Home » Global / Europa »Opinie » Citesti:

Chișinău: SOS, București!

Dorin Popescu iunie 10, 2019 Global / Europa, Opinie
24 comentarii 2,651 Vizualizari

Evaluări provizorii privind evoluțiile din R. Moldova: Situația de la Chișinău reprezintă, pe scurt, un SOS geopolitic pentru București. Din păcate, devine sigur că nici acesta nu va fi auzit. Corifeii noștri dâmbovițeni nu mai știu să ocolească taifunuri. Prioritatea zero a României redevine re-educarea geopolitică a „elitei” dâmbovițene.

Evoluțiile în curs din R. Moldova au creat premise pentru destabilizări pe termen mediu și lung ale situației politice și de securitate din regiune. Tensiunile geopolitice și conflictele politico-instituționale de la Chișinău manifestă deja, de asemenea, tendințe solide de cronicizare.

Federația Rusă revine geopolitic în R. Moldova, pe baza unui compromis (cel puțin de ordin tactic) cu UE și SUA, care prevede prioritar izolarea PDM și a oligarhului Vladimir Plahotniuc, epurarea instituțiilor statului de controlul absolut al acestuia, dezoligarhizarea țării – cu prețul amânării disputelor strategice privind direcția geopolitică viitoare a R. Moldova și a disputelor-conexe (inclusiv/prioritar federalizarea R. Moldova).

Este posibil să asistăm în următorii ani la o revenire geopolitică a Federației Ruse în întreaga regiune (R. Moldova, Ucraina, estul Europei etc.), pe baza unor înțelegeri strategice în acest sens cu ceilalți actori relevanți la nivel regional (UE) sau global (SUA). Reculul influenței SUA și UE în regiune poate afecta grav interesele României, care a rămâne anchilozată într-un amatorism primejdios de poziționare externă (fără capacitatea de a intui – nicidecum de a participa la cristalizarea acestora – noile scheme geopolitice hibride din plan regional).

Influența României în R. Moldova se află pe un trend descendent, confirmat de dezinteresul Chișinăului și deopotrivă al actorilor externi (Rusia, UE, SUA) de a include România în jocul de dialog, evaluare, conciliere, negociere, decizie. România nu mai are posibilități de a conta, în actuala etapă, în R. Moldova, urmare a absenței unei politici pro-active a diplomației românești la vârful ei în raport cu R. Moldova și în general în regiune. Decidenții de la București în planul politicii externe (Președintele, Guvernul, MAE) nu au gestionat corect și inspirat șansele de implicare geopolitică oferite de situația post-electorală din R. Moldova. Este greu de crezut că, în condițiile menținerii actualei liniști instituționale inerte la București, România își va putea recupera în următoarele luni pierderea masivă de influență pe care a înregistrat-o, din diferite cauze în R. Moldova (inabilități, frici, absența coordonării pozițiilor între Palate, un mod desuet – fără inițiative, fără asumări, fără politici pro-active etc. – de a gestiona politica externă etc.).

În ultima perioadă, diplomația noastră neangajantă, lipsită de viziune, claritate, curaj, inițiative pro-active etc. a redus nivelul de credibilitate și apreciere al României sub nivelul de care se bucură în plan mondial, spre exemplu, Estonia (țară cu cca 1,3 milioane de locuitori și care celebrează în aceste zile, în premieră, atingerea obiectivului pe care România l-a ratat la CS al ONU). Noul eșec diplomatic al României impune abordări critice și neipocrite, fără menajamente, pentru ca țara noastră să evite rușinea de a mai produce eșecuri de acest gen / de acest nivel în perioada următoare.

x x x

Este foarte posibil ca, pe termen mediu, să se înregistreze la Chișinău o victorie politică a parteneriatului ACUM-PSRM, care are ascendentul rețelei externe de alianțe. Derularea unui scenariu conflictual are șanse reduse, în pofida reacțiilor reactive ale PDM la tentativele oponenților de schimbare pașnică a puterii la Chișinău. Aproape toate scenariile pașnice includ derularea unor alegeri anticipate. Principala necunoscută o reprezintă modul și prețul prin care Plahotniuc va fi convins să renunțe pașnic la putere.

Se poate anticipa că temele tari din R. Moldova (orientarea externă, relațiile cu UE și R. Moldova, conflictul transnistrean, perspectiva federalizării R. Moldova etc.) nu vor abordate pe agenda prioritară a actualei relații de parteneriat ACUM-PSRM.

Pe termen lung se confirmă politica de vasalitate a actorilor politici din R. Moldova față de agenții externi ai schimbării. Înregistrările cu “președintele” Dodon au confirmat că acesta este un soldat modest al Kremlinului, fără fast și anvergură, un soldat umil rămas fără solda lunară de la Împărat. Un soldat-târgoveț, care negociază plata chiriei pentru iatacul în care își dezbracă tunica… Nici oponenții săi politici nu par a evada din blestemul R. Moldova de a produce acțiuni politice de proastă factură. După ce și-au securizat divorțul de Partidul Socialiștilor prin jurăminte de credință, Memorandumuri etc., vectorii “pro-europeni” s-au grăbit să propună “pacea cu dușmanul” la prima batistă albă fluturată de emisari străini (Hahn, Kozak etc.). Este evident că și politicile acestui spațiu sunt atinse în mod fatal de lipsa de viziune, de responsabilitate și de decență etică a unor actori cu roluri neconvingătoare în vodevilurile de la Chișinău.

Aceste evaluări obligă totodată la reconfigurarea predicțiilor privind dinamica/tempo-ul apropierii R. Moldova de Uniunea Europeană. Într-un spațiu în care conduitele politice conotează atât de strident vasalități și ipocrizii, într-un spațiu în care eroii săi publici se comportă în continuare ca într-o gubernie a Rusiei, predicțiile privind parcurgerea unui traseu european devin tot mai puțin credibile pentru Chișinău.

În fine, aceste episode tragicomice, pe alocuri tribale, de la Chișinău confirmă că eșecul apropierii mentale a R. Moldova de Europa este prioritar unul al Bucureștiului, care a investit resurse politice, umane și logistice considerabile în desovietizarea R. Moldova, în europenizarea mediilor sale culturale, științifice, academice, politice etc. Acest eșec nu poate fi pus defel pe seama Moscovei, Berlinului Varșoviei, Budapestei etc.

Este vital ca Bucureștiul să își reinventeze politici eficiente față de R. Moldova, să își recalibreze instrumentarul de acțiune politico-diplomatică, să existe din nou geopolitic la Chișinău. Parcă niciodată în ultimii ani nu au părut atât de modeste exprimările diplomației de pe Dâmbovița…

Decodificarea “înțelegerii geopolitice” dintre Moscova, Bruxelles și Washington față de R. Moldova este vitală, în acest context, pentru România și pentru întreaga regiune. Are această înțelegere roluri și funcții exclusiv tactice (izolarea lui Plahotniuc, deblocarea situației politice actuale, evitarea alegerilor anticipate, schimbarea pașnică a puterii etc.) sau reprezintă o parte a unui acord global de tip strategic (ruso-americano-european) pentru R. Moldova? Este un astfel de (prezumtiv) acord global în măsură a crea, pe teritoriul R. Moldova, celebrul cordon sanitar între UE/NATO/SUA și Rusia?

În cazul unui acord global (Rusia, SUA, UE) privind R. Moldova, este cert că acesta include prioritar înțelegeri strategice privind Ucraina. Există deci posibilitatea ca R. Moldova și Ucraina să redevină “cordonul sanitar” (“zona-tampon”, “zona-gri” etc.) care va despărți din nou continente și lumi geopolitice. Un posibil nou acord global poate reseta întreaga regiune după o formulă hibridă greu de digerat de către actorii secundari (mai mult, una care ar aduce Moscova în ecuația comună de decizie în spațiul ex-sovietic).

Noile realități geopolitice demonstrează că România este din ce în ce mai izolată în Europa și în lume. Opacitatea diplomației noastre ne-a redus constant lista de prieteni și aliați. Recent am pierdut la Adunarea Generală a ONU un “vot de încredere” care arată matematic cât de slabi și izolați am ajuns la nivel mondial. Bucureștiul a propus în calitate de președinte în exercițiu al Consiliului Uniunii Europene soluții vetuste pentru Marea Neagră de care râd în culise experții (reinventarea Sintergiei Mării Negre), nu a convins că are anvergura unei țări europene cu profil solid în plan regional, nu și-a folosit șansele oferite de această președinție pentru a-și consolida profilul în Europa și în plan regional, pentru a-și confirma și consolida parteneriatele, pentru a-și securiza noi prieteni, pentru a-și îmbunătăți relațiile bilaterale cu țări care așteptau de la București initiative regionale de valoare adăugată și impact etc.

Evoluțiile politice și geopolitice de la Chișinău transmit un adevărat SOS geopolitic Bucureștiului (respectiv celor care mai au capacitate de analiză și acțiune acolo). Nu în sensul unei solicitări de consiliere și sprijin (România a ratat oportunitatea de a putea furniza consiliere și sprijin geopolitic Chișinăului) ci ca avertisment privind consecințele incalculabile pe care cecitatea/opacitatea geopolitică a Bucureștiului față de noile arhitecturi de alianțe în regiune le poate produce asupra securității și viitorului României.

Un scenariu conflictual de soluționare a situației politice ambigue de la Chișinău pare, din fericire, în momentul de față, puțin probabil. La fel de puțin probabilă pare șansa unui dialog între actorii politici interni din R. Moldova în condiții de calm și reținere, așa cum arată acum cerința tactică a UE, NATO, SUA și Federației Ruse.

Scenariile pașnice preconizate includ obligatoriu o tranziție inevitabilă a schimbării puterii politice la Chișinău (pe baza votului popular din februarie a.c.), care va conduce la izolarea politică a PDM și liderilor săi, precum și resetarea scenei politice din R. Moldova prin alegeri parlamentare (poate chiar și prezidențiale) anticipate (care vor fi decise de către majoritatea parlamentară ACUM-PSRM imediat după implementarea pachetului de dezoligarhizare a țării). Este posibil ca izolarea PDM să reducă și mai mult scorul electoral al acestui partid la alegerile anticipate ce vor urma (întrucât forța politică actuală a PDM se bazează pe controlul instituțiilor și pe resursele logistice generoase ale liderilor săi). Agenda alianței ACUM-PSRM pare în prezent minimală și prevede, prioritar, dezoligarhizarea statului. După acest obiectiv, cel mai probabil, ACUM și PSRM vor denunța relația de parteneriat și vor provoca alegeri anticipate.

Este de la sine înțeles că evoluțiile de la Chișinău favorizează Rusia. Influența acesteia în R. Moldova poate crește exponențial în perioada următoare. Elementul inedit îl reprezintă faptul că Moscova revine “la butoane” în R. Moldova cu sprijinul și/sau complicitatea UE și SUA (teză pe care cinicii de serviciu ai Kremlinului nu o mai ascund).

Principalele riscuri pe termen scurt ale deteriorării situației de securitate din R. Moldova privesc un posibil haos intern alimentat de PDM cu utilizarea tuturor pârghiilor posibile (de la decizii obediente ale Curții Constituționale până la proteste de amploare) și, ca efect, posibila transformare a actualei lupte politice pașnice pentru putere într-un scenariu devastator. Un alt risc anticipat îl reprezintă crearea premiselor pentru o federalizare de facto a R. Moldova care, ulterior, să reprezinte un posibil model pentru federalizarea Ucrainei (risc care ar crește exponențial în cazul existenței unui acord global Moscova-Bruxelles/Berlin-Washington în acest sens).

Pe termen mediu și lung, principalele riscuri derivă din ipoteza unui scenariu geopolitic agreat de marii actori pentru întreaga regiune fără luarea în calcul a intereselor și soluțiilor statelor din regiune. Un posibil acord strategic ruso-europeano-american pentru un cordon sanitar în regiune reprezentat de R. Moldova și Ucraina va avea consecințe geopolitice catastrofice – federalizarea R. Moldova și Ucrainei, ambiguizarea coeziunii anti-rusești actuale, slăbirea influenței europene în regiune, apariția de noi conflicte, hibridizarea geopolitică a întregii regiuni etc.

Situația de la Chișinău reprezintă, pe scurt, un SOS geopolitic pentru București. Din păcate, devine sigur că nici acesta nu va fi auzit. Corifeii noștri dâmbovițeni nu mai știu să ocolească taifunuri. Prioritatea zero a României redevine re-educarea geopolitică a „elitei” dâmbovițene.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre:



Currently there are "24 comments" on this Article:

  1. Politicienii pot fi prudenţi. Nu şi presa. Nu învăţăm nimic din coeziunea prietenilor noştri maghiari. Nicio televiziune ştiristă nu preia, în 10 iunie, transmisia primei şedinţe a noului guvern de la Chişinău. În fond, e vorba de anticorupţie!

    • Mircea Andreuta spune:

      Pentru fidelizarea serviciilor si partidelor din Romania, Moldova si Ucraina fata de serviciile rusesti Federatia Rusa a depus eforturi inca din 1989. Incultii din aceste servicii si partide din Romania, Moldova si Ucraina vor da posibilitatea Rusiei sa ajunga la Adriatica, petru ca in estul Mediteranei deja este. UE este condusa de doua tari – germania si Franta – deja devorate de cancerul marxismului cultural (deci tot de inculti). Plata va fi scumpa pentru continentul european. Singurul stat care a inteles viitorul este Polonia. Dar ce poate ea sa faca singura intrun continent de Inculti?

  2. quovadis spune:

    Trebuie musai sa facem o asociere , a celor intimplate recent in Republica Moldova , cu cele intimplate recent in Romania . Sa ne imginam ca atit actiunile oligarhului (numit asa in mass media moldoveana ,cit si cele alei oligarhiei dimbovitene, aflate le putere, ar fi avut cistig de cauza . Unde se aflau cele doua state in acest moment ? este foarte clar ca aceste actiuni trebuiau sa fie facute in aceslasi timp si sa concretizeze decizia populara , de asociere cu Rusia . Din fericire , electoratul romanesc, a respins cu brutalitate aceasta incercare de deturnare vadite a vointei populare si a reafirmat dorinta clara si explicita in vederea continuarii drumului European al Romaniei . Este clar, o lectie pentru cei care si-au inchipuit , ca pot elimina poporul din ecuatia puterii si pot profita de neajunsurile unei Constitutii , ramasa clar in urma vremurilor (trebuie schimbata fara intirziere ) .Vedem azi similitudinile afisate fara perdea , fara nici o remuscare ,intre cele doua Curti Constitutionale ,de la Bucuresti si Chisinau ,ce fara sa tina seama de dorintele exprimate foarte clar de cei chemati la vot ,distrug unilateral ,prin deciziile luate , insasi statele ale caror reprezentanti , ar trebui sa fie .Nici una dintre cele doua actiuni concomitente , nu au reusit decit partial. Urmarea fireasca ar fi , asa cum se si preconizeza, noi alegeri parlamentaresi prezidentiale, ce vor stabili un alt echilibru de forte ,de data aceasta majoritar Proeuropene . Trebuie sa ne asteptam insa , la noi piedici, care deja se arata la orizont . Fortele anti europene , nu renunta asa cum ar fi normal la putere , se agata cu disperare de legitimitatea data de niste foste alegeri si incearca cu orisice pret sa nu permita noilor cistigatori , sa conduca cele doua state. Lupta este inca in desfasurare si in Moldova si in Romania . Cine credeti ca va cistiga runda urmatoare ,adica alegerile Prezidentiale din 2019 in Romania, sau cele anticipate din septembrie in republica Moldova ?

    • Decebal spune:

      Da, sunt unele similitudini si nimic nu este intamplator, in lumea asta.
      Este posibil, asa cum sugereaza autorul articolului, sa asistam la o intelegere geopolitica. Sau este posibil sa asistam la o contraofensiva a Occidentului, in razboiul hibrid cu Rusia. Ramane de vazut daca, in perioada urmatoare, vor fi oarece evenimente politice notabile referitoare la Ungaria, Serbia sau chiar Turcia…

      • Harald spune:

        Influența Rusiei în R.Moldova e la fel ca influența URSS în fosta RDG. Cu cât e mai accentuată, cu-atât devine mai evidentă inadecvarea ei. Încă 7-8 ani de influență din asta a Rusiei și moldovenii vor vota cu ambele mâini unirea cu România :)

  3. Ursul Bruno spune:

    Romania trebuie sa ramana cat se poate de departe de Chisinau. Un amestec direct in Moldova dincolo de Prut ar fi impotriva politicilor UE si ne-ar crea numai dezavantaje.
    Republica Moldova este un stat suveran, il putem incuraja pe drumul reformelor, sustine economic insa fara implicare politica dupa modelul dorit de Basescu si altii.
    O unire cu R.Modova ne-ar fi fatala, falimentul economic ar fi sigur.
    O unire ar putea avea loc doar cu sprijinul UE si al Rusiei , altfel nici o sansa.
    Romania nu are nevoie de o minoritate de etnie rusa respectiv cetateni prorusi, ne-am impusca singur in picioare si deschide larg portile Kremlinului direct in Romania.
    Sa-i lasam sa-si gasesca singuri drumul iar cei care nu mai doresc sa ramana in tara sa-i primim cu bratele deschise, avem nevoie de ei.
    De ce nu oferim facilitati directe moldovenilor care doresc sa se stabileasca in Romania ?
    gasirea de locuri de munca , locuinte si credite avantajoase garantate de stat.
    Ar fi cel mare ajutor care il putem acorda moldovenilor fara a intra in conflict cu nimeni.

    • Paganel spune:

      @Ursul Bruno

      Stimate domn, ați citit articolul? Unde scrie autorul de „unire”??? Aceasta, se poate „clădi”, în timp (măsurat în zeci de ani, cel puțin!), dar, acum, rolul României era altul! Ne-am asumat, ca stat membru al UE, dar și în care, „întâmplător”, limba oficială a majorității populației este aceea cu a majorității locuitorilor de peste Prut, să fim cel mai important „avocat” al apropierii R. Moldova de UE (și, poate, și de NATO)! Dacă, până în 2014, măcar cu „jumătate de gură” s-a mai „văzut” ceva activitate românească la est de Prut, pe urmă – Dumnezeu cu mila! R. Moldova are, azi, statut de țară scutită de vize în UE, dar, de peste un an de zile, aceeași UE a tăiat toate finanțările către Chișinău, lămurindu-se ce fel de oligarhi conduc acolo! România a avut (mai are, încă!), de la 1 ianuarie, președinția Consiliului UE (până la 1 iulie). Ce a făcut cu acest mandat??? Exact în sensul (re)apropierii R. Moldova de UE? De când NU a mai ajuns un emisar al oficialităților de la București la Chișinău? Vă spun eu că, din câte știu, în ultimele 6 luni, NU a dat NIMENI de la București pe acolo! Și n-aș vrea să caut să văd de cât timp, ÎNAINTE de 1 ianuarie, n-am mai avut vreun reprezentant al României, care să discute cu conducerea R. Moldova!
      Articolul de mai sus, pe care (nu) l-ați citit vorbește (ȘI) despre asta!

      • Harald spune:

        @Paganel – reunificarea cu R.Moldova chiar se clădește de zeci de ani, cam din 1992 încoace. Așa cum am mai scris și cu alte ocazii, R.Moldova nu e un stat viabil pe cont propriu, e doar un fel de Transnistrie mai mare: dacă n-o ține Rusia de la spate, nu stă singură în două picioare.

        Cea mai mare parte a problemei e totuși una cultural-biologică: până nu merg la loc cu verdeață cei care au învățat la școală pe vremea lui Brejnev despre ”fasciștii români”, sprijinul popular pentru reunificarea cu România va fi insuficient. De asta mai durează câțiva ani. Poate 7-8, poate 10, dar nu mai mult de-atât.

        Pe un alt plan, chiar și politicienii moldoveni pro-ruși sau ”stataliști” își fac cumpărăturile în Iași, aproape în fiecare week-end. Cam toți au și pașaport românesc. Imaginea favorabilă a României dincolo de Prut așa se construiește, nu cu declarații sforăitoare de la București.

      • Ursul Bruno spune:

        Despre unire s-a discutat si se discuta tot timpul, criza actuala fiind pe langa altele si una datorita acestei tematici fara a fi mentionata explicid.
        In primul rand trebuie recladita Romania si daca vom avea resursele necesare se poate trece si peste Prut, mai intai economic.
        Oficial Moldova este un stat suveran chiar daca acum politica tarii ne da o alta impresie cea a unui stat esuat, fapt pt care in primul ei sunt de vina si nu noi.
        Am avut oportunitatea la inceputul anilor 90 cand unirea s-ar fi putut infaptui, politicienii romani de atunci neavand curajul s-o faca acum fiind cu atat mai greu.
        Unirea cu Moldova poate avea loc doar in situatii exceptionale care nu apar dacat poate o data la 100 de ani si vom vedea daca istoria cu Romania va fi generoasa.
        Care sunt solutiile pt. situatia actuala ? In nici un caz activitati pompieristice care ar putea provoca alte reactii decat cele dorite. Suntem in situatia ingrata , presedintele reprezinta Romania pe plan extern insa ministerul de externe este parte a guvernului intre aceste institutii neeexistand nici o colaborare si corelale a actiunilor pe plan international.
        In alta ordine de idei, cu cine sa discuti la Chisinau ? cu Dodon , Plahoniuc, Sandu , Filip ?
        in momentul in care te angajezi intr-o situatie de criza in discutii cu o parte apar tenesiuni de partea adversa.
        In situatia atuala Romania nu are alta sansa decat sa respecte pozitiile UE a carei membra este indiferent ca la Chiisinau se vorbeste romaneste.
        Apele se vor lipezi daca UE , Rusia si SUA vor gasi o solutie , pt Romania nefiind loc in acest format. Guvernul Romaniei si presedintele n-au decat sa caute caile diplomatice astfe lincat sa poata lua loc la masa negocierilor, daca se poate impreuna si nu fiecare pe cont propriu.

        • Harald spune:

          @Ursul Bruno – Unirea cu Moldova poate avea loc doar in situatii exceptionale care nu apar dacat poate o data la 100 de ani

          Și cât a trecut din 1918 până acum? :)

    • Harald spune:

      @Ursul Bruno – la fel ca și în alte ocazii, vă mulțumim pentru că ne-ați oferit punctul de vedere al Cancelariei de la Berlin.

  4. Lucifer spune:

    Nu sunt de acord cu pesimismul autorului. Înţelegerea de la Chişinău dintre SUA-UE(Germania)-Rusia nu înseamnă automat federalizarea Moldovei şi nici începutul “cordonului sanitar” format de Ucraina+Moldova. Eu cred că nu s-a ajuns la un acord negociat pe Frontul de Est, ba dimpotrivă, în Moldova Rusia şi-a diminuat puterea prin acceptarea unui guvern-pro-occidental. Menţionez aici că Rusia nu are nevoie de Moldova, geostrategic este suficientă Crimeea pentru Rusia. Cred că tuturor le convine un status-quo în Moldova, niciuna din marile puteri nu are nevoie de gesturi eroice. De aceea cred că guvernul Maia Sandu este doar o găselniţă temporară şi care trebuie să pregătească alte alegeri. Poate ar fi bine ca partidele unioniste( PL al lui Ghimpu şi Chirtoacă, dar şi BUN al lui Băsescu) şi diversele ONG-uri unioniste să se unească şi la viitoarele alegeri să ia 15-20% şi împreună cu ACUM să apară o majoritate pro-unire. În politică niciodată nu este totul pierdut. Ca impresie, lucrurile evoluează bine pentru România şi Moldova.

    • ion spune:

      Cand spui guvernul Maia Sandu, sa ai in vedere si ministerele: aparare, externe si interne, transnistria sunt la comunisti si faptul ca presedintele e comunist, seful parlamentului e comunist

      Ce sa faca unul la economie si transporturi? nu va face nimic

  5. Polilogu spune:

    Articolul chiar că cercetează curajos ” problema ROMANIA ” în întregul ei geopolitic. De cel putin 25 de ani RO -guvernanti, clasă politică, noi toți ” – ne-am făcut că …plouă la Chișinău . IAR ACEASTĂ ATITUDINE NE COSTĂ SI NE VA PUTEA COSTA SI MAI MULT. Din 1812 o ținem tot așa .Doamne ajută-i pe români !

  6. George spune:

    De acord in totalitate cu comentariile lucide lui @Lucifer , o alianta a partidelor unioniste va deveni vitala !
    O nedumerire : de ce platforma contributors nu preia in totalitate excelentul interviu al politologului Armand Gosu ,de pe g4media ?
    Pe de alta parte consider ca ar trebui taxate concluziile quasipesimiste ale domnului Naumescu , politica externa perfida si ticaloasa a lui melescanu va inceta in curand si este posibil ca Romania sa conteze din nou pe plan extern dupa alegerile parlamentare din 2020…

  7. Sorin spune:

    Cred ca de la plecarea d-lor Cristian Diaconescu si Theodor Baconschi de la externe, singura politica a Bucurestiului a fost cea de sustinere a cleptocratiei de la Chisinau si in ultimii ani chiar luarea ei drept model pentru Romania. De altfel Bucurestiului probabil i s-a dat o sansa sa se implice activ in politica de la Chisinau dupa alegerile parlamentare din 2014 si rezultatul a fost consolidarea puterii lui Plahotniuc. Prin urmare e cumva si logic ca atat UE cat si SUA sa incerce o solutie negociata direct cu Moscova. Solutia gasita poate ca nu e una din cele mai fericite, dar nici nu cred ca Moldova a fost abandonata Rusiei, ba dimpotriva. Cum ar fi aratat (fara immplicarea UE si SUA) o alianta Plahotniuc-Dodon? Pana la urmatoarele alegeri poate ca reprezentantii aliantei ACUM ar fi fost prin inchisori. Nici nu cred ca alianta ACUM ar fi putut refuza propunerea venita din partea UE si SUA. Nu stiu ce ar fi putut face ei de unii singuri daca ar fi refuzat propunerea.
    Bucurestiul are sansa lui acum sa se reorienteze, sa sustina pe cat posibil guvernul Maiei Sandu.

  8. Dorin Popescu spune:

    Vă mulțumesc pentru comentarii. Câteva nuanțe suplimentare: pesimismul meu este alimentat prioritar de capacitatea redusă a actualei conduceri a diplomației românești de a gestiona în folosul României și al relației sale cu R. Moldova actuala situație critică (1), precum și de creșterea rolului Rusiei în formatele de luare a deciziei din R. Moldova (2). Nu am parti-pris-uri legate de pozițiile părților de la Chișinău (și nici de pozițiile părților de la București). Mi-aș dori “să asistăm la o contraofensivă a Occidentului în razboiul hibrid cu Rusia”, dar elementele clare de câștig geopolitic rusesc din acest joc, precum și retorica victorioasă de la Moscova, nu îmi lasă spațiu de optimism. O neimplicare a Bucureștiului în procesele geopolitice care se produc la estul României este de departe cea mai slabă reacție dintre cele pe care Bucureștiul le poate produce. România trebuie să producă joc politic inteligent, soluții, expertiză, trebuie să respire geopolitic în acest aer hibrid. Câteodată așteaptă expertiza noastră și partenerii… Încă o dată mulțumesc tuturor pentru comentariile pertinente, care întregesc paleta evaluărilor de etapă privind situația “fierbinte” de la Chișinău.

    • victor L spune:

      Se implica tovarasul:
      “Meleșcanu susține varianta partidului lui Plahotniuc: Singura soluție este întoarcerea la electorat / I-am spus ambasadorului român să se întâlnească astăzi cu Plahotniuc”.
      Parca delaratia dinozaurului suna in buestru :D

  9. ion spune:

    ce se intampla e destul de periculos, si va crea precedente pe termen lung

  10. mike spune:

    R.Moldova reprezinta imaginea in oglinda a unei Romanii care, in anii 2000 nu ar fi putut adera la NATO si apoi la Uniunea Europeana. Asa ar fi aratat Romania daca nu ar fi fost membra NATO si UE. Romania ar fi ramas intr-o zona gri, si intr-un final ar fi devenit un “cordon sanitar” in aceasta regiune. Nu este de mirare ca Romania in ultimii doi ani si jumatate nu a deschis nici un canal de negociere, de lobby pro-UE, un canal prin care sa influenteze politica de la Chisinau, din moment ce in acest timp am avut la putere un partid pro-Kremlin care si-a urmarit propriile interese, acelea de a faramita justitia si statul de drept, pregatind astfel “terenul” pentru ce va urma. Tare imi este teama ca peste capetele noastre s-au facut niste intelegeri de natura sa ne scoata din nou de pe orbita noastra europeana, la fel cum s-a mai intamplat si in anii ’50.

  11. Constantin spune:

    “Corifeii noștri dâmbovițeni nu mai știu să ocolească taifunuri.”

    Propoziția, nu cu mult diferită, a fost rostită de curând de un cunoscut analist politic la televiziunea proprie. Politicienii români, fiind marionete ale cleptocrației, erau/sunt bine conectați la dl Plahotniuc oligarhii din apropiere și afacerile acestora. Acesta a fost șirul de “taifunuri” pe parcursul ultimilor ani în care au fost implicați “corifeii noștri dâmbovițeni” și din nefericire au atras și România.

    Vizita recentă d-lui Bogdan Aurescu la Chișinău arată, cred, că există resurse de dialog și expertiză politică pentru un parcurs al relațiilor româno-moldovene care să evite în viitor marile “taifunuri”. Iar disperarea celor din România care slujesc interesele cleptocraților față de înlăturarea d-lui Plahotniuc de la guvernare (în urma acordului Est-Vest) este, după părerea mea, un semnal pozitiv.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Dorin Popescu


Dorin Popescu

Președinte al Asociației Casa Mării Negre / Black Sea House (think-tank de politici publice la Marea Neagră), din iulie 2017. Este fost diplomat (cu misiuni diplomatice efectua... Citeste mai departe


E randul tau

Vedeti ca o parte din analiza dvs. se face pe Nota de informare generica din site (de fapt cred ca e...

de: Bogdan Manolea

la "Câteva considerații referitoare la votul diasporei din noiembrie 2019"

Carti recomandate de Contributors.ro

DEMOCRAȚIA SUB ASEDIU ROMÂNIA ÎN CONTEXT REGIONAL

Carte recomandată de contributors.ro

Cauta articole

septembrie 2019
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Aug    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
30  

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)