Home » Analize »Idei si solutii »Opinie »Vot 2014 » Citesti:

Cine fraudează votul din străinătate?

Laura Bretea noiembrie 3, 2014 Analize, Idei si solutii, Opinie, Vot 2014
18 comentarii 8,262 Vizualizari

Primul ministru/candidat și ministrul de externe au explicat întârzieriile procesului de votare din străinătate spunând că a fost vorba de aplicarea cu mai multă scrupulozitate a legii electorale pentru a nu mai permite fraude ca în 2009. Cred că guvernul se folosește de o manipulare pentru a justifica o serie de limitări care îi servesc interesul. În finalul articolului arăt că numărul mare de voturi de la secția de vot din Paris din 2009 s-a datorat eficienței membrilor secției de votare și nu unei fraude. Însă manipularea acestei povești sperie pe toată lumea – alegători și membri ai secțiilor de vot – și duce la măsuri care nu servesc cetățenilor ci partidelor politice.

O recapitulare pe scurt a ceea ce ni se spune ca a fost “frauda” din 2009. 3700 de oameni au votat la turul al doilea de scrutin în secția de vot la Paris de pe 6 decembrie 2009. Era un număr normal pentru dimensiunile comunității din Paris și pentru istoricul secției de votare (vezi aici comparații cu alte secții de votare). În primul tur votaseră 2400 de alegători și fuseseră două serii de formalități de completat (vot și referendum), iar la referendumul anterior alegerilor votaseră 3500 de oameni. Cifre asemănătoare au fost în numeroase secții din diasporă și secții speciale din țară. Nimeni nu și-a pus întrebarea de ce exista o singură secție de votare pentru toți românii din Paris și împrejurimi, în timp ce în orice sat mai măricel din România sunt cel puțin două. În schimb s-a calculat cât de repede au votat românii: 5 alegători pe minut.

Această poveste a fost întoarsă pe toate părțile și acum e dată ca exemplu pentru ce s-ar putea întâmpla dacă alegătorilor din străinătate li s-ar asigura condițiile necesare pentru a vota. Însă votul din străinătate este puternic îngrădit de numeroase limitări. Numărul mic de secții de votare (neschimbat din 2009, deși au fost și atunci scandaluri), distanțele pe care trebuie să le parcurgă alegătorii, lipsa de informații sunt factori care reduc prezența la vot. Momentul Paris 2009 a fost doar un exemplu despre cât de mulți români ar putea vota dacă ar fi condiții bune, iar momentul Paris 2014 arată ce se întâmplă atunci când guvernul și politicienii preferă să dea vina pe fantome în loc să ia măsurile adecvate pentru a combate frauda și a rezolva problemele alegătorilor.

Prima limitare: numărul de ștampile

Câte secunde ați ținut ștampila de vot în mână ieri, când ați votat? Eu m-am cronometrat ieri. Au fost cam 10 secunde din momentul în care am luat ștampila de pe masă și am returnat-o. Atunci când unele canale mass media au început manipularea legată de votul de la Paris au calculat timpul pe care un alegător îl petrece cu ștampila în mână, dar l-au comparat cu timpul pe care un alegător îl petrece de când intră în secția de votare până când iese. Însă aduceți-vă aminte. În timp ce dumneavoastră discutați cu membrul secției de vot altcineva votează în cabina de vot și atunci când vă întoarceți să vă luați cartea de identitate de pe masă deja altcineva v-a înlocuit în cabina de vot. Deci timpul mediu de vot care trebuie calculat e timpul pe care votantul îl petrece cu ștampila în mână. Să zicem cam un minut.

Dacă un alegător din Paris ar fi reținut o ștampilă în medie 7 minute (așa cum au apreciat atunci comentatorii că ar fi fost normal) atunci numărul maxim de alegători ar fi fost:

60(minute) / 7(minute) x 5 (ștampile, câte au fost în secția de votare din Paris în 2009) x 14 ore (ziua de vot, între 7.00 și 21.00) = 600 de alegători.

Dacă însă media timpului de folosire a ștampilei este de un minut, atunci numărul maxim de alegători este de 60 (minute) / 1 (minut) x 5 (ștampile) x 14 (ore) = 4200 de alegători. Adică un pic mai mult de 5 alegători pe minut.

4200 e numărul de alegători pe care o secție de vot cu 5 ștampile ar trebui să poată să-l servească. În cazul în care BEC acordă secției de vot doar 3 ștampile numărul scade la 60 x 3 x 14 = 2520 de alegători.

În experiența mea de observator al alegerilor din România din 2003 până în 2012, am văzut numeroase secții din votare în care existau 5 sau 7 ștampile. La secțiile de votare din străinătate în care am fost din 2004 până ieri (Paris și Bruxelles), am văzut cel mai des 3 ștampile la primul tur. Evident, atunci când sunt doar 3 ștampile și un număr mic de cabine de vot (în secția mea de votare de ieri erau 3 ștampile și 2 cabine de vot) numărul de votanți scade dramatic.

A doua limitare – birocrația excesivă

O secție de votare din străinătate la alegerile prezidențiale e ca o fabrică. Se lucrează aproape non stop. Atunci când sunt programate mai mult de un vot sau buletinul de vot e complicat (ca la parlamentare, sau turul 1 al prezidențialelor) membrii secției de vot nu se ridică de la masă timp de ore, scriu în continuu liste electorale suplimentare. Pentru fiecare alegător ei scriu în listă nume, prenume, CNP, serie CI, adresă și solicită semnătura alegătorului. Dacă se adaugă și un referendum, trebuie completate două liste separate. Totul se face de mână de către aceeași oameni timp de 14 ore. Să adăugăm că aceeași oameni numără după ora 21.00 miile de voturi.

Cu cât se adaugă mai multe așa zise elemente de securitate pentru votare se îngreunează și mai mult mecanismul. Semnarea declarației pe proprie răspundere în fața membrului secției de votare adaugă cam 5 – 10 secunde la proces. Când însă membrii secției de votare înțeleg că cererea trebuie completată în fața lor (ceea ce e greșit), procesul se gripează definitiv.

A treia limitare – numărul de membri de birou de vot

O secție de vot poate avea între trei și șapte membri. În străinătate președintele secției de votare este membru al corpului diplomatic, iar restul membrilor sunt reprezentați ai candidaților sprijiniți de partide parlamentare. La al doilea tur sunt chiar doi reprezentanți pentru fiecare candidat. Restul până la șapte se completează cu voluntari. La primul tur de la alegerile prezidențiale din 2004, faimoasa secție de vot din Paris era compusă din 3 membri și avea 3 ștampile. O secție de votare cu personal și logistică de nivelul unui cătun pentru toată regiunea pariziană și nordul Franței. Înțeleg că la fel a fost la New York anul acesta. E doar un exemplu de limitare absurdă. În acel an și apoi la toate scrutinurile cu afluență mare, ambasada a suplimentat numărul de membri ai biroului de vot cu angajați. Era o măsură aprobată de către BEC pentru a face față numărului mare de alegători.

A patra limitate – timpul acordat votului

Mii de români din străinătate încearcă să voteze la prezidențiale în secțiile de votare. Pe de-o parte scrutinul e mult mai interesant decât celelalte pentru că românii din străinătate nu votează la alegerile locale și pot vota pentru candidații din țara de rezidență în cazul europarlamentarelor. Pe de altă parte, la prezidențiale nu există cerința de a prezenta un certificat de reședință în țara în care se votează, ca la legislative.

Am arătat mai sus cum numărul de alegători posibili pe secție de votare se reduce din cauza logisticii neadecvate, a birocrației și a numărului mic de membri de vot. Acum imaginați-vă că 5.000 de români din Paris încearcă să voteze într-o secție de vot care de fapt poate servi cam 2000 – 2500. Deja după ora 12 sunt cozi enorme și o medie de așteptare de trei/patru ore. Cine se așează la coadă mai târziu de ora 17.00 nu are mari speranțe să voteze. Să ne înțelegem, cei cărora nu li s-a permis să voteze ieri nu erau oameni care au venit să voteze pe la opt jumate, după ce au fost la film. Era vorba despre oameni care ajunseseră la secția de votare cu patru-cinci ore înainte de închiderea votării.

Legea electorală pentru alegerile prezidențiale nu prevede posibilitatea prelungirii votării dincolo de ora 21.00. Legea pentru referendum, legea pentru alegerile legislative dă această posibilitate. Dacă nu există în lege, BEC ne spune că nu este de competența lor să hotărască prelungirea. BEC, autoritatea supremă în aceste alegeri și singurul organ care poate lua decizii în această privință preferă să tacă. Fără nici un fel de explicații.

Sămânța scandalului din diaspora

Legea 370/2004 prevede că alegătorii care la ora 21.00 se află în sala unde se votează pot să-și exercite dreptul de vot. Am observat alegeri în 15 țări de pe continente diferite și doar în România am văzut această prevedere. Manualele de standarde electorale prevăd că membrii secției de votare trebuie să permită tuturor alegătorilor care se află la coadă să voteze, indiferent dacă sunt în interiorul centrului de vot, al secției sau în fața secției. La alegerile din Tunisia în 2011 pe care le-am observat, alegătorii au continuat să voteze și trei ore după ce s-a încheiat timpul reglementat. Prevederea din legea românească reduce numărul la câteva persoane în cazul în care secțiile de vot sunt de dimensiuni mici.

Dacă însă o secție de votare este organizată într-o sală mare – sala de primire a unui consulat ca la Bruxelles, sau holul ambasadei, ca la Paris – atunci la ora 21.00 se pot găsi în secția de votare poate și 100 de persoane îngrămădite. Chiar conform legii noastre foarte limitative votarea ar trebui să continue. Doar că nu a fost cazul cel puțin la Ambasada din Paris. Din filmulețe, fotografii, relatări, e clar că oamenii erau în secția de votare (pe imagini se văd cabinele de vot) și că votarea s-a închis la ora 21.00. Pentru mine gestul BEC de a suspenda votarea pentru alegători care se află în secția de votare este un abuz și ar trebui pedepsit prin lege.

Nu dați în membrii secțiilor de votare din străinătate

Ajungem la deznodământ. Explicația pentru recordul la participare la vot din 2009 de la secția de vot din Paris este numai și numai eficiența membrilor secției de votare. Eram observator din partea societății civile și am rămas de la început până la sfîrșit în secția de vot. Numărul membrilor a fost suplimentat de ambasadă și personalul administrativ ajuta cu atribuțiuni care nu au afectat procesul de vot. Una dintre găselnițe pentru a eficientiza procesul a fost că un membru al secției stătea cu tușiera în fața cabinelor de vot pentru a reduce traseul ștampilelor (v-am explicat mai sus importanța timpului pe care îl petrece alegătorul cu ștampila în mână). Toate aceste măsuri erau luate pentru că exista o presiune reală din partea alegătorilor. La fiecare rundă de alegeri prezidențiale ora 21.00 îi pune pe membrii secției de vot cu o masă de oameni nemulțumiți care îi numesc hoți, comuniști și altele. Oameni care ca și cei de ieri au așteptat ore în șir în frig și ploaie. La primul tur în 2009 s-au spart geamuri de către cei care nu mai voiau să aștepte. Însă ca dovadă că nu a existat nici o fraudă, nici o plângere nu a fost depusă de către reprezentanții candidaților, deși și PSD și PNL aveau reprezentanți în secția de votare.

În condițiile în care eficiența secției de vot de la Paris a fost manipulată și transformată într-un simbol al fraudei, cred că nici un membru de secție de vot n-o să-și mai dorească să depășească norma pe care le-au stabilit-o declarativ politicienii. Nici un ambasador nu cred că mai are curajul să suplimenteze personalul biroului de vot sau să iasă din cuvântul BEC.

Ce soluții pe termen imediat?

Recomandările pe termen lung ar lua prea mult spațiu și oricum n-ar rezolva situația actuală. De aceea propun trei soluții care pot fi aplicate până pe 16 noiembrie.

  1. 1. Creșterea numărului de secții de votare. Cred că încă nu am văzut adevăratul potențial electoral din diaspora. Cu cât se mărește numărul de secții de votare cu atât sunt mai mulți alegători la prezidențiale. Alegătorii actuali sunt cei care sau cu orele la coadă. Se pot închiria săli publice în afara ambasadelor pentru a avea spații mari și a ajunge mai aproape de comunități.
  2. 2. Alocarea unei logistici adecvate. Dacă se organizează un număr mic de secții de votare, atunci acestea trebuie dotate cu toată logistica necesară: 5-7 ștampile, 4-5 cabine de vot.
  3. 3. Prelungirea votării atunci când este cazul.

Sper că BEC și MAE vor reuși să treacă peste episodul de aruncare a vinii de la unii la alții și să se concentreze pe rezolvarea temporară a situației. În rest, nu îmi fac iluzii pentru că la fiecare alegeri prezidențiale am văzut același tipar care deja apare ca un plan pe termen lung de îngrădire a votului din străinătate. Sunt unele voci politice care ne sugerează că dreptul de vot pentru românii din străinătate nu e obligatoriu. E o amenințare pe față: dacă nu votăm așa cum trebuie și în numerele care trebuie am putea să ne gândim cu nostalgie la orele de coadă din fața ambasadelor.

Articol aparut pe site-ul Europuls.ro

Europuls este o organizaţie ce are scopul de a promova procesul de integrare europeană în România dar şi de a contribui la dezvoltarea unui spaţiu public european. Europuls urmăreşte să încurajeze dezbaterile publice pe teme europene prin articole și studii, precum și prin organizarea de dezbateri și conferinţe, fiind inițiatorul şi principalul organizator al Eurosfat (www.eurosfat.eu), cel mai important forum anual din România dedicat dezbaterilor pe teme europene. Mai multe detalii pe www.europuls.ro.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "18 comments" on this Article:

  1. UnOarecare spune:

    Va multumesc pt articolul f.corect.

    • ioan-declaratia este problema timpuliu spune:

      Articol bun cu osingura mentiune.Nu trebue sa inventam roata-macar de actionat in turul doi corect.Tehnic pentru a scurta timpul se impune ;SIMPLU-de dat declaratia pentru a fi completata de votanti-CA PE UN SIMPLU FORMULAR .Fiecare votant trebue lasat pentru completaea ei in timpul cat este la coada-rand.DOAR SEMNATURA SE SE APLICE IN FATA FUNCTIONARULUI.Ce mare lucru-ESTE PERFECT LEGAL.Personal cred ca intentionat nu se respecta aceasta mica chichita pentru a sabota votantii.NU STAMPLIA SI SECTIILE SUNT PROBLEMA-dar DECLARATIA.Calculati timpul completarii ei si raportari la timpul votului in sine Cam 10-20 min declaratie-asta da economie! SE DORESTE SA SE VOTEZE IN DIASPORA domnilor guvernanti ?

      • Cornelia Neagu spune:

        FOARTE IMPORTANT:
        I. Declaraţia pe propria răspundere
        a) nu înlătură pericolul fraudării alegerilor prin vot,
        b) nu ajută, este INUTILĂ în procesul corect de votare,
        c) dar este foarte utilă pentru A ÎMPIEDICA alegătorii să voteze.

        II. Împiedicarea alegătorilor să voteze modifică rezultatul real al alegerilor, ceea ce înseamnă că alegerile sunt fraudate.

        III. Completarea şi semnarea declaraţiei pe propria răspundere poate crea condiţii pentru fraudarea votului, de aceea ea nu trebuie să mai existe! Problema locului unde ar fi mai bine să se SEMNEZE declaraţia (care face rău procesului de votare) este o FALSĂ PROBLEMĂ!

        Demonstraţie

        În urmă cu 10 ani, la 20 septembrie 2004, se vota LEGEA nr. 370/2004 – Legea pentru alegerea Preşedintelui României. Legea a fost republicată în 2011 şi prevede la articolul 44 aliniatul (5) că:
        „Alegătorii care în ziua votării se află în străinătate votează … după ce DECLARĂ în scris pe propria răspundere că nu au mai votat şi nu vor mai vota la acel tur de scrutin”.

        Citez din declaraţia pe propria răspundere:
        „Subsemnatul, …., cunoscând prevedrile art. 387 din Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit căreia fapta persoanei care votează de două sau mai multe ori se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu
        amendă şi interzicerea unor drepturi, DECLAR pe proprie răspundere, (…) că astăzi …… NU AM VOTAT ŞI NU VOI MAI VOTA LA ALTĂ SECŢIE de votare pentru alegerea Preşedintelui …..”.

        I. a)
        Declaraţia pe propria răspundere conţine o promisiune. Ea nu împiedică pe cineva să –şi calce promisiunea şi să voteze de mai multe ori, ceea ce înseamnă că declaraţia nu înlătură pericolul fraudării alegerilor PRIN VOT MULTIPLU.

        b)
        Arăt că declaraţia pe propria răspundere este INUTILĂ în desfăşurarea corectă a PROCESULUI DE VOT.

        CONSTITUŢIA ROMÂNIEI prevede la
        Articolul 1, aliniatul (5): „În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a LEGILOR este OBLIGATORIE”.

        În particular, respectarea Legii circulaţiei este OBLIGATORIE. La fel, respectarea Codului Penal este OBLIGATORIE, etc.
        Să observăm că declaraţia pe propria răspundere (vezi citatul de mai sus) este un ANGAJAMENT, o PROMISIUNE a unei persoane că va respecta (un articol din) Codul Penal, lege pe care este obligată să o respecte!

        Analog, să ne imaginăm o declaraţie pe propria răspundere a unei persoane, care se angajează că va respecta articolul din Legea circulaţiei care prevede că traversarea unei străzi pe la semafor se face la culoarea verde a semaforului.
        • O asemenea declaraţie nu împiedică respectiva persoană să încalce legea (şi să traverseze pe roşu).
        • În situaţia în care este surprinsă că a încălcat legea, persoana va fi pedepsită, indiferent ce promisiuni ar fi făcut, eventual, anterior.
        AŞADAR, promisiunile de respectare a legii (care este obligatorie) sunt INUTILE.

        În baza raţionamentului de mai sus, rezultă că declaraţia alegătorului (prevăzută în Legea nr. 370/2004), că va respecta Codul Penal (care este obligatoriu), este INUTILĂ în procesul de vot corect.

        c)
        Arăt acum care este efectul NEGATIV al declaraţiei în procesul de votare.
        Facem o a doua OBSERVAŢIE:
        Completarea de către alegători a declaraţiei (inutile) prevăzută a se face înainte de a vota are, aşa cum s-a văzut, un singur efect şi acela negativ: ÎNCETINEŞTE procesul de votare şi poate duce la împiedicarea exercitării dreptului la vot al unor alegători, care nu mai au dreptul să voteze după o oră stabilită (aşa cum s-a şi întâmplat în primul tur al alegerilor prezidenţiale 2014).

        II.
        În primul tur al alegerilor din 2014 pentru Preşedintele României, împiedicarea unor alegători de a-şi exercita dreptul la vot a condus la modificarea rezultatului REAL al votului, ceea ce înseamnă că alegerile au fost FRAUDATE.

        III.
        Condiţii pentru fraudare a alegerilor a creat şi obligaţia de completare (de către alegători) a declaraţiei pe propria răspundere, declaraţie complet inutilă în procesul de vot, care ar trebui să dispară, pentru că există şi riscul să vicieze rezultatul votului.
        Declaraţia trebuie să dispară, deci nu se mai pune problema semnării ei. Este o pistă falsă să se discute în ce condiţii ar trebui să fie semnată o astfel de declaraţie nocivă.

        • declaratie PROBLEMA ! spune:

          sigur -declaratia trebuie sa dispara ! Foarte bine punctat de D-e,Felicitari. Propunerea mea a fost – solutie RAPIDA SI URGENTA.Nu cred ca se poate acum anulata declaratia.Nu a fost contestata de nimeni-in instanta.De ADORMITUL POPORULUI-ciorba noastra de pS d -nici nu mai vorbesc.Daca cumva gresec si chiar se poate ANULA URGENT DECLARATIA,atunci indicati VA ROG CALEA DE URMAT.poate chiar reusim.Multumesc.

  2. DanielS spune:

    Cei 7,4 milioane din vara 2012 au nevoie de mindrie ca de aer. Nu vor accepta sub nici o forma ca romanii neuslamizati sint mai civilizati. Si chiar au cu ce se mindri.

    Uslamismul a crescut frumusel. Partidelor uslamiste li s-a alaturat PDL-ul. Au obtinut impreuna peste 75% la alegerile prezidentiale (Ponta + Johannis + Tariceanu). Au puterea si opozitia in parlament si mai au doi candidati la presedentie.

    Ce mai avem de pierdut? Puterea uslamista se indreapta catre apogeu. Terminarea mandatului lui Basescu e o formalitate, o intirziere de citeva saptamini. Mai ramine apoi mult asteptata metoda de a stopa DNA-ul sau si mai sigur pentru uslamisti, de a-l desfiinta. Mai elegant sau mai brutal, cu huiduieli, maxim un an dureaza ca DNA-ul sa fie anihilat. Cu protestele lumii libere, dar nu conteaza. Opozitia din tara va fi sfidata cu multa bucurie de catre gloata uslamista.

    Ce ne ramine de facut? Inchidem obloanele si uram multa bafta si rabdare generatiilor tinere. Sau punem mina pe ciomag, ceea ce ar duce tara inapoi in timp. Sau o minune ne-ar trebui. Poate doua, sau trei. Romania a avut mereu noroc. Cu exceptia lungilor perioade cind a avut ghinion.

    Multa sanatate romanilor cinstiti de pretutindeni! Mai mergeti pe la biserica fratilor, mai aprindeti cite o luminare. Se preconizeaza o noua si lunga noapte a mintii. Ciocu mic si mersu’ pe burta. Uslamismul e o cultura viktorioasa. Scapa cine poate!

  3. Marian Grigore spune:

    Informatii pertinente. Totusi, nu ma pot abtine sa nu emit o alta ipoteza, in afara de cea a lipsei de organizare: lucrurile au fost, din contra, bine “organizate” tocmai ca oamenii sa nu poata vota, stiind ca votantii din strainatate ar fi votat, de aceasta data “cu cine trebuie”.

    • Harald spune:

      În România, votul nu se folosește pentru a afla opțiunile electoratului, ci pentru a legitima deținerea puterii. Exact ca în perioada interbelică, numai că atunci ăsta era oficial mecanismul. În România, puterea nu se obține la urne, ci prin mijloace oculte, iar Victor Ponta deține puterea. Însă are nevoie de rezultate la vot care să o confirme și e clar că diaspora nu va furniza rezultatele dorite de Ponta, ci le va submina. Așa că obstrucționarea votului în străinătate a fost atitudinea logică a autorităților și a fost dusă la bun sfârșit. Simplu.

    • Pinno spune:

      Intru-totul de acord. Dezorganizarea “organizata” este o alta metoda de a frina votul in strainatate, statistic acolo se voteaza CONTRA PSD!

  4. Ela spune:

    Stimata dna L. Bretea, nu am experienta dvs profesionala in materie electorala, ca simpla observatoare deci, va intreb:
    - gasiti normal ca, in functie de fusul orar, sa se voteze DUPA ora 21:00 a României? – si nu ma refer de loc la prelungiri eventuale datorate afluentei, ci ca principiu?
    Mie mi se pare O ANOMALIE care, daca ar fi rectificata intr-o logica constructiva, nu ar incalca nicio lege democratica conceputa “logic”, si ar elimina multe din inconvenientele care se repeta de la o alegere la alta…
    Modelul francez (teritoriu national raspandit pe toate fusele orare!) ar fi de aplicat de urgenta:
    - in functie de geolocalizare, si tinind cont de distantele dintre sectiile de votare, si de numarul acestora in raport cu numarul de votanti recensati, se va permite votul anticipat, respectiv prelungit la 2 chiar 3 zile premergatoare duminicii oficiale!
    Aceasta masura ar permite organizarea tuturor celor ce doresc sa voteze, si va elimina orice dubiu cu privire la un vot influentat de rezultatele anuntate DEJA in Ro, cum se intampla astazi cu cele din SUA, de ex!!! Indiferent de slaba incidenta concreta pe care numarul efectiv de voturi astfel exprimate o poate avea, ca PRINCIPIU mi se pare important!
    Concret, in cazul celui de al 2lea tur: atat la Est (Australia, Japonia, etc) cat si la Vest (SUA, Canada, Europa) votarea va incepe de vineri 14.11 si se va incheia, duminica 16.11.14 ora 21.00 a Romaniei, indiferent de orele locale corespunzatoare!

  5. Anca T spune:

    Si eu cred ca au fost 2 moduri prin care votul celor din afara Romaniei a fost impiedicat:
    - numarul extrem de mic de sectii de votare/stampile, mai ales in UE unde au ales sa studieze si sa munceasca multi (beneficiind de dreptul de libera circulatie si de ridicarea ultimelor restrictii la 01.01.2014)
    - birocratia excesiva in jurul listelor suplimentare

    Sunt de acord ca cei de la sectiile de votare au muncit in foc continuu, cel putin asta am vazut si eu la ICR Londra. Pe de alta parte, tot acolo, 2 stampile stateau degeaba pentru ca 2 reprezentati ai partidelor nu s-au prezentat.

    O solutie simpla ar fi:
    - preinregistrarea la vot cu adresa la care locuiesti (in locul adresei de la evidenta populatiei care e cea din buletin).

    Asta ar ajuta pe toti care locuiesc in alt oras decat cel natal si nu sunt proprietari.

    Preinregistrarea la adresa reala:
    - previne frauda prin scoaterea de pe listele permanente al celor care nu sunt electori reali
    - estimarea numarului de votanti in alte zone si organizarea in consecinta.

  6. Vio spune:

    Nu se vor concentra pe rezolvarea temporara a situatiei, pentru ca nu se doreste acest lucru. undeva prin vara se vehicula, daca imi amintesc bine, informatia ca cei din diaspora care vor sa voteze trebuie sa faca o cerere sau ceva de genul inainte de ziua alegerilor. Mi s-a parut atunci ca treaba asta ii va tine pe multi oameni acasa, din lipsa acestei informatii sau din impracticalitatea unui drum batut de trei ori (cerere plus cele doua tururi). Azi stiu ca acele hartii de care se vorbea in vara sunt declaratiile blestemate de ieri. Niste oameni destepti si foarte creativi au facut aparent alte calcule. Era prea riscant asa… daca totusi oamenii se mobilizau si considerau ca merita sa bata drumul de trei ori?! Asa ca au gasit o metoda si mai demonica… veniti de doua ori, dragilor… degeaba.
    Cand esti student in afara si iti calculezi banii pe care ii poti cheltui in fiecare zi, in fiecare saptamana… iti plange putin inima cand dai 50 de euro pe doua drumuri pentru un vot… si totusi te duci. Degeaba!

  7. Emil spune:

    Eu cred ca singura solutie viabila este sistemul de advance voting, practicat pe scara larga, cel putin in Canada. Cand ai doar cateva sectii de votare pentru o tara imensa ca SUA sau Canada, sa voteze toata lumea intr-o zi e ridicol. Ar trebuie sa fie vreo 2 saptamani.

  8. pehash spune:

    O singura solutie ar fi fost mult mai eficienta, mai simpla si mai ieftina – votul prin corespondenta.

  9. Andrei spune:

    bun articol

    WINTER IS COMING!

  10. Cristian Vimer spune:

    Ar trebui legiferat votul prin corespondenta. S-a incercat dar bineinteles ca nu a trecut de parlament.

  11. light play spune:

    Cred ca comisia electorala de la sectia ICR Londra (cu ajutorul voluntarilor) a stabilit duminica 16 noiembrie in turul II un record absolut; nu cred ca s-a mai votat vreodata in ritmul asta nicaieri, niciodata, mai ales in conditiile alea (pana si nenorocitele acelea de timbre autocolante cu ‘VOTAT’ aveau data scrisa de mana? noroc cu voluntarii..)

    Situatia la ICR a stat cam asa: 4626 voturi exprimate in 14 ore, cu 7 stampile/membri. Timpul mediu de votare a fost 1.27* minute per alegator, adica au votat 5.5 oameni pe minut.

    Numaratoarea voturilor: 4438 voturi Iohannis, 177 Ponta, cu doar 11 voturi anulate. In procesul verbal trimis la BEC s-a mentionat ca timpul de asteptare la coada a fost de pana la 10 ore si ca nu au reusit sa voteze in jur de 1200 oameni, numar estimat de politia britanica.

    *In turul 1 timpul mediu de votare la ICR Londra a fost dublu (2.6 min per vot).



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Laura Bretea


Laura Bretea

Laura Bretea este consultant în asistență electorală pentru UE, ONU, ONG-uri internaționale și a lucrat în aproape 20 de țări din Africa, Orientul Mijlociu, America Latin... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

Felicitari domnule Damian! cateva comentarii in sustinerea dvs: 1. nationalismul economic actua...

de: Laurentiu Pachiu

la "Naționalism economic cu dezinfectant „Hexi”"

Cauta articole

mai 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Apr    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)