Home » Educatie »Opinie »Reactie rapida » Citesti:

Cine le cere iertare copiilor? Scrisoarea unei profesoare de limba romana

Viorel Zaicu iunie 26, 2014 Educatie, Opinie, Reactie rapida
268 comentarii 164,503 Vizualizari

Am primit o scrisoare. Autoarea, profesoară de limba română, a fost implicată în examenul național pe care elevii de clasa a VIII-a l-au susținut la începutul săptămânii. M-au bucurat foarte mult aprecierile doamnei la adresa capacității copiilor. În schimb, modul în care au fost tratați copiii (și) la acest examen m-a întristat. Mi se pare strigător la cer ce se întâmplă, și cred că merită să citim în întregime scrisoarea, fie că avem copii la școală, fie că nu. În fond, parafrazând-o pe doamna Carmen Stoica, aș spune că sunt cu toții „copiii noștri”, și cum îi educăm (și îi tratăm în decursul procesului de educație), așa o să-i avem! Și n-o să avem dreptul să ne văităm și să arătăm cu degetul spre profesori (iar spre copii cu atât mai puțin) dacă nu facem nimic. Să luăm aminte! Și să încercăm să facem ceva pentru a-i trezi pe cei care-și permit să-și bată joc de copii. Cum o să le explicăm copiilor asta? Și cum o să ne cerem iertare? De ce trebuie să ne cerem tot timpul iertare?!

Dragii mei prieteni,
Nu știu dacă interesează pe mulți dintre voi examenul de la sfârșitul clasei a opta, dar pentru că n-am vreun blog, ziar sau emisiune TV, vă scriu vouă, poate transmiteți mai departe… Ar trebui să schimbăm ceva, cât încă se mai poate.
Aud mereu discursuri despre cât de bine și de mult învățam noi sau alții mai în vârstă decât noi pe vremea comunismului și despre cum nu învață generațiile actuale, care nu au moral și prințip… De fapt, generațiile actuale sunt mult mai inteligente decât noi și e vina noastră, părinți și profesori, că nu le oferim ce le trebuie. Priviți-vă copiii, să nu-mi spuneți că nu știu mult mai multe decât știați voi la vârsta lor…
Să mă întorc însă la proba de română de la examenul de luni. Sunt profund dezamăgită de subiecte și de barem. Mă gândesc de două zile la copiii mei care au muncit foarte mult anul acesta și la cât o să fie de dezamăgiți. La Gloria, Tudor, Lidia, Laura, Oana, Antonela, Cristina sau Andrei și la mulți alții, care, probabil, vor lua note sub așteptările lor și mai mici decât nivelul lor real. De ce? Din vina celor care au conceput subiectul, baremul, din cauza viziunii celor care conduc învățământul sau, mai bine zis, a lipsei lor de viziune. Concluzia va fi, sunt sigură, că suntem mai proști decât cei din Occident și că profesorii sunt slab pregătiți, că nu știu să-i învețe, dar nu-mi spuneți că nu știți copii care, în orice parte a Europei s-ar fi dus, nu s-au înscris într-o clasă superioară celei din România. Avem, de fapt, probleme cu marea cantitate de informații, cu subfinanțarea învățământului, nu cu deșteptăciunea copiilor noștri. Eu cred că guvernanții noștri ne spun „proști” pentru că așa suntem mai ușor manipulabili.
Așadar, copiilor li s-a dat să-și spună părerea despre mesajul unui text liric, la prima vedere – Rânduri pentru Anul Nou, de Minulescu. Textul era mult peste nivelul de vârstă și capacitatea de înțelegere a unui copil de 14 ani, iar eu am în programă o singură oră pe an în care îi învăț să-și exprime opinia în legătură cu o temă oarecare. Cei care fac asemenea subiecte nu știu asta? Textul nu avea prea multe figuri de stil, ca să le poată comenta, lucru pe care copiii l-au învățat. Așadar, viața mea depinde de înțelegerea unui text al unui poet simbolist. De-aș fi avut un pastel, măcar o poezie de dragoste, ceva ce pot „vedea”, înțelege…
Apoi, li s-au dat sinonime… pentru „fiindcă”, copilul a scris „deoarece”, dar și „pentru că”. Numai că această expresie nu apărea în barem și multe profesoare nu au luat răspunsul în considerare, „pentru că e locuțiune”. Baremul ar trebui să epuizeze toate variantele de răspuns, nu să lase profesorul să aleagă. Eu le-am dat punctele, alții nu. La fel, pentru „cer”: în barem apăreau „solicit”, „pretind”, dar, judecând contextual – „Ai auzit ce-ți cer?” –, copilul a scris „vreau”, „te rog”, cum mi se pare și firesc. În fond, nu soliciți de la Anul Nou să fie neprihănit… A rămas, din nou, ca profesorul să aleagă. Eu am dat punctele, alții nu.
Următorul exercițiu le cerea să prezinte rolul virgulei, iar explicația era că apărea „o construcție în cazul vocativ”. Dar mulți copii au scris „construcție incidentă”. N-au luat cele 6 puncte, deși, conform Gramaticii Academiei, pe care cei care fac subiectele n-o consultă, construcția incidentă cuprinde vocative! Se scrie asta, negru pe alb, la pagina 741, vol. 2.
Al treilea item se referea la măsura versurilor. Dacă n-ai numărat corect silabele o dată în viața ta, ai pierdut 6 puncte, mai mult decât valorează singurul exercițiu de morfologie, pe care o studiem 8 ani, în sute de ore…
Și, dacă tot veni vorba, dacă n-ai scris un adjectiv propriu-zis, nu iei nimic, pentru că nu știi să le diferențiezi pe acestea de cele provenite din participiu. Dar, în aceeași Gramatică mi se spune, la pagina 141, vol. 1, că adjectivele propriu-zise includ și participiile și gerunziile adjectivizate. Ce facem!? Mie mi se pare important ca un copil știe să recunoască adjectivul, prepoziția, dar eu nu pot să-i dau nimic, nici măcar amărâtul ăla de punct, dacă n-a scris „prepoziție simplă”!
La subiectul al doilea apare un text nonliterar scris de Corina Zorzor. I-or fi cerut acordul ca să-i folosească textul? Cerințele nu privesc înțelegerea textului, așa cum ne lăudăm că o facem, având ca model testele PISA, ci, poate, atenția. Foarte mulți copii n-au formulat enunțuri corecte, pentru că au fost induși în eroare de întrebare. Ei, ne mai încurcăm cu chestii de-astea…
La al cincilea item erau două subordonate care puteau fi interpretate diferit. Prima, temporală sau condițională, dar și ultima, indirectă sau de scop. Îmi amintesc scandalul de acum doi ani, când propoziția a fost clar subiectivă, dar s-a corectat, până la urmă, în două feluri. De ce nu și acum? Merge, la fel de bine, „îl încurajează pe cititor la…” ca și „îl încurajează pentru a înțelege”.
Tema compunerii libere a fost nemaipomenită. Cât or fi stat să se gândească la asta? Copilul să prezinte o întâmplare petrecută în timpul participării la o întâlnire cu un scriitor contemporan! Cei mai mulți copii n-au scris cele 10-15 rânduri necesare. S-au întâlnit cu scriitorul contemporan fără nume, celebru, Dan Puric, idolul mamei, Andrei Pleșu/Pleșa, Mircea Dinescul cu fular alb, Andreea Esca, Mircea Cărtărescu, Nichita Stănescu – o ea!! –, dar și cu Mihai Eminescu, Creangă, și i-au pus întrebări și au fost emoționați. Ce-ar fi putut spune mai mult? Am găsit o singură lucrare în care apărea un șoricel la prezentarea cărții marelui scriitor, sedus de mirosul de cașcaval al unei cărți culinare. Vina nu e a lor că nu știu niciun nume de scriitor – unii mai știu –, pentru că cei care apar frecvent la televizor nu sunt scriitorii, oamenii de cultură etc., ci oameni de un cu totul alt gen.
E, așadar, vina noastră, a celor mari, că tolerăm un astfel de sistem și suntem parte a lui, și eu îmi cer iertare față de Cristi, Alberto și toți ceilalți copii „ai mei” că nu i-am învățat altceva, nu știu nici eu ce, care să le fi adus o notă mai mare la un examen atât de important pentru ei. Îmi cer iertare în fața inteligenței lor, a zâmbetului lor, a ochilor înlăcrimați cu care vor privi notele. O să-i privim și pe aceștia plecând în alte țări, care nu-i vor considera proști, ci buni de muncă. Vor fi și doctori, și ingineri…
Și astea n-ar fi decât câteva probleme legate de acest examen. Sper că nu v-am plictisit. Nu-mi spuneți că nu vă interesează, pentru că și copiii voștri o să crească.
Carmen Stoica, profesoară la Școala 99, București

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "268 comments" on this Article:

  1. coronu spune:

    Felicitari Doamnei Profesor,…

    In primul rand pentru ca isi stapaneste si iubeste materia pe care o preda (ceea ce cu parere de rau o spun, nu se intampla la o mare majoritate a dascalilor din ROMANIA- pentru acestia pe care i-am pomenit in ultimele randuri, INVATAMANTUL ROMANESC este un refugiu);

    In al doilea rand pentru ca o intereseaza ce se intampla cu cu acei copii pe care-i dascaleste.

    In acelasi timp Doamna pofesoara va dau o veste trista si anume ca eu traiesc cu impresia ca aceste chestiuni se intampla cu buna stiinta, pentru a se manipula ierarhizarea acestor copii.

    • Daniela spune:

      Copilul meu a luat 4.65 la acest obiect. Nu pot spune ca este un exemplu de copil, dar nu este nici prost… mi-a spus ca a facut mai multe cerinte, ca a scris compunerea, ca a facut de un 7… Stiam ca o sa fie greu pentru cei ce nu au stat efectiv cu burta pe care, dar nu ma asteptam la asemenea subiecte si la poezie de Minulescu. Nu stiu ce pot spune, poate statul roman s-a hotarat ca de anul acesta sa ajute scolile profesionale sa aiba cat mai multi candidati si cum altfel decat cu un examen peste capacitatea multora.

      • Daniela spune:

        Am analizat ce a facut si ce nu a facut corect cu o doamna profesoara… concluzia, nu a facut de 7 asa cum credea el, nu ridica mai mult de 4.50-5 (nu ma pot obisnui cu notarea asta cu puncte)… depinde cum vede profesorul care corecteaza, asa cum foarte bine a spus doamna profesoara.

      • ion spune:

        Lasa doamna mai trebuie si palmasi nu numai jigodii cu diploma universitara.

    • ion spune:

      Pacat;Mare pacat.

    • AI spune:

      Excelenta observatie!! Ierarhizarea / manipularea sunt ratiunea de a fi a celor mai multi „dascali”. Sistemul nostru de invatamant e stramb de la baza.

      • Iulia spune:

        Buna ziua!
        Sunt clasa a VIII-a si am sustinut anul acesta examenul.
        Tin sa mentionez ca subiectele la limba romana nu au fost grele deloc, asa ca nu inteleg de ce toata lumea este nemultumita.
        Nu am facut nici un fel de pregatire particulara, dar totusi am luat 9,80. Nu invat intr-un oras foarte cunoscut, ci, dimpotriva, invat la tara. De obicei parerea despre scolile din mediul ruras nu este tocmai buna, stiu asta.
        Cei din oras mereu ni s-au crezut superiori si iata ca acum, dupa examene, au note mai mici ca noi. Toti profesorii si parintii nemultumiti de acest lucru stau si dau vina pe Minister.
        A cui e vina defapt? A COPIILOR! Se cerea un amarat de mesaj. Daca ar fi invatat integral formatul si ceea ce se urmareste ar fi putut sa ia punctaj maxim. Dar cum interesul lor e mini, nu au luat.
        Sinonimul contextual? Foarte simplu. Daca s-ar fi dat cuvinte cum ar fi “dor” , “a se semeti” nu stiu daca elevii ar fi scris alean si a se fali. Iarasi a fost ceva ce nu se putea gresi.
        Masura versurilor? Care e regula cratimei? Marcheaza rostirea IN ACEEASI SILABA a doua parti de vorbire diferite. Bineinteles, aici nimeni nu a invatat regula si a scris 7-5 sau 10 silabe(ceea ce mi se pare incredibil, inseamna ca nici macar masura nu o stiu).
        Morfologia si sintaxa din a doua parte? Nu necesitau cine stie ce informatii. Dar mi se pare incorect ca eu, care invat toate particularitatile, sa iau acelasi punctaj cu cel care scrie doar “prepozitie” din amintiri. Felul e cel mai important.
        A doua compunere? Nu era ceva complicat. Putea fiecare sa scrie ORICE ii trece prin cap, care se poate intampla in timpul unei intalniri.
        Asadar, rog pe toata lumea sa nu se mai ofenseze atat si sa nu dea vina pe Minister, pentru ca ai Romaniei copii au avut foaia in fata si pixul in mana.

        • gisi spune:

          nu cred ca esti eleva, miroase a ceva personal din minister , tare nemultumit

          • Marius spune:

            Inca de la primele cuvinte am intuit asta! Daca printr-o minune totusi, cele de mai sus sunt scrise de o eleva de clasa a VII-a fara “pregatire particulara”, atunci explicatia este una singura, si anume, este un caz particular, un geniu nedescoperit! Iar daca lucrurile stau asa, atunci nu poate fi comparat “geniul” acestui copil, cu o inteligenta medie sau putin peste, a unui copil normal de clasa a VIII-a.

        • Marian Grunca spune:

          Bravo, domnisoara! :)

        • Cezara spune:

          Si eu sunt de aceeasi parere, ori geniu nedescoperit ori, o falsa eleva, vocabularul, modul de exprimare, argumentatia completa si aproape academica indica o cu totul alta persoana.

          • moromete spune:

            Sunt profesor de limba si literatura romana. Imi pare rau ca ii dezamagesc pe toti cei care au scris „de rau” aici, dar eu am descoperit lucrari foarte bune pe care am dat note de la 9,00 la 10 (au fost mai multe). Mi-a placut in mod deosebit una dintre ele si am avut rabdare sa astept sa aflu a cui este. Era a unei fetite de la tara. Intamplator o cunosteam pe doamna profesoara care preda la acea scoala si stiam ca acolo sunt copii saraci, care nu-si permit meditatii in particular. Atata timp cat exista copii care au luat note de 9 si 10, inseamna ca subiectele n-au fost chiar asa de complicate si nici evaluatorii asa de zgarciti. Doamna care isi cere scuze pare un profesor foarte bine pregatit si ar face bine sa transmita si elevilor dumneaei cate ceva din ceea ce stie (dar la clasa, nu in particular).

        • Vasiliu spune:

          Dragă Iulia, felicitări! Şi pentru rezultatele tale şi pentru comentariu! Bravo!

          Au obţinut note mari la limba română foarte mulţi elevi . E o singură explicaţie. Au învăţat. Au fost consecvenţi şi serioşi în pregătirea lor. Celorlalţi le iau unii apărarea degeaba. O contrazic pe profesoara de română care a făcut comentariul mai sus. Dacă le-ar fi dat pastel sau poezie de dragoste, zice ea, era altceva. Ce argumente are? Cine înţelege mesajul unui text, îl înţelege şi gata. Fie operă lirică ori epică, dacă ştii bine să citeşti şi dacă nu ai prea lipsit de la şcoală, te poţi descurca suficient de bine. Oare ce ar vrea cei care contestă subiectele şă le dea la examen? Credeţi că ar şti ceva? Ar contesta de fiecare dată. Niciodată ei nu cad pe subiect. Ele, subiectele sunt vinovate sau ministerul sau… Numai ei şi părinţii lor nu. Doamna prof. Stoica afirmă că: ” eu am în programă o singură oră pe an în care îi învăț să-și exprime opinia în legătură cu o temă oarecare”. De necrezut să afirmi aşa ceva!:… Începând cu clasa a II-a, fiecare text (liric, epic) este urmat de suficiente întrebări şi exerciţii care au menirea de a-i ajuta pe copii să înţeleagă mesajul textului şi de fiecare dată li se cere şi li se acceptă exprimarea opiniei proprii. Luaţi un manual de romănă şi uitaţi-vă!
          Dacă nu înţelegi textul/mesajul, atunci, ce faci la orele de romănă??? Trebuie să-i educăm pe copii să fie responsabili, obiectivi şi mai…conştiincioşi. Numai aşa vor reuşi să aprecieze că subiectele au fost chiar rezonabile.

      • nelu spune:

        Profesorii astia rai comploteaza ca sa nu va recunoasca copilul care e idiot drept geniu.

  2. Dan spune:

    Mult curaj si patima in ceea ce am citit mai sus.
    Problema este intr-adevar in curtea noastra, insa nu avem curajul sa profitam de arma noastra pe care democratia ne-a ofert-o: VOTUL!
    NUMAI ASTFEL PUTEM SCHIMBA CEVA IN TARA ASTA! TREZITI-VA ROMANI, ca aftfel o sa ajungem analfabetii lumii, pentru ca in Europa nu mai avem mult!

    • Unu-2 spune:

      Excelenta scrisoare, subscriu.

      Referitor la comentariul de mai sus, dupa parerea mea, e profund gresita solutia propusa: votul. Nu ai de ales intre alb si negru, intre “vin unii si rezolva toate problemele” si “vin ceilalti si complica situatia”. In inspectorate, desi au conduceri politice care se schimba odata cu guvernele, sint o gramada de inspectori care fac mai departe ceea ce stiu sa faca si ce au fost invatati indiferent de cine-i la guvern. Problema e un sistem in care raspunderea personala e foarte limitata si toti se ascund in spatele la zeci de semnaturi si comisii incit nu exista vina personala. Cine e responsabil pt. acest examen? Nimeni nu va sti vreodata pt. ca nimeni nu si-l asuma si nu-i raspunzator. Pe cine sa tragi la raspundere sau sa schimbi? Votul nu va rezolva deloc ACESTE probleme, doar altele. Poti da oricite legi bune daca apoi nu-s aplicate, sau aplicate pe jumatate, iar raspunderea personala lipseste cu desavirsire.
      Iar pina la schimbarea guvernelor e cale lunga, ce sa asteptam?
      Solutia dupa mine e la nivelul strazii, al parintilor, care sa fie mult mai vocali si implicati in procesul de educatie al copiilor lor. Argumentat si clar, ca in aceasta scrisoare. Cerut conducerii scolilor si inspectoratelor locale, ca apoi vor ajunge si la nivelul ministerelor, oricine le va conduce. Fara implicare personala nu se poate ajunge departe, ca doar cu o scrisoare de-asta doar ne idignam si apoi uitam pina anul viitor. Iar implicarea trebuie acum, nu cind vor veni altii la guvernare sau odata la 4 ani la alegeri (fie si mai des).
      Asadar, care-i continuarea scrisorii?

    • Alex_GL spune:

      Ok, avem o arma puternica, VOTUL!!! Dar de partea cui ridicam aceasta arma??? Parerea mea e ca nu avem pe cine vota. Mergem ca turma la vot ca sa alegem…pe cine????

      • gigi spune:

        “dacă votul ar conta, n-am mai vota”

      • SClaus spune:

        Atunci cand vrei sa votezi si nu ai pe cine vota, cea mai buna varianta nu este neprezentarea, ci anularea votului. Mergi si ii votezi pe toti sau nu votezi pe nici unul (pui stampila in afara casutelor).

        Mai multe spune numarul mari de voturi anulate decat prezenta scazuta la vot.

        • unul spune:

          si ce rezolvi cu anularea votului, chiar daca jumatate dintre votanti au anulat votul? Nu rezolvi nimic, pentru ca, sunt altii care voteaza cu trandafiruá rosu. De ce? Nu stiu nici ei, asa trebe- pentru un viitor mai buuun pentru noi, pentru copii nostriii… voteaza trandafirul rosu parca ar fi mantuirea. Ei cred in trandafirul rosu cum cred altii in Dumnezeu. Nu ii inteleg, dar au credinta in trandafiu asta… deci,… concluzia: 60% merge la vot, 20 % anuleaza votul, 40 voteaza cu trandafiru? ce ai castigat? conducere 100 % PSD. vai de tara noastra. problema nu e cu politicienii ci cu 70 % din populatia tarii….

    • Elena spune:

      A vota, inseamna a alege, insa atunci cand nu ai ceva din care sa poti alege, te abtii, altfel …. faci mai mult rau decat bine.

      • je spune:

        da, dar atunci se aleg ei intre ei si noi nu contam
        ideea e sa votam fiecare cum credem ca este mai bine, dar TREBUIE SA VOTAM

    • bmd spune:

      Imi pare rau sa spun dar … votul nu conteaza in acest caz ! Profesorii nu se aleg prin vot! Altele ar trebui sa fie criteriile profesionale de promovare a lor … In alta ordine de idei subiectele si baremurile de corectare ar fi bine sa fie asimilate unor legi care pot guverna evolutia in timp a unor generatii si … de ce sa nu fie discutate public inainte si aprobate (ex: cel putin 5 subiecte cu cel putin un an inainte)! Pe urma pot fi combinate pentru a asigura “elementul surpriza”! ORICUM SAU ORICE ALTCEVA, DAR ASA NU POATE SA MAI RAMANA … NE BATEM JOC DE NOI, DE VIITORUL NOSTRU!

  3. silicon_v spune:

    Tot respectul pentru doamna profesoara, care pune suflet in ceea ce face.

    Am citit cu atentie articolul, am citit chiar si “Rânduri pentru Anul nou”

    Subiectele imi par aberante pentru o evaluare nationala la varsta de 14 ani.

  4. Cszara Danciu spune:

    Buna ziua,

    Subscriu la opinia doamnei profesoare. Atata timp cat persoanele “alese” sa transmita subiecte eligibile pentru exament sunt desemnate pe principiul, valabil de cele mai multe ori, PCR – in traducere pila, relatie,cunostinta, deci fara o filtrare fireasca si normala dupa principiul profesinalismului didactic si mai ales pedagogic. Inchei prin a le ura celor care ne conduc sa (nu) treaca si copii lor prin ce trec copiii clasei a VIII a.

  5. marin spune:

    Legat de toti cei care au avut sarcina acolo sus sa ne administreze …

    ,,cineva ar trebui sa ii alerge, sa ii mangaie pe spate cu ciomege”

    Am zis

  6. Marinela Ruset spune:

    Ce sa comentezi? Plangi!
    Un profesor

  7. Steluta spune:

    Ar fi interesant sa primim un raspuns din partea celor care au participat la realizarea subiectelor, dar din pacate stiu ca nu va venii.

    Mult succes copiilor si felicitari Doamnei profesoare care nu a vrut sa stea cu mainile in san si doar sa comenteze in cancelarie despre acest nemultumiri!
    A incercat sa ne deschida ochii.
    Ar fi bine sa putem ajuta la o schimbare dar cum, cand, unde e greu de zis.

  8. Daniel spune:

    Ce sa mai spun…
    Emotionant, plin de intelesuri dar, spre disperarea mea, e doar un semnal catre nicaieri!
    Nu cred ca se va schimba ceva in system! poate daca acesti copii vor face greva si nu vor mai merge la examene! poate asa vor fi luati in seama! Dar cum ei nu sunt votanti, nu prea conteaza. Suntem captivi cantitatii, lipsei de continut si, cel mai dureros, regulilor din “alta lume”!
    “Alta lume” face subiectele si baremele de corectare, “alta lume” face programa, “alta lume” hotaraste cum sa fie organizate examenele… “Alta lume” decat cea pe care o vor trai acesti copii…
    Totusi, speranta mai este, aceasta scrisoare venita de la un pedagog, de la un dascal care constietizeaza efectul sistemului, arata ca mai avem speranta.
    Nu trebuie decat sa inteleaga cei “de sus”, care sunt schimbati de o stire defavorabila de la TV, de un haos politic si care, chiar daca vor sa faca ceva, sunt impiedicati de caracatita sinecuristilor din “structurile” ministeriale care manipuleaza economic in beneficiul politicii. Mai mult aceasta caracatita a coborat pana la inspectorate, chiar pana in scoli! Observam cu usurinta aparitia in scoli a unor manual/caiete tip/ culegeri/reviste care sunt distribuite in beneficiul unuia sau altuia! Si culmea, tot ei se pleaca in fata unor diplome “din afara”, rcunoscand in acest fel ca sistemul pe care il pastoresc il considera deficitar!
    Deplang situatia invatamantului, a cadrelor didactice aruncate de sistemul politic intr-un con de umbra care este luminat palid cu ocazia perioadelor electorale!

    Pacat, mare pacat de acesti copii..Am si eu doi…

  9. bugsy spune:

    Cred ca asa trebuie sa fie un profesor adevarat.
    Respect, dna. Profesoara Carmen Stoica!

  10. Elena spune:

    Respect pt doamna profesoara ! Numai dumeaneii din miile de profesori a avut curajul de a striga durerea din sufletul ei, al copiilor nostrii si a noastra(a parintilor). Respect pt ca va iubiti meseria, copiii, pt ca va ganditi la dezamagirile lor dupa 8 ani de zile, pentru nesiguranta in care bajbaim, pt sistemul mizerabil care se schimba de azi pe maine ! Ma doare ca sunt mama unei fetite care asteapta maine un rezultat, ma doare sa nu fie dezamagita din cauza unora care nu dau doi bani pe sentimentele acestor copii de sacrificiu ! Cui sa spunem, unde sa strigam ??? Ma doare ca acesti copii care pun suflet, invata, vor putea spune in final : citez din scrisoarea d-voastra ,, Așadar, viața mea depinde de înțelegerea unui text al unui poet simbolist. De-aș fi avut un pastel, măcar o poezie de dragoste, ceva ce pot „vedea”, înțelege…,, Nu poti comenta mai mult !! Decat sa plangi asa cum spune d-na Marinela Ruset mai sus …..

  11. Mara spune:

    Cât de stupid este totul!
    ” Locutiune ” , ” construcție incidenta” , ” gerunzii adjectivizate” etc. , iar copiii noștri au in fata părinți corporatisti, rude plecate la munca in tari străine, vad silicoane la tv, cum Dumnezeu sa nu se întrebe la ce le vor folosi toate cuvintele acelea nastrusnice? Cum ne-a umflat noua capul cu integrale si logaritmi in anii de liceu, cate ore inutile din viața mea de adolescenta am petrecut rezolvând astfel de exercitii pe care nu le-am folosit niciodată in viața reala! Iar cand vin sa se angajeze, băieții de ei, primul lucru despre care te întreaba, este ” cati bani vor lua”, fără sa realizeze cât de anacronici sunt si cât de departe de adevăr!
    Intr-adevăr, PĂCAT, MARE PĂCAT!

    • Mara spune:

      …….” bietii de ei “….

    • camione spune:

      “copiii noștri au in fata părinți corporatisti, rude plecate la munca in tari străine”
      ce inseamna corporatisti? ca muncesc si in weekend sau ca au nevoie mai mult de engleza?
      in rest, e la fel de valabil si pt matematica, mai bine putin si bine, decat mult si prost, 7 ani de acasa e alta poveste

      • Mara spune:

        ……înseamnă ca dupa ce vine mama-sa seara acasă, rupta de naveta si o întreaba copilul ce e ăla “gerunziu adjectivizat” , iar maica-sa se uita blocată la el, copilul se va întreba, pe buna dreptate: ” si eu de ce trebuie sa învăț bazaconiile astea?” dacă tu te uiti cu fata asta la mine cand te întreb ceva “atât de banal” ?
        Recomand pentru următorul examen, fabula ” Intrebare “, de George Toparceanu. Vom savura comentariile copiilor noștri si de acolo vom primi ceea ce meritam.

    • iosiP spune:

      Mie unul logaritmii si integralele mi-au folosit dar n-as sti sa raspund la intrebari privind “gerunziul obiectivizat” si alte bazaconii. Cu toate astea, cred ca ma exprin decent in limba romana.

      In schimb, nu mi-au folosit niciodata cunostintele despre anii intre care a domnit nea Goe Basarab iar tot ce stiu despre ce-a facut Stefan dupa ce s-a urcat pe tron (a cata oara?) este ca s-a asezat pe el… Dar dupa cum obisnuiam sa spunem prin scoala “MUMA lu’ Stefan cel Mare!”
      A, da: mai stiu ca pe Mihai Viteazul (Mishu, pentru prieteni) l-a omorat Borbély.

      Va las sa ghiciti cati angajatori m-au intrebat chestiile astea ;)

      • Marian Grunca spune:

        Nu faci logaritmi in gimnaziu. Si la liceu faci, pentru ca s-ar putea sa vrei sa te duci mai departe la o facultate unde se face matematica, incluzand aici si constructii, fizica, automatica etc.). Nu te pune nimeni sa iei 10 la mate, daca nu ai nevoie de ea mai departe. Iar pentru un 5 nu trebuie sa fii geniu. Sa stii despre gerunziul adjectivizat nu e mare filosofie, trebuie doar sa intelegi. Si s-ar putea sa vrei sa mergi la “Litere”, iar acolo trebuie sa stii si de-astea. Lasa, nu rezolvi treaba cu gerunziul adjectivizat, nu iei 10, dar nu inseamna ca ai ratat examenul.
        Puneti mana si invatati, oameni buni!

      • Loda spune:

        Basta, nu Borbely !!!!
        Ar fi trebuit sa va foloseasca un pic si istoria : un popor care nu-si cunoaste istoria este ca un copil care nu-si cunoaste parintii (nu-mi apartine citatul ,dar am uitat autorul ) .Sigur ca v-ati intrebat parintii despre bunici sau alte rude, mai ales daca nu ati ajuns sa le cunoasteti, nu exista un pic de curiozitate si despre ce a existat inaintea noastra?

        • iosiP spune:

          1. Regret ca nu am pus “zambaretul” ( :) ), credeam ca ma aflu intr-o zona unde nimeni nu este considerat retardat! Si cu asta, Borbely… scuzati: Basta!

          2. M-ar fi interesat istoria predata prin prisma situatiei politico-economice din perioadele respective, ca sa INTELEG natura conflictelor si scopul actiunilor diferitilor domnitori. Cu parere de rau insa, nu ma intereseaza sa retin ca papagalul ca AD a fost 1543 sau 1534.

          3. Poate sa va surprinda dar (cu ajutorul unui var) am intocmit un arbore genealogic complet al familiei, cu fotografii – sau portrete, pentru cei care au trait inainte de Nicephore Niepce – documente, scrisori etc., totul scanat si “pus laolalta” pe calculator.

  12. Agripina Darvariu spune:

    Felicitari Doamna Profesoara ! M-ati impresionat. Se vede ca va iubiti meseria,o cunoasterti si iubiti si respectati elevii. Toate respectele pentru Dv.

  13. eu spune:

    In 2009 cand am dat examenul de bac inca nu erau camere, s-a copiat pe rupte, aveau colegii cartile bagate sub tricou in pantaloni, cartile sau paginile rupte din cartile cu variante. Majoritatea au scris de-acolo, identic, pe cand cerintele spuneau si la romana si la matematica sa scriem dezvoltat, ei au scris telegrafic din variante. Eu am scris ce am stiut, dezvoltat, mai ales la limba romana. Evident ca ei au primit 10, si eu 9 virgula ceva…am facut contestatie la limba romana si la limba engleza, pentru ca eu am dat engleza scris, am preferat asta decat sa dau spaga la sport; deci am dat franceza oral si am luat 10, la engleza evident ca nu am luat cat trebuia, din nou a fost corectat la misto, in conditiile in care eram olimpica la limba engleza.
    In urma contestatiilor am primit la o materie un punct in plus si la celalalta jumatate de punct, mi se spusese dinainte ca va fi imposibil sa primesc mai mult de 1punct si jumatate pentru ca o astfel de diferenta i-ar trage la raspundere pe corectori, si evident ca nimeni nu dorea sa se complice.

    Ironia este ca ulterior am terminat facultatea si am absolvit modulul psiho-pedagogic mai mult ca o plasa de siguranta. Evident ca la ce piata de munca “avem”, locuri de munca nu sunt, in niciun caz pentru un proaspat absolvent de facultate unde peste tot se cer “3ani experienta”, si nu e doar cazul meu, aud povesti de la fosti colegi de facultate si de liceu… Revenind la subiect, am ajuns intr-un final sa dau examenul de titularizare ca ultima solutie de angajare, am reusit sa iau post intr-o scoala bunicica din capitala, mare mi-a fost mirarea cat control au parintii asupra profesorilor si directorilor, episodul din iarna evident ca i-a incurajat si mai mult. Acum la terminarea anului va spun sincer ca in afara de parintii care veneau sa-si ia copiii de 6 si 7ani la terminarea orelor, in rest niciun parinte nu a venit in scoala sa intrebe de copilul sau, de evolutie si comportament, fie ca era copil bun fie ca nu. Evident ca daca semnalau copiii ca nu le place o anumita ora sau un anumit profesor ca da prea multe teme, ca ridica tonul sau ca-l pune la colt, veneau cu reclamatii la director si chiar la inspectorat. Oare mie daca imi creaza un copil probleme, ce fac? merg la director, parinte..bun,..si daca problemele continua?ma duc la inspectorat?fac circ? care va fi raspunsul? ca sunt profesor si ar trebui sa fiu competent sa tin copiii in frau. bun. dar parintilor de ce nu li se spune acelasi lucru, ca ai lor copii creaza probleme pentru ca ei au fost parinti incompetenti? si probleme au fost destule, slava Domnului ca nu am avut ore la a 8a ca plecau oamenii aia terifiati de la ore, si parintilor cand li se povestea refuzau sa creada asa ceva, ca al lor copil e painea lui Dumnezeu etc. La mine a fost primul an, probabil nu toate scolile sunt la fel si nici toti copiii, si nici toti parintii. Insa cum toata lumea judeca cadrele didactice pt ca fac parte dintr-un sistem invechit, asa am sa judec si eu copiii si parintii pt ca fac parte dintr-o societate cancan fara principii.

    Revenind la corectura voiam sa mentionez ca am participat doar in cadrul scolii si intotdeauna s-a facut omeneste si corect. Adevarul este ca subiectele de anul acesta pt clasa a 8a au fost … nici nu stiu cum sa le numesc. O intalnire cu un scriitor contemporan in conditiile in care programa si modul de predare sunt invechite? ce autori contemporani au studiat copiii astia? daramite sa-i mai si intalneasca.
    Sistemul romanesc de invatamant, ca si cel de sanatate, din Romania, sunt putrede pana la os, si tot raul porneste de la guvernare, parlament, presedentie, evident cu sustinerea unui popor slab de spirit, imbatranit, sictirit si multumit de cancanul de la TV.

    Astia suntem, cu astia defilam.

    Ps: nu voi ramane in invatamant, cel putin nu in cel de stat. refuz sa ma catranesc si singurul meu scop sa fie servici si casa. vreau sa calatoresc, sa citesc, sa iubesc.

    • iosiP spune:

      Nu doar parintii dar si sistemul este vinovat: aberatia invatamantului obligatoriu le permite copiilor sa faca ce doresc, fara frica exmatricularii. Daca un copil cu adevarat incorigibil ar fi exmatriculat si i s-ar oferi ca variante scoala de meserii (pe unde or mai ramane locuri) sau internat va asigur ca multi “zmei” s-ar potoli ca prin farmec.

      Pe de alta parte insa ar trebui luat in calcul si reversul medaliei: orice “dascal” care abuzeaza fizic sau verbal un copil sa fie concediat fara multe discutii. La fel si pentru cadrele didactice care primesc plangeri de la copii privind abuzurile comise asupra lor de catre alti copii dar nu reactioneaza.

    • Unu-2 spune:

      Frumos ce sa zic … profesorii zic ca parintii sint de vina … parintii zic ca profesorii sint de vina … iar in final dam vina pe guvern si presedinte + TV si can-can-uri. Asta nu-i decit invitatie la nefacut nimic, doar cautat vina in curtea altuia, fara ca cineva sa-si asume ceva.
      Din pacate luarile de pozitie ca cea din scrisoarea initiala sint atit de rare incit e usor sa fie ignorate, evident dupa o indignare ce tine fix 5 minute. Iar in final se intimpla un mare nimic. Poate la anul. Poate in alta tara.

    • Un profesor spune:

      Pentru EU
      Ma faceti sa zambesc. Cine trece cel putin un an prin experienta de la catedra vede si alte defecte in sistemul de educatie, in afara celor pe care le au profesorii. Eu nu stiu cum sunt parintii din alte zone ale tarii, dar in Bucuresti ne confruntam, ca si cadre didactice cu parinti NARCISISTI si FOAAAARTE COMOZI. Pur si simplu nu ii intereseaza decat cum sa scape mai repede de propriul copil, si sa rezolve problema aparuta o data pentru totdeauna. Domnii parinti din Bucuresti au alte preocupari, mult mai importante decat educatia propriului copil, nu au timp de el, si abandoneaza, la propriu, copilul in scoala. Daca ar putea sa il lase peste noapte in scoala nu ar fi o problema. Noi dascalii avem responsabilitate totala pentru ceea ce va deveni copilul lui. Nu se implica in problemele scolii ca n-are timp, va dati seama. Iar atunci cand este solicitat sa intervina alaturi de profesori pentru educarea propriului copil, pentru ca este partener in procesul educational i se pare absurd ca i se cere asa ceva. Si exact cum ati scris domnisoara profesoare, intervine la director, inspector scolar general, minister, oriunde este nevoie sa rezolve o data pentru totdeauna situatia si sa nu mai fie deranjat a doua oare. Ca n-are timp de asa ceva. Va dati seama ca o astfel de atitudine genereaza si altceva. Intotdeauna se vor gasi profesori si alte persoane din sistem (vezi secretarele din scoli) care sa profite de pe urma comoditatii parintilor. Pentru ca sistemul nu este perfect. Iar la decadenta lui contribuie si profesorii, si personalul didactic auxiliar si parintii. Pentru ca sunt MUUUULTI parinti, si stiu ce spun, care vor sa-si asigure comoditatea si linistea. Si va spun ca nu se dau in laturi de la nimic. Nu conteaza ca in loc sa ajute la formarea unui cetatean onorabil al acestei tari ajuta la formarea unei LOAZE care va avea mentalitatea de TATICU rezolva tot. Dar in acest sistem sunt si oameni extrem de corecti si profesionisti de anvergura. Sunt acei profesori de care se izbesc parintii de care am vorbit mai sus.

      • O MAMA spune:

        Da ,aveti negresit dreptate ! Sunt multi astfel de parinti , care nu neaparat n-ar avea timp sa se ocupe de copii, ci mai degraba se ocupa de profesorii care le “dezavantajeaza” copiii . In loc sa ajute propriul copil sa obtina rezultatele dorite , fac scandal profesorilor care-si permit sa le strice media odoarelor . Dar nenorocirea este ca acesti parinti nu se rezuma la admonestarea profesorilor ci recurg si la inselatorii la examene . Astfel s-au obtinul rezultate complet distorsionate la numeroase scoli : copii mediocrii de-a lungul celor 4 ani , au reusit rezultate spectaculoase la examenul de evaluare :medii de 9,90 si chiar 10 !
        Cum sa demonstrezi ca parintele a stiut subiectele ? Cum sa demonstrezi ca acel copil este incapabil sa faca o lucrare de 10 ?
        Si in acest timp , copiii care au invatat , care s-au straduit sa obtina rezultate atat la scoala cat si la concursuri si olimpiade , ajung sa obtina note mult sub nivelul lor , datorita subiectivitatii unor profesori corectori , si sa fie depasiti de elevii care au fraudat examenul .
        Cum sa le explici acestor copii ca adevarata valoare sta doar in munca ?

    • Marius spune:

      Domnisoara profesoara, toti a-m vrea sa traim intr-o societate perfecta, cu oameni perfecti… Inteleg ca ati avut probleme cu unii copii. Ce sa facem daca asa a lasat Domnul, sa fim diferiti. De exemplu, Doamna Profesoara de limba romana de la scoala 10 din Suceava, un pedagog extraordinar. Nici nu are nevoie sa ridice tonul pentru a-i controla pe copii. In schimb, o alta profesoara trebuie sa strige de o aud de acasa pentru a se face inteleasa in clasa. Intelegeti unde bat?

    • Diana spune:

      “…cu sustinerea unui popor slab de spirit, imbatranit, sictirit si multumit de cancanul de la TV”

      Banuiesc ca te incluzi in caracterizarea asta ,ca doar traiesti in Romania si faci parte din acel popor.

    • anitei spune:

      Imi pare rau, tanara doamna profesoara, pentru folosirea gresita a pers.a III-a,sg. a vb. “a crea”!

    • altcineva spune:

      Pacat ca sunt atat de putini oameni asemanatori dvs.,ca nu pot spune la fel,sper sa va pastrati spiritul tanar si sa faceti ce doriti in viata,asa cum ati scris,sa nu va “ingenuncheze” sistemul.

    • A.D. spune:

      Păcat!

      Renunţaţi după doar un an ?

      Mai staţi un an în “privat” (în România), apoi şi în străinătate câte un an în fiecare categorie.

      Apoi reflectaţi de la cine ni se trage problema.

      Acum e prea devreme pentru o concluzie pătrunzătoare.

  14. Adi M spune:

    Problema este ca a disparut bunul simt, dreapta masura, iar dascalia e guvernata de frustrare in loc sa fie pusa sub semnul dragostei fata de copiii si tinerii nostri.

    O bila neagra pentru Ministerul Educatiei Nationale (care a ratat si anul acesta obiectivul unei evaluari corecte si bine calibrate).
    O bila neagra pentru cei care au facut aceste subiecte, pentru cei care le-au promovat si pentru cei care le-au aprobat – inca un rateu in cariera dumneavostra, pentru care probabil doar Dumnezeu va va rasplati cum se cuvine…
    …pentru ca parintii sunt deja dresati sa se incline in fata Sistemului, iar Copiii sunt buni si iertatori. Din lectia asta vor invata si ei ca deasupra lor este un SISTEM NAUC, dar impotriva caruia nu pot sa faca nimic.
    In fiecare an este aceeasi poveste, ba de fapt se merge din rau in mai rau…
    Generatie dupa generatie inghitim aceeasi lectie amara a neputintei, servita cu nesimtire probabil de cater aceeasi incapabili care nu vor face niciodata pasul inainte sa se arate in lumina, dar care de altfel sunt foarte usor de identificat.
    Oare chiar nu mai este nimeni capabil sa faca niste subiecte relevante si bine scalate?
    Oare chiar nu se poate rupe acest lant vicios?
    Oare sistemul nu este facut tot din indivizi?

    Nu vreau sa pledez aici pentru solutii extreme, dar este revoltator cum munca unor dascali cu iubire fata de meseria lor este batjocorita regulat de catre cativa agurizi

  15. angelomiu spune:

    Am citit cu mare atentie scrisoarea dnei. profesoare. Pentru cateva secunde m-am gandit cu o graoza uriasa ce se va intampla anul viitor cu baiatul meu cel mare cand va da si el un asemenea examen si va avea parte de subiecte similare (sau mai rau, chiar)….Pentru cateva secunde, am stat socat si incepusem deja sa ma gandesc ce voi face si cum ii voi explica ce se intampla….Apoi, M-AM TREZIT: COPILUL MEU NU VA TRECE PRIN ASTA, PENTRU CA NU MAI INVATA IN ROMANIA.

    Copilul meu (de fapt, ambii mei copii) invata acum in FRANTA; traiesc si merg acolo la scoala si stau acolo.
    SI mi-am adus aminte inca o data de ce am ales sa emigram……ca a fost singura solutie ramasa ca ai mei copii sa nu fie schiloditi sufleteste de sistemul romanesc de invatamant.

    • Nu conteaza spune:

      Si noi am ales sa emigram in Canada si tot pentru “binele si viitorul” copiilor nostri. Acum, cand cel mare se apropie de ziua cand va intra la scoala ma ia groaza. De ce? Pentru ca de la scoala copiii vin acasa cu carti si desene explicite – ea si el goi in pat, cu “ciocanelul” in stare flasca si cu el in stare “neflasca”, etc. – in care li se explica, in clasa a 2-a, adik la 7-8 ani cum mama si cu tata fac sex si asa se fac copiii. Pentru ca la scoala au toaleta de fete, toaleta de baieti si toaleta pentru neutri. Cum ii explic eu copilului mei la 6-7-8 ani pentru cine si la ce foloseste aceasta toaleta pentru neutri? Pentru ca se vehiculeaza votarea unei legi care sa nu mai permita trecerea sexului in certificatul de nastere ci se va trece “neutru” urmand ca acel copil sa isi aleaga sexul dupa 16 ani, cand v-a fi considerat apt. Este apt, ma intreb? Mai ales dupa ce in scoli li se spune ca nu e nimic in neregula sa “fii altfel” si sa iti placa baieteii chiar daca esti si tu la randul tau baietel. Retineti, aceste “invataminte” li se dau in scoala!!!!! Pentru ca aici copiii invata scrisul de mana undeva in clasa a 3-a sau a 4-a, ba chiar se vehiculeaza scoaterea din programa a acestei materii pe principiul “la ce ii trebuie sa scrie, ca oricum o sa foloseasca mai des o tastatura decat pixul”.
      Sistemul romanesc are lacune nu mari, enorm de mari, si se strica de la an la an, din vina atat a cadrelor didactice care parca si-au pierdut interesul, a parintilor care sunt prea ingreunati de problemele cotidiene cat si a copiilor care parca nu mai stiu ce e bine si ce e rau pentru viitorul lor. Dar inca mai cred, inca mai sper, ca sistemul nostru mai are o scapare, mai are sanse de recuperare, inainte de introducerea unui nou pronume – in Vancouver s-a introdus “ze” care nu e nici he, nici she nici it, se foloseste doar pentru copiii neutri, care merg la toaleta neutra.

      Va las acum pe voi sa decideti….cine sa planga mai mult, eu sau voi?

      Romani TREZITI-VA, de sus si pana jos….inca mai aveti o sansa, inca sunt copii super inteligenti la noi in tara, inca avem profesori adevarati….inca se poate!!!

      PS: Toata stima pentru Dna. profesoara, asta este dovada ca sistemul nostru inca mai are “varfuri” si inca mai poate fi redresat!

      • A.D. spune:

        Vom plânge împreună, domnule. Şi în România, şi în lume.

        Ciudat că dvs. nu spuneţi (deşi nu era chiar locul!): “Canadieni, treziţi-vă!” (ori măcar “Oameni, treziţi-vă!”) …

        Foarte probabil, nu aţi greşit plecând – amintiţi-vă că omenirea trebuie să se împrăştie, dacă vrea să supravieţuiască inclusiv pe termen lung.

        Veţi afla cu groază în scurt timp că la şcoală la dvs. nu se face mai nimic (deşi copiii vor fi storşi de oboseală – teme de casă, activităţi etc. – dar tabla înmulţirii probabil nu o vor şti până printr-a 6-a), şi vor absolvi cu o spoială de cunoştinţe în toate domeniile studiate. Vedeţi că aveţi între vecini nişte destoinici profesori universitari (la “WISEMath” – întrebaţi-l pe Google), care vă vor face părul măciucă prin revelaţiile din lumea preuniversitară a matematicii. Acelaşi dezastru domneşte şi la fizică, şi foarte probabil peste tot.

        România este o ţară învinsă şi în bună măsură făcută praf, care nu avea tehnologie de vârf nici înainte (de aici deosebirea de manualele şcolare de la dvs., care vă spun cu desene, poze şi culori, ce minuni a mai făcut NASA, în manuale-mamut – format şi greutate); să vedeţi ce semi-analfabeţi vor ieşi colegii copiilor dvs., ai căror părinţi nici nu au visat vreodată alte standarde şcolare (cele batjocorite de autoarea noastră, în acest articol). Dacă nu luaţi măsuri drastice de contracarare, ajungeţi şi dvs. la fel. (Şi aveţi grijă să nu vă mâniaţi copilul, ca să vă reclame că îl abuzaţi – cu şcoala, teme, cerinţe – că legea locală nu vă iartă. )

        Pe scurt: trageţi cu ochiul la chinezi (şi alte minorităţi neconformiste), să aflaţi unde puteţi merge, ca să puteţi să “cârpiţi” şcolarizarea copiilor dvs. Ori, dacă sunteţi în măsură, instruiţi-i dvs. …

        P.S.

        Cititorul căruia îi răspundeţi nu pare să ştie ….

  16. Lucia spune:

    Buna ziua,
    In primul rand respect doamnei profesoare pentru curaj.
    Am o simpla intrebare acel presupus barem existent pentru fiecare subiect de ce este dat ? Ca sa depuncteze copii buni , copii care sclipesc prin inteligenta, copiii care vor pleca dezamagiti de sistem, acei copii care acum sufera cand isi privesc notele , copii carora li se ia o sansa ,,,,, Oare nu e clar ca sunt favorizati doar ” limitatii” si “sponsorii” . Asta isi doresc mai mari nostril conducatori.
    Noi parintii ce sa facem ? Ce solutie aveam ? Sa-I incurajam sa invete si sa plece din tara ?

  17. Elena Popescu spune:

    Respect, doamna profesoara! Pentru curajul dvs. in conditiile in care vocile critice sunt tot mai putine. Programa pentru evaluare trebuie adusa in secolul XXI! Ce competente trebuie sa aiba elevii / viitorii angajati, membri ai societatii? In ce masura o achizitie scolara se va traduce in abilitate pentru viata? Atunci itemii de evaluare vor antrena un demers articulat si coerent. Dar si cand e vorba de schimbare (de oricare fel ar fi) tot sistemul este reticet. Ramane sa speram.

  18. tatarici diana spune:

    felicitari dnei profesor!nu cumva cei care au facut subiectele vor sa creasca numarul elevilor la scolile profesionale?

  19. georgia spune:

    De ce nu contestati baremul de notare? Elevii si parintii lor pot sa conteste nota, dar baremul ar trebui contestat de catre profesori! Cei care fac subiectele sunt rupti de realitate: de exemplu, la evaluarea nationala la clasa a doua, la limba romana scris, au dat subiect de compozitie, in conditiile in care copiii au “compunere” in programa de abia din clasa a treia!

  20. Mihaela spune:

    BRAVO !!!! Asta da atitudine de CADRU DIDACTIC.
    Intrebarea mea este legata de subiectul in care li se cere parerea despre poezia lui Minulescu.Din momentul in care cerinta este sa iti spui parerea, teoretic indiferent care este parerea scrisa pe foaia de examen copii trebuie sa primeasca cele 12 puncte. Este parerea fiecaruia , care nu neaparat este pe placul profesorului care corecteaza.Corect sau nu? O alta nelamurire este legata de tema compunerii despre scriitorul contemporan. Cum este posibil sa dai o asemenea tema celor peste 160000 de copii in conditiile in care la sesiunea de evaluare a olimpicilor subiectul era o intamplare comica petrecuta la o lansare de carte. Atunci sa nu le mai spunem olimpici, desi nu este corect fata de rezultatele acestor copii. RUSINE !!! Ma intreb unde sunt vocile parintilor care ar trebui sa strige nedreptatea.

  21. Gheorghe Popescu spune:

    Din ce am constat eu:

    1. Se exemplifica imperativele “pretind” si “solicit” ca si sinonime, in conditiile in care in text versul intrebare “Ai auzit ce iti cer?” este similar cu “Ai auzit ce te rog / ce vreau?”. In versurile anterioare in care sunt exprimate dorintele se foloseste “te rog”. Prin urmare de unde si pana unde caracterul imperativitatea la intrebarea din coada listei de dorinte????

    2. constructia “bine-ai” este in fapt notata de doua ori. primul aspect. Al doilea este ca nu exista niciunde in manualele de V-VIII vreun exemplu asemanator. Al treilea aspect este ca in manual te invata ca se desparte in silabe intre vocale, sau in cazul nostru, al acestui cuvant legat, intre vocala “e” si diftongul “ai”. Daca iei si citesti DOOM constati ca aceasta constructie atipica nu se incadreaza pe nicaieri decat la utilizarea cratimei in scopul pronuntarii legate.

    Oricum ai intoarce informatiile prezente in manuale si cele din DOOM cele bine-ai se desparte in 3 silabe, rezultand astfel masura 7-5 si nu 6-4.

    Apropos, masura la o poezie cu vers liber????? Nu cred ca exista asa definitie in vreun manual de teorie a versificatiei.

    • versul liber spune:

      Elementele de prozodie sunt intalnite la poezia clasica.
      Versurile libere sunt versuri lipsite de rima.
      Se stie ca, in versul liber, rima, ritmul si masura sunt aplicate dupa voie. Cerinta din testul national nu s-a referit la rima, ci la masura primelor doua versuri. Ea este de 6-4.

  22. Loda spune:

    ,,refuz sa ma catranesc si singurul meu scop sa fie servici si casa. vreau sa calatoresc, sa citesc, sa iubesc.”
    Domnita draga, bine faceti ! Am fost 36 de ani profesoara si a fost esenta vietii mele. Pentru un Profesor adevarat ,scoala nu este ,,servici ” ci este un loc unde incearca obligatoriu ,chiar daca nu reuseste cu toti si in procent foarte mare ,sa lumineze niste minti si sa contribuie la formarea personalitatilor unor copii. Sa citeasca continuu este prima indatorire extrascolara a unui profesor si nu doar strict specialitate ,iar sa iubeasca, slava Domnului, are atatia copiii si tineri pe care sa-i iubeasca, trebuie doar sa si-o doreasca ,iar aceasta iubire este perfect compatibilia cu celellalte, nu fura nimic nici de la familie, nici de la iubit.
    Inchei felicitandu-va inca odata pentru decizia de a parasi invatamantul ;oricat ar suna de patetic, sa stiti ca, la fel ca poetii, adevaratii dascali se nasc, nu se fac.

    • Loda spune:

      Postarea mea este raspuns pentru postarea semnata ,,eu”

      • Antoaneta spune:

        Sunt perfect de acord cu doamna Loda ! Cine nu are daruire pentru aceasta meserie, sa se reprofileze ! Chiar este indicat ! Admir profesorii care reusesc sa-si atraga elevii ! Fapt concret : fiul meu, ca si colegii lui, a devenit pasionat de istorie gratie domnului profesor ! suna clopotelul si ei tot nu epuizau intrebarile si comentariile pe marginea subiectului ! DECI SE POATE ! Sunt doua verigi slabe : sanatatea si invatamanul ! Pentru “EU” referitor la postare, in special “Ps: nu voi ramane in invatamant, cel putin nu in cel de stat. refuz sa ma catranesc si singurul meu scop sa fie servici si casa. vreau sa calatoresc, sa citesc, sa iubesc.” , da, este decizia cea mai buna ! Nici macar in cel particular ! Este clar ca SCOPUL dumneavoastra impune sa va reorientati !

        • Michaela spune:

          Din pacate, nu sunt mai multi ca doamna profesor , poate daca ar fi mai multi ca dansa, s-ar putea schimba ceva!!! Doamna profesor a surprins esenta invatamantului romanesc: acolo sus, la minister sunt personaje care nu au de a face cu invatamantul sau daca au vreo legatura, sunt mediocre profesional si au fost puse acolo in moduri si scopuri care nu au nici o legatura cu meritul profesional ,ci cu alte lucruri murdare si josnice!!! Ar trebui facut ceva in acest sens, pentru ca riscam sa stricam viitorul generatiilor tinere, care pot schimba fata acestei tari !!!

  23. Cristian spune:

    Va multumim dna profesoara Stoica ca ati avut curajul sa spuneti lucrurilor pe nume, sunteti din pacate “o specie” pe cale de disparitie in Romania…
    Nu se poate corecta o testare de acest nivel prin subiectivism si erori de interpretare!
    Eu sunt plecat in Germania de 4 ani alaturi de sotie si cele 2 fete, nu inteleg de ce se acorda atata importanta limbii romane in conditiile in care nu se acorda importanta suficienta limbilor straine.
    In Germania, nota de la limba germana are, in examene, aceeasi importanta ca si matematica si, atentie… limba engleza.
    Pentru ce le trebuiesc copiilor nostri atata romana in conditiile in care economia noastra este in coma?

    • Birlic spune:

      Pentru ca limba noastra-i o comoara, de aia. O fi economia in coma, dar sa stii domnule emigrant ca omul e 99% spirit si 1% materie. Sa judeci un popor dupa nivelul economic denota mai mult decat superficialitate.

      • Cetatean spune:

        Comentariul tau este un exemplu tipic de mentalitate care ne impiedica sa progresam. Din pacate, cei care gandesc ca tine sunt majoritari in Romania.

  24. ioana spune:

    Felicitari d-nei profesdoare pentru curajul de a spune adevarul, pacat ca reactia publica a venit atat de tarziu si de timid, as spune eu. Dar ce conteaza, principal este faptul ca liceele asa-zis bune din Capitala, si in siajul lor si cele din provincie, si-au asigurat elevii “geniali” proprii si au blocat accesul copiilor inteligenti si harnici din scolile generale sau, doamne-fereste, de la tara…
    Varianta aleasa (nu sufar de mania persecutiei, dar mi-e greu sa cred ca a fost trasa la sorti) nu a fost Evaluