Home » Opinie »Reactie rapida » Citesti:

Ce este focul

Virgil Iordache aprilie 16, 2019 Opinie, Reactie rapida
4 comentarii 1,718 Vizualizari

În limbaj comun focul este o ardere cu flacără și căldură. Conotațiile acestui cuvânt sunt indefinit de multe, variind în interiorul unei limbi în funcție de grupuri și zone geografice și având diferențe între limbile omenești pe care traducătorii le știu foarte bine.

În limbaj ștințific focul este oxidarea unui material combustibil, o reacție chimică energică având ca rezultat eliberarea unei cantități mari de căldură și lumină. Lavoisier, Berthollet și Există două tipuri majore de flăcări, fără amestec preliminar (flăcări de difuzie, specifice situațiilor de incendii) și cu preamestecare a reactanților (de exemplu în motoarele cu benzină și motorină); Dalton au deschis drumul înțelegerii compoziției amestecurilor necesare pentru existența unei flăcări la începutul secolului XIX. (Hurley și colab., editori, 2016). Dinamica spațială a flăcării și fumului se modelează prin mecanica fluidelor în termeni de curgere turbulentă și prin ecuații de transfer de căldură. Aydogan și Usta (2019) analizează comportamentul la ardere al spumelor rigide de poliuretan impregnate cu particule de nanoargile și substanțe care întârzie procesul de ardere.

Conotația termenului foc în limbaj științifică este pur descriptivă, iar tratarea cunoașterii științifice despre foc este utilitaristă, în raport cu pagubele și beneficiile pe care le aduce. Mataix-Solera și colab. (2011) trec în revistă efectele focului (rezultat din incendieri agricole și ale pădurilor) asupra proceselor de formare a agregatelor din sol. Cao și colab. (2014) simulează pe baza unui model care ia în considerare efectele cuplate ale căldurii și fumului evacuarea oamenilor dintr-o cameră în caz de incendiu, urmând să dezvolte în lucrări ulterioare un model care ia în considerare și factorii psihologici și schimbarea vitezei de propagare a focului.

În limbaj teologic creștin termenul foc are o varietate foarte mare de conotații. În textul bibliei ortodoxe sunt 561 de ocurențe. Conotațiile variază de la cea instrumentală, utilitaristă, a preparării cărămizilor sau a încălzirii, la cea de pedepsire, la cea de parte a procesului prin care se oferă jertfa, la cea de pedepsire umană a celor păcătoși (frica desfrânată a preotului se ardea prin foc, Leviticul 21, 9), la cea de teofanie (rugul aprins) și simbol al credinței veșnice (botez cu Duh Sfânt și cu foc) la cea de bajocorire („Ars-au cu foc locaşul cel sfânt al Tău, până la pământ; spurcat-au locul numelui Tău”, Ps. 73, 8), la cea a suferinței meritate, iadul, la metodă de eliminare a idolilor, prin ardere, la cea de dovedire a adevăratei credințe, prin rezistență a omului în foc. În Apocalipsa sunt 5% din cele 560 de ocurențe biblice. Este de așteptat să avem o diversitate similară și în alte religii.

Se poate observa că pornind de la limbajul comun, central pentru viața oricui, gândirea se specializează în mai multe direcții dintre care mai sus sunt ilustrate două:

  • o direcție descriptivă, a măsurării unor variabile ale obiectelor, a modelării structurale a obiectelor (foc) și a modelării proceselor (ardere) la diferite scări spațiale și temporale și în diferite contexte. Miza acestor limbaje este aplicativă locală, pentru rezolvarea unor probleme bine delimitate concrete (tăierea metalelor cu flacără, lămpașele minerilor, prevenirea incendiilor, gestioanrea situațiilor de incendiu, etc). Între resursele conceptuale necesare pentru o astfel de abordare sunt spațiul și timpul obiective, modelate ele însele matematic din măsurători. Regula obiectivității și exigențele de precizie a comunicării în textele de acest tip obligă la mininimizarea intenționată a oricăror conotații, a oricărei bogății de sensuri.
  • o direcție spirituală, care daă o cheie de interpretare a vieții umane ca întreg în timpul personal, înțeles prin apel la memoria personală, și în timpul istoric, înțeles prin apel la memoria culturală așa cum e refectată în artefectale umane (texte, obiecte de artă și arhitectură, structuri civilizaționale geografice – peisaje, etc).

O analiză ca cea schematizată mai sus se poate face și pentru apă, pentru pământ, pentru aer, pentru tot ceea ce omul are la îndemână și este parte din viața sa.

Omul nespecializat, acela care folosește limbajul comun în care au intrat prin difuzie și simplificare în mod inevitabil neriguroasă elemente din limbajele specializate științifice și religioase, poate percepe sau nu că are nevoie de ambele limbaje, dar în mod obiectiv are nevoie de ambele limbaje, dat fiind că ele îndeplinesc funcții diferite. Atunci când va respinge pe unul sau pe altul pe baza a ce percepe susținând că doar religia e cu adevărat importantă sau doar știința e ce merită atenție în pasul următor, dacă nu a făcut-o deja cumva înainte fără să își dea seama, va transfera funcțiile a aceea ce a respins: va căuta descrieri obiective în texte religiose, luând în sens literal și decontextualizat tot ce scrie în Scriptură și evoluând spre fundamentalism religios, sau va căuta sensuri existențiale în narațiuni ideologice întemeiate pe știință, extaziindu-se în fața descoperirilor noi și livrându-se cu încredere totală utopiilor sociale.

Există un model obiectiv de om către a căruia cunoaștere tindem, dar pe care nu o putem atinge în mod complet și nici dintr-o singură perspectivă. Omul nu este nici doar o persoană religioasă, nici doar un obiect natural modelabil prin știință, nu este nici ce ne spune neuroștiința, nici ce ne spune psihologia, nici ce aflăm din sociologie și științe politice și administrative, societatea nu este nici doar teocentrică, nici doar construibilă rațional, pentru că noi înșine, fiind cei care gândim ce este, ne va da mereu cu rest ce spunem despre om, ne va ieși imperfect. Omul nu se reduce nici la ce se întâmplă în timpul personal, nici la ce este în timpul istoric, nici la ce înțelege cu privire la evoluția corpului său folosind timpul obiectiv, dar poate încerca să înțeleagă la ce sunt bune acestea, unde sunt ele relevante în viață, care sunt relațiile dintre cunoașterile de acest fel. Putem ști despre om mai mult decât ceea ce spune Dumnezeu despre el, că este ceea ce este, dar în mod fundamental, principial, nu putem ști totul. Nu putem construi ceva teoretic despre om pe care să întemeiem o societate mai bună de la zero, dar putem rezolva probleme punctuale instituționale, sociale și tehnice pas cu pas folosind cunoașterea relevantă pentru ele.

Omul nu este nici laș, să tacă din frică, nici prost, să nu vadă adevărurile evidente. Dar poate alege să fie și una și alta, este libertatea sa. Omul poate fi oportunist și să respingă adevărul dintr-un interes meschin, politicianist, sau din orgoliu, mascat sub idealuri nobile, mințindu-se pe sine o viață întreagă. Dar omul, tot el, se poate și schimba, iar la asta cunoașterea religioasă e de mare folos, e cunoașterea relevantă.

Este datoria celor care au înțeles să o spună astfel încât suferința să ne fie urmată de restaurare: a oamenilor care suntem și a civilizației noastre europene.

Bibliografie

  • Aydogan B., Usta N., 2019, Fire behaviour assessment of rigid polyurethane foams containing nanoclay and itumescent flame retardant based on cone calorimeter tests, Journal of Chemical Technology and Metallurgy, 54: 55-63
  • Biblia ortodoxă, cu facilități de căutare a termenilor, https://www.bibliaortodoxa.ro/
  • Cao S-C. Song W-G, Liu X-D, Mu N, 2014, Simulation of pedestrian evacuation in a room under fire emergency, Procedia Engineering, 71: 403-409
  • Fujioka F. M., Gill A. M., Viegas D. X., Wotton B. M., 2009, Fire danger and fire behavior modeling systems in Australia, Europe, and North America, în Bytnerowicz A. și colab. (editori) Developments in Environmental Science, Vol. 8, Elsevier B. V., 471-497
  • Hurley M. J. și colab, 2016, SFPE Handbook of Fire Protection Engineering, Springer, cu o ediție mai veche aici.
  • Mataix-Solera J., Cerda A., Arcenegui V., Jordan A., Zavala L.M., 2011, Fire effects on soil aggregation: a reviw, Earth-Science Reviews, 109: 44-60

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "4 comments" on this Article:

  1. Jacques spune:

    Vedeți cum declină civilizația: când avem de lucru ceva, sărim pavlovian în bazele de date, dar trecem pe lângă Mircea Eliade (Mituri și simboluri …)! Până și Biblia este folosită cu “facilități de căutare”.
    Mon Dieu! Poliuretani și nano-argile!

    Toi, Notre-Dame du « oui », ouvre nos cœurs au Souffle de l’Esprit,
    Toi que personne n’a jamais prié en vain, sois remerciée.

    • Virgil Iordache Virgil Iordache spune:

      Așa e cu câinii pentru experimente intectuale ca mine, aveți perfectă dreptate.

      Bazele de date sunt de mare folos, ca și tehnologia. Bănuiesc că ați scris de pe un calculator sau de pe un smarphone, nu la peniță, sau cioplind în piatră.

      Doamne ajută.

      gânduri bune,

  2. Lucian spune:

    Știți ce mă îngrozește? Faptul că nu mai sunt mirat de lipsa de reacție la un articol de acest tip. Din păcate, observ aceiași tendință și la articolele ce vizează educația.
    În contextul evenimentelor recente, mintea mă poartă către discursul lui Dragos Bucurenci: „Protestul ne unește, construcția ne dezbină” și la Cumințenia Pământului a lui Brâncuși. Iar după citirea articolului, îmi vine în minte această frază:
    „The metaphoric mind is a maverick. It is as wild and unruly as a child. It follows us doggedly and plagues us with its presence as we wander the contrived corridors of rationality. It is a metaphoric link with the unknown called religion that causes us to build cathedrals — and the very cathedrals are built with rational, logical plans. When some personal crisis or the bewildering chaos of everyday life closes in on us, we often rush to worship the rationally-planned cathedral and ignore the religion. Albert Einstein called the intuitive or metaphoric mind a sacred gift. He added that the rational mind was a faithful servant. It is paradoxical that in the context of modern life we have begun to worship the servant and defile the divine.”

    • Virgil Iordache Virgil Iordache spune:

      Vă mulțumesc pentru comentariu.

      Aș remarca și faptul că lipsesc comentariile agresive, oamenii au început să înțeleagă încet încet modul de abordare, care difuzează tot mai mult în spațiul public din diverse direcții.

      Gânduri bune,



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Virgil Iordache


Virgil Iordache

Virgil Iordache cercetează și predă la Facultatea de Biologie a Universităţii din Bucureşti. Domenii principale de preocupări: ecologie şi filosofia biologiei. Cărţi şi ... Citeste mai departe


Lansare carte

Sâmbătă, 23 noiembrie, se lansează noul volum al profesorului Constantin Crânganu. Amanunte, aici.

E randul tau

Salut acest articol, și îl felicit pe autor. Problema prezentată de dânsul este cum nu se poate ...

de: Bradut Bolos

la "De ce legislația din România încă lasă mult de dorit?"

Carti recomandate de Contributors.ro

DEMOCRAȚIA SUB ASEDIU ROMÂNIA ÎN CONTEXT REGIONAL

Carte recomandată de contributors.ro

Cauta articole

decembrie 2019
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031  

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)