abandons the field, then he is finished. If he runs, wins and pulls the UK out of the EU, then it will all be over – Scotland will break away, there will be upheaval in Ireland, a recession … broken trade agreements. Then he is also finished. Boris Johnson knows all of this. When he acts like the dumb blond it is just that: an act.

    The Brexit leaders now have a result that they cannot use. For them, leadership of the Tory party has become a poison chalice.

    When Boris Johnson said there was no need to trigger Article 50 straight away, what he really meant to say was „never”. ”

    Aici tot comentariul:
    https://www.facebook.com/corinnemorriscello/posts/10154223150916763

  8. Excelenta analiza, lipsita de panica, vaicarelile, lamentarile si insultele produse de media romaneasca pe tema Brexit.

  9. Inca nu a spus nimeni ca Nigel Farage a dat galeti de plastic .
    In rest toate cliseele utilizate pentru Ro , inclusiv la recentele alegeri locale , au fost reciclate in comentariile romanesti despre Referendumul britanic.
    In esenta cei care au voatat LEAVE sunt ai lui Iliescu.
    Din motive ce scapa ratiunii vocile de tip Andreea Esca considera ca ar conta in vreun fel daca romanii ar simpatiza cu Hillary in alegerile din SUA sau cu REMAIN in Referendumul din UK.
    In realitate pareaea si vointa romaneasca nu conteaza electoral – singura preocupare legitima a romanilor fiind aceea privind caile si pasii de facut in raport cu noua situatie data.
    Sa retinem mai bine intelepciunea si umorul lui Junker – ”vom face un divort civilizat , dar sa fim cinstiti si sa recunoastem ca nu a fost cine stie ce dragoste”.
    Sa recunoastem si ca UK e europeana , dar nu întrutotul , ca Mrea Britanie are sarm si mai cu seama maretie , la care se adauga optiunile de a dezvolta mai degraba relatiile cu Austraia, Canada India si vechile colonii configurând o alta entitate politico economica decat UE.
    Sa mai recunoastem ca UE va fi mai omogena fara voturile Gica Contra ale britanicilor.
    Daca se ajunge la o repetare si la o reincalzire a ciorbei inseamna ca si GB devine o Romanie prafuita si noroiasa.
    In schimb daca plecarea va fi definitiva noi vom avea numai de castigat. Mai mult
    de jumateate dintre cei de la coada de la Ambasada din noiembrie 2014 se vor intoarce in Ro si vor putea vota civilizat cu dreapta si cu reforma adica cu Nicusor Dan, ca intre timp Johannis…

    • UK a mai avut șarm și măreție și pe vremea lui Outer Seven (EFTA) de care s-a ales praful. A făcut ulterior eforturi să fie acceptată de Inner Six, a fost refuzată de Charles de Gaulle, a făcut din nou eforturi să fie acceptată ș.a.m.d.

      În Europa, echipa câștigătoare e cea în care evoluează Germania, iar asta nu se va schimba în timpul vieții noastre. UK poate juca acum împotriva Germaniei, dacă așa dorește, dar meciul ăsta are un rezultat extrem de previzibil.

      • neinsemnata UK, ce mai sterge cu ea pe jos @ Harald :P
        NB.,
        cu Charles de Gaulle, britanicii au experimentat proverbul romanesc „pe cine nu-l lasi sa moara, nu te lasa sa traiesti!”

        • Charles de Gaulle, la fel ca și subsemnatul, făcuse cunoștință cu ipocrizia britanică la ea acasă. Până nu încerci asta pe cont propriu nu poți să înțelegi.

  10. Analiza este corecta si competenta.
    Este omis insa un aspect deosebit de important.
    Dintre cie care au votat OUT, 70 % sint cu studii elementare sau au studiile medii neterminate .
    Dinre cei care au votat INSIDE, 70% au studii la nivel de college.
    Acest lucru pune in lumina inca odata racila de baza a democratiei, care da ” briciul in mina maimutei „. Cum poti face ca votul democratic, un om = un vot, sa fie nu numai aritmetic reprezentativ dar si comppetent, in cunostinta de cauza.
    Cum ar trebui sa ponderezi voturile ?
    Dupa avere ( censitar ) , dupa studii, dupa sex, dupa religie . Nici unul din aceste criterii nu este acceptabil. Sa faci un vot pe colegii, dar cum alcatuiesti colegiile si ce pondere le acorzi si pe ce criterii ?
    Aveti vreo idee, doamnelor si domnilor ?
    Parca Churchill spusese cindva ca democratia parlamentara este plina de liosuri, dar alt sistem mai bun nu cunoaste !

    • Foarte pertinenta interventia dvs!
      Ma intreb daca, in contextul actual al „structurii” majoritatilor populare, n-ar fi utila intoarcerea la clasicii democratiei?
      Cei care au inventat-o nu chemau chiar tot puhoiul la vot, opiniile fiecaruia fiind totusi respectate (ascultate) prin intermediul „unora” capabili sa le sustina politic, incluzandu-le in contextul interesului larg…Puterea poporului se exprima deci, insa numai dupa ce era clarificata si debarasata de „impulsuri conjuncturale”, ceea ce numim astazi „populisme”…
      Cat despre subiecte atat de importante (radicale!!!) ca cele care reprezinta subiect de referendum national, as modifica pragul de acceptare la 75%!
      Cred ca, atat legitimitatea rezultatului, cat si pacea sociala, ar avea de castigat…

    • „Dintre cie care au votat OUT, 70 % sint cu studii elementare sau au studiile medii neterminate .
      Dinre cei care au votat INSIDE, 70% au studii la nivel de college” – says who?

      Cei care au facut sondajele si pronuntau ramanerea Angliei in UE? Sau dementii (socialisti?) care cer a doua zi un contrareferendum cu niste conditii dictatorice ? Sau intolerantii (liberali?) care au iesit in fata casei fostului primar la injurat?

      De ce unora le este asa greu sa accepte rezultatul si tot vor s-o intoarca?

    • Aspectul cel mai important este altul. Nu ponderarea votului la care te gândești d-ta. Ci faptul că ești eminamente antidemocratic. Nu doar nedemocratic, ci anti.

      Expui în comentariu elemente clare, fără echivoc, de rasism social. Care trebuie să dea oricui de gândit. Rasismul este atitudinea care nu numai discriminează categorii sociale dar le și condamnă și silește la privațiuni strict pe baza caracteristicilor lor.

      Fără prea elaborate demonstrații, democrația în cazul votului Brexit este simplu de evaluat numeric. Daca 51% dintre votanti ar fi fost mulțumiți, se vota Bremain. Asta inseamnă că majoritatea societății (indiferent de câte clase are) nu resimte pozitiv influența europeană. Și dorește un alt aranjament. Este atât de simplu. Democracy at its best. Ba chiar se pot adăuga și cei absenți. Dacă 28% dintre votanți nu au considerat necesar să se prezinte la vot pentru a apăra miracolul politic numit EU și beneficiile asupra lor, înseamnă că nu sunt interesați de acest organism. Cei care au votat Brexit (52%) au reprezentat 37% din electorat. Îi adăugăm și pe cei 28 absenți și avem 65% dintre britanici. Două treimi dintre britanici nu dau doi bani sau resping fără echivoc actualul aranjament cu EU. Este atât de simplu. Democracy at its best.

      Este antidemocratic ca un grup de oameni, eventual abonat la o conductă de bani comunitari, precum granturi de studiere a vieții fluturilor din UK (aflați pe cale de dispariție), să considere că votul lor trebuie să cântărească mai mult. Aranjamentul economico-politic actual nu face bine societății britanice, în ansamblu. Acesta este votul, în esența lui.

      • +1000 si chiar mai mult.
        ce bine era pe vremea lui ceasca, nu tu dureri de cap, nu tu oboseala. hotara acolo seful al mare si gata.

      • @Intrebatorul – ar trebui ca subvențiile pentru fermieri și pentru pescari să fie distribuite în UK de funcționari belgieni sau olandezi, pentru ca dobermanul să ”resimtă pozitiv influența europeană”? Când la întrebarea de ce a votat ”leave”, răspunsul dobermanului este ”m-am săturat să văd atâția străini pe stradă”, cum ar trebui să se manifeste ”influența pozitivă europeană”?

        • Argumentul subvențiilor nu ține în fața fermierilor inteligenți. Britanicii știu că plătesc contribuții vreo 18 mld € și primesc subvenții de 7 mld €. Nu numai că se auto-subvenționau dar îi mai sprijineau și pe alții.

          Din păcate nu poți înțelege. Nu te poți rupe de mintea colectivă primitivă românească. Da, României îi este bine în UE. Este un organism etatist așa cum tot românul este obișnuit cu statul mamut comunist. Da, este un organism civilizator cu repere și valori morale ale unui om nou, corect politic, asexuat, așa cum încerca și comunismul românesc să construiască un om nou (de alt tip, este adevărat).

          Da, românismul este o civilizație mai slabă și destinată jocului de-a satelitul în jurul UE. Marea Britanie este complet din alt film.

          Iar referitor la noțiunea de „străini pe stradă”, te înșeli. Britanicii sunt unii dintre cei care au inventat noțiunea de „străini pe stradă”. Întrebarea pe care o pune referendumul Brexit este următoarea:

          Dacă oțelul chinezesc are oprit la graniță pentru că este un act de dumping comercial care nu doar suplinește nevoia economiei locale de oțel ci O SUFOCĂ, de ce valul migrator nu poate fi tratat la fel? Societatea britanică are nevoie de niște străini și au mulți, dar când MULTUL devine PREA MULT?

          Nu doar pentru țara gazdă ci și pentru cea de naștere.
          DW iun 2016: „Dacă la sfârșitul anilor ’80 Republica Moldova avea o populație de aproximativ 4,5 milioane de oameni, în 2016, potrivit datelor Biroului Național de Statistică de la Chișinău, în țară trăiesc puțin peste 3,5 milioane de persoane. Totodată, potrivit unui studiu realizat la comanda BBC, Republica Moldova este țara cu cea mai mare rată de scădere a populației din lume, iar zilnic 106 persoane pleacă în alte țări mai dezvoltate. Totuși, potrivit analiștilor moldoveni, actualmente este greu de spus care este populația reală a țării, iar situația este și mai dificilă din cauză că autoritățile ezită să facă publice datele recensământului efectuat în 2014.”

          Concluzia pare sumbră dar în acest ritm, peste 20 de ani, Republica Moldova NU VA MAI EXISTA decât ca un uriaș centru geriatric ale cărui pensii vor fi plătite de ONU sau UE, într-un program de ajutorare împotriva foametei, precum cele pentru Africa.

          • @Întrebătorul – povestea cu statutul de contributor net la UE are mare succes la prostimea care a votat ”leave”, iar a o invoca e o dovadă excelentă că tu ”te poți rupe de mentalitatea românească” :P

            Pe ansamblu, atât timp cât simpla existență a UE impune cheltuirea unor bani, toate statele ar trebui să fie contributori. Iar beneficiile ar trebui să se obțină (și chiar se obțin) din creșterea activității economice datorate faptului că Uniunea există, nu din fonduri alocate de la Bruxelles. Aceste beneficii din libera circulație a bunurilor, persoanelor și capitalurilor le obține fiecare firmă în parte, ele se cumulează la nivelul fiecărui stat, numai că nu se văd venind de la Bruxelles. Însă orice antreprenor și orice economist înțelege că aceste beneficii există tocmai pentru că Uniunea există.

            Povestea cu imigranții e exact din aceeași categorie, mistificare pentru uzul prostimii care să voteze ”leave”. Ai impresia că moldoveanul care muncesște în construcții în Anglia sau în Portugalia primește mai mulți bani decât valorează munca lui? Nu cumva firma angajatoare și statul în care muncește obțin cea mai mare parte a beneficiilor? Nu cumva acel imigrant este luate ”de-a gata”, apt de muncă și deja selectat, fără ca Anglia beneficiară să fi plătit pentru creșterea și educarea lui?

            Există o similaritate între mentalitatea româneasscă și mentalitatea britanică, naționalismul de periferie. Care s-a manifestat din plin cu ocazia votuluii ”leave” și se manifestă din plin și în comentariile tale. E un gen de manipulare larg răspândită, proprietarul care se crede binefăcătorulul chiriașului și statul care se crede binefăcătorul angajatului fac parte din aceeași categorie.

            • Propagandiștii nu verifică niciodată cifrele. Ba chiar nici nu le menționează – îi încurcă. Comentariul d-tale nu conține niciuna…. dar îndrăzniți să vorbiți de minți odihnite și convinse de adevăruri-lozincă.

              Deficitul comercial al UK raportat la țările UE este uriaș. Cele cca 10 mld contribuție pozitivă a UK stimulează o uriașă activitate economică în UK…. așa zic și britanicii. Numai că este cu minus în dreptul lor. Așa funcționează argumentația în lumea eurocraților.

              Between Quarter 4 (October to December) 2015 and Quarter 1 (January to March) 2016, the UK’s trade in goods deficit with the EU widened by £0.7 billion to £23.9 billion – the widest on record – reflecting a 1.6% increase in exports and a 2.3% increase in imports.

            • @Întrebătorul – iar după ieșire, exporturile britanice către UE or să crească, right? :P

    • Toti ne nastem cu dreptul de a vota.La fel,toti ne nastem cu dreptul de a detine permis de conducere.Pentru permisul de conducere seda un examen.La 18 ani.Culmea,drept de vot capeti tot la 18 ani.Fara examen.Concluzia ?Ar trebui,pentru a avea dreptul de a alege,sa treci un examen .
      Eu unul vad acest lucru in modul urmator:
      1. Pentru a fi trecut pe lista de votanti,musai sa mergi PERSONAL la primarie si sa completezi,PERSONAL,o cerere .Daca nu merg tu insutii si/sau nu poti scrie cererea respectiva ,nu obtii drept de vot.
      2. Dupa completarea cererii,trebuie sa treci un test nu de cultura generala,nici macar de minime cunostiinte ci unul prin care sadovedesti,macar,ca nu esti chiar retardat mintal.Trei intrebari,extrem de simple,trase aleatoriu din „caciula”,gen :”numiti doua tari vecine Romaniei”,”ce sarbatorim la 1 dec ?” sau chiar operatii simple de aritmetica „87 – 29=?” si alte chestii asemanatoare.Cie nu poate raspunde corect la minim doua din trei astfel de intrebari,NU POATE AVEA DREPT DE VOT .Este absolut clar pentru mine ca cei ce nu pot indeplini aceste doua cerinte simple ,nu ar trebui sa voteze.Nu poate exista nici un argument logic prin care un individ ce nu se poate deplasa timp de patru ani la primaria de unde apartine,nu poate completa corect sau ,ma rog,cat de cat corect o cerere in nume propriu si nu poate raspunde la doua intrebari extrem de simple din trei ,sa aiba dreptul de a alege.
      Mai mult ,sut absolut convins ca cei care vor trece acest test ,vor vota spre binele inclusiv al celor ce nu pot trece „examenul de votant”.Cei mai castigati vor fi taman aceia ce nu pot trece examenul.

      • PS Si mai exista o varianta,citita de mine undeva pe un forum,aplicabila cel putin in cazul Romaniei 100%.Statul sa rascumpere dreptul de vot al cetatenilor.Adica statul sa ofere 1-200 de lei celor dispusi sarenunte la dreptul de vot. Am fi surpinsi sa vedem cati romani renunta de bunavoie ,contracost,la prezenta la urne.Se elimina,astfel,in proportie covarsitoare,partea de electorat ce voteaza pe ulei,zahar sau pui congelati.Mergi la primarie, primesti 150 de lei si esti sters de pe lista la scrutinul respectiv.

      • dar un milionar sau un miliardar adevarat poate sa isi trimita avocatul cu procura cu tot ? poate. deci nu este nevoie sa mearga personal. astea sunt utopii.
        elvetia merge cu referendumuri de foarte mult timp si totul este pe baza de referendum. pana si acordarea cetateniei in canton se face pe referendum.
        de ce ?

    • Calea rapida: test grila, pentru a-ti castiga dreptul de vot. Daca nu acumulezi un anumit punctaj, cu regret, nu meriti sa votezi.
      Toate cunostintele necesare pentru a vota constient ar trebui testate: capacitatea de a citi si de a intelege ce citesti, cunostinte minime despre principalele partide si doctrine, poate chiar notiuni elementare de economie, nivelul de informare la zi despre viata politica din Romania etc. Se poate elabora un test bine gandit, de 100 de intrebari, de exemplu.
      Un prim mic pas inainte ar putea fi eliminarea siglelor partidelor de pe buletinele de vot si eliminarea numerotarii casutelor de pe buletinul de vot. :)

      Calea lunga si anevoioasa: Educatie de calitate, accesibila tuturor. Cresterea nivelului de educatie si de informare a alegatorilor ar ridica stacheta insusirilor politicienilor de succes. Probabil ca asta e utopie, bag seama ca si in tarile democratice dezvoltate educatia de calitate e pe bani multi. :)

    • @ Dan Nicolescu (27/06/2016 la 0:28)

      „Aveti vreo idee, doamnelor si domnilor ?” intrebati cu privire la o modalitate de votare.

      Imi amintesc ca in studentie, profesorii ne indemnau bineinteles sa invatam cursurile si sa participam activ la seminarii etc. dar – tot ei – ne se spuneau ca prima si cea mai importanta actiune este SA NE PREZENTAM la examen.

      Parerea mea ca aceasta este cea mai importanta actiune si in cazul de fata : PREZENTA la vot si exercitarea acestui drept (pentru unii si datorie).

      „Dintre cei care au votat OUT………” si „Dintre cei care au votat INSIDE…….”. dar n-am auzit de nici o chemare la neprezentare la acest referendum, poate si pentru faptul ca nu exista un prag minim de prezenta la vot care sa fie validat (in prima faza, urmand confirmare de Parlament etc.).

      Indiferent de sistemul de votare, rezultatul este determinat de prezenta la vot: daca exista fraude acestea se pot analiza / judeca / pedepsi etc.

      Locuiesc de 20 de ani intr-o tara in care alegerile la toate nivelele (locale, provinciale si federale) se fac intr-u n singur tur si n-am auzit voci care sa reclame ca ar fi nedemocratic acest sistem. Chiar si in alegerile interne din partide (pentru lider si conducere) se practica alegerea intr-un singur tur; ultimul partid care a trecut la acest sistem a facut-o acum cativa ani cand potentialul lider, clasat pe locul intai din primul tur, a fost invins in turul doi de de voturile cumulate ale suporterilor celorlalti si – coincidenta sau nu – au pierdut alegerile in mod catastrofal clasandu-se de departe pe locul 3 din 4. In unele provincii, la alegerile locale, candidatii nu fac parte din partide politice.

      Cat priveste reprezentarea pe baza de avere, v-as sugera sa va imanginati ca sunteti reprezentat in Parlamentade unul din urmatorii, (fosti sau inca) alesi : Gigi Becali, Elena Udrea, George Copos, Dorin Cocos, Micula Jr.(care n-a reusit inca sa-si treaca bacalureatul dupa 3 incercari) si exemplele pot continua (bibliografie:DNA).

      Sper ca acest comentariu sa fie considerat de admninistrator conform cu regulile de admitere la publicare.

      O zi buna.

  11. Iata ca se poate si la case mai mari. Iata ca anumite emotii si temeri ale electoratului pot fi exploatate de catre anumiti politicieni. Politicieni care pot chiar fi niste marionete. Iata ca votul universal asociat cu manipularea poate naste monstri.

    E foarte posibil ca statele avansate sa simta ca apartenenta la UE le tine pe loc, desi apartenenta la UE ajuta tarile aflate in dezvoltare. La nivel de „know-how’ e chiar logic ca cei din avangarda sa se simta infranati, chiar daca acumularile anterioare din experienta lor sunt benefice pentru esaloanele din urma, care abia pornesc la drum.

    Votul, la un referendum sau la orice alt tip de scrutin, implica o mare responsabilitate. In primul rand, responsabilitatea de a intelege pentru ce votezi. Intr-un electorat eterogen (d.p.d.v. varsta, educatie, venituri, ocupatie etc.) pot aparea curente puternice starnite de politicieni abili, dar nu neaparat bine intentionati.

    Poate ca Marii Britanii ii va fi mai bine in afara UE… Poate ca Marea Britanie nu-si doreste decat componenta economica oferita de cadrul UE si nu vrea sa accepte componenta politica… Poate ca, in timp, alte mari puteri UE vor alege sa se retraga partial si sa lase dezvoltarea Uniunii pe umerii celor din „esalonul doi”…
    Ramane de vazut. In ceea ce priveste Romania, cred ca trebuie sa fim foarte atenti la politicienii care latra tare impotriva UE. Nu este foarte greu ca politicienii sa-si mascheze incompetenta dand vina pe UE si se vor gasi destui romani care sa-i creada, chiar si cand n-au dreptate.

  12. Farage deja a fost impins in laturi. el a fost singurul care de ani de zile striga pt Brexit, BJ s-a alaturat dupa ce referendumul a devenit o chestie sigura ca se va intampla. cine a fost mai politicianist ?
    din raspunsurile populatiei subiectul numarul 1 a fost imigratia din estul europei, nimeni nu a vorbit de pakistanezi (care sunt muslimi), indieni (cca 15% muslimi) sau negrii.in localitatea boston (cea cu cel mai mare procent de imigranti est europeni) s-a obtinut cel mai mare procent pt iesire. cat despre frica de sirieni, etc, cel mai mare procent de ISIS-isti veniti din europa a fost din UK. nimeni nu a vorbit de asta. dar s-a vorbit la nesfarsit de imigrantii din europa de est.
    telegraph 9ziarul cel mai tare pt iesire) deja vorbeste ca se va aplica modelul norvegian chiar daca asta presupune libera circulatie a oamenilor si fortei de munca si ca votantii trebuie sa inteleaga ca altfel nu se poate. deci le spune in fata: v-am mintit.
    circul de abia incepe.

  13. Englezii şi-au bătut singuri cuie în talpă, pentru că ei înşişi sunt o uniune de patru naţiuni: Anglia, Ţara Galilor, Scoţia şi Irlanda de Nord. Ultimele două solicită, la rândul lor, tot în numele democraţiei, ieşirea din UK şi alipirea la UE. Cu ce argumente raţionale le mai pot ţine englezii în uniunea lor? Vor simţi pe propria piele efectul destrămării unei uniuni, dar de data asta cea creată de ei. Marea Britanie, dacă englezii în ceasul al 11-lea nu se trezesc, riscă să devină Mica Britanie sau chiar mai rău. Sper, totuşi, că se vor trezi şi nu se vor lua după aventurieri oportunişti. Mai au încă timp să reflecteze, dar nu prea mult.

    • Ăsta e genul de ”realizare” tipică pentru naționalism, administrația maghiară din Transilvania de după 1867 a promovat interesele naționale maghiare până când a pierdut și Crișana, nu numai Ardealul :P

      Exact același lucru îl fac englezii astăzi, își fac praf Regatul Unit datorită naționalismului isteric. Probabil nu le-a spus nimeni că bățul are întotdeauna două capete.

    • Nu numai ultimele doua,dar si Londra cere iesirea din UK si alipirea la UE. Iata de ce cred ca referendumul nu va fi niciodata aplicat

  14. BREXIT 2016

    Decizia Germaniei, UE d-nei Angela Merkel, cancelar federal, de a incita la o invazie nelimitata a milioane de musulmani si idolatri afro-asiatici si a renunta la paza granitelor a fost argumentul determinat pentru electorat englez de a parasi Europa germanica. Deficitul de democratie a trioului teuton Merkel-Junker-Schultz, subventionarea ilegala a greco-ortodocsilor, criza euro, terorismul islamic au jucat un rol secundar. Dupa Brexit UE pierde 10% soldati, 13% salariati si 20% din economie.

    Care din cele 27 de state intentioneaza sa paraseasca UE? 2015 si greco-ortodocsii s-au pronuntat in referendum pentru parasirea zonei euro, dar neocomunistii (Syriza) s-au lasat corupti de subventii la fel de nelimitate, ca invazia actuala islamica afro-asiatica. In tmosfera de iliegaliate si deficit de democratie, in numele idealismului clasic a cancelarilor germani, nu-i de mirare ca frontul celor care pun la indoiala proiectul europen in Franta, Italia, Olanda, Ungaria, Polonia etc. este in crestere.

    Parasirea Europei de catre anglicani are loc in mod paradoxal simultan cu Sfantul si Marele Sinod Ortodox din Grecia, care se confrunta ca si UE cu dificultati similare. Dupa patriarhatele din Antiohia, Bulgaria si Georgia si cel al Moscovei si a Intregii Rusii a anuntat in ultimul moment ca nu participa la Sinod. Ucraina in razboi cu Rusia vrea un patriarhat autocefal, ceea ce contravine intereselor Moscovei. Crearea unitatii greco-ortodoxe in dialog, comuniune cu fratii lor occidentali se lasa asteptata in conditiile actuale incerte din estul si vestul europen. Cine castiga, cine pierde?

    Rusia profita de Brexit si de dificultatiile Sinodului din Grecia. NATO si curentul panortodox trebuie sa tina seama mai mult decat pana acuma de interesele Moscovei. Sansele lui Donald Trump de a ajunge presedintele SUA cresc. Pierd adeptii unei UE, Europe fara granite, unite spiritual si socio-politic de la Atlantic la Ural.

    Decizia Marii Britanii de a parasi UE nu este suprinzatoare dupa cum se poate vedea din anexele: Cred(it) & Cred(o) si opiniile competente formulate in urma cu trei ani, si din articolele Era Angela Merkel si Alternativa pentru Germania din acest an.

    http://www.viorel-roman.ro http://viorel-roman-bremen.over-blog.de/

    Bremen la 24 iunie 2016

    • Decizia Marii Britanii de a părăsi UE n-o fi surprinzătoare, dar asta n-o face și benefică. Pe indinei și pe pakistanezi nu i-a adus Merkel în UK, iar xenofobia manifestată în UK la adresa românilor și polonezilor nu are nimic de-a face cu criza refugiaților din 2015.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Samuil Marusca
Samuil Marusca
Samuil Marușca este licențiat în Litere și deține titlul de master în teologie. Din 2009 își continuă studiile la Londra. În prezent este doctorand în lingvistică și asistent universitar la SOAS, University of London..

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro