joi, martie 28, 2024

Cazul Tudorel Toader și condiția intelectualilor critici, a corpului universitar din România

Scriam în încheierea comentariului meu apărut ieri concomitent pe site-ul contributors. ro și pe blogurile adevărul.ro că doar patru instituții fundamentale pentru Statul de drept nu au fost încă strivite de șenilele coaliției PSD-ALDE.
O coaliție care din ianuarie 2017 se comportă asemenea unei armate de ocupație. Justificându-și faptele abominabile, concretizate prin încălcarea sistematică a legii, prin încercările continue de subordonare a justiției, de transformare a acesteia într-un instrument al cărui unic rost ar fi acela de a-i salva pe lideri, fie ei de la Centru sau din teritoriu, de obligația de a da seama pentru fărădelegile uriașe comise de cincisprezece ani încoace. De a da socoteală pentru averile uriașe acumulate prin fraudă, din pozițiile de bugetar pe care le au de o viață.
Coaliția PSD-ALDE explică dreptul de a trece la modificarea reapidă, în absența unei dezbateri parlamentare reale, a Codurilor penal și de procedură penală și multe alte fapte asemănătoare de o gravitate fără egal eminamente prin rezultatul votului popular din 11 decembrie 2016. Ca și cum acesta ar funcționa drept permis de liberă trecere peste toate regulile menite să guverneze și să garanteze dreapta funcționare a unui stat membru al Uniunii Europene și al NATO, dar și să îngăduie transformarea României într-o țară tot mai primejdios apropiată de modelul nociv al Turciei lui Erdogan ori al Ungariei lui Orbán.
Nu cred că ajunsesem încă să public sus-menționatul meu articol în clipa în care fluxurile de știri au început să transmită în regim de maximă urgență știrea că, de abia întors din vacanță, ministrul Justiției, dl Tudorel Toader, a luat decizia de a declanșa cât mai prompt posibil ceea ce el consideră a fi procedurile legale în vederea evaluării procurorului general al României, dl. Augustin Lazăr.
Să fie oare doar o simplă coincidență faptul că dl. Toader hotărăște să îl evalueze pe dl. Lazăr chiar în zilele în care instituția condusă de acesta anchetează fărădelegile comise de Jandarmerie, la ordinul ministrului Carmen Dan și al stăpânului acesteia, numitul Dragnea Nicolae Liviu, cu ocazia mitingului din data de 10 august 2018?
Să fie la mijloc numai o simplă întâmplare detaliul că anunțul d-lui Toader vine la nici 48 de ore după ce banditul cu acte în regulă pe nume Darius Vâlcov, un fel de Che Guevara al României care îndreaptă țara spre dezastrul înspre care a trimis sus-menționatul aventurier Cuba lui Castrp, a făcut anunțul că ar fi intrat pe nu știu ce căi obscure în posesia unui alt protocol de colaborare între SRI și instituția condusă de dl. Lazăr? Să nu știe oare dl. Vâlcov că a comis o faptă ce înseamnă o gravă încălcare a legii? Să nu fie legat oare anunțul d-lui Toader intim legat de cel al d-lui Lazăr că ceea ce a făcut numitul Vâlcov Darus i-a adus colecționarului de picturi dosite prin cimitire un nou și binemeritat dosar penal?
Nu are oare nici o legătură elanul post-concediu al d-lui Tudorel Toader cu bazaconiile, delirul și amenințările debitate marți seara la Antena 3 de mai marele pesediștilor români care a reiterat ideea că de data aceasta el, partidul, coaliția sunt hotărâți să meargă până la capăt?
Nu mai pobează încă o dată toate acestea faptul că dl. Tudorel Toader se complace în ipostaza de servant, de executant al ordinelor venite din partea șefilor săi politici? Că același domn Toader a preferat să dea cinstea pe rușine, a optat în favoarea abjecției faptelor lui zilnice, a dezonoarei, a oprobriului public în detrimetul respectului la care ar fi avut dreptul în cazul în care ar fi respectat, așa cum s-ar fi cuvenit și cum ar fi trebuit să îi impună conștiința, normele legale pe care el, în calitate de ministru al Justiției, ar fi fost primul obligat să le apere și să vegheze la justa lor aplicare?
Este mai mult ca sigur că dl. Tudorel Toader va reitera aidoma scenariul simulacrului evaluării fostului procuror șef al DNA, d-na Laura Codruța Kὄvesi. Nu am nici cel mai mic dubiu că dl. Toader va merge până în pânzele albe spre a duce la îndeplinire ordinele clare primite de la Dragnea și Tăriceanu. Că se va da de ceasul morții spre a obține demiterea d-lui Lazăr.
Ceea ce mă miră este tăcerea cvasi-generalizată a corpului academic al Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași, o instituție căreia lamentabila, rușinoasa, mișeleasca prestație a d-lui Toader i-a dat o cruntă lovitură de imagine. Faptele abominabile ale rectorului suspendat al instituției de învățământ superior din capitala Moldovei nu au fost sancționate, după știința mea, decât de declarațiile, postările pe rețelele sociale, interviurilor profesorilor Alexandru Călinescu și Codrin Liviu Cuțitaru de la Facultatea de Litere, ca și de șeful promoției 2017-2018 al Facultății de Drept. În rest, Universitatea ieșeană tace. Tace și se complace în complicitatea cu individul care i-a subminat puternic prestigiul moral și academic.
Tristă, cruntă, dezamăgitoare realitate. Care nu face decât să arate cât de firavă a ajuns să fie pătura intelectualilor critici români în anul de grație 2018.

