vineri, martie 29, 2024

Cine întârzie construcția de autostrăzi? Câteva observații pe marginea unei vizite de lucru

Autostrada Lugoj-Deva loturile 2,3,4, vedere de ansamblu (sursa)

Un clip postat de domnul ministru Răzvan Cuc cu ocazia recentei vizite inopinate pe șantierele autostrăzii A1 Lugoj-Deva, ilustrează pe larg cum ministrul își exprimă grija pentru cetățeni, declară că România și guvernul vor autostrăzi, și dă vina pe constructori pentru întârzierile șantierelor, amenințând cu rezilierea contractelor. Cred că se cuvin făcute câteva precizări, bazate pe date publice și vizibile în teren, dar poate mai puțin cunoscute publicului larg.

Lugoj-Deva lot 2 (sursa)

Prima scenă, și cea mai lungă, a clipului este realizată pe lotul 2 al autostrăzii Lugoj-Deva. Este o alegere oarecum surpinzătoare dat fiind că acest lot se află deja din februarie în trafic în cea mai mare parte, între Traian Vuia și Margina. Constructorul a terminat de fapt acel tronson în decembrie, dar Ministerul Transporturilor a avut nevoie de câteva luni să găsească o soluție legală pentru deschiderea parțială a lotului. În timp ce lotul nou-nouț stătea nefolosit, au avut loc cel puțin două accidente mortale pe DN68A între Traian Vuia și Margina, având deci ministerul ca autor moral.

Capătul estic al porținii de 4,5 km aflate încă în construcție pe lotul Lugoj-Deva 2. Sursa: forum.peundemerg.ro, 24 iulie 2017

Mai mult, singura parte a lotului aflată încă în construcție (secțiunea D, 4,5 km) nu va fi legată în acest deceniu de nici un drum în capătul său estic, pentru că acolo se vor construi celebrele “tuneluri pentru urși” (secțiunea E) care, așa cum ne spune și dl. ministru, vor fi relicitate ca lot separat. Așadar, lotul 2 nu mai prezintă nici o miză pentru șoferi, dar domnul ministru, având în dreapta sa pe șeful CNAIR, pare că nu știe asta (“ce să le spun oamenilor? Că a plouat și ați întârziat?” etc). Deși a dezlănțuit aceasta tiradă pe un tronson fără nici o utilitate pentru “oameni” (pe termen mediu), făcând pe orice cunoscător să zâmbească, critica a fost preluată pe larg în clip, pentru necunoscători probabil.

Ca un amănunt inedit, cei 4,5 km rămași în construcție pe acest lot se termină într-un stâlp care nu a fost încă relocat. Asemenea relocări de utilități sunt o altă cauză importantă a întârzierilor pe șantierele de autostrăzi, și depind în mare măsură de proprietarul respectivelor utilități, nu de constructor.

Secțiunea E a lotului 2 ilustrează o altă cauză a întârzierilor autostrăzilor din România: deși se știa încă din 2012 că trebuie construite tuneluri, ele nu au fost încă scoase la licitație de minister. Domnul ministru și-a adus o contribuție la această întârziere, declarând la începutul anului că tunelurile nu vor mai fi construite și că se va reveni la proiectul inițial, ce prevede săpături (debleuri) cu adâncimea maximă de 35m și lungime totală de câțiva kilometri, pe care organizațiile de mediu le-au respins fiindcă ar fi afectat migrația mamiferelor mari. Probabil în urma vizitei la Bruxelles din aprilie domnul ministru a înțeles că acest demers nu are sorți de izbândă, dar această repliere elastică a durat câteva luni, ce puteau fi mai bine folosite pentru autostrăzile din România… Se cam știe însă că ministerul duce lipsă de specialiști care să poată verifica proiecte de tunel, și că frica de tuneluri afectează infrastructura din România de mai multe decenii. De exemplu tunelurile de cale ferată aflate în execuție la vest de Sighișoara folosesc metode învechite pentru că nimeni din minister nu poate verifica metode moderne de construcție a tunelurilor. Așa că să nu ne mirăm dacă vom mai aștepta după licitația ”tunelurior pentru urși”, deși proiectul lor a fost deja realizat de constructorul lotului 2.

Lugoj-Deva lot 3 (sursa)

Nici decorul celei de a doua scene din clip nu îl ajută pe domnul ministru. Este filmată la Holdea, unde, la presiunile societății civile și a realității din teren, a fost adăugat un nou nod rutier, pentru a nu lăsa nefolosiți 10 km de autostradă (Holdea-Grind) care ar fi fost altminteri inaccesibili din cauza întârzierii tunelurilor. Ministerul are la Holdea două mari restanțe. În primul rând, noul nod rutier nu a fost încă adiționat la contract, adică constructorul lucrează pe ochi frumoși. În al doilea rând, ministerul nu a eliberat autorizația de construire, deci constructorul e nevoit să lucreze neautorizat, sperând că ministerul își va face treaba până la urmă și totul va intra în normal. Vedem așadar la Holdea un ministru cu temele nefăcute care vine pe șantier și amenință cu rezilierea, pe un lot unde constructorul îi face până la urmă un favor, și unde ministerul a aprobat deja lucrări finalizate în proporție de aproape 80%.

Din păcate temele ministerului nu vor fi gata prea curând la Holdea. Pentru autorizația de construire mai erau necesare exproprierile suplimentare aferente noului nod, proiectul tehnic realizat de constructor fiind deja aprobat de minister (CNAIR) de anul trecut. Ei bine, oamenii din subordinea domnului ministru au greșit o cifră din numărul unei parcele cadastrale, reușind astfel performanța de a expropria pe altcineva, la 2 km distanță! Este cu atât mai frustrant cu cât pasionații construcției de autostrăzi au semnalat această eroare încă din stadiul de proiect al hotărârii de guvern, adică la începutul anului și al mandatului domnului ministru, dar eroarea a rămas necorectată până în iulie când hotărârea a fost emisă. Necunoscătorii îl felicită însă pe domnul ministru pe Facebook pentru discursul de la Holdea. Din păcate comentariile la postare sunt deschise doar pentru prietenii domnului ministru.

Lugoj-Deva lot 4 (sursa)

În ce privește lotul Lugoj-Deva 4, domnul ministru laudă (în textul care însoțește clipul video) constructorul român care a contractat acest lot, și pe bună dreptate. Textul trasează însă un contrast între constructorul român de pe lotul 4 și constructorii ”italian și spaniol” de pe loturile 2 și 3. Asta poate suna bine pentru necunoscătorii mândri că sunt români, dar pasionații domeniului știu că de-a lungul vremii am avut atât constructori străini care au terminat autostrada cu mult înainte de termen (Timișoara-Lugoj lot 2) cât și constructori români care au deturnat banii de autostradă ca sa-și cumpere avioane (Nădlac-Arad). De asemenea, se știe că constructorul român de pe lotul 4 nu a avut autorizație de construire de la minister timp de vreo doi ani, și acum recuperează timpul pierdut. Experiența arată că până și constructorii foarte buni se pot confrunta cu situații neprevăzute, spre exemplu același constructor român a avut de rezolvat alunecări de teren pe tronsonul A3 Gilău-Nădășelu, care au întârziat proiectul cu câteva luni. Acele alunecări au fost ignorate de media dar o alunecare recentă pe lotul Lugoj-Deva 3 (constructor spaniol) a fost intens mediatizată.

Este interesant de precizat aici că și pe o porțiune din lotul 4 lipsește autorizația de construire. Pentru a o primi, acest constructor de drumuri trebuie să mute niște lilieci! Aceasta este o altă cauză a întârzierilor: să ceri constructorilor să facă lucruri la care n-au cum să se priceapă, în loc să le predai terenul cu descărcările arheologice, proiectul tehnic și toate avizele și autorizațiile pregătite (cum se întâmplă în Ungaria de exemplu).

Important în acest context este că la inclusiv la sfârșitul lunii iunie domnul ministru dădea ca sigure pentru 2017 loturile Lugoj-Deva 3 și 4. Despre lotul 4 ce se știe cam de anul trecut că termenul 2017 este nerealist având în vedere că constructorul nu poate nici măcar întoarce basculantele în zona cu lilieci. Stadiul fizic al lotului este de 53% și nici chiar acest foarte bun constructor nu poate progresa cu mai mult de 3-4% pe lună. Cât despre lotul 3, o inaugurare în 2017 este probabil compromisă definitiv de întârzierea autorizației de construire la Holdea  prin gafa cadastrală a ministerului. Așadar, dacă kilometri promiși pentru acest an nu se realizează, este poate mai simplu să dăm vina pe constructorii străini, în loc să rezolvăm restanțele ministerului în ce privește acte adiționale, autorizații de construire etc.

https://www.youtube.com/watch?v=clzNnSQ_ASw
Este sper de înțeles acum frustrarea cu care am vizionat clipul domnului ministru. M-am decis așadar să adaug câteva subtitluri care exprimă aceste observații. Este foarte interesantă grija domnului ministru pentru calitatea acestui material video cu mesajul “constructorul indolent întârzie lucrarea”, mesaj atât de familiar publicului larg. Ce nu se prea știe e că constructorul nu poate face treabă dacă ministerul nu și-o face, sau o pune în cârca constructorului.

Distribuie acest articol

10 COMENTARII

  1. Cat de oportun este acest articol in ziua in care s-a anuntat ca Comisia Europeana va plati 400 milioane pentru autostrazi pe care nu le-a putut plati in trecut din cauza unor nereguli, dar dupa cativa ani s-au gasit bani in fondul de coeziune pastorit de Dna Cretu

  2. Pentru nerespectarea de termen sau deficiente in calitate, constructorii nu sint ” pedepsiti ” cu rezilierea contractului ( deci cu scaparea de obligatii dupa ce au intirziat, au furat sau au facut lucrari proaste ) ci platesc amenzi si penalizari financiare adesea imense, plus primirea de recomandari negative, care ii descalifica pentru participarea la orice licitatii ulterioare in toata lumea civilizata.

    Dar cum poti oare sa ii amendezi sau penalizezi pe cei dela care ai luat spaga ?
    Nu-i mai bine sa le reesalonezi contractul invocind motive subiectice, sau motive pe care beneficiarul le-a creat dela bun inceput cu rea credinta , tocmai entru a permite nerespectarea contractului, urmata de acte aditionale, cu alte spagi, bineinteles
    Nu=i mai bine sa furi cit poti din contractul respectiv si apoi sa-l reziliezi ? Rezilierea inseamna, alte licitatii , alti contractori, alte spagi imnese, si uite asa, timpul trece, banii curg, si baietii destepti isi fac afacerile si vacantele la Cannes sau in Brazilia

    • In legatura cu amenzi si penalizari: cum sa dai amenzi cuiva caruia nu i-ai dat inca autorizatie sa construiasca? Constructorii sunt probabil in grafic (!) pentru ca au speculat fiecare ploaie si fiecare greseala a statului pentru a face claim-uri. Vorba unui contemporan: intariti-va statul…

      Nu stiu daca conform legislatiei achizitiilor publice povestea cu lista neagra e fezabila. Vom vedea la prima licitatie unde participa o firma de pe lista neagra, daca acea firma poate contesta din motive de lista neagra. The jury is still out on that one.

      In legatura cu spaga: nu stiu de asa ceva, cred ca e foarte complicat (dar nu imposibil) cu bani UE. Contractele au fost semnate in 2013 cu guvernul de atunci.

      In legatura cu rezilierea: de obicei duce si la procese unde statul poate sa piarda si sa plateasca bani multi. Exista constructori care nu au miscat o lopata de pamant dar au facut bani frumosi de pe urma statului. Parca Pizarrotti a fost la A3 intrarea in Bucuresti. Au reziliat pentru ca statul nu si-a facut treaba. Si statul chiar nu si-o face, tzipa in schimb ministrii ca vor autostrazi ca sa acopere incompetenta.

      • Buna ziua,

        Lista neagra, mai greu, la nivel european exista suport legal pentru „lista alba” , adica la licitatii participa doar o anumita lista de furnizori alesi dupa criterii transparente (portofoliu de proiecte, cifra de afaceri, ani de existenta pe piata, actionariat cunoscut in loc de cutii postale din paradisuri fiscale, etc).
        Este conceptul de Procurement (Achizitii) in care se respecta niste standarde de bune practici care pot rezulta in economii enorme de timp si bani plus cresterea calitatii. Aplicat la nivel de stat, peste care se mai toarna ceva tehnologie, rezulta Public eProcurement (Achizitii Publice Electronice) ca si componenta a eGovernment (Guvernare Electronica).
        La nivel european state ca si Norvegia (Management Public si eGovernment, denumirea spune totul), Suedia (autoritatea managementului financiar), Marea Britanie (ministerul sanatatii), etc, inclusiv fratii nostrii italieni (departamentul de achizitii publice) au construit Peppol, pe langa care SEAP-ul (sistem electronic de achizitii publice) romanesc este o gluma proasta.
        Comparati cantitatea si calitatea kilometrilor de autostrada pe cap de locuitor ale statelor de mai sus cu ale Romaniei …
        Contractele incheiate prin astfel de platforme sunt „beton” la modul ca este specificat foarte clar in ce conditii se poate rupe contractul foarte usor de oricare dintre parti, fara a fi nevoie sa se apeleze la justitie.
        Bineinteles ca pentru ca sa se intample si noi ceva similar totul depinde de … ati ghicit, aceiasi ministri si functionari din ministere care dau vina pe constructori …
        Atunci cand cineva incepe prin a da vina pe altcineva pentru propriile nereusite semnaleaza incompetenta sau rea-vointa sau amandoua la un loc.

  3. Parerea mea este ca Romania nu va avea autostrazi inca multi ani de acum inainte. De ce? Din acelasi motiv pentru care nu le-a avut si pana acum. Romanii „mandri si inteligenti” nu le-au inteles importanta. Din cauza lipsei autostrazilor nu poate functiona corect economia de piata. Din cauza lipsei autostrazilor, marfurile din Romania sunt mai scumpe decat cele din occident, deoarece nici un transportator nu poate aduce marfuri competitive (costurile transportului anuleaza marja de profit). Acest lucru le permita „baietilor destepti” sa ne vanda marfuri proaste la preturi astronomice deoarece concurenta lipseste… Treaba e valabila si pentru exportatorii nostri, acestia reusind cu greu sa fie competitivi. Asadar eu cred ca lipsa autostrazilor se datoreaza unui plan deliberat. Incompetenta si prostia decidentilor ar trebui sa fie haotica, dar nu este. De la distanta, totul se leaga si devine coerent, in directia scopului explicat mai devreme… Nu stiu cum vom scapa de pacostea asta. Salutari si happy shopping…

  4. Ma duc dimineata la serviciu. E soare si e racoare afara, a plouat bine cu ceva timp inainte. Ma urc in autobuzul care se lauda ca are aer conditionat. Sint in autobuz, dar soferul n-a pornit aerul ca de, e racoare afara. Toate geamurile sint inchise ca de, e racoare afara si romanul se teme de curent, mai ales de curentul rece. Rezultatul e o etuva in care curge apa de pe cetatenii care rezista eroic. E mai rau sa circuli cu autobuzul intr-o zi racoroasa decit intr-una calduroasa.
    Si noi ne plingem de politicieni ca sint cum sint si nu fac si nu dreg. Pai tot asa o sa fie pina nu ne dezbaram de felul nostru retardat de a gindi, ca nici politicienii astia nu rasar din piatra seaca, ei sint oglinda natiei.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Cristian Bogdan
Cristian Bogdanhttps://www.kth.se/profile/cristi
Cristian Bogdan este Associate Professor si docent in Interactiunea Om-Calculator (HCI) la Institutul Regal Tehnic (KTH) din Stockholm, Suedia. A absolvit facultateaa de Calculatoare si Automatica din Timisoara, doctoratul la KTH si a fost post-doc la Universitatea Tehnica din Viena (TU Wien). Este membru in consiliul director al Asociatiei Pro Infrastructura.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro