Home » Justitie/Ordine publica »Opinie »Reactie rapida » Citesti:

Chutzpah la revizuirea Constituției

Miron Damian februarie 4, 2014 Justitie/Ordine publica, Opinie, Reactie rapida
126 comentarii 3,697 Vizualizari

Chutzpah, adică tupeu incredibil:

Comisia pentru revizuirea Constitutiei a votat marti o serie de amendamente potrivit carora Avocatul Poporului nu va mai putea fi revocat din functie de catre Parlament, mandatul sau putand inceta doar in caz de deces, de incompatibilitate sau de demisie..

(Hotnews)

Nu, nu cu prevederea în sine am o problemă, ci cu autorii ei. Pentru că ei sunt și autorii tentativei de lovitură de stat din vara lui 2012. Una din primele instituții atacate atunci a fost Avocatul Poporului, o țintă strategică din pricina puterii ei exclusive de a sesiza direct CCR asupra Ordonanțelor de Urgență neconstituționale – de exemplu, cele prin care urmau să se schimbe reglementările Monitorului Oficial, ale referendumului și ale Curții Constituționale. Și în legea fundamentală actuală mandatul Avocatului Poporului este de cinci ani. Legea permite însă revocarea lui, dar strict pentru caz de încălcare a legilor și a Constituției. Or, în 2012 puterea USL a hotărât revocarea pe temeiuri pur politice! Ei au fost cei care au încălcat, grav, legea și Constituția.

Iar acum onorabilii membri ai Comisiei de Revizuire vin cu un amendament menit să blocheze lovitura pe care ei înșiși au dat-o cu un an și jumătate în urmă! Scriam eu că cei ce propun și adoptă amendamentele la revizuire ar trebui să fie obligați să-și argumenteze opțiunea. Or, spre deosebire de aproape toate celelalte cazuri – căci au adoptat un teanc de inepții periculoase – în acest caz chiar ar avea un argument, și încă ce argument! Vicepreședintele Comisiei, dl senator PSD Chelaru, ar putea să arate cu perfectă justificare de ce nu dorește niciodată să mai vadă hotărâri de revocare pe temei politic a unui demnitar cu mandat protejat de Constituție, cum a fost hotărârea parlamentului 32/2012, semnată de un senator PSD, numit, ce coincidență!, tot Chelaru. Președintele Comisiei, dl Antonescu ar putea explica elocvent și temeinic că instituția trebuie protejată în acest fel, pentru că ea însăși protejează Constituția. Iar legea fundamentală trebuie respectată chiar și atunci când oprește debarcarea unui șef al statului devenit impopular. Ar putea să explice că doar un lider complet iresponsabil ar putea gândi și, vai!, acționa altfel. Aș lăsa la o parte aspectul irelevant că dl Antonescu însuși intenționează să devină șef de stat pe baza sprijinului USL, fără să fie personal remarcabil de popular. În schimb, dacă pot face abstracție de intențiile dlui Antonescu pentru 2014, nu pot face abstracție de faptele dlui Antonescu din 2012.

În fine, dnii Antonescu și Chelaru ar mai putea să explice ceva, că tot veni vorba. Ar putea să răspundă la următoarea întrebare: dacă și cum ar putea constituția revizuită să oprească scenariul următor: guvernul adoptă un OUG cu trei prevederi, prima introduce o situație de incompatibilitate a Avocatului Poporului ”dedicată” titularului în exercițiu, a doua prevede că revocarea în caz de incompatibilitate se dispune printr-o lege, iar a treia prevedere îl revocă?

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre: , , ,



Currently there are "126 comments" on this Article:

  1. eugen spune:

    Eh.. se poate pune la cale si o sinucidere, un accident aviatic, o inzapezire permanenta.. am inceput sa cred ca orice e posibil.
    In alta ordine de idei, daca tot este al poporului, de ce sa nu fie ales direct prin scrutin? Daca tot alegem presedinti de C.J., il putem alege si pe asta..Putem extinde sa-l includem si pe procurorul general…

  2. victor L spune:

    Deocamdata si-au pus in fruntea Avocatului popolului un grajdan personal, care trebuie protejat.
    Nu e nevoie de raspuns la intrebari daca asta-i pohta ce vrea Ponta :P

  3. Andrew spune:

    Nene, tu ai citit macar 2-3 carti la viata ta? Dupa ce definitie a fost lovitura de stat in 2012? A fost atac la statul de drept, da, dar asta-i cu totul altceva.

    • Miron Damian Miron Damian spune:

      Dacă poți da vreun argument, un citat dintr-o carte eventual, care să explice de ce ”atacul la statul de drept” e cu totul altceva decât ”lovitura de stat”, te rog.

      • Andrew spune:

        Dacă poți da vreun argument, un citat dintr-o carte eventual, care să explice de ce ”atacul la statul de drept” e sinonim cu ”lovitura de stat”, te rog.

        Burden of proof ;)

        • Miron Damian Miron Damian spune:

          ”Lovitură de stat = acțiune rapidă urmărind răsturnarea regimului politic existent și preluarea, prin forță, a puterii politice de către grupuri de persoane.”
          (DEX)

          Sau, presupunând că știi limba engleză (”burden of proof”):

          ”coup d’état = a sudden violent or illegal seizure of government”
          (Collins, sublinierea mea)

          Asta e proba afirmației mele, că în 2012 am avut o tentativă de lovitură de stat. Încă n-am văzut una pentru afirmația ta, că o lovitură de stat e cu totul altceva decât un atac la statul de drept.

          • Andrew spune:

            [Doc spune: amuzant și predictibil non-dialog. Cum spuneam, dacă ai vreun argument, te rog. Condescendența gratuită și ridicolă nu poate suplini așa ceva.]

          • Andrew spune:

            Incerc din nou: politica nu se discuta cu definitii din DEX. Ci cu definitii academice.

            • Miron Damian Miron Damian spune:

              Iar eu am să cer din nou acea ”definiție academică” prin care să contrazici afirmațiile mele și dicționarul și/sau să argumentezi propria afirmație. E ultima tentativă, însă.

            • Andrew spune:

              Impresionant. Asa poti face orice afirmatie lipsita de acoperire, si dupa aceea ceri intrigat “definitii academice” prin care sa fie contrazisa.

            • Ursu spune:

              Exemplificati dumneavoastra nene!

            • UnOarecare spune:

              [...]

              “Andrew spune:
              04/02/2014 la 16:59
              Incerc din nou: politica nu se discuta cu definitii din DEX. Ci cu definitii academice.”

              DEX-ul fiind scos de Academia Romana…..

            • George spune:

              @Andrew
              [...] Pana si Comisia de la Venetia a afirmat ca in vara lui 2012 a fost o tentativa de lovitura de stat. Daca dumneata continui sa traiesti intr-o permanenta negatie, e strict problema dumitale. N-ai decat. Dar nu ne jigni inteligenta cu tampaniile tale. Stiu, adevarul deranjeaza. Va supara. Va da frisoane.

            • Guardian spune:

              Domnul meu, or mister daca preferati, DEX – Dictionarul explicativ al limbii romane, e publicat de, cine credeti, Academia Romana! Va aflati intr-un splendid “rationament” circular , de cea mai tare esenta sofistica.In plus, n-aduceti nici un argument, doar reprosuri. Ori poate dv aveti impresia ca in secolul XXI, loviturile de stat tre’ sa fie ca alea din Evul Mediu, vv ponta & laurentiu antonescu, echipati in armura , sarjind palatul din Cotroceni, calarind suberbi cai pur-singes arab (achizionati de calvalerul luminii, la schimb cu ministerul apararii din Qatar), cu Ghise si parintele Sirbu pe post de Sancho Panza (mai pe romaneste cirpa)…

              Domnule Damian, sound rationamentul dv! Resortul acestei “initiative” e tocmai ca stiu prea bine ce au facut, si evident nu vor sa pateasca la fel. Totusi chestia de a-l numi pe viata ca pe Papa de la Vatican, mi se pare de Evul Mediu, ca tot am adus aminte de chestia asta…Ori mai stii, s-or fi inspirat din monarhiile europene, unde monarhul e doar simbolic :-) ca tot se da dom’ Laurentiu Antonescu monarhist…asta daca o fi idee pnl-ista, ca daca vine de la viorel, cu siguranta de inspiratie Nord-Coreana or Cubaneza! Nu m-as mira sa dea o lege, eventual in regim de urgenta, ca primul ministru e numit pe viata…

            • ZoonPolitikon spune:

              O definitie este buna fie ca este luata din DEX nu este in mod automat contrara unei definitii academice. Exista multe lucrari de specialitate ce recurg la definitii din dictionare ale limbii. In aceste definitii se gaseste sensul „standard” (daca ma pot exprima asa), nu neaparat cel cu care suntem noi obisnuiti, pentru ca uneori cutumele de moment pot insemna folosiri gresite ale cuvintelor. Un cercetator care scrie despre lovituri de stat poate pleca de la definitia din DEX si sa spuna ca ea trebuie schimbata. Dar sarcina argumentarii e la el; el nu este multumit cu sensul standard. Deci, reveniti cu o definitie, daca o aveti, altfel veti fi considerat ca doar va aflati in treaba.

            • Liviu Iordache spune:

              Pai DEX ce e, de cine e facut, de Marean Vanghele de pe goagal? Sub egida Academiei cumva? [...]

          • bec spune:

            dle Damian, ati pierdut o gramada de timp incercati sa explicati ceva unui [...] rauvoitor. Exact asta vroia si el, asta e misiunea lui.

          • andrei spune:

            Corect. Doar că din ce s-a întâmplat în 2012 lipsește preluarea puterii. A fost vorba despre o parte a puterii care a încercat să dea jos, întâmplător legal, o alta. Și nu a reușit. Și a acceptat decizia unei instituții a statului, Curtea Constituțională, care i-a spus că nu a reușit. Așa că, deși definițiile sunt bune, ce s-a întâmplat la noi nu se încadrează în ele.

        • Hantzy spune:

          Andrew, sezi bland! N-Ai dreptate! Fie ca o numesti lovitura de stat sau atac la statul de drept e exact acelasi lucru. Insa Doc a spus clar ca a fost o tentativa si are absoluta dreptate . Tot astfel cum tentativa ar fi fost fortarea anticipatelor prin demisia lui Tariceanu. Am avut Insa parte si de lovituri de stat in ultimii ani, cel Putin dupa cum reiese din avizul linkuit de autor, cum ca o institutie a statului a incercat slabirea alteia, abuzand de putere. De exemplu, demiterea unor ministri poate fi interpretata ca o lovitura de stat, din Moment ce nu exista Motiv pentru a o face. Tot demitere politica si ea. Sau ungerea dlui Ungureanu Premier a fost tot o lovitura, din moment ce presedintele stia inca din decembrie 2011, adica inainte de consultarile constitutionale, cine va fi viitorul Premier. Astia de azi repeta ce-au vazut la altii, chiar daca nu reusesc sa fie la fel de subtili.

        • ion spune:

          Pai poate unii vor stat mafiot,nu?
          Si atunci cum sa accepti ca e lovitura de stat, cand i se pare normal ca statul de drept sa fie inlocuit cu statul mafiot????

        • nyivus spune:

          “În cartea sa Coup d’État: A Practical Handbook (Lovitura de stat: un manual practic), Edward Luttwak sintetizează: O lovitură de stat se realizează prin infiltrarea unui segment mic, dar de importanță extremă, a aparatului de stat, care apoi este folosit pentru a prelua controlul de la guvern și a-l îndepărta de la putere.” (Wikipedia) Stiu, e doar Wikipedia, nu e o sursa sigura, bla-bla…

      • sile spune:

        “Atacul” e diferit de “lovitura” atunci cand statul apuca sa se fereasca. Na!

        • Mircea Stoian spune:

          Foarte tare si bine punctat!

        • Miron Damian Miron Damian spune:

          Asta e o “definiție academică” ? Să știu și eu :-)

          Să fim bine înțeleși, n-am nicio problemă să merg oricât de adânc în detalii explicând ce am scris. Pot accepta să fie despicat firul în patru, ce nu pot accepta e pretenția că, despicându-l în patru, firul de păr se transformă în altceva.

          În cazul de față, legătura dintre cele două e simplă: orice lovitură de stat presupune un atac la statul de drept , eu nu știu să existe vreun sistem constituțional care prevadă schimbări politice prin intermediul forței.

          Însă lovitura de stat are alte două trăsături definitorii suplimentare: una ce ține de proces: rapiditatea/violența actelor, cealaltă ce ține de finalitatea intenționată (așa cum poate fi presupusă din actele în sine): schimbarea politică.

          Ambele trăsăsturi sunt îndeplinite de evenimentele din vara anului 2012, dacă plecăm de la premisa că scopul unic a fost înlocuirea președintelui, atunci vorbim de ”tentativă” de vreme ce în final a eșuat. Însă aici e de discutat.

          • Maxa spune:

            Mă scuzaţi că insist. Ştiu că nu asta e problema principală a articolului, dar pare cea mai dezbătută şi ar fi bine să fie cât de cât tranşată. De acord în mare parte cu definiţia pe care o propuneţi. Totuşi, cunoaşteţi vreun caz de lovitură de stat care să fi reuşit / eşuat din cauză că populaţia a consfinţit-o / a respins-o în scurt timp ? (asta pentru că tot introduceţi criteriul vitezei, cu care, de altfel sunt de acord, şi care ar trebui să evite, între altele, discuţii despre “lovitura de stat în formă continuată” cum am văzut mai jos).
            Îmi asum riscul de a fi considerat USL-ist, antenist, despicător de fir în patru, ce-o fi, dar mi se pare important să nu ne jucăm ACUM cu cuvintele. Este “marţea neagră” o tentativă de lovitură de stat? Cu diguranţă nu. Nu orice încălcare a statului de drept, chiar la nivel înalt, este o lovitură de stat, şi o încăşcare a principiilor statului de drept la asemenea nivel trebuie să atragă o reacţie puternică din partea populaţiei, indiferent că se califică sau nu drept “tentativă de lovitură de stat”. Altfel, riscă să treacă nesancţionate alte încălcări mai puţin grave.

            • Miron Damian Miron Damian spune:

              Nu sunt foarte sigur care e argumentul tău. Dacă acesta e că nu putem avea o lovitură de stat dacă populația aprobă – inclusiv formal – acțiunea autorilor, atunci trebuie să-l resping categoric, nu doar pe baza dicționarului ci și a exemplelor.

              Că veni vorba de un Bonaparte, la finalul lui 1851 președintele celei de-a doua republici franceze a dizolvat forțat Adunarea Națională și a convocat un referendum pentru a iniția schimbarea adoptarea unei noi constituții, care urma să instaureze cel de-al doilea imperiu francez, și apoi unul pentru a o aproba. Sigur, probabil că referendumurile n-au fost tocmai corecte, ca să treacă de 90% pentru – dar este incontestabil că viitorul Napoleon III era îndeajuns de popular incât propunerile lui să fie aprobate de electorat cu o confortabilă majoritate.

              Or, eu nu știu pe cineva care să pretindă că această succesiune de acțiuni a fost altceva decât o lovitură de stat.

              Ca să aduc ceva mai aproape de noi, un caz cât se poate de similar, doar că ipotetic: cum ai califica o eventuale dizolvare forțată a parlamentului român, comandată de președintele Băsescu, după demiterea eșuată atât de categoric în 2007? Cu siguranță că rezultatul n-a fost trucat, referendumul fiind organizat de guvernul partidelor care susțineau demiterea.

            • Maxa spune:

              Argumentul meu nu e doar cel al sustinerii populare, e si cel al vitezi de care aminteai. Până la urmă, dacă nu avem forţă (căci în 2012 nu am avut), trebuie să avem cel puţin viteză. Şi asta am avut. Însă totul a depins de voinţa poporului de la acel moment. Totul. Populaţia a invalidat acel referendum convocat în cel mai scurt timp. Practic, schimbarea de putere a fost doar temporară, pentru o foarte scurtă durată, şi cu totul subordonată voinţei poporului, nu a depins doar de voinţa unui grup care a preluat puterea.
              Să mai spun că suveranitatea poporului este baza regimului democratic modern în general?
              Să mai spun că, în mod tehnic şi formal, toate procedurile, inclusiv cea de convocare a referendumului au fost respectate? Că inclusiv referendumul, cu cele câteva mii de voturi false, a fost per ansamblu corect? Că cei care l-au convocat s-au supus acestui vot?
              Dai exemplul cu celalalt Napoleon: nu cred că referendumul (de fapt, plebiscitul daca nu ma insel) pe care l-a convocat a avut loc în scurt timp, adică în toiul evenimentelor şi ca parte la schimbarea puterii şi în niciun caz nu cred că era prevăzut de Constituţie ca o modalitate de confirmare a schimbării de putere. Deci vorbim de un caz în care acţiunea a fost total în afara legii. La noi nu s-a pus problema schimbării Constituţiei pentru a o aduce în acord cu acţiunea din 2012, ci s-a pus problema interpretării acesteia într-un mod pervers, ceea ce e puţin altceva.

            • Maxa spune:

              Mai pe şleau: USL-ului i-ar fi plăcut o lovitură de stat, dar n-au avut curajul să o facă, aşa că au făcut o avocăţeală marca Şova şi a ieşit ceea ce a ieşit.

            • Maxa spune:

              Iar apropo de exemplul cu Băsescu: nu ar fi avut nici măcar în mod formal pârghiile constituţionale ca să facă aşa ceva. Aşa că, dacă ar fi decretat (?) dizolvarea parlamentului, fără o bază legală aparentă măcar, ar fi fost o tentativă de lovitură de stat, categoric.

            • Mircea Stoian spune:

              Eu cred ca se da, in mod fortat, o consistenta juridica sintagmei “lovitura de stat” care are in primul rand un inteles politic si in mod esential, relativ. Nu cred ca se pot identifica elemente juridice concrete care sa poata intra fara niciun dubiu in intelesul acestei notiuni. Si tocmai pentru ca are un inteles relativ nu ne ajuta utilizarea sa intr-o discutie care se vrea aplicata. Dimpotriva, cei care vor sa creeze confuzie au tot interesul sa se foloseasca de acesta notiune. Ar fi interesant de analizat raspunsurile a 10 persoane, alese la intamplare, la intrebarea “ce intelegeti prin lovitura de stat?”.

            • Miron Damian Miron Damian spune:

              Ah, bun, ce pot să zic? Îmi atragi atenția că suveranitatea poporului este baza regimului democratic modern, după care, două linii mai jos, respingi exemplul meu pentru că, mă-nțelegi, deși popular, referendumul declanșat de președintele Louis-Napoleon … nu era prevăzut de Constituție. :-)

              Da, referendumul nu era prevăzut de constituția republicii franceze și nici dizolvarea Adunării Naționale de către președinte – tocmai de asta vorbesc de ”forță”, nicio legătură cu violența fizică. La fel cum constituția noastră prevede suspendarea președintelui doar pentru încălcarea constituției, nu pentru altceva, mandatul de cinci ani pentru AvP, interzicerea OUG-urilor care să afecteze instituții fundamentale șamd.

              Argumentul tău tocmai a devenit incoerent, adică a dispărut. Sorry.

            • Maxa spune:

              1. Organizarea referendumului a fost declarata constituţională de Curtea Constituţională. Deci în limitele legii. Despre ce forţă vorbim atunci? Vorbim dacă vrei de lacune ale legii, de interpretare incorectă, dar nu de lipsa legalităţii formale şi a unui control, inclusiv de fond, a acelui demers. Deci, criteriul ilegalităţii, lipsă.
              2. Poţi avea o schimbare de regim printr-o lovitură de stat care apoi să fie legitimată de popor. Cel puţin teoretic. Nu cred că poţi avea o lovitură de stat în care schimbarea însăşi de regim să fie realizată cu aprobarea poporlui. E altceva. E condiţia vitezei, dacă vrei.
              3. Nu sunt adeptul ideii că suveranitatea poporului e ceva absolut, că prin ea se poate justifica încălcarea ordinii de drept democratice. Însă dacă ai cel puţin o respectare formală a ordinii juridice existente (confirmată de CCR, de exemplu), combinată cu suveranitatea poporului cred ne îndepărtăm tot mai mult de ideea de lovitură de stat.

    • cinic spune:

      [...]
      Inteleg ca Andrew trateaza pe Doc cu “bai, nene”, dupa care cere discutii “academice”. Quod licet ……

    • chelu spune:

      Atacul la statul de drept cu scopul instaurării dictaturii bolșevice este o lovitură de stat.

    • Stefan spune:

      Andrew, te faci de rusine, chiar si asa.. online, cu identitatea ascunsa. O rusine sinistra. Doi autori Contributors (printre care dl. Vladimir Tismaneanu*) [...] sa-ti ofere argumente: din dex, dintr-o publicatie infiintata pe la 1800, din tastatura dl-ui Tismaneanu a carei pagina de wikipedia este cam cat pagina formatiei Beatles :P si tu faci in continuare pe gica contra fara sa oferi macar cat le-ai cerut? Sa stii ca dai dovada de mai multe co*ie daca spui: “scuze, am invatat ceva nou” :)

      *”Romanian pronunciation: [vladiˈmir tisməˈne̯anu]; born July 4, 1951 is a Romanian and American political scientist, political analyst, sociologist, and professor at the University of Maryland, College Park. A specialist in political systems and comparative politics, he is director of the University of Maryland’s Center for the Study of Post-Communist Societies, having served as chairman of the editorial committee (2004–2008) and editor (1998–2004) of the East European Politics and Societies academic review”

    • Silicon_Victor spune:

      1. In vara lui 2012, guvernul Derbedeului plagiator, nesimtit, mincinos, incompetent si impertinent a dat doua ordonante de urgenta complet anticonstitutionale, care modificau legea referendumului si atributiile Curtii Constitutionale.
      In Constitutia RO este scris negru pe alb: nu se pot da OUG pentru a modifica legile electorale sau functionarea institutiilor fundamentale (asa cum CCR este).
      Toate astea au fost facute a doua zi dupa ce Avocatul Poporului a fost demis in mod abuziv (nu au fost indeplinite conditiile din lege), inainte de terminarea mandatului. Si a fost inlocuit cu un om de paie.
      Avocatul Poporului era singurul care putea sa se opuna ordonantelor de urgenta de mai sus, reclamandu-le la CCR.
      Toate astea au pregatit referendumul de suspendare.
      2. Au convocat o sedinta a Senatului fara aprobarea presedintelui Senatului, incalcind regulamentele parlamentare. Au schimbat presedintii celor doua camere, in mod ilegal, neconstitutional, impotriva regulamentelor si cutumelor parlamentului.
      3. L-au suspendat, in mod ilegal si neconstitutional pe Presedinte, cu toate ca acesta nu a incalcat, in niciun, fel constitutia.
      3. Au incercat sa modifice ilegal si neconstitutional numarul locuitorilor.
      4. Au fraudat masiv referendumul, cu cel putin trei milioane de voturi.
      5. Au incercat sa impiedice Curtea Constitutionala sa invalideze referendumul, datorita neintrunirii cvorumului.

    • ion adrian spune:

      Cartile tale sunt depasite. Vezi cum este cu lovitura de stat parlamentara data intr-o tara din America de sud.
      Asta de la noi a fost o lovitura de stat facuta cu incalcarea legii, fata de un Presedinte care nu a dosit sa tarasca tara in razboi civil. De altfel ea este in forma continuata si se desfasoara in reprize. Atunci cand au inteles ca nu reusesc cu presedintele care atara statul de drept incearca sa distruga legislatia care defineste statul de drept.

      • ion adrian spune:

        PS De fapt este vorba de incercare de lovitura de stat continuata caci inca nu a reusit.Dar mult nu mai au.

      • ion adrian spune:

        Erata: “a dorit” in loc de “a dosit” si “care apara” in loc de “care atara”

    • Mircea Stoian spune:

      Din 2012 tot incerc sa aflu ce e ala stat de drept, fiindca de atunci se pare ca ceea ce intelegeam eu prin acesta sintagma nu este chiar corect. Deci, cine poate sa spuna clar si in detaliu ce e ala stat de drept intr-o democratie liberala?!

      • ion spune:

        In mod sigur nu inseamna dictatura unui stat mafiot ,adica condus de mafioti,care sa transforme populatia in sclavii baronilor locali si mafiotilor de la varf (prin dreptul sa plateasca taxe si impozite doar ca sa aibe ei ce fura !).
        Chiar nu e clar ce se urmareste ?
        In curand Romania va deveni o alta Coree si vom privi cu ciuda cum Bulgaria si Ungaria se vor apropia de un model de tara ca Germania !
        Deja Polonia iese in strada ca s-au prins in ce directie vor sa ii duca socialistii !
        Noi ce asteptam?!

      • Miron Damian Miron Damian spune:

        Expresia e ceva mai cuprinzătoare, dar pentru scopul discuției o să dau o definiție scurtă și incompletă : un stat de drept este unul în care puterea se exercită strict în limitele impuse de lege.

        • ion adrian spune:

          Putem spune si : ” orice societate în care granița drepturilor nu este asigurată și nici separația puterilor determinată, nu are constituție”.

          Ceea ce ar insemna ca in afara acestora nu prea avem stat de drept .
          Dar se pote vorbi si despre ordinea de dreopt care presupune asigurarea prin intermediul normelor juridice a condiţiilor pentru desfăşurarea normală a tuturor activităţilor sociale.

        • Mircea Stoian spune:

          Pe mine ma interesa discutia mai cuprinzatoare. Poate altadata, fiindca mi se pare foarte importanta. Ceea ce spuneti dumneavoastra era si intelegerea mea initiala. De la legi in jos lucrurile sunt clare. Numai ca legile nu sunt de esenta divina, iar marea discutie legata de statul de drept este cu referire la zona de reprezentare democratica si de plamadire a legilor. In aceasta sfera, despre care tot discutam, lucrurile nu imi mai sunt clare. Spre exemplu, este conceptul de statul de drept parte componeta a celui de democratie sau este un concept separat care impreuna cu democratia, ne da ceea ce numim democratia liberala? Sau, este statul de drept o modalitate de a corecta unele neajunsuri si chiar derapaje ale democratiei (nu de la democratie!), cum ar fi dictatura majoritatii? Si daca da, cum functioneaza (in teorie, fiindca in practica e cum vrea cel mai tare).

          • Miron Damian Miron Damian spune:

            Da, merită o dezbatere separată – inclusiv pentru a face și explica următoarea distincție, statul de drept mai e exprimat la forma ”domnia legii”, care este cu totul altceva decât ”domnia prin lege”. ”Rule of law” not ”rule by law”.

            • Mircea Stoian spune:

              Astept cu interes. As dori o concentrare mai mare legata de domnia legii in sferele in care legea se produce. Si ajungem la dilema clasica cu oul si gaina.

          • andrei spune:

            În mod simplist, răspunsul este nu. Statul de drept nu implică existența democrației ci doar respectarea legii. Iar un în care legile sunt respectate nu este, neapărat, un stat democratic.

            • Mircea Stoian spune:

              Asa intelegeam si eu sensul acestei notiuni (normele juridice pot fi si democratice si totalitare, ele putand servi orice tip de regim; sau statul de drept nu include si nu garanteaza implicit drepturile si libertatile individuale; sau statul de drept este cel guvernat de lege, nu de bunul plac al unei persoane investita cu autoritate, dar atat!; statul de drept nu ne spune cum trebuie sa fie legile), dar in ultimii ani se foloseste intr-un mod pe care eu nu il mai inteleg prea bine. Si, aparent paradoxal, notiunea nu este definita. Asta daca plec de la premisa ca nu e vorba despre propaganda, caz in care confuzia intra in scopul actiunii.
              M-am adresat autorului cu aceasta tema fiindca este printre putinii pe care nu ii banuiesc de intentii propagandistice si pentru ca este foarte exigent cu intelesul si sensul expresiilor folosite.

  4. victor L spune:

    [...]

  5. Ursu spune:

    Pentru cei care cauta referinte academice ofer un link de Google Books pentru “Coup d’État: A Practical Handbook” de Edward N. Luttwak, fara garantia ca va functiona:
    http://books.google.nl/books?id=K5OnWYLhQBAC&lpg=PA146&hl=nl&pg=PA27#v=onepage&q&f=false
    Definitiile se gasesc pe la pagina 26.
    De remarcat: “A Coup consists of the infiltration of a small but critical segment of the state apparatus, which is then used to displace the government from the control of the reminder.”

  6. UnOarecare spune:

    In alta ordine de idei e chiar periculoasa “vesnicia” AP
    Poate ar trebui ales de CSM?

  7. Codruta spune:

    Eu n-am inteles: in final, e BINE? sau e RAU?
    Ce ma intereseaza “cine a propus” sau / si “cine a sustinut”? Ma intereseaza efectul final!!

    Asta, cu “cine”, nu e un mod de gandire cam meschin? cam ca pe bancutza din fatza portii, ashaaa…? :D

    • Miron Damian Miron Damian spune:

      E foarte bună întrebarea! Însă, tocmai, are legătură cu CINE face revizuirea, CINE și DE CE sunt capabili cei care sunt pe moment la frâiele puterii. De ce?

      Păi, pentru că răspunsul la întrebare nu e deloc simplu, și în niciun caz imediat. E bine să existe posiblitatea de revocare excepțională a unui demnitar înainte de termen? Eu zic că da – ca paranteză, în trecut încercam să explic asta unora care voiau scoaterea articolului de suspendare a președintelui din Constituție sau transformarea lui în unul practic inaplicabil: argumentul meu era și este ”Bun, și dacă într-adevăr încalcă Constituția?” La fel și aici, deși miza e mult mai mică: dacă AvP o ia razna, la un moment dat? Dacă renunță, de exemplu, să mai facă ceva? Ce facem, așteptăm cinci ani?

      Până aici ar fi clar, zic eu. Trebuie să avem o modalitate de revocare înainte de termen, care să fie folosită în situații excepționale, categoric. Dar… cine garantează că nu va fi folosită altfel decât în situații excepționale, ca să îndepărteze un obstacol în calea unei lovituri de stat? CINE, asta e întrebarea. Ne putem baza oare pe dnii Chelaru sau Antonescu? Și atunci, nu mai bine facem mandatul absolut de neatins?

      Până la urmă, e o chestie de răul cel mai mare. După părerea mea, răul cel mai mic este un AvP care o ia razna decât unul care poate fi schimbat politic – cel puțin cât timp vor exista OUG-urile ca arme împotriva Constituției. Prin urmare, susțin propunerea.

      • io spune:

        Doc,
        daca motivele pentru care poate fi demis AP sunt clare,
        solutia impotriva abuzurilor e simpla: exemplul domnului Danilet de la CSM.
        contestatie in justitie.

      • Mircea Stoian spune:

        In concluzie acceptam ideea ca nu suntem in stare (societatea romaneasca prin reprezentantii ei) de o solutie normala, rationala si echilibrata!

  8. gabarelo spune:

    Socoteala e foarte simpla: punem omul nostru pe care sa nu il mai poata da jos nimeni, niciodata.
    Toate modificarile, toate actiunile lor sunt in sensul acesta: securizarea la infinit a dominatiei mafiote.

    Ce atata analiza!
    [...]

  9. Maxa spune:

    Că-i definit termenul de “lovitură de stat” în dicţionar, de acord, dat fiind că orice e definit acolo, dar să rămâi doar la o asemenea definiţie e cam sărăcuţ în asemenea cazuri.

    Bun, acum presupunând că în vara lui 2012 ar fi votat pe bune şi fără mânăreli 50% plus 1 din cei înscrişi pe listele electorale în favoarea demiterii lui Traian Băsescu, cum s-ar fi chemat toată acţiunea? Te pomeni că Revoluţie, din moment ce la ea ar fi participat şi poporul. Mai ales că nici nu a fost chiar aşa departe să se întâmple asta, adică nu e chiar aşa un scenariu neverosimil. Ceea ce ar fi cam ridicol, date fiind faptele.
    Sau ar fi fost o lovitură de stat dată de 50% plus 1 din populaţie? Definiţia din DEX vorbeşte de “grupuri de persoane”, cea din Collins presupune şi ea referirea la un grup sau grupuri de persoane, altfel e prea vagă şi poate include şi largi răscoale populare, ceea ce n-ar fi prea exact pentru o definiţie.
    Mi se pare că se forţează un pic sensul termenilor. Sigur că nu-i poţi acuza pe cei care strigă “lovitură de stat !” că n-ar avea argumente să o facă, la urma urmei şi USL-ul pe asta a mizat, pe interpretarea unor termeni politico-juridici interpretabili şi a ştiut ce joc periculos face. Dar acum, la rece, la un an şi jumătate de atunci, mi se pare şi mai puţin justificată catalogarea drept “tentativă de lovitură de stat” acţiunea de atunci. Şi chiar şi atunci, am ieşit în stradă între altele împotriva încălcării principiilor statului de drept, nu atât împotriva unei lovituri de stat.
    Ştiu că s-a vehiculat ideea de lovitură de stat parlamentară şi exemplul celei date de Napoleon cu ajutorul parlamentului (via Curzio Malaparte), dar se uită un element esenţial: în niciunul din cazurile de acest fel o asemenea lovitură nu a fost imediat supusă controlului votului popular.
    Că cei din USL s-au jucat cu focul şi şi-au dat măsura cu ocazia asta e una. Că cei care s-au luptat cu “lovitura de stat” în 2012 au făcut-o în mod justificat, iarăşi nu contest. Că USL au încercat să dea o lovitură de stat cu tot ceea ce presupune asta, nu prea-s de acord însă. Sau cel puţin nu prea-s de acord cu consolidarea acestui mit al “loviturii de stat din 2012″ şi astăzi, la atâta timp după evenimente, când putem judeca fără temeri şi patimă tot ceea ce s-a întâmplat. Desigur, asta nu face cu nimic mai acceptabile practicile politice ale USL din acel moment.
    E un pic ca şi cu teroriştii şi cu Revoluţia din 89: până la un moment dat mai toţi eram convinşi de existenţa ambelor, astăzi nu prea sau, în orice caz, acceptăm că lucrurile au fost mult mai complicate şi că în loc de Revoluţie e posibil să fi avut, de fapt, o lovitură de stat :)

    • ZoonPolitikon spune:

      Daca subminarea unor institutii fundamentate constitutional (Avocatul Poporului, Curtea Constitutionala, Monitorul Oficial) prin ordonanta de urgenta cu scopul preluarii puterii in cel mai scurt timp nu vi se pare lovitura de stat, atunci ce ar mai putea insemna o lovitura de stat? Insasi statutul de stat de drept (cum a fost mentionat si de raportul Comisiei Europene si lista celor 10 puncte primita de Ponta) a fost atacat prin acele actiuni. Spuneti ca USL a mizat pe interpretari juridice. Care ar fi fost acelea?

      • Maxa spune:

        Problema e destul de simplă:
        1. Nu există o definiţie juridică a loviturii de stat.
        2. Definiţiile academice se bazează pe observarea unor experienţe trecute. Nu cunosc vreo lovitură de stat / tentativă de lovitură de stat care să fi eşuat din cauză că poporul chemat să-şi dea cu părerea a respins-o (sub o formă sau alta). Adică nu cunosc în istorie o lovitură de stat cu accept de la popor.
        Ne jucăm cu cuvinte prea mari, atâta tot.

        • ion adrian spune:

          O lovitura de stat nu este asa sau nu in functie de reusita ei ulterioara . Adica daca la vot veneau destui tot lovitura de stat era odata ce procedura prin care ii chemai la vot pe electori era viciata.

      • Maxa spune:

        Cum bine zicea cineva mai demult pe aici, diferenţa dintre o relaţie romantică şi un viol e viteza cu care se petrec lucrurile. Am avut viol în cazul ăsta, nu tentativă, asta e cert. O lovitură de stat presupune însă implicit, în toate cazurile, că un grup care nu are o legitimitate populară la un moment dat (indiferent că mai apoi o câştigă sau nu) încearcă să schimbe puterea. În cazul în care însă schimbarea puterii este condiţionată mai întâi de câştigarea acelei legitimităţi, cum a fost cazul referendumului, nu prea văd cum putem vorbi de lovitură de stat.
        Că cei care au făcut asta ar trebui traşi la răspundere cumva, şi nu doar politic, e clar.
        Că o problemă mare avem în cazul în care la un asemenea referendum ar fi de ajuns majoritatea simplă, a celor prezenţi e altceva.
        Discuţia e mai amplă şi mai profundă.

        • ZoonPolitikon spune:

          Dvs. spuneti: „O lovitură de stat presupune însă implicit, în toate cazurile, că un grup care nu are o legitimitate populară la un moment dat (indiferent că mai apoi o câştigă sau nu) încearcă să schimbe puterea. În cazul în care însă schimbarea puterii este condiţionată mai întâi de câştigarea acelei legitimităţi, cum a fost cazul referendumului, nu prea văd cum putem vorbi de lovitură de stat.”

          Exact despre asta e vorba: avem de-a face cu o tentativa neconstitutionala de schimbare a puterii de catre un grup nelegitim. Ca tentativa a esuat, cum spuneti Dvs., din cauza ca nu a obtinut legitimitatea, nu schimba esenta actului in sine, anume ca e tentativa de lovitura de stat. Erati cat pe aci sa o recunoasteti si Dvs. Autorul articolului de fapt asta a si vrut sa spuna, tentativa de lovitura de stat.

          • Maxa spune:

            Domnul meu,
            Sunteţi în eroare. În cazul unei lovituri de stat, scopul acţiunilor este răsturnarea puterii existente de către un grup. Că apoi grupul respectiv, după ce a preluat puterea, îşi caută sau nu legitimitatea mai devreme sau mai târziu ţine de cazuistica loviturilor de stat, nu de esenţa acestora. În cazul nostru, grupul respectiv nu a preluat puterea, deci căutarea legitimităţii nu venea după ce transferul de putere se va fi efectuat. Dimpotrivă, grupul nostru căuta să preia puterea cu ajutorul poporului, legitimat de acesta. Deci scopul acţiunii nu era preluarea puterii prin mijloace ilegale (contestabil şi acest caracter) şi apoi legitimarea, ci tocmai condiţionarea preluării puterii de acea legitimare. Care n-a mai venit. Deci, din start, scopul urmărit a fost altul decât cel al oricărei lovituri de stat.
            Tentativa are intotdeauna a face cu o infracţiune, o ilegalitate. Nu orice acţiune eşuată e o tentativă. Să avem proprietatea cuvintelor. Nu putem vorbi de tentativă câtă vreme scopul acţiunii (preluarea puterii prin mijloacele oferite de constituţie, în limita acesteia) nu era unul ilegal. Faptul că acţiunea asta, care nu a fost ilegală, nu a reuşit, nu o transformă în tentativă.

            • ZoonPolitikon spune:

              Ok, Dvs. spuneti ca in vara lui 2012 nu a fost lovitura de stat pentru ca, desi s-a tulburat ordinea constitutionala de catre un grup in timp foarte scurt, acest lucru s-a facut cu conditionarea obtinerii legitimitatii populare. Eu am sa va intreb: pentru ce era ceruta acea legitimare? Era pentru ca acel grup propunea un nou esafodaj constitutional care sa il inlocuiasca pe cel vechi? Prin votul popular nu se cerea legitimarea unui program, idei de stat, a unei constitutii, ci inlaturarea unei persoane. Un stat este stat in masura in care functioneaza ca stat de drept, adica sub domnia legii. Daca o lege nu e buna, nu o incalcam ca sa ne aratam dezacordul, ci propunem alta. Acest lucru inseamna dezbatere si pueterea argumentelor. Or in acest caz nu numai ca nu se venea cu o propunere de modificare a constitutiei in locul celei terfelite, ci s-a cerut legtimare a actiunilor lor impotriva unei persoane (deci nici vorba de legi, idei sau programe care sa fie adoptate prin votul popular). Daca ar functiona legitimarea indirecta pe care o sugerati (votul impotriva dusmanului este, cum ar veni, vot si in favoarea noastra), atunci, in momentul votului, nefiind o constitutie functionala (fiind terfelita) si nici alta in loc, cetatenii ar fi fost chemati sa valideze, in mod indirect, o stare de anomalie, un stat ne-drept (pentru ca, v-am spus, un stat functioneaza ca stat de drept numai pe baza legilor). Deci, desi s-a ajuns la votul popular, acesta nu schimba deloc esenta actului, anume ca a fost o tentativa de lovitura de stat. Si daca este adevarat ce spun, se pare ca Dvs. va jucati aici pe forum cu cuvintele.

            • Maxa spune:

              Nu rezonez neaparat cu ideea ca poporul ar trebui sa se pronunte doar in cazuri de aprobare a unei norme. De altfel e si prevazut referendumul prin constitutie tocmai in ceea ce priveste o persoana, cea a presedintelui (pe ideea ca acesta a fost legitimat tot prin vot popular).
              Dar sunt de acord ca, in principiu, poporul nu ar trebui sa fie chemat ca sa legitimeze o magarie, nici macar daca acest lucru ar fi prevazut in constitutie.
              Din pacate, constitutia noastra asa a fost redactata. Acesta e motivul pentru care nimeni nu va fi tras la raspundere penala pentru orchestrarea acestei actiuni. Legea pur si simplu nu incrimineaza asemenea fapte. Mai mult, niciun parlamentar nu poate fi judecat pentru modul in care a votat, se bucura de totala impunitate.
              Va place sau nu, astea sunt resorturile pe care s-a bazat actiunea din iulie 2012 in cele din urma si pe respectarea cel putin formala a legilor.
              Un procuror care ar vrea sa il incrmineze pe Sova et comp pentru respectivele actiuni nu ar avea nicio sansa, nicio parghie. Asta e marea problema, marea lacuna a sistemului de drept.
              Noi vorbim aici pe definitii din dictionar, pe exemple din istorie, dar nu avem un text legal in care sa incadram toata aceasta actiune. Nu poti vorbi de “lovitura de stat” ca si cand ai vorbi de o figura de stil pentru ca e ceva foarte grav.
              E un sistem prost, trebuie unul nou, asta e cert. Faptul ca nu a cedat in 2012 nu garanteaza cu nimic ca el nu va ceda la o noua incercare, mai bine gandita.
              Cred ca discutia asta ar trebui sa ne dea tuturor de gandit cu privire la ce-ar fi de facut. Altfel traim cu impresia ca sistemul e bun (poate un pic perfectibil), trebuie doar ca procuratura sa-si faca datoria si, eventual, sa speram ca si Comisia Europeana va raspunde la telefon.

  10. adi spune:

    Si daca respectivul avocat al poporului, nu stiu, o ia razna, face Alzheimer, poate cere cineva o expertiza? La pensie are voie sa iasa? Sau sta acolo pana la 114 ani indiferent ca are dementa senila sau nu?

  11. adi spune:

    a, si de fiecare data au invatat cate ceva. In 1996 au avut presa impotriva, in special protv-ul, si au pierdut. In 2000 Nastase cumpara presa. In 2004 au pierdut in special pentru ca portocalii s-au mobilizat pe net, dupa aia au aparut postacii, de toate culorile. Acum au notat toate greselile si lucreaza metodic, nu mai lasa nimic la nimereala, se pregatesc pentru guvernare pt urm. 500 de ani.

  12. George Gafencu spune:

    Cred ca bataia pestelui e alta.

    Parlamentul or sa aduca vreo doua-trei schimbari pozitie la pachet cu toate cele negative ca sa adune lumea la vot si sa faca cvorumul la referendum.

    Asta cu avocatul poporului e una pozitiva.

    Cele negative deja au inceput sa apara cand au scos demnitarii parlamentari de a mai fi judecati de ICCJ si alte schimbari cu dedicatie parlamentarii corupti prin care sa fie scapati de acuzatiile de coruptie.

    Atentie la prevederile privitoare la interceptari si anchete penale! Acolo o sa fie bataia pestelui.

    Daca lumea nu e atenta la ce voteaza pentru constitutie, o sa avem iarasi o superclasa de borfasi imuni la lege.

    • cinic spune:

      in afare de borfasi, chiar nimeni nu realizeaza ca nu mai pot si interceptati teroristi, traficanti de droguri, traficanti de persoane?
      Primeste procurorul de Vaslui un pont despre terorism sau pregatirea unui atentat si se duce la judecatoria Husi sa ceara mandat, tocmai cand judecatorul e in concediu sau e plecat?

    • io spune:

      George,
      singura chestie pe care o vor trambita in gura mare pentru ca prostii, incultii si asistatii de la sate sa voteze constitutia borfasilor va fi “inlaturarea regimului Basescu”.

  13. aka spune:

    Un nebun arunca o piatra in apa si 10 destepti nu stiu cum sa o scoata. Nu inteleg de ce ii dati atentie individului care face pe desteptul, andrew asta! E clar ca in capul dumnealui e un talmes-balmes si se intelege din raspunsurile lui de dupa ca nu vrea sa inteleaga ca lovitura e sinonim sau se defineste prin atac. Ii dau si eu o definitie luata din dex, poate intelege: lovitura = ATAC îndrăzneț venit prin surprindere.

  14. Durak spune:

    Nefericit titlul articolului …sau poate intentionat!
    Chutzpah s-ar traduce cel mai bine prin “impertinenta”. Dar nu de impertinenta este vorba, ci de o combinatie de gainarii, dezinformari si manipulari securiste caracteristice USL-ului in cele semnalate in articol.
    Folosirea termenului “chuzpah” poate avea conotatii anti-semite prin sugerarea originii etnice evreiesti a “faptasilor”. In anumite contexte chutzpah are si o semnificatie de curaj, de admirat poate pentru ca este impotriva “establshment”-ului.
    Daca folosirea termenului chuzpah provine din necunoastere…nu este foarte grav. Daca nu…va las sa judecati…
    Ma mir ca d-nul profesor Tismaneanu care este si de origine evreiasca si sunt sigur ca este familiar cu semantica cuvintului nu a sezizat asta.

    • Miron Damian Miron Damian spune:

      Nu, domnule, îmi lecturați asupra unor lucruri pe care nu le cunoașteți. Chutzpah este, așa cum am spus, tupeu incredibil, ceva care sfidează înțelegerea. Exemplul definitoriu dat pentru așa ceva este cel al copilului care își omoară ambii părinți și la proces cere clemență pentru un sărman orfan. Vi se pare asta o ”impertinență”? În sensul lui original termenul nu are niciodată o conotație pozitivă sau admirativă.

      Îl folosesc din același motiv pentru care a fost inventat, limbii române îi lipsește un astfel de termen. Tupeu e insuficient pentru a descrie un astfel de episod. Dacă vreți alt exemplu recent, este ROMATSA acuzând victimele accidentului aviatic din Apuseni că au provocat confuzie.

      • Durak spune:

        Domnule,

        V-as sugera:
        a) sa folositi cuvintul “insolenta” insotit eventual de unul sau mai multe adjective.
        b) sa va informati mai bine depre folosirea cuvintului chuzpah in ivrit si in engleza

        Limba romana este suficient de bogata in cuvinte pentru a va putea exprima orice stare de discomfort intelectual in fata valului de insolenti agramati, incompetenti si iresponsabili care conduc Romania fara a risca un derapaj prin folosirea unor cuvinte ale caror conotatii va scapa in mod evident.

    • corectitudine politica amuzanta spune:

      Chutzpah e un cuvint care a devenit foarte popular in limba engleza. Cum a devenit si cojones, de exemplu. Exista sumedenie de alte exemple.

      Daca a-l folosi e antisemitism, utilizarea lui cojones ce e? :mrgreen:

      Google “wiki Chutzpah”. E o prezentare succinta, dar foarte buna. Citez doua fraze:

      “Chutzpah amounts to a total denial of personal responsibility, that renders others speechless and incredulous … one cannot quite believe that another person totally lacks common human traits like remorse, regret, guilt, sympathy and insight. The implication is at least some degree of psychopathy in the subject, as well as the awestruck amazement of the observer at the display.”

      Antisemitism, daca e sa glumim putin, e sa crezi ca evreii sint atit de marginiti incit sa se supere ca unul din cuvintele limbii lor e folosit si de altii.

      • Miron Damian Miron Damian spune:

        Chestia cu antisemitismul mi-a adus aminte de scheciul ăsta, îi mulțumesc colegului pentru micul moment de amuzament:

        http://www.youtube.com/watch?v=tyQvjKqXA0Y

      • Durak spune:

        “Chutzpah e un cuvint care a devenit foarte popular in limba engleza. Cum a devenit si cojones, de exemplu. Exista sumedenie de alte exemple.
        Raspuns: Este justificata folosirea cuvintului “chuzpah” cind exista termenii in romana? Sau este pur si simplu o modalitate ieftina de a atrage atentia?
        Daca a-l folosi e antisemitism, utilizarea lui cojones ce e? ”

        Raspuns: Utilizarea este „nastase”-ana, „badea”-na pina la „becali”-ana.
        Influentele de limbaj si …posibil… o admiratie ascunsa pentru cei care folosesc un asemenea limbaj …descalifica.

        „Antisemitism, daca e sa glumim putin, e sa crezi ca evreii sint atit de marginiti incit sa se supere ca unul din cuvintele limbii lor e folosit si de altii.”

        Va rog sa imi treceti cu vederea si sa imi permiteti sa fiu marginit si suspicios cind contestarea puterii actuale (perfect justificata de altfel) este facuta folosind termeni care au conotatii de grup national.
        De exemplu expresii precum “diktatura” parlamentului sau “ukaz”-urile guvernamentale s-ar incadra in aceeasi idee.

        Last but not least …va recomand sa cititi maculatura fesenistilor, filosemiti autodeclarati …pentru a intelege …ce nu trebuie sa faceti.

  15. Garett spune:

    Doc, a invoca “dialogul” dupa ce ai cenzurat cu aplomb textul omului mi se pare cel putin amuzant!
    Chiar sunt curios, stiindu-te “degraba folositoriu de cenzura” daca trece comentariul asta! :)

    • Miron Damian Miron Damian spune:

      Am mai spus, termenul ”cenzură” în context e ridicol, indiferent care ar fi regulile de moderare. Dincolo de asta, regulile sunt chiar foarte simple: regula fundamentală este protejarea și promovarea dialogului, pe subiectul articolului. Dincolo de tonul folosit, colegul Andrew a spus că definițiile pe care mă bazez în articol ar fi contrazise de lucrări de specialitate și ”definiții academice”. L-am rugat să-și substanțieze afirmația. N-a reușit. Atâta tot.

  16. contributorsfil spune:

    Derbedeii nu se desmint nici de aceasta data. Se joaca de-a ‘avocatul poporului’ : ‘uite-l, nu-i’, cand usor ca vantul, cand greu ca plumbul – inamovibil!

  17. Miron Damian Miron Damian spune:

    Vreau să reamintesc celor care scriu aici că regula generală de moderare este promovarea și protejarea dialogului. Ca urmare, una din regulile stricte este interzicerea atacului la colegii de comentarii.

  18. io spune:

    Doc,
    mai e una: Antonescu propune dizolvarea parlamentului daca suspendarea presedintelul pica la referendum.
    cine propune, Antonescu? ala care n-a fost in stare sa-si dea macar demisia, asa cum promisese, in urma invalidarii referendumului din august 2012?
    muahahahahaha!
    http://www.hotnews.ro/stiri-esential-16544836-antonescu-daca-parlamentul-suspenda-presedintele-iar-referendum-poporul-spune-nu-trebuie-suspendat-parlamentul-dizolvat.htm

    • Miron Damian Miron Damian spune:

      Da, e același tip de prevedere, același tupeu stupefiant. Și prevederea e inacceptabilă, mai ales în condițiile constituției revizuite. O să scriu despre asta.

      • io spune:

        corect, oricum dupa alegeri acelasi partid (PSD) va da primul ministru,
        deci aproximativ aceleasi raporturi de forta .
        in plus, de ce sa cheltuim din bani publici si pentru referendum si pentru anticipate,
        cand de fapt ar trebui ca presedintele sa poata fi suspendat doar daca CCR confirma
        ca acesta a incalcat grav Constitutia.
        bun, sa speram ca noua Constitutie nu va trece in forma aberanta iesita din comisia lui Antonescu.

  19. io spune:

    Doc,
    schimbarea avocatului poporului in vara lui 2012 a fost abuziva.
    insa permanentizarea lui neconditionata e la fel de periculoasa, daca ai pus un grajdan teleghidat acolo.
    omul poate incalca legi, Constitutie,inclusiv legea de functionare a propriei institutii,
    si tot nu-l poti da jos.
    cred ca formula cea mai ok era sa poata fi revocat conditionat de incalcarea legii.

    • Miron Damian Miron Damian spune:

      Ai drepteate, dar cum spuneam, e doar o chestie de preferințe, de răul mai mare. AvP poate călca constituția doar ”pasiv”, neîndeplinindu-și atribuțiile. Altfel, deciziile lui nu pot avea impact fără concursul altora. De exemplu, poate ataca OUG-urile la Curte, dar dacă ele sunt constituționale, Curtea va respinge sesizările AvP (se presupune). Cazul grav e când NU atacă OUG-urile neconstituționale, pentru că CCR nu se poate autosesiza și actele astea își produc efecte.

      • io spune:

        exact la asta ma refeream.
        in plus, ma gandeam cum ar fi sa avem un AP condamnat pentru coruptie?
        daca tot avem in Guvern, Parlament, Administratie locala, ASF, Sindicate, Justitie etc …
        de ce nu si la AP? doar e la moda.

        • Miron Damian Miron Damian spune:

          Da, da! E clar că e o trecere în extrema opusă, de la ”îl dăm jos când ne place” în ”îl facem de neatins”. Cu atât mai mult e justificat articolul. Nici măcar judecătorii constituționali nu au genul acesta de protecție, și ei pot fi revocați intern, de colegii lor.

      • Hantzy spune:

        Dar d c n-ar putea exista 2 avp? Numiti de catre majoritate si de catre opozitie. Daca unul doarme in papuci, e treaz celalalt.

        • Miron Damian Miron Damian spune:

          E o idee bună, care nu se poate face însă decât pe bază de cutumă parlamentară. Legea nu poate da o decizie ”puterii” din parlament, pentru că nu o poate defini pentru acest scop: ”puterea” există ca atare doar DUPĂ o decizie, nu înainte, e grupul de parlamentari care au votat pentru. La fel și opoziția, în sensul strict, parlamentar, nu se poate defini pentru scopul unei legi. Iar de alte măsuri pe direcție partitocratică nici nu vreau să aud, avem deja destule.

  20. Maxa spune:

    Cred că ar fi bine să existe un articol separat legat de “a fost sau n-a fost” tentativă de lovitură de stat în 2012? Pentru că nu e corect să discutăm aici după ureche, nici unii, nici alţii.
    Problema mea acum cu vehicularea în continuare a ideii că în 2012 am asistat la o (tentativă de) lovitură de stat fără niciun fel de repunere în discuţie sau reanaliză a evenimentelor de atunci are legătură cu slăbiciunea opoziţiei. De dreapta. Eu nefiind de dreapta, prefer totuşi să avem pe scena politică cel puţin un partid de dreapta democratic, stăpân pe sine, cu care se poate discuta în contradictoriu, decât un partid care-şi zice “de stânga”, e incoerent, o adunătură de relaţii de familie şi de cumetrie şi nimic mai mult.
    Dar la noi o bună parte a dreptei este obişnuită să ceară puterea în numele unui statut de victimă (noi suntem cei care am murit la Revoluţie, noi suntem cei închişi în temniţele comuniste, copii ai lui Virgil Iernuca şi ai Monicăi Lovinescu, mai nou “noi suntem cei care am luptat împotriva loviturii de stat de la 2012″). O asemenea strategie poate atrage ceva simpatie şi voturi, dar care simpatie se destramă repede deîndată ce apar problemele reale ale guvernării. Câştigarea alegerilor în 1996 a fost un mare succes şi un mare eşec în acelaşi timp. Dreapta a căzut ca din pod în două rânduri, de fiecare dată când a fost la guvernare. Nicicând PSD nu a căzut în aşa hal. Trebuie învăţat din aceasta.
    Mitologizarea asta a trecutului de victimă poate că ajută pe termen scurt, poate a ajutat în trecut, dar mă tem că nu va mai ajuta dreapta în viitor. Oamenii sunt din ce în ce mai pragmatici şi mai puţin dispuşi să voteze cu un partid din simpatie sau în considerarea unui statut de nobleţe al unor membri ai acestuia.
    Plus că e efectiv greşit din toate punctele de vedere (logic, juridic, al calculului politic) să vezi în câteva milioane bune de votanţi nişte complici la o lovitură de stat. Ăia-s votanţii tăi, o parte măcar. Aştepţi până îi convingi că trebuie să îşi asume statutul de infractor sau îţi schimbi tu discursul dacă vrei să câştigi?
    Rămân în continuare uimit de lipsa de viziune a partidelor de dreapta din opoziţie.

    • ion adrian spune:

      Votantii nu au legatura cu lovitura de stat. Faptul ca nu au fost suficienti, arata mai pregnant caracterul de lovitura de stat, care daca erau destui saraci cu duhul putea reusi, dar nu votul chiar si suficient pentru demintere nu putea sa o legalizeze ulterior, ca nu asa merg treburile in lumea dreptului.

      • Maxa spune:

        Imi pare rau, va lipsesc niste notiuni care va impiedica sa faceti unele distinctii necesare, cum ar fi aceea dintre infaptuirea a ceva (in speta, preluarea puterii prin lovitura de stat) si apoi legalizarea acelui fapt, pe de o parte, si conditionarea infaptuirii a ceva (preluarea puterii, in speta) prin legalizare si legitimare.
        Asta e probabil si motivul pentru care mai sus sustineti ca e vorba de o tentativa de lovitura de stat, iar aici spuneti ca a fost o lovitura de stat, care mai trebuia legalizata. Din doua una.
        Spunea cineva pe aici ca ar trebui sa ne concentram pe numarul de acte normative respinse pentru neconstitutionalitate de cand a preluat USL puterea. Absolut de acord. Asta a e problema si faptul ca incearca in mod constant interpretari foarte agresive ale legii si ale Constitutiei, ca incearca in permanenta limitele constitutionalitatii, doar, doar o trece ceva. Nu lovituri sau tentative de lovitura de stat mai mult sau mai putin inchipuite sau tentative de lovitura de stat in forma continuata (alta aberatie).
        Atacurile pe care le da USL statului de drept sunt constante si constant periculoase, insa nu de intensitatea unor lovituri / tentative de lovitura de stat. Asta nu face aceste atacuri mai putin periculoase decat sunt si ar trebui sa ne ingrijoreze in egala masura, fara sa fie necesar sa ne raportam continuu la mitul loviturii de stat esuate din 2012 care nu a existat. Acceptati mai degraba ideea ca avem un sistem constitutional vulnerabil. Mai mult, USL stabileste acum noi standarde de incalcare a spiritului legilor si al Constitutiei fara sa fie vorba de vreo lovitura de stat propriu-zisa, iar cei care vor veni dupa ei la conducere vor porni de la aceste standarde. Va fi din ce in ce mai rau daca nu reactionam la aceste practici constante si ne consumam energia sa demonstram ca totul face parte dintr-o lovitura de stat intinsa pe cativa ani, cu participarea poporului si altele asemenea. Trezirea!

        • ion adrian spune:

          Nu din doua una ci din fiecare una.
          Nu a reusit deci a fost tentativa . Daca cu fraudare, cu toate porcariile facute, Basescu era demis reusea si era o lovitura de stat efectuata.
          Nereusind intrucat continua sub alte forme este similar unei infractiuni in forma continuata adica o incercare de lovitura de stat continuata.
          Daca in martea neagra reuseau puteam spune ca incercarea in forma continuata a reusit. Sper sa fie mai clar acum. :)

    • Miron Damian Miron Damian spune:

      Nu am văzut nici în comentariile de aici cel puțin vreun argument care să contrazică ce am afirmat în articol. Colegul Andrew are niste ”definiții academice”, pe care din păcate nu le poate substanția în vreun fel, iar tu ai adus un argument care ulterior a devenit volatil, contradictoriu și incoerent.

      • Maxa spune:

        Am inteles. Nu a existat ilegalitate in mod formal (deci caracterul violent al actiunii e discutabil), nu am avut un grup care a incercat sa preia puterea (pentru ca preluarea puterii s-ar fi facut cu acordul majoritatii populatieii, nu de catre grup in nume propriu sau in numele unei presupuse legitimitati populare), dar am avut tentativa de lovitura de stat.
        Nu e cazul sa postati acest comentariu, deja mi se pare ca s-a discutat prea mult pe tema asta. Cred ca un articol separat ar fi binevenit.

        • Miron Damian Miron Damian spune:

          ”Ilegalitatea constatată în mod formal” nu poate fi o trăsătură definitorie a unei lovituri de stat, din motive destul de ușor de înțeles: dacă o lovitură de stat reușește atunci cu siguranță nu va constata în mod formal că a reușit printr-o ilegalitate, nu?

          Sigur, le pot expune și analitic, dar demonstrația empirică e mai categorică în context: efectiv nu-mi vine în minte vreun caz care să susțină afirmația ta. Niciunul. Ar fi un caz straniu de definiție care exclude din categoria astfel definită toate exemplele de până atunci, și o lasă practic goală.

          • Maxa spune:

            Am vorbit de “ilegalitate formala”, adica a formei, nu de “ilegalitate CONSTATATA in mod formal”. Sunt lucruri cat se poate de diferite. Dimpotriva, ceea ce s-a intamplat e ca CCR a validat dpdv formal (al formei) convocarea referendumului, adica a constatat tocmai legalitatea acestuia, iar cu privire la conditia de fond a convocarii acestuia, respectiv incalcarea grava a Constitutiei a avut doar un rol consultativ.
            Ceea ce spuneti dv. este ca am fi intr-un fel de situatie in care CCR ar fi tacut chitic sau nu ar fi fost intrebata, de unde eu as fi tras concluzia ca nu a fost “formal constatata” o incalcare a legii si prin urmare nu am avea ilegalitate. Asta ati inteles dumneavoastra si ar fi absurd, intr-adevar, sa conditionezi existenta unei lovituri de stat (sau tentative) de vreo constatare formala a ilegalitatii in absenta careia am fi in perfecta legalitate. Dimpotriva, ceea ce am spus eu e tocmai ca CCR chiar a constatat formal LEGALITATEA convocarii referendumului. Cand avem o asemenea constatare formala a legalitatii actului esential al incercarii de preluare a puterii mi-e teama ca ne jucam degeaba cu cuvinte mari precum “lovitura de stat”. Bun, nu sunteti de acord cu decizia CCR (nici eu de altfel), e una, dar nu avem alta instanta la indemana. Cu o asemenea acoperire, orice instanta ar respinge o eventuala condamnare a respectivilor pentru subminarea puterii de stat. Si atunci de ce discutam in continuare de “tenativa de lovitura de stat”? La ce ne foloseste?

        • Miron Damian Miron Damian spune:

          Ok, deci argumentul ar fi că lovitura de stat presupune doar ilegalități formale, implicația fiind că o ilegalitate substanțială nu poate fi luată în calcul pentru scopul definiției. E un argument, nu doar imediat invalid, ci și foarte straniu – ce temei posibil am avea pentru o astfel de diferențiere în definiție?

          Ar duce inevitabil la situații absurde: folosind exemplul anterior, președintele francez ar fi putut să evite – măcar în cărțile de istorie – eticheta de autor al unei lovituri de stat dacă, în loc să dizolve Adunarea – act ilegal la modul formal, ar fi împiedicat-o să se întrunească sau să ia formal decizii. Pe definiția ta, n-am putea aplica expresia situației în care președintele statului ar bloca parlamentul și restul instituțiilor din stat luând controlul (sub o acoperire formală, și are destule) asupra Monitorului Oficial – căci formal vorbind deciziile parlamentului, guvernului, Curții Constituționale intră în vigoare doar după ce sunt publicate acolo. Dacă asta nu este pentru tine o situație absurdă atunci e clar că avem percepții fundamental diferite asupra termenului.

          De altfel, unul din exemplele sus pomenite nu e doar ipotetic. ”Legea de abilitare din 1933”, cea care i-a oferit lui cancelarului Hitler puteri dictatoriale, a fost adoptată – formal vorbind – perfect legal și constituțional. Ca să asigure că boicotul social-democraților nu poate avea efect asupra cvorumului de două treimi necesar, parlamentul german și-a modificat rapid și cu dedicație regulile (sună cunoscut?) : ”absenții nejustificați” din parlament se calculau la cvorum. Iar ca să asigure că au majoritatea, câțiva deputați au fost reținuți de autorități în ziua votului pe baza unui decret de urgență aflat în vigoare.

          În fine, în speță, convocarea referendumului de demitere a fost legală (și formal și substanțial)… tocmai de asta n-am amintit-o. Legalitatea ei e irelevantă pentru discuție, altfel e ca și cum ai spune că un om nu e criminal pentru că există destui oameni pe care i-a lăsat în viață.

          • Maxa spune:

            Dumneavoastră aţi vrea să tranşăm aici, în nişte comentarii pe contributors.ro, diferenţele dintre concepţia naturalistă a dreptului şi cea pozitivistă. Sau cea privind rolul controlului de constituţionalitate într-un sistem de drept (care, apropo, nu exista în cele două exemple de mai sus, altfel foarte pertinente, dar care exista, în schimb, în România anului 2012). Ştiţi foarte bine că un control al constituţionalităţii unui act normativ nu e niciodată unul strict formal, indiferent de motivarea instanţei constituţionale, tocmai pentru că instanţa constituţională are la îndemână legea fundamentală care îi permite o marjă destul de largă de manevră şi care, în plus, nu este supus vreunui mijloc de contestare a deciziei. De asta, nu cred că ar trebui să punem pe acelaşi plan un control de formalitate făcut de un notar cu privire la un act de vânzare, cu unul de constituţionalitate, chiar dacă în aparenţă se verifică doar criterii formale. Or CCR a dat dovadă că ştie să interpreteze “creativ” Constituţia în alte cazuri.

            • Miron Damian Miron Damian spune:

              Maxa,

              mă tem că ne-am întors la stadiul la care eram anterior. Din nou, argumentul tău se dovedește volatil și incoerent de la un mesaj la altul. Îmi atrăgeai atenția anterior că nu vorbești de constatarea formală a vreunei ilegalități, ci de ilegalitatea în sine. Acum văd că vorbești despre decizii ale Curții Constituționale…

              Exercițiul de imaginație propus ar produce efectiv o speculație sălbatică, și-atât. O opinie pură, ceva complet imposibil de argumentat. Nu doar atât, dar oricare ar fi opinia respectivă valoarea ei de argumentație ar fi nulă.

          • Maxa spune:

            Şi faceţi şi dumneavoastră un exerciţiu de imaginaţie: să presupunem că în ambele exemple date de dumneavoastră, finalizarea transferului efectiv de putere ar fi fost condiţionată de un referendum, care referendum ar fi fost organizat în condiţii corecte şi că în urma lui ar fi avut loc un transfer de putere. Credeţi că istoria ar fi reţinut în mod indiscutabil că am fi fost în prezenţa unor lovituri de stat?
            Mi se pare că sistemul de drept din România consacră un mod de transferare excepţională a puterii în care îndeplinirea unor condiţii strict formale dpdv juridic pentru acest transfer să fie condiţionat de acordul poporului. Pur şi simplu aşa a fost gândit să funcţioneze sistemul în linii mari. Atât ne-a dus capul în 1991.

  21. Liviu Iordache spune:

    Dincolo de faptul ca aproape toti, inclusiv eu, am cazut in capcana diversionistului cu hermeneutica loviturii de stat, am vazut citeva scene de un absurd total de la asa-zisa Comisie de revizuire a Constitutiei, condusa, culmea prostiei omenesti, de un absolvent, cu chiu cu vai, 4 ani absolviti in 6, doi fiind repetati, inconjurat de avocati de divorturi ajunsi juristi constitutionalisti. La care s-a adaugat contributia unei organizatii parazitare a unor magistrati uitati de lume, in frunte cu Viorica Costiniu, sotia cunoscutului, singura ale carei amendamente au fost bagate in seama, ca erau dictate tot de ei, dar dadea bine cu eticheta.
    Iata un exemplu, vazut de mine in direct, la tvr news, asa ca pot spune in cunostinta de cauza: asadar, la aprobarea de interceptare competent este “judecatorul de la instanta competenta sa judece fondul”. Adica tu, procuror, ceri, pentru noi probe, interceptarea, dar musai la instanta care judeca fondul. Pe care nu ai cum sa o stii. Pentru ca: 1. viitorul acuzat poate avea domiciliul in alta localitate decit instanta care da avizul (fondul se judeca, de regula, la domiciliul piritului); 2. din probatoriu, instanta competenta este superioara celei care a dat avizul (suma mare, calitatea acuzatului); 3. Se cere stramutarea. Ei bine, probele luate, prin interceptari aprobate de judecatorul unei instante (de fond) care nu are competenta sunt nule! Ca se spune ca probele obtinute ilegal nu sunt admisibile decit daca sunt in favoarea acuzatului (alta aberatie, inegalitatea partilor, discriminare, ierarhizarea probelor, dupa criterii aiuritoare, in dubio pro reo, invocat, se refera la altceva, si inseamna chiar asta: “Dubiul joaca in favoarea piritului”.
    In plus, ce treaba are Constitutia cu procedura? Articolul trebuia sa fie scurt: Interceparea (ca si arestarea preventiva) nu poate fi efectuata decit cu aprobarea judecatorului!

  22. ion adrian spune:

    Nu stiu cat este de in topic dar in oricare alt loc este si mai putin:

    Va propun sa faceti o analiza a procentului de actiuni usliste declarate neconstitutionale in raport cu cele ale guvernului Boc desigur pentru relevanta raportate la perioade similare (peste un an jumate de conducere USLista) si deasemeni domeniul fiind convins ca cele respinse usl-ului acopera nu o zona economica sau de normare mai banala ci zona de scut pentru coruptie, infractionalitate abuzarea statului de drept.
    Merita o asemenea analiza caci concluzia poate fi interesanta similara cu una in care te-ai referi cati la suta din ministrii actualei puteri au fost declarati sau sunt acuzati de a fi infractori sau plagiatori etc.

  23. ion adrian spune:

    Si acum cum cred ca discutia tinde sa se autoepuizeze , ca doresc sa ridic o problema care mie mi se pare importanta in raport cu problema despre ce a fost in iulie 2012 si ulterior, raspuns si in raport fata de care apele ar trebui sa se limpezeasca:

    M-am plictisit de vorbe si de opozitia de catifea(termenul imi apoartine) a unora insuficienta pentru a combate o dictatura de catifea(termenul nu-mi apartine) care ni se pregateste si intreb ceva esential pentru politica romaneasca si istoria noastra postdecembrista:
    a) a fost sau nu tentativa de lovitura de stat instrumentata prin intermediul unei majoritati parlamentare pentru a-i da aparenta de legalitate dejucata de CCR , lumea civilizata si partea din natiune care a stat acasa boicotand democratic si pe buna dreptate un derapaj de la democratie ?
    b) este o incercare de continuare a loviturii de stat esuata in 2012, incercarea de a anula independenta celei de a treia puteri si cea mai importanta in esafodajul democratic de la Montesquieu incoace adica puterea judecatoreasca, puterea drepului si a legii ?

    DA sau NU

    Raspund DA , autorul acestui fir, Aurelian Pavelescu, Traian Basescu, Monica Macovei si multi altii, printre primii care au afirmat-o numarandu-ma si eu din iulie 2012 si indemnand cu tarie electoratul basist sa stea acasa si chiar injurandu-l pe Bassescu pentru prima lui incercare prosteasca si dictata de orgoliu de a-l chema la vot ca sa spuna nu la demitere. Noroc ca a priceput repede prostia pe care o risca, la fel ca in 2007 cand a zis ca demisioneaza in 5 minute ca si cum daca facea asta zbirii lui Voiculescu nu l-ar fi ridicat din poarta Cotroceniului.

    Sunt curios cum raspunde PDL la aceasta intrebare, pentru mine nefiind suficient ca, in cazul unei opozitii democratice de catifea sa raspunda ca atunci a sprijinit presedintele, ci chiar sa-mi spuna daca sprijinea presedintele considerand ca se lupta cu aversari in cadrul regulilor democratice cum de fapt a fost in 2007 in ciuda jegoseniei tentativei de demitere a lui Basescu sau ca se luptau cu unii care incearcau si incearca in continuare sa le spulbere, in fapt pastrand doar aparente democratice, adica care comit o incercare in forma continuata de lovitura contra ordinii si statului de drept?

    Ce crede PDL despre asta? ca ce crede PMP sau Forta Civica sau PNTCD sau Noua Republica este clar.

    Ce credem despre asta, noi care discutam pe bloguri ?
    Sunt convins ca pentru istoria Romaniei si separarea apelor raspunsul la aceasta intrebare este un aspect foarte important.

  24. aka spune:

    Diversiunea a reusit! Subiectul articolului era noua constitutie si schimbarile obraznice aduse de un absolvent al fac de istorie la fel de obraznic, si pe deasupra si repetent. S-a discutat in schimb de lovituri de stat.

  25. Cornelia Neagu spune:

    @Maxa

    Jocul (afacerea) CARITAS a avut ca scop FURTUL. Jucatorii au dat de buna voie banii lor la CARITAS.
    Intrebari:
    1. Au furat jucatorii participanti, ori a furat CARITAS?
    2. Pentru ca au dat de buna-voie banii, jucatorii au legitimat jocul (furtul)?
    3. A fost cineva inselat?

    In mod asemanator, tentativa USL din vara anului 2012 a avut ca scop acapararea totala a puterii (deja aveau puterea legislativa si puterea executiva, le lipsea puterea judecatoreasca). Participantii la referendum au votat de buna-voie.
    Intrebari:
    1.Lovitura la institutiile statului prin lovitura la lege a fost a participantilor la vot, ori a USL?
    2. Pentru ca s-au dus de buna-voie la vot, votantii de la referendum au legitimat actiunea USL?
    3. A fost cineva inselat?

    *

    Si inca ceva:

    Constitutia Romaniei, articolul 95
    (1) In cazul savarsirii unor fapte grave prin care se incalca prevederile Constitutiei, Presedintele Romaniei poate fi suspendat din functie de Camera Deputatilor si Senat in sedinta comuna…
    (3) Daca propunerea de SUSPENDARE este APROBATA, in cel mult 30 de zile se ORGANIZEAZA un REFERENDUM pentru demiterea Presedintelui.

    La punctual (3) exista implicatia: DACA suspendarea este aprobata, atunci se organizeaza referendum. (Nota: nu se precizeaza daca aprobarea este legala sau nu)
    Suspendarea a fost aprobata nelegal, prin incalcarea punctului (1) al articolului 95 al Constitutiei Romaniei, deci SUSPENDAREA a fost NECONSTITUTIONALA.
    Orgaanizarea referendumului in 30 de zile insa, a fost constitutionala, conform aliniatului (3).

    Asadar a fost un referendum ORGANIZAT legal, dupa o SUSPENDARE NELEGALA.
    Rezulta ca intreaga actiune a USL din vara anului 2012 a fost nelegala.

    • ion adrian spune:

      1)Evident ca a fost nelegala dar definirea faptelor grave este in sarcina CCR si din pacate este o vorba goala caci CCR da aviz consultativ. Asadar aparentele sunt salvate. Altele sunt elementele definitorii pentru lovitura de stat printre cele petrecute in iulie 2012.
      2)Caritas nefiind declarat ceea ce este adica un joc de noroc ci in fals joc de intrajutorare a fost o excrocherie legalizata de instante. Desigur ca au fost niste indivizi care au furat si spalat bani in prima faza, apoi unii au castigat avand norocul sa joace in zona de explozie iar majoritatea aflati in timpul imploziei au pierdut.
      3) Deci jucatorii au fost inselati cu privire la natura jocului cu complicitatea justitiei a TVR etc

    • Maxa spune:

      Imi pare rau, nu pot sa intru in paralelele pe care le faceti cu CARITAS, cred, oricum ca @ion adrian v-a raspuns destul de bine.
      Legat de chestiunea art 95 din Constitutie: pot doar sa constat ca avem un sistem constitutional lacunar (nu e singurul, nu e cel mai prost), avizul Curtii Constitutionale cu privire la art. 95(1) fiind doar unul consultativ, parlamentul avand, de fapt, mana libera. De ce? Pentru ca oricum se considera ca, in ultima instanta, poporul, prin referendum, este cel care decide daca presedintele a incalcat sau nu in mod grav (?) Constitutia sau daca asemenea incalcari grave pot fi tolerabile. Sistemul e probabil prost. Sau nu? Avand in vedere ca, pana la urma, veto-ul popular a functionat. Cert e, insa, ca cei care au gandit intreaga schema au cunoscut aceste portite, slabiciuni ale sistemului si au incercat sa profite de ele la maxim. Sistemul e de asa natura ca parlamentul poate propune oricand demiterea presedintelui fara sa poata fi tras la raspundere (juridic) pentru asta. Si asta e o realitate. Uneltele privind schimbarea puterii se afla in Constitutie si au fost folosite. Problema e structurala.

  26. Cornelia Neagu spune:

    Daca vorbim de lovitura de stat, pornim de la definitie.

    DEX online (in tot corpul definitiilor):
    LOVITÚRĂ, lovituri, s. f. 4. Lovitură de stat = act de violare a constituției stabilite prin care un grup de persoane preia cu forța puterea într-un stat.

    In vara anului 2012 USL a incalcat Constitutia, incercand sa preia cu forta puterea totala. Deci actiunea de lovitura de stat a existat, dar preluarea puterii nu s-a reusit, ceea ce inseamna ca s-a ramas la stadiul de tentativa de lovitura de stat.

    • Maxa spune:

      Daca ajungem sa ne bazam pe o definite de un rand din DEX ca sa vedem daca o actiune a fost sau nu lovitura de stat, inseamna ca avem o problema cu cadrul legislativ in general. E inadmisibil sa avem un cadru legislativ care sa permita asemenea actiuni fara ca ele sa fie sanctionabile juridic (va garantez ca daca opozitia de azi ajunge sa aiba o majoritate confortabila in Parlament tot nu va putea initia vreo masura de sanctionare a lui Sova si a altora pentru ceea ce s-a intamplat in 2012. Pentru ca nu au legal cum.).

  27. ion adrian spune:

    Fiindca aici a inceput discutia care intr-un fel mi-a inspirat si textul urmator:

    Cred ca daca in 2004 dupa ce a fost invins de Basescu A.N. constata (unul din putinele adevaruri politice pe care le-a spus) existenta a doua Romanii una a ccelor mai instruiti care nu l-au votat si restul care l-au votat dar probabil ca nu s-au mobilizat suficient el considerand ca in Romania acestia ar trebui sa fie mai numerosi azi esential ar fi sa lamurim si sa constatam si un alt clivaj fundamental si anume in pozitionarea fata de statul de drept:

    Cred ca asa cum in raport cu ideologia comunista problema trebuie pusa transant adica nu in termeni cum ca ea ar fost prost inteleasa sau prost aplicata sau tradata si intinata ci prin constatarea ca este categoric o ideologie criminala prin consecintele ingrozitoare pe care le-ar aduce oriunde si iniferent cine ar aplica-o, lucru care empiric a fost dovedit adica prin inductie incompleta ( existand insa si o inductie completa pe care eu am gasit-o, dar nimeni nu este cu adevarat curios sa o cunoasca) si in raport cu evenimentele din iulie 2012 si fata de unele ce continua acea incercare trebuie inteles ca exista doua opinii una a celor care-l votau pe Nastase si azi USL cum ca nu a fost incecare de lovitura de stat si posibil si a unora din partea dreapta care nu inteleg principial aceasta realitate si cei care au pregatirea necesara si pozitia cunoscuta fata de ilegalitatile uslist-psdiste si care desigur ca stiu si pot argumenta ca in iulie 2012 a fost o incercare de lovitura de stat esuata in cele din urma datorita referendumului dar care sub anumite aspecte este inca continuata .
    Desigur ca cei care considera ca nu a fost lovitura de stat sunt cei din USL care considera ca orice mijloc este bun pentru a-si edifica regimul coruptiei si infractiunii generalizate la nivelul clasei conducatoare dar sunt si unii care chiar nu pricep acest aspect si poate ca l-ar pricepe daca li s-ar explica pe studiul de caz al actiunii din 2007 care oricat de jegoasa si nedreapta a fost s-a mentinut in limitele unei constitutii existente in timp ce in 2012 lovitura de stat a utilizat o aparenta de democratie pe care o confera cele 70% procente in parlament.
    Ademenea persoane care desi l-au sprijinit pe Basescu atunci cat au putut nu au considerat macar in sinea lor ca intradevar ce s-a intamplat intrunea elementele constitutive pentru a se defini ca o incercare de lovitura de stat esuata doar dupa ce s-a tinut referendumul si nu s-a reusit in totalitate fraudarea lui.
    Daca cei de dreapta intelegand asta vor fi mai mult impinsi sa sprijine politica dlui Basescu cei de stanga intelegand ca au fost mintiti chiar daca nu ar putea trece direct in tabara unui MPM sau Forte Civice ar putea tiotusi sa accepte pDL sau macar sa se retraga un timp din arena.

    A bon entendeur salut!

  28. Andrew spune:

    Chiar de pe hotnews: http://economie.hotnews.ro/stiri-media_publicitate-16556791-cna-amenda-50-000-lei-pentru-antena-3-cazul-emisiunii-sinteza-zilei-care-erau-batjocoriti-mai-multi-jurnalisti.htm

    “1 TV – amenda de 70.000 pentru o emisiune a lui Turcescu despre “lovitura de stat” din decembrie.”

    Sper sa nu ma cenzurati din nou.

    • Miron Damian Miron Damian spune:

      Andrew,

      singura ”cenzură” a fost să îți cer să îți susții propriile afirmații, așa cum e normal în orice dialog. Mai fac, iată, o încercare. Apropo de decizia citată în articol, las la o parte la faptul că penalizează o opinie privind evenimentele din decembrie 2013, calificate drept ”lovitură de stat”. Las la o parte faptul că e opinie pe care n-o împărtășesc deloc, din același motiv pentru care susțin că în vara lui 2012 am avut o lovitură de stat: există criterii definitorii pentru expresie, care se potrivesc în 2012 și nu se potrivesc în 2013.

      Las toate astea la o parte, că să te întreb un lucru simplu și imediat. Pretenția ta era că acest subiect trebuie discutat cu definiții academice. Te rog atunci să-mi spui dacă tu consideri CNA o sursă de autoritate în materie de definiții academice. Un răspuns simplu, fie DA, însoțit eventual de o argumentație, fie NU însoțit de un argument care să arate de ce mesajul tău ar fi relevant pentru articol și discuția de aici. La fel ca în cazul anterior, dialogul e protejat, non-dialogul e moderat. La fel ca în cazul anterior, dacă poți să-ți argumentezi afirmațiile, e publicat sigur, dacă nu, nu. Ca să nu te mai obosești degeaba.

      • Andrew spune:

        [Doc spune: "Te rog atunci să-mi spui dacă tu consideri CNA o sursă de autoritate în materie de definiții academice." Foarte simplu, dar se pare peste putință pentru tine.]

  29. Maxa spune:

    @Miron Damian:
    Luat in parte, fiecare act executat de USL in 2012 nu ar putea constitui o tentativa de lovitura de stat. Abia luate impreuna actele capata sens si putem vorbi de o tentativa de lovitura de stat in cadrul sistemului de drept respectiv. Adica ne trebuie o privire mai de ansamblu ca sa constatam acest lucru.
    Ceea ce propuneam eu ca cheie de citire e exact acest lucru: judecarea actelor respective in ansamblul lor, fara a lasa deoparte elementele care nu ne convin sau nu se incadreaza in tabloul nostru rotund si perfect. Tocmai pentru ca vorbim de o notiune care nu e calificata in vreun fel in sistemul nostru de drept, aceea de lovitura de stat si cu atat mai putin cea de tentativa de lovitura de stat.
    A, si exemplele dumneavoastra cu “ce-ar fi daca Napoleon ar fi …” sunt pertinente si relevante in discutie, pe cand ale mele sunt speculatii salbatice, cu valoare de argumentare nula. Asa sa fie.

  30. ion adrian spune:

    Si cum sa calificam inceputul cenzurii opiniei in Romania? Oare ce pregateste asta?

    Acum sa va vad cum reactionati la josnica comportare a CNA fata de B1 si Robert Turcescu amendati pentru delict de opinie
    Este un alt surub din masinaria loviturii de stat continuate prin care se incearca subordonarea si intimidarea presei de opozitie.
    Sa va vad

    • Maxa spune:

      E o mare porcarie, ce sa fie?
      Vezi ca Active Watch s-a sesizat deja si a reactionat. Cum ziceam si cu alte ocazii pe aici, prima si adevarata menire a unei ONG ca Active Watch e aceea a apararii dreptului le libera exprimare, drept care e cel mai adesea afectat de relatiile de putere, cum e o asemenea sanctiune uriasa de la CNA. Cu luptele intre diferitele trusturi de presa, oricat de juste, cavaleresti sau murdare situatia e putin alta.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Miron Damian


Miron Damian

Miron Damian scrie analize politice pe forumuri începând cu 2002, sub pseudonimul Doc. A colaborat cu ziarul Cotidianul si cu revistele Dilema Veche si Revista 22. Din 2006 are b... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

Că incompetența și corupția sînt legate, merg mînă în mînă, stau la aceeași masă, etc., ...

de: vintila mihailescu

la "Corupție sau incompetență?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)