Distribuie acest articol

30 COMENTARII

  1. Boc a crescut prestigiul UBB? Sau Petre Romn pe-al Politehnicii? Se mândresc acum cei din Univ.Buc. c-au dat un președinte României? Sau pragmaticii universitari timișoreni pentru c-au dat aproape … nimic României pe tărâm politic? Doctorul în litere Olguța poartă fală universității din Craiova? Nu mai zic de alte universități din orașe mai mici… Academia Navală din Constanța e mândră c-a reînnoit brevetul unui marinar de apă dulce aflat în pragl pensiei?
    Sper că nu cu bună știință ocultați un aspect capital: universitarilor li se cere CONFORMARE la standarde, nu să fie locomotive ale societății civile sau ale corpului politic (deși ….). Suntem într-o epocă în care te poți conforma standardelor și să fii foarte puțin în specialitatea ta. Se numește mediocrație.
    Dar despre Academia Română ce ziceți? (ar putea da câte-un comunicat după fiecare luare de cuvânt a prim-ministresei!) Sau despre ziariștii care au avut sau au în redacții acoperiți, care știu și tac? De ce nu iau foc? Sau despre asociațiile profesionale?
    Dar despre BOR, care se face că nu observă porunca cum e călcată-n picioare porunca „Să nu furi”?

      • Dacă în concluziile articolului glisați de la cazul lui Tudor-UAIC la pătura intelectualilor critici români, nu pare chiar așa perversă…

        • D-l Morariu are dreptate. Dar „logica” dvs. e doar lipsă de logică, de fapt.

          Dumnealui a surprins un aspect corect, lipsa de reacţie a colegilor lui Slugărel. Dvs faceţi ca şoferul suprins de radar, care reproşează poliţistului că şi alţii au depăşit viteza legală, nu doar el.
          Atât a simţit omul nevoia să ne spună astăzi. Dacă aveţi ceva de spus despre celelalte probleme şi ştiţi să vă exprimaţi (ceea ce nu se vede din comentariu!) sunteţi liber să o faceţi.

          Cazurile concrete alese de dvs. arată doar că aveţi o mare dezordine în gândire, nu mă mai obosesc să explic în detaliu.

      • Imi pare rau sa contrazic, dar logica respectiva nu este perversa. Pervers este comportamentul ilustrat de autorul respectiv, mai ales prin faptul ca este real.

      • Acuma, fiecare cu punctul de vedere propriu. Mie-minpare ca Red nu deturneaza absolut nimic, e fix pe topic si spot on. Bravo Red.

    • Domnule Red , graba asta de a-i arunca pe toti in aceeasi oala si de a scoate o ciorba urit mirositoare , nu este de natura a stimula o discutie constructiva . Este un film pe care-l vedem zi de zi si nu ne duce intr-un loc mai bun.

      Boc poate a fost un prim ministru slab, dar s-a dovedit un primar excelent pentru Cluj si a avut decenta sa-si vada de treaba lui. Emil Constantinescu s-a dovedit nevolnic si profund nepregatit pentru a fi presedinte , dar uitindu-ne acum la toti securistii care roiau in Conventia Democrata , va intreb cine ar fi reusit ?
      Olguta nu merita mentionata printre oamenii astia care macar au cochetat cu cartea, cariera ei se intemeiaza pe alte calitati.
      Tudorel Toader se „distinge” din acest grup prin asiduitatea cu care incearca sa distruga TOT sistemul judiciar romanesc , metodic , deliberat si fara scrupule. El nu poate fi acuzat de neadecvare , de naivitate sau de necunoastere.
      Efectul actiunilor echipei executive, il putem vedea prin simplitatea „REZULTATELOR”. Nu se urmareste o reforma a justitiei , ci pur si simplu mumificarea intregului aparat, prin: schimbarea unor sefi cu alti sefi fara merite dar dedicati puterii actuale , limitarea drastica a capabilitatilor de adunare de probe , relaxarea pina la anulare a anumitor infractiuni care tin de coruptie , subtierea corpului de judecatori si procurori pina la limita admisa.
      Toate aceste actiuni plus aministia si gratierea nu arata a REFORMA.
      Putem discuta de protocoale , de Kovesi , de Lazar , cu lumini si umbre , dar nu cred ca poate fi un om intreg la cap , care sa poata sustine coerent cum schimbarile din ultimii doi ani si cele ce vor urma , vor reforma si intari justitia.
      Din aceasta cauza s-a inchis orice dialog , pentru ca nimeni nu poate raspunde coerent la ce se intimpla acum .
      In aceasta ofensiva care nu poate fi explicata, un cadru didactic universitar, se foloseste cu mirlanie de statutul dobindit, oferind legitimitate unei campanii de subminare a statului si a viitorului nostru in folosul unor oameni cu probleme PENALE.
      Eu cred ca orice cadru didactic mindru de meseria lui si de breasla din care face parte, ar trebui sa reactioneze , nu neaparat prin renegarea lui TT ,dar prin a cere explicatii publice la aceste intrebari care nu-si gasesc raspunsul.

      Eu mi-as dori din tot sufletul ca absolvent al unei universitati romanesti, muncind din greu sa devin un specialist respectat, sa pot spune ca ministrul justitiei nu este un sarlatan si primul ministru al Romaniei nu este un analfabet functional.
      Dar pentru asta trebuie sa fiu capabil sa ma uit in ochii celui care ma intreaba si sa-i explic de ce .

      Am obosit , sa vad nedumerirea din ochii oamenilor care ma stiu dupa numarul de patente , publicatii, prezentari la conferinte si realizari profesionale, cind le spun ce universitate am absolvit si in ce tara.

      Cit despre breasla profesionala din universitatile romanesti , lipsa lor de reactie la specimene genul Tudorel are o explicatie foarte simpla , in mare majoritate nu au aceleasi probleme pe care le am eu si MULTI alti romani care intr-adevar fac cinste universitatilor romanesti.

      Mi-am dat seama ca pe ei nu-i intereseaza nimic din toate astea , este de ajuns sa dai un Google search pe numele unor cadre universitare selectate aleator din primele 5 universitati romanesti.
      Ca sa nu mai vorbesc ca in multe cazuri vorbim de adevarate dinastii .

      Asta este raspunsul , cum e societatea asa si universitatea, sau mai degraba invers respectind cauzalitatea.

      Deci in ciuda dispretului profund pentru Tudorel Toader si ce reprezinta el in societatea academica romaneasca , as recomanda universitarilor romani sa uite de Tudorel Toader si sa se centreze pe a aduce cit mai multe universitati romanesti in primele 500 din lume .

      Pe drumul asta , Tudorel Toader si cei ca el vor disparea precum tifosul exantematic.

  2. Recent si ultimul Protocol scos la lumina, si nu de catre presa, care se facea ca nu stie nimic, este cel dintre Procurorul General Lazar si seful SRI Eduard Helvig. Adica dintre Procuratura Generala si Serviciul Roman de Informatii.
    Dvoastra, dle Mircea Morariu, vi se pare cumva un ravas de dragoste acest Protocol?
    Altora li se pare o grozavenie:

    https://www.hotnews.ro/stiri-esential-22671271-giuliani-tre-iohannis-protocoalele-promovate-kovesi-maior-submineaz-statul-drept.htm

    • Gasirati la cine sa faceti trimitere. In cazul lui Rudi Giuliani o scurta caracterizare ar fi: fost mare procuror, fost mare primar al New York-ului, actual emitator de ziceri de genul ‘adevarul nu e adevar’ (“truth isn’t truth”). Protocoalele au fost o idee cretina mai veche (oare a cui, cica a CIA- zic unii – care cu siguranta voia sa strimbe justitia din Ro), cel la care faceti referire n-a produs efecte si a fost denuntat. Adevarul (care nu e adevar dupa parerea psd-ului si a lui Giuliani) e ca Tudorel actioneaza la ordin pentru a scapa niste infractori de judecata meritata. Atit, restu-s vorbe.

      • @amicu – protocoalele au existat și au fost secrete, restul sunt vorbe. Iar reputația de procuror anti-mafia a lui Rudolph Giuliani e un pic mai valabilă decât reputația lui Kovesi.

    • Doar pentru ca ai platit avocatul unui penal speriat (Trump) sa declare ca ceva nu-i place, nu inseamna ca tre sa aiba si dreptate.

    • In cazul lui Giuliani este o operatiune de lobby plătită. Textul epistolei insului in cauză pare a fi dictat de Dragnea sau de infractorii mediatici de la Antena 3

      • Sincer am ramas socat de scrisoarea lui Giuliani catre presedinte. Acest lucru a dat apa la moara PSD-istilor. Clar a fost „solicitat” de Dragnea and Co. pentru a-si da „OK-ul” in ce priveste distrugerea statului de drept. Ma intreb cat a platit PSD-ul pentru acest lobby din banii publici? Acum Dragnea poate sa spuna: vedeti, chiar si Trump si intreaga America este de acord cu noi. Ce mai vreti? Oare intamplator Dragomir isi face partid „pro-American si pro-Atlantic”? Ce inseamna pro-Atlantic ramane sa vedem si sa descifram… Poate se refera la Islanda sau Groenlanda, cine stie?

    • Fost procuror , fost primar si acum avocat ,care dupa toate semnele nu se mai satura de bani. Avocatul ia apararea clientului si va face tot posibilul sa-l faca scapat. Omul isi face datoria de avocat si-l doare undeva de Romania si repercursiunile timpeniilor pe care le spune, asupra vietilor noastre. Probabil ca daca s-ar gasi cineva sa-i ceara explicatii, s-ar prevala imediat de calitatea relatiei avocat ,client.
      Cei care se folosesc acum de scrisoarea asta sa legitimeze magariile din Romania , ar trebui sa-si puna intrebarea cam care este onorariul lui Giuliani , cine il plateste si din ce bani.
      La ultima intrebare e usor de raspuns , din banii furati de la noi.
      Tot de aici ne putem da seama cam ce fonduri poseda asupritii nostri politicieni.

  3. Acestea sunt realitățile cu care trebuie sa ne (re)obișnuim. Cine-i mai tare câștigă, cine are pile în mafie, câștigă. Restul, contribuabili, aka „carne de tun”. Să ne concentrăm pe rezistența prin cultură. Trăiască și înflorească farul călăuzitor al nației.

  4. Romania e tara imposturii, iar universitatile sint printre cele mai mari cuiburi de impostori. Asa ca s-avem noi rabdare pina or sa reactioneze dumnealor la faptele vreunui impostor membru. Iar T.T., infamul individ de care se face pomenire, e un exemplu tipic al imposturii, un parvenit vicios pina-n maduva.

  5. Ma bucura acest articol pentru ca ne refocuseaza…
    parem ca ne orientam catre diferite directii dar pierdem tocmai esenta lucrurilor pe drum…

    Justitia in acest moment este condusa aberant de catre un tovaras care si-a luat diferite titluri si asa cum dansa, Docila,a ajuns la un anumit nivel pur si simplu accidental tot asa si tovarasul Tudorel Toader accidental a ajuns unde a ajuns.

    Dar toate aceste accidente trebuiesc corectate daca nu cumva chiar indepartate.

    S-a gresit fundamental atunci cand dupa prezentarea raportului de analiza a activitatii dnei Kovesi si dupa raspunsul public pe care foasta sefa DNA l-a transmis la o ora de mare audienta cineva, nu spui cine, cu functie mare de conducere, insusi Presedintele, nu a cerut o analiza a analizei facute de tovarasul TT – s-a pierdut un mare moment pentru ca atunci era absolut vizibila reua intentie – asa cum se intampla si acum…

    Justitia nu se poate face decat cu bune intentii – numai asa justitia va triumfa in RO.

    Ceea ce face TT de multa vreme este sa elimine treptat oameni care il incomodeaza cu scopul vadit de a isi face toate mendrele si ambitiile.

    Asta nu mai este justitie – este ranchiuna ridicata la nivel de politica ministeriala.

    CIne sa ii spuna STOP???

    Probabil ca mai demult trebuia iPresedintele RO sa ii traga pe dreapta pentru o analiza, o evaluare si chiar sa cheme oarece experti internationali pentru a putea „bifa” maretele realizari ale tovarasului mai sus mentionat.

    Societatea civila nu are putere suficienta in acest caz.
    Nci studentii, nici colegii de la Universitate si nici academicienii.
    Evident ca glasurile lor conteaza dar pixul si decizia este in alta parte.

    Presedintele si expertii internationali sunt cei care au puterea de a analiza/evalua si refuza parcurgerea pe mai departe a acestui drum.

    Nu cred ca se mai poate continua in acest fel sau daca se continua tot asa ne intoarcem de unde am plecat si atunci spun ca este mare pacat de sangele varsat si ca cei morti, mai devreme sau mai tarziu, vor fi razbunati.

    Am incredere in viitorul mai bun.

  6. Ideile acestui minunat articol ar merita duse mai departe. Daca sapam la temelia societatii postdecembriste, vom vedea ca ea s-a cladit pe „nu sunt de vina eu, eu mi-am vazut de treaba domle”. Nu prea am stiut sa dam societatii care se contura dupa 89 doua definitii fundamentale: ce a insemnat „vina”, pre si post 89 si ce inseamna sa „iti vezi de treaba”.

    Oamenii si-au vazut de treaba punandu-si ochelarii de cal cand unii din ei erau saltati si trimisi la Canal sau batuti de securitate. N-a fost vina lor, asa erau timpurile. Oamenii s-au „vazut de treaba” cand stateau in frig si bezna sau la cozi, ori muncind la niste joburi obscure tot cu ochelari de cal. Apoi n-a mai existat teroarea, ne-am ales cu Doreii care sapa o groapa in asfalt in 3 luni si mai mult dorm pe langa ea spunand la fel de senin „eu imi vad de treaba”. Observati aceiasi ochelari de cal ca si la un anumit tip de votant gare gandeste asa: cat timp imi iau pensia/ajutorul social/ulei/faina/etc. nu conteaza ca tara se duce de rapa. Aceiasi ochelari de cal si la nostalgicii comunisti: atunci aveam job, nu conta ca per ansamblu economia era un mare faliment finantat cu exportul masiv de produse agricole.

    Ce n-am inteles in mod fundamental e ca sistemul de atunci, la fel ca si cel spre care tindem din pacate azi e ca ori te distruge ori te face complice. Nu exista cale de mijloc si de aceea 4 milioane au luat calea exodului. Atunci erai ori la puscarie/canal ori erai complice cu sistemul – adica „iti vedeai de treaba”, cu ochelari de cal, zero moralitate si empatie, gandeai pentru tine si patratica ta de pe tabla de sah. Azi, sistemul de complicitati s-a diversificat, a atins si sistemul academic, fiindca nu e asa, Doreii care mai mult dorm pe langa gropi crezand ca asta inseamna „munca cinstita” au dascalii si guvernantii pe care ii merita.

    • ” Atunci erai ori la puscarie/canal ori erai complice cu sistemul – adica “iti vedeai de treaba”–> Asta nu inseamna ca erai „complice”. Erau numerosi intelectuali si oameni educati care erau fortati sa „isi vada de treaba” si se refugiau in lumea lor, in carti, in Europa Libera, in spectacole de teatru si in intalniri cu prietenii lor. Acesti oameni erau perfect constienti de cat de grava era situatia noastra si ei au fost primii care au si plecat probabil, dupa 89.

      • Sunt de acord. Insa multi, ca si acum, s-au multumit sa carcoteasca in anumite cercuri dar nu au facut nimic. Asa cum am zis, alternativa era puscaria, deci intelegem perfect ca nu aveau prea mult ce face in acel regim al terorii, insa, cum spuneti dvs, ascultand seara Europa Libera, puteau sa mediteze la esenta raului si sa fie pregatiti in a fi niste lideri de opinie cand teroarea nu a mai existat, aducand in societate principii noi. Eu nu au avut asa ceva. Au resimtit ca si ceilalti lipsa de salam cu soia si a painii, dar nu sunt convins ca au resimtit lipsa liberatii, multi fiind „oameni noi” formati in scolile staliniste. Au fost si astfel de intelectuali, gen Doinea Cornea, Manolescu, Liiceanu, Plesu, dar… putini. Iar gurile lor au fost inchise de spuma veninoasa a propagandei neo-comuniste care mai degraba i-a ridiculizat. Iar ceilalti intelectuali, de rand, care citeau prin cancelarii Romania Mare dandu-si coate satisfacuti de insultele lui Vadim erau dinainte programati sa fie idiotii utili ai noului sistem.

        Problema este ca imediat dupa 89 cand dupa parerea mea trebuiau sa traga o linie, sa inteleaga esenta complicitatii cu un sistem criminal si sa se dezica de multe practici ale acelui sistem, nu au facut-o, din contra, au trait in negare. Faptul ca nu au avut alternativa nu ii disculpa asa cum cred ei. Si mai mult, in loc sa lupte, atunci cand a fost posibil, cu efectele acestei complicitati, multi au regresat in a o regreta si a se identifica cu ea, fiind „mai buna” decat ce ofera societatea actuala.

        Viroica Dancila nu e un caz izolat. Am avut multe profesoare cu mental, discurs si aparitie similara, avand singurul merit ca s-au putut plia pe cerintele cinice ale sistemului, oricare a fost el. Asta ma sperie cel mai mult. Avem clar mult mai multe Viorici si Olgute decat Funerii si Ciolosi.

  7. In cazul lui Toader este vorba de o demisie de la toate principiile elementare de ordin moral.
    Coruptia isi gaseste terenul propice peste tot unde morala a fost aruncata la cosul de gunoi si inlocuita cu imoralitatea sau cu amoralitatea.

    • Din punctul meu de vedere cazul TT este si mai grav –

      Nu avem numai derogarea fata de orice principiu moral ci el pune in bataia toata practica justitiei- care ar trebui sa fie impartiala – dar de cele mai multe ori apare numai pohta care o doreste el, numitul tt…

      Asta este – totul se bazeaza pe ceea ce vrea el, tt, sa fac si numai asta este important –
      serveste penalii ca nimeni altul iar penalii sunt fericiti sa aiba langa ei un astfel de „maestru” care nu este nici macar trimis dupa tigari, asta ca sa nu ne mai gandim ca dansul ar fi trebuit sa fie demis pentru abuz si distribuirea de informatii false, de exemplu in raport cu LKC…

  8. Inca doua observatii..
    1) Toate institutiile statului roman sint aservite cuiva… Daca nu infamei coalitii PSDALDEUDMR, atunci celei a Securitate-SRI.
    2) Impostura este la ea acasa in Romania, inca de pe vremea comunismului, cind membrii de partid si securistii aveau ascendent asupra specialistilor din orice domeniu. Iar apartenenta la Securitate-SRI este principalul motiv al acestei semi-imposturi. Oameni cu merite nu pot accesa posturi de conducere, pentru ca oameni cu merite mai mici, dar apartinatori infamei (inca, din pacate) institutii sint impinsi in posturile respective, din motive evidente (rasplata pentru servicii trecute, cit si viitoare). Un exemplu clasic de impostura, care inca nu s-a racit, este cazul Gabriel Oprea. Nu mai putin asemanator este si cel al conducerii Academiei Romane (Razvan Teodorescu, pentru servicii aduse la revolutie, si Ioan Aurel Pop, si, daca sapam un pic in jur, probabil multi altii).

  9. Popescu era suspect de crima.
    1. Popescu a facut INCHISOARE PREVENTIVA fiind gasit VINOVAT ca a incercat SA FUGA din tara.
    Mai tarziu
    2. Popescu a fost gasit NEVINOVAT de CRIMA.
    IMPORTANT: Inchisoare s-a facut pentru incercarea de a fugi din tara, iar nevinovatia a fost hotarata pentru ALTCEVA, pentru crima.
    *
    Manipulatorii sugereaza in mod mincinos ca ar fi ACEEASI VINA, cand spun ca „Popescu a facut inchisoare fiind nevinovat”.
    *
    Ce sa cred despre Tudorel Toader cand spune ca
    „NU TREBUIE sa mai existe nevinovati care sa faca inchisoare”?

  10. Protocoalele au fost cunoscute de Tudorel Toader de cand a devenit ministru. Chiar daca prin absurd nu le stia Pana acum o saptamana are fine fost logic sa cerceteze situation nu said evalueze persoana. Totul coincide cunoscute o scrisoare cu iesirea lui Tariceanu si cu extnderea atacului trolilor. Toate astea sugereza bani. De la cine?

  11. Nu ma surprinde tacerea universitarilor.. a luat cineva pozitie la mascaradele din trecut cand atacurile la statul de drept au fost chiar mult mai rabide? Intelectualul roman e prin definitie cam las, ezitant in a face pasul in fata. Cel mai de condamnat sunt cei care sunt considerati ‘fruncea’, a caror independenta financiara le-ar permite lesne sa condamne in mod deschis aberatia puterii actuale, si care ar putea fi centrele de rezistenta ale societatii civice.

    Ce ma surprinde la TT e ca cel mai probabil e foarte informat, are o independenta financiara banuiesc peste medie, si totusi gaseste sa actioneze in directii si la momente in care transpare clar un servilism politic. Pentru cineva care a fost in CCR, mi se pare de prost gust, care demonstreaza ca e incapabil de a servi cum trebuie interesele sistemului judiciar..

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Mircea Morariu
Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro