marți, martie 19, 2024

Ce se mai poate întâmpla în parlament cu referendumul?

În vâltoarea acestor zile, a trecut neobservată o decizie a CCR care răspunde la întrebarea aflată azi pe buzele tuturor: Ce se mai poate întâmpla în parlament?

Răspunsul scurt este: nimic. Doar că nimeni nu mai vrea astăzi răspunsuri scurte, toți vrem să înțelegem pe deplin raționamentele care conduc la concluzie, Constituția României devenind un subiect de maxim interes. E firesc să fie așa, pentru că lovitura de stat care a eșuat duminică s-a dus și s-a decis pe tărâmul complicat al dreptului constituțional. Pentru cei ce vor să vadă partea goală a paharului, asta înseamnă că evenimentele recente ne-au isterizat în asemenea măsură încât nu mai suntem dispuși să mai avem încredere în alții, vrem să înțelegem noi exact cum stau lucrurile. Pentru cei care vor să vadă partea plină a paharului, asta înseamnă că spiritul civic în România se întărește. Eu sunt mai degrabă optimistă, pentru că știu că un popor mai educat din punct de vedere juridic este un popor mai greu de manipulat. Mai e mult până departe, dar trebuie început undeva.

Să revenim la chestiune: președintele a fost suspendat, deși CCR a spus că nu a identificat fapte grave de încălcare a Constituției în plângerea USL. În sine, acest gest parlamentar ridică mari probleme de legitimitate, pentru că prin el România e transformată dintr-o republică semi-prezidențială într-una parlamentară, în care președintele e la cheremul majorității parlamentare. Demiterea președintelui este, azi, prevăzută exclusiv ca o sancțiune pentru încălcarea gravă a Constituției. Aplicarea ei și în alte cazuri – de exemplu, atunci când președintele nu mai e popular sau când nu mai e susținut de majoritatea parlamentară – este un abuz. Acest lucru este important pentru ca întreg sistemul constituțional românesc e construit pe ideea că președintele are o poziție relativ puternică și dispune de independență atât față de Executiv, cât și față de legislativ. Putem, desigur, schimba construcția constituțională, însă acest demers este legitim doar dacă modificăm Constituția – fapt ce nu s-a petrecut.

Încercarea guvernului de a elimina cvorumul de validare a referendumului a fost dejucată de CCR (printr-o decizie luată în unanimitate), astfel încât pentru validarea referendumului din 29 iulie era nevoie de participarea la vot a 50%+1 din persoanele înscrise pe listele electorale. Acest prag nu a fost atins, așadar este previzibil că CCR va constata că referendumul nu a fost validat.

Hotărârea Parlamentului nr. 34 din 6 iulie 2012 privind stabilirea obiectului şi a datei referendumului naţional pentru demiterea preşedintelui româniei include un articol-cheie care a generat ore de polemici în ultima perioadă. Articolul în chestiune sună așa: „În situaţia în care Curtea Constituţională va stabili că nu au fost îndeplinite condiţiile de valabilitate stabilite de lege, Parlamentul României va lua act de hotărârea acesteia şi va decide asupra procedurii de urmat“. Această hotărâre a fost atacată de PDL la CCR, în cerere solicitându-se ca CCR să constate că:

– Curtea Constituţională, iar nu parlamentul, poate decide cu privire la respectarea procedurii referendumului şi confirmarea rezultatelor acestuia, iar, în cazul în care nu au fost respectate condiţiile legale, Curtea poate invalida rezultatele referendumului;

– parlamentul nu va putea decide organizarea şi desfăşurarea unui alt referendum decât în temeiul altor fapte, întrucât asupra celor pe baza cărora s-a desfăşurat un referendum invalidat sau validat poporul s-a pronunţat deja. În cazul în care parlamentul ar decide organizarea şi desfăşurarea unui alt referendum pe baza aceloraşi fapte pretins săvârşite de preşedintele României şi pentru care poporul a ales deja, s-ar încălca prevederile art. 2 alin. (1) din Constituţie, în sensul că parlamentul nu poate exercita suveranitatea în locul poporului român.

Prin Decizia nr. 734 din 24 iulie 2012, CCR a constatat constituționalitatea articolului 3 din Hotărârea Parlamentului nr. 34 din 6 iulie 2012, explicând că CCR nu poate porni de la prezumția de rea-credință a parlamentului. Așadar, prezumând buna-credință a parlamentului, CCR enumeră etapele prevăzute de legislația românească în procedura de demitere a președintelui. De asemenea, CCR spune că:

– rezultatele referendumului sunt confirmate de Curtea Constituţională, hotărârea pronunţată de instanţa de contencios constituţional fiind actul care constată şi confirmă finalizarea procedurii de demitere a preşedintelui României, determinând efectele pe care parcurgerea acestei proceduri le-a produs. (…) hotărârea sa înlătură orice contestaţie privitoare la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi efectele acestuia;

– nicio autoritate publică nu poate dispune în locul Curţii Constituţionale sau în mod contrar celor reţinute prin hotărârea general obligatorie a Curţii Constituţionale. Tot astfel, nicio autoritate publică nu poate dispune continuarea unei proceduri constatate ca fiind încheiată în mod oficial la publicarea în Monitorul Oficial al României a hotărârii pronunţate de Curtea Constituţională în exercitarea atribuţiei prevăzute de art. 146 lit. i) din Constituţie şi în conformitate cu cele statuate prin această hotărâre.

CCR subliniază că din analiza contestației rezultă că ceea ce se contestă nu e atât neconstituționalitatea articolului 3 din hotărârea parlamentului, cât mai ales posibilitatea parlamentului de a se comporta neconstituțional ulterior, folosindu-se de portița deschisă de acest articol – fie ignorând decizia CCR de validare sau invalidare a referendumului, fie decizând să organizeze un nou referendum în cadrul aceleiași proceduri. După ce explică faptul că CCR nu se poate pronunța acum cu privire la acțiuni viitoare, CCR reamintește că hotărârile adoptate de parlament după finalizarea referendumului pentru demiterea preşedintelui româniei şi publicarea în Monitorul Oficial al României a rezultatelor acestuia pot face obiectul controlului de constituţionalitate în condiţiile legii. Așadar, CCR are dreptul să cenzureze hotărârile ulterioare ale parlamentului în această materie.

Poate vă amintiți că totul a început cu doua OUG-uri neconstituționale: una elimina cvorumul de validitate la referendum, alta interzicea CCR să se pronunțe cu privire la hotărârile parlamentului. Vedem azi cât de important a fost că ele au fost declarate neconstituționale. Pe scurt, statul a rezistat acestei lovituri de stat.

Articol aparut in Revista 22

Distribuie acest articol

45 COMENTARII

  1. Sărut mâna,

    Ce spuneţi despre ultimele tentative ale USL de a răsturna rezultatul în favoarea lui?

    Adică despre faptul că sforarii USL sugerează că CCR ar trebui să ceară date noi de la INS pentru stabilirea numărului total al votanţilor şi a pragului de 50%+1.

    Mulţumesc!

    • Trebuiau s-o faca inainte de referendum!
      faptul ca si mortii se aflau pe liste, implica atat faptul ca acestia au fost calculati la stabilirea cvorumului, dar exista si posibilitatea ca acestia sa fi votat. Respectand un criteriu de proportionalitate, sa zicem ca 54% dintre ei au boicotat intre patru scanduri, in vreme ce 46% si-au facut datoria de cetateni. In Teleorman au venit dupa ora 17 …

      De ce iau in calcul tocmai varianta asta?
      Ponta promitea sa fie politician de vaza, a invatat mai multe de la Basescu decat de la Iliescu, si de asta nu cred ca asta i-a scapat chestia cu mortii. Mai degraba a vrut sa o foloseasca.

    • Sunt convinsa ca vor incerca sa utilizeze absolut toate aceste argumente la CCR. Legea vorbeste, insa, despre liste electorale – iar acestea sunt cele comunicate de MAI (observati ca ministrul Rus nu a intrat in acest joc periculos cu focul si ca a comunicat ca listele electorale raman neschimbate). Parerea mea este ca CCR va constata ca Traian Basescu trebuie sa se intoarca ca Cotroceni.

      • Doamna Stefan, in ce ar consta jocul periculos cu focul?
        Daca este la fel de evident ca listele electorale nu mai sunt actuale de cativa ani precum plagiatul lui Ponta, este periculoasa incercarea de a le schimba? sau de a le schimba postfaptic?

        • listele sunt cele cu care USL a castigat la locale. DIntr-odata nu mai sunt bune? De altfel, Hantzy, ia defineste tu pt. mine ce este o lista buna? dar ataseaza si niste cifre! daca nu poti, sa stii ca nici Ponta nu poate.

          • nu vasd sensul interventiei. eu am spus liste actuale, nu bune sau nebune … si intrebam ce inseamna in context ” a se juca cu focul”? Pentru ca singurul sens care transpare ar fi cel al actualizarii lor. Si nu prea inteleg ce-ar fi periculos intr-asta, … doar daca nu cumva se adevereste ce spuneam in primul meu comentariu.

          • Sunt Hantzy si nu sunt domn. Sunt un personaj virtual, care in lumea reala ofer locul in autobuz si donez sange o data pe luna. Aici sunt satul de conveniente in spatele carora sa ne ascundem gandurile.

        • Doamna Laura Stefan, tot ce spuneti are suport nu numai legal cat si de bun simt. Atata timp cat mai exista oameni care impartasesc ideile dvs. si care incearca sa explice situatia in care ne aflam, chiar daca perspectiva de a fi convingatori este estompata de vocile puternic marcate de o ideologie perimata resuscitata prin actiuni unfair, mai avem o speranta pentru a accede la democratia adevarata.

      • Dna Stefan, nu am cunostiintele juridice necesare si de aceea va intreb pe dvs. Daca referendumul este invalidat asta nu inseamna ca toate consecintele posibile care ar fi decurs in urma validarii lui sunt anulate? (Sunt convins ca exista o mai buna exprimare in termeni de specialitate.)
        Ce vreau sa spun este ca prin invalidarea referendumului eu cred ca se considera ca poporul nu a raspuns la intrebarea care i-a fost pusa. Deci dl Basescu NU este demis dar nici „restaurat”. Daca trebuie 50%+1 etc ca sa fie demis trebuie tot 50%+1 ( plus majoritate care sa voteze NU) ca sa NU fie demis. Prin simpla anulare a unui plebiscit nu ne intoarcem de fapt la situatia de dinainte de referendum? Nu este dl Basescu in continuarew suspendat pina cind cetatenii Romaniei se pronunta si sunt in numar suficient ca sa conteze?

        Cu stima
        Mihai C.

    • Si daca datele finale ale recensamantului arata ca in Romania sunt in jur de 16 milioane de cetateni cu drept de vot – atunci referendumul este valid sau nu?

      • Buna ziua
        Asa cum s-a mai spus, recensamantul nu are nici o legatura cu listele electorale. Recensamantul contabilizeaza persoanele aflate in tara in momentul desfasurarii acestuia si nu ia in calcul cele 3 milioane de persoane care nu sunt in tara dar au drept de vot. Listele electorale sunt elaborate de catre ministerul de interne pe baza listei cu persoanele vii de peste 18 ani la data desfasurarii respectivelor alegeri. Chestia cu recensamantul e aruncata la disperare de USL, poate mai ameteste lumea.

      • Hai sa acceptam argumentul ca (luand in considerare rezultatele PROVIZORII, deci NEOFICIALE, ale ultimului recensamant) la momentul referendumului se mai afla in Romania 15 – 16 milioane de votanti. Dar nu cred ca poate cineva sa sustina, in mod rational, ca diferenta de pana 18 si ceva milioane de votanti inscrisi pe listele IN VIGOARE a aparut datorita decesului a 2-3 milioane de romani. Sa fim seriosi.

        Cele 2-3 milioane de votanti „lipsa” o reprezinta romanii care intre timp s-au stabilit in strainatate. De exemplu, eu am plecat in 2006. Dar TRAIESC si prin absenta mea de la vot am spus NU cu indignare puciului. Traiesc, in alta parte decat in Romania, recensamantul n-a ajuns pana la mine dar sunt cetatean roman cu drept de vot.

        50% din numarul de votanti trebuie sa se calculeze din cei (sa zicem) 15-16 miilioane de votanti de acasa, plus cei 2-3 milioane de romani ca mine: cu drept de vot dar ne recenzati in Romania.

    • Eu zic ca e jalnic. Adica, daca aveau o problema cu numarul total de votanti, cum de i-a apucat grija fix in seara anuntarii rezultatelor? Sunt disperati, dar toate actiunile astea rizibile in fond, devin argumente de neclintit in mintea sustinatorilor USL; mai mult lor le sunt adresate, ca sa sublinieze cat de ilegitim e presedintele in functie.

    • ca e corect ca basescu sa plece . daca veneau 9,4 mil de votanti basescu putea fi demis cu 4,8 mil de voturi. acum cu 7,4 se intoarce la cotroceni?

      • Dar a fost corect sa fie suspendat fara sa incalce constitutia?Doar pentru ca asa au vrut 256 de parlamentari ?Referendumul acesta nici nu trebuia sa aiba loc.Si nu ma refer la Basescu ca persoana,ci la Presedinte ales.Si toate astea pentru ce?Ca sa aiba niste imaturi jucaria dorita?Sau sa scape unii ca Voiculescu si Frunzaverde de puscarie?Ciudat cum unii trebuie sa respecte legea democratiei,in timp ce,cei care au luat puterea prin ticalosii,o calca constant in picioare.Si mai sunt si aplaudati pentru asta.

      • Este ingrozitor sa acuzi o persoana de fapte inchipuite doar pentru ca este chel, are un ochi mai mic sau este rau de gura… Toate acestea se numesc discriminari si mesajele de pe unele bannere electorale erau evidente exemple de incitare la ura…

        Nu pot sa inteleg cum oameni care stiu sa citeasca si sa gandeasca intra in acest joc al urii…

        Ce ii mana in aceasta lupta?
        Oare nu intelege ca maine ar putea sa fie ei in rolul victimei?

        Vreau ca RO sa revina la normalitate, la calm si la responsabilitate!
        Oare se va putea?

  2. stimata doamna, profund respect pt. ce ganditi si ce scrieti. Nu fiti naiva, caci rezervorul de ticalosii nu s-a golit: A. se va taragana convocarea parlamentului pana dupa 12 august B. succesorul lui Morar va fi ales de Corlatean si confirmat de Ipo-Crin C. va fi amnistiat Nastase. D. orice alta ticalosie inimaginabila intr-o tara democratica

  3. Da, se poate să nu se întâmple nimic în parlament. Astfel:

    Tocmai au zis strategia la ştiri, azi la 7, la România Actualităţi.

    Decizia CC de invalidare a referendumului trebuie citită în parlament. Doar că asta nu se poate, că parlamentul e în vacanţă şi nu se poate convoca sesiune de urgenţă. După ce cade bruma şi e citită decizia în parlament, ea trebuie publicată în Monitorul Oficial personal al lui Ponta.
    Abia apoi poate reveni Băsescu la Cotroceni.
    Câştigă timp. Exact cât să nu fie Băsescu la Cotroceni când expiră mandatele Kovesi şi Morar.

  4. urmaresc comentariile autoarei.
    interesante si competente.

    privitor la referendum cred ca procentul real este sub 40%.
    nu mi-am inchipuit vreodata sa vad in tara asta asa josnicii !!

  5. ” Poate vă amintiți că totul a început cu doua OUG-uri neconstituționale: una elimina cvorumul de validitate la referendum, alta interzicea CCR să se pronunțe cu privire la hotărârile parlamentului. Vedem azi cât de important a fost că ele au fost declarate neconstituționale. Pe scurt, statul a rezistat acestei lovituri de stat.”

    A rezistat deocamdata, dar asa cum nimeni nu a stiut ca va incepe , nimeni nu stie cum , si cand, se va termina totul.
    Ar mai fi o problema . Dincolo de planul formal , juridic , acolo unde lucrurile pareau clare si limpezi pana cand a inceput cosmarul , exista o lupta politica , sociala si mediatica ” de o intensitate uimitoare ” si care a trecut demult granita patologicului.
    La prima vedere am avut de-a face cu o ” lovitura de stat data de juristi impotriva statului de drept ” si care a actionat intr-un teritoriu nesanctionabil juridic, dar aceasta formulare aparent prozaica exprima o realitate informationala mult mai complexa in care batalia nu se mai poarta de mult dupa regulile clasice pe campul de lupta sau in strada, intre institutii , partide, persoane, ci intr-un spatiu virtual n-dimensional inaccesibil perceptiei comune traditionale.
    La fel , ceea ce numim acum in mod conventional ” lupta politica ” , nu este numai un atac concertat impotriva statului de drept , ci un razboi total impotriva intregii normalitatii politice, sociale , culturale si traditionale romanesti si , atentie, europene !
    Aceasta ofensiva sinistra cu care s-a confruntat Romania, a generat pornind chiar de la „cartile adversarului „, respectiv de legile existente, un spatiu bizar nesanctionabil , paralel cu lumea reala , un fel de Transnistrie virtuala generata ad-hoc in Romania si de ” no man`land ” in mijlocul Europei, , de unde si reactia extrem de dura a acesteia.
    In alti termeni, societatea romaneasca a fost adusa in mod premeditat in starea de parabioza (http://sergiusimion.blogspot.ro/2012/07/parabioza-starea-unei-natiuni.html ) :
    Mircea Cartareascu a rezumat admirabil filmul evenimentelor recente :

    ” Ce am văzut petrecându-se zilele astea pare a nu face parte din realitate. Niciodată nu am mai fost martorii unei asemenea lovituri de forţă menite să îngenunchieze o naţiune, o lovitură îndelung gândită, ca o crimă cu premeditare.”

  6. Lamuritor articol pentru cine vrea sa citeasca.Se vede doamna Stefan ca studiile juridice le-ati facut cu seriozitate,iar activitatea dumneavoastra profesionala ulterioara nu afost manata de nu stiu ce interese obscure. Dar asa cum spune si comnentatorul dinaintea mea ce ne facem cu incercarile subversive ale USL de a demonstra ca 50% nu trebuie sa fie din 18 milioane si ceva cat a comunicat oficial MAI prin ministrul Rus cu 2 zile inaintea referendumului ci trebuiesc 50% din vreo 15 milioane de locuitori.Apropo locuiesc intrun imobil vechi din Bucuresti ,Calea Calarasilor unde in periada recensamantului nu a venit nimeni,deci 20 de locuitori ai Bucurestiului am fost sariti de la recensamant.Toata aceasta mascarada numita referendum si risipa de bani din ultima luna este pe cheltuiala noastra a celor 6 milioane de romani ce contribuie la buget prin taxe si impozite. As fi tare curioasa ,dar ca simplu cetatean nu mi se permite,in judetul OLT ce a votat peste 73 %,cati contribuabil avem?restul ce fac de vin in asa numar mare la vot?
    Presedintele Basescu trebuie sa-si reia prerogativele imediat dupa validare iar USL sa se apuce de munca, caci din luna mai guvernul denumit executiv nu lucreaza ,ci doar lupta pentru demiterea presedintelui.Nu este un abuz in dauna intereselor publice?
    Daca doreau ca dl. Basescu sa plece, de ce nu au acceptat oferta acestuia: scurtarea mandatului sau in schimbul modificarii constitutiei potrivit referendumului din 2009, parlament unicameral si 300 de parlamentari ?

  7. Sarut mana si eu,

    Ce spuneti de un titlu de postare gen: „Ce se poate intampla la Departamentul de Stat cu referendumul?”

    Si nu e vreo ironie: chiar intreb serios…

  8. Nu trebuie ignorata problema mortilor de pe liste sau a celor plecat pentru perioade mari de timp din tara. Se pare ca este ceva acceptat tacit de toate fortele politice de ani de zile, Cum INS are conducere stabilita politic situatia reala este ocultata chiar unde ar trebui sa existe obiectivitate (ar fi interesante poate stenogramele discutiilor directorilor INS judeteni la Bucuresti in perioada de dupa referendum). De la administratia locala si urcand spre INS avem un lant al slabiciunilor intretinut constient. Un numar redus de populatie la nivelul unui oras si judet se reflecta intr-un numar mai mic de consilieri locali si judeteni -> un numar mai mic de sponsori satisfacuti. La nivel national, in afara de cazul rerefendumului, tertipurile macabre cu morti pe liste, etc. sunt utile in stabilirea numarului de parlamentari (raportati la nr de locuitori) si la nr de locuri destinate Romaniei in Parlamentul european. Ma intreb ce ar zice PE daca ar sti cum isi mentine Romania numarul de parlamentari europeni? Traim intr-o minciuna din care cei interesati (din toate partidele) nu vor sa iesim.

  9. Stimata doamna, puteti garanta ca CCR nu va da o alta decizie decat cea fireasca prin care sa constate ca nu s-au indeplinit conditiile legale si ca T.B. nu a fost demis, putandu-si relua atributiile functiei? Excludeti posibilitatea unei decizii de genul: avand in vedere indemnul la neparticipare, care este contrar cu sensul si scopul legii si, avand in vedere ca nu exista o prevedere expresa si clara referitoare la obligativitatea cvorumului, curtea considera ca, in conditiile date, nu exista aceleasi premise care au fost avute in vedere la pronuntarea deciziei … (ultima decizie in care spunea ca „in masura in care se asigura participarea majoritatii alegatorilor din liste” – citez aproximativ, din memorie). Apoi sa invoce practica anterioara, recomandarile Comisiei de la Venetia, inclusiv sa interpreteze ultima sa decizie in sensul ca prin „asigurarea participarii majoritatii alegatorilor din liste” se intelege crearea tuturor conditiilor, iar nu participarea efectiva, cu atat mai mult cu cat au existat indemnuri la neparticipare. Este doar o idee, dar excludeti ca actuala noastra Curte sa ia o decizie de genul celei descrise de mine? Evident, nu spun ca ar fi una corecta, dar cate decizii incorecte are CCR la activ?! Ce vreau sa spun si am tit spus: nu mai ridicati statuie CCR fiindca s-ar putea sa ne trezim cu solutii care sa ne transforme in stana de piatra (sa nu mai avem argumente pentru o reactie adecvata).

  10. Sunte-ti o specialista si am incredere in ce spuneti.Argumentati logic si dati dovada de multa stiinta de carte.Va multumesc doamna Laura Stefan.Sunt ma linistita.

  11. O analiza juridica perfecta si binevenita in climatul tensionat in care se zbate societatea!
    Ne-a trecut glontul pe la ureche, dar fumul impuscaturii nu s-a risipit inca!
    Cea mai nociva este intrebarea: ce va face Basescu intors la Cotroceni in aceasta atmosfera voit tensionata pe care o intretine USL? Trebuie aratat ca (indiferent de persoana) este imperios necesar ca una dintre puterile statului de drept sa isi reia atributiile de plin drept pentru ca este pur si simplu unul din elementele componente ale sistemul de „checks and balances” al unei democratii europene!
    Recentele manevre ale USL referioare la recensamant nu arata decat ca sunt disperati…
    Cred ca zilele lor fericite sunt numarate…
    In urma depozitiei pe care o va da Presedintele zilele astea cred ca Parchetul General va fi nevoit sa se autosesizeze si sa inceapa urmarirea penala pentru faptele care aduc atingere securitatii nationale comise de clica pucista si in acest fel vom scapa de mai multe rele deodata!

  12. Nimeni nu poate garanta nimic in mod absolut – spunea un comentator la un articol de-al meu mai vechi. Asa este, nimeni nu poate oferi garantii cu privire la conduita CCR. Dar, ca sa citez din decizia CCR pe care o analizez mai sus, nici de la reaua-credinta a autoritatilor publice nu putem pleca intr-o analiza. Cred ca avem datoria sa explicam ce e normal si probabil sa se intample. Si sa speram ca ne tin institutiile, caci daca institutiile statului pica, pica si statul. Fapt care, desigur, nu poate fi exclus in mod absolut.

    • Revocarea abuziva a presedintelui Senatului putea fi stopata de Curtea Constitutionala, exista fundament constitutional pentru aceasta. De aici rezulta faptul ca puterea judecatoreasca din Romania nu este pe picior de egalitate cu celelalte puteri din stat (poate fi influentata de presiuni politice), probabil datorita modului in care sunt alesi judecatorii Curtii Constitutionale. „Spalarea pe maini” a Curtii Constitutionale in acest caz a avut ca efect „ungerea” unui presedinte interimar al Romaniei fara legitimitate.

      Argumente:

      Constitutia Romaniei:

      Art.81.(1) Presedintele Romaniei este ales prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat.
      Art.82.(1) Rezultatul alegerilor pentru functia de presedinte al Romaniei este validat de Curtea Constitutionala.

      Art.64.(2) Presedintele Camerei Deputatilor si presedintele Senatului se aleg pe durata mandatului Camerelor.
      Art.98.(1) Daca functia de Presedinte devine vacanta ori daca Presedintele este suspendat din functie sau daca se afla in imposibilitate temporara de a-si exercita atributiile, interimatul se asigura, in ordine, de presedintele Senatului sau de presedintele Camerei Deputatilor.

      Regulamentul Senatului:

      Art.30.(1) Revocarea din functie a presedintelui Senatului poate fi propusa la cererea a minimum o treime din numarul total al senatorilor, in cel putin una din urmatoarele imprejurari:
      a) incalca prevederile Constitutiei;
      b) incalca grav sau in mod repetat prevederile Regulamentului Senatului sau ale Regulamentului sedintelor comune.

      Deoarece rezultatul alegerilor pentru functia de presedinte al Romaniei este validat de catre Curtea Constitutionala, inseamna ca Curtea Constitutionala este singura institutie in masura sa stabileasca legitimitatea presedintelui Romaniei.
      Revocarea din functie a presedintelui Senatului si alegerea unui nou presedinte schimba viitorul presedinte potential al Romaniei (conform Constitutiei).
      Pe cale de consecinta, la revocarea din functie a presedintelui Senatului, Curtea Constitutionala trebuie sa poata stabili legitimitatea acestui demers, in concordanta cu art.64(2) din Constitutie care spune ca presedintele Senatului (potentialul viitor presedinte al Romaniei) se alege pe durata mandatului Senatului si in concordanta cu art.30.(1), verificand daca acesta a incalcat prevederile Constitutiei sau daca a incalcat grav sau in mod repetat prevederile Regulamentului Senatului sau ale Regulamentului sedintelor comune.
      Legitimitatea presedintelui Romaniei (in functie, sau potential) este o problema care afecteaza „valori, reguli si principii constitutionale sau, dupa caz, afecteaza organizarea si functionarea autoritatilor si institutiilor statului” (dupa cum s-a exprimat chiar Curtea Constitutionala), asa ca Curtea Constitutionala este obligata sa se pronunte asupra legitimitatii acestui demers.

  13. NU! CCR de aceasta data nu poate sa o mai scalde! Zona gri nu exista! Fie va reveni Basescu la Cotroceni si cu el statul de drept si valorile UE, fie vor castiga pucistii, va pierde tara, chiar cei 7.4 milioane care au votat DA (desi cred ca efectiv au fost vreo 3) si ne vom intoarce in epoca ce cu mandrie o numim Iliescu! Dupa aceea sper sa ne adunam prin parcuri…sa maraim!

  14. Observ ca unii aduc, deabia acum, in discutie listele de alegatori.
    Oare s-au intrebat curiosii cine a intocmit listele si cine era/este la guvernare?
    Listele au fost bune inaintea referendumului cu gindul ca „vom” putea fura. Daca Voicu a votat cu ambele miini la demitere, in urne vom putea viri cu miinile astea cite buletine vrem. Nu ne-a iesit si acum contestam, dar nu prea stim cum; principalul e sa ametim votantii.
    Nereusind frauda, listele nu mai par a fi bune; ce credeam a fi bun ne-a facut feste.
    Poate ati observat si alta tactica. Inainte de referendum s-a lansat, foarte inteligent, zvonul ca numarul sectiilor de votare se va micasora. Simpatizantii presedintelui au sarit ca fraierii sa conteste. Apoi otoritatile, binevoitoare, le-au inmultit si raspindit peste tot.

    • Victorel, chestia cu listele mai poate avea o explicatie: Ponta si-a facut calculele cu OUG care elimina cvorumul. In felul acesta mortii de pe listele electorale sau romanii plecati la munca nu contau. Exact ca la locale, acolo unde procentele nu se calculeaza la numarul alegatorilor inscrisi pe liste, ci doar la cei care au votat efectiv.

  15. Am citit in presa despre faptul ca inepuizabilii juristi ai USL, mobilizati de Tov.Iliescu si insufletiti de Vocea Rusiei sau a Moscovei…vor sa dedice CCR o epistola.In epistola sa scrie despre faptul ca referendumul trebuie validat.Pe ce mizeaza acesti iluzionisti politici?
    In primul rand pe canicula care incetineste mintea romanului.Cine are rabdare sa citeasca pe caldura asta comunicate INS, rapoarte BNR, etc.Pana si economistii contributors s-au molesit cumva….Din cate am priceput eu, mintile USL-iste s-au incins teribil de manie si se leaga de rezultatele recensamantului de anul trecut.Numai ca nu spun adevarul pana la capat.Pe langa faptul ca sunt rezultate PROVIZORII, in ele se reflecta POPULATIA STABILA a tarii.Bietii statisticieni explica una alta: ca datele nu-s definitive, ca o parte din populatie a refuzat sa ofere informatii recenzorilor, etc.Nimic din astea nu influenteaza o minte de „jurist” infierbantat.Nu stiu ce va hotari CCR-ul.Banuiesc ca va citi comunicatul INS si va afla ca, rezultatele finale ale recensamantului din 2011 vor fi publicate abia la anul, adica in 2013.
    Or listele electorale nu pot avea drept fundament niste rezultate inca nedefinitive.

    Ramane de discutat apoi sub imperiul carui act normativ a fost organizat referendumul din 29 iulie a.c. A fost organizat potrivit OUG nr.41/5.07.2012, sau potrivit legii nr. 153/24.07.2012?
    Ar fi o mica problema.Legata de abrogarea expresa a art I din OUG-ul cu pricina.
    Iata ce prevede art. 60 alin 3 din legea nr.24/2000 privind normele de tehnica legislativa:
    ” (3) Abrogarea unei dispoziţii sau a unui act normativ are totdeauna caracter definitiv.”
    Deci, ne intoarcem in timp, ieri, data domnului 30 iulie 2012, la ce? La o dispozitie legala expres abrogata…A se vedea si manualele de Teorie a dreptului, care explica principiul neultraactivitatii normei juridice astfel: „norma juridică nu ultraactivează, adică nu se poate aplica după ieşirea ei din vigoare, ea neputându-şi extinde efectele după acea dată.”

    • Teoria lui Chiuariu ca ar trebui aplicata OUG 41 in forma nemodificata prin Legea 153 este ridicola si dintr-un alt motiv. OUG 41 nemodificata nu prevedea orarul de desfasurare a referendumului intre orele 7 si 23, prevedere care a fost introdusa abia prin Legea 153. Cu alte cuvinte, la data aparitiei OUG 41 functionau in continuare prevederile art 34 din Legea referendumului 3/2000, care reglementeaza ca scrutinul are loc intre orele 8 si 20. Dar referendumul s-a desfasurat intre orele 7 si 23, deci Legea 153 si-a produs deja efectul, sporind participarea la vot. Daca s-ar tine cont de OUG 41 nemodificata, atunci ar insemna ca referendumul a fost organizat ilegal, intrucat a tinut urnele deschise cu 3 ore mai mult decat prevede Legea 3/2000.

    • Ar fi fost interesant sa extrageti din TGD si exceptiile de la principiul ultraactivitatii legii. Aceasta este de fapt marea dilema a CCR azi. In opinia mea Chiuariu are dreptate. (am argumentat in extenso pe blogul meu, nu mai revin.

      • Eu cred ca faceti grave confuzii.Pentru ca dispozitie legala sa ultraactiveze e musai ca legea noua sa prevada expres acest lucru( exemplu clasic e noul cod civil).Doar ultraactivitatea legii poate salva opinia Chiuariu la care achiesati fara rezerve.
        Or dispozitiile legale EXPRES ABROGATE nu au cum sa ultraactiveze.Nu discutam aici despre norme juridice modificate ci expres abrogate.
        Nu am identificat nici un fel de exceptii pentru abrogari.Luminati-ma dvs unde le-ati gasit intrucat va pricepeti mai bine.Cat priveste articolul de pe blogul dvs, e cam lung si incoerent.Poate il structurati altfel si ii dati o aparenta logica, in felul acesta il voi citi cu placere.

  16. Ce mi se pare foarte trist este ca mai nimeni nu este interesat de a implementa un sistem informational prin care sa se stie exact numarul de alegatori (fara morti, cei demult plecati, etc) – acum discutiile se focalizeaza mai degraba pe a transa chestiunea legata de „cui ii va da dreptate Curtea Constitutionala”. Va trece si acest moment, Curtea Constitutionala va avea punctul ei de vedere, si nimeni nu va mai ridica problema bazelor de date actualizate aproape in timp real. Trist.

  17. as dori sa sesisez avocatul poporului si cine mai doreste sa faca ca mine,ca nu e legitim ca basescu sa poata fi demis cu 4,8 mil de voturi in conditia unui cvorum fals de 9.2 mil si acum ca are 7,4 mil de voturi ptr demitere nu se poate face.
    inclusiv as dori sa sesizez avocatul poporului si ccr ca guvernele boc,mru si ponta nu si-au facut treaba ptr a stabili o noua baza de date cu poulatia romaniei. iar votul meu este desconsiderat in acest caz si viciat.
    nu mai zic ca ma simt afectat in calitatea mea de cetatean cu drept de vot. prin faptul ca votul meu a fost practic fraudat.

  18. S-a intamplat exact lucrul de care ne temeam in cele mai negre cosmaruri : autodinamitarea institutiilor si aruncarea in aer a statului …pentru atingerea unui scop politic ! Institutiile statului joaca acum alba-neagra cu raportul dintre cuvinte si realitatile , nervii cetatenilor si datele de intrare pentru deciziile Curtii Constitutionale, si arunca de la una la alta cartoful fierbinte , doar-doar s-o frige cu el Curtea Constitutionala ! Textul oficial de mai jos este de-a dreptul HALUCINANT dar este exact in spiritul MI de altadata care controla, mai exact fabrica , realitati formale in locul celor autentice :

    „Ministerul de Interne, ca administrator al bazei de date, nu îşi poate asuma veridicitatea numărului de persoane înscrise în listele eletorale permanente, neavând instrumente legale suplimentare de control a datelor procesate de autorităţile publice locale”.
    ( http://www.evz.ro/detalii/stiri/scrisoare-ioan-rus-ccr-cati-romania-peste-18-ani-994761.html)

    Suntem deja dincolo de Kafka si Orwell . Singura speranta a ramas Curtea Constitutionala si reactia comunitatii internationale.

    • Curtea Constituţională tocmai a decis să deschidă robinetul de gaz mai tare, în loc să stingă focul.

      Singura noastră speranţă – Comunitatea Internaţională – nu are ce să ne mai facă fiindcă Curtea Constituţională, tocmai a decis să sară în braţele puciştilor care până mai ieri o discreditau şi o ameninţau.

      Statul de drept în România a picat astăzi, 2 august 2012, fiindcă instituţiile sale nu au fost destul de puternice şi independente să îi oprească pe pucişti.

      …A câta lovitură de stat reuşită este şi asta, după aia din ’89? A treia? A patra?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Laura Stefan
Laura Stefan
Laura Stefan a studiat dreptul la Facultatea de Drept a Universitatii din Bucuresti si a absolvit studiile masterale la Facultatea de Drept a Univestitatii din Cambridge. Lucreaza pentru Expert Forum (EFOR) si alte diverse organizatii din tara si internationale pe programe privind lupta anticoruptie si reforma sistemului judiciar.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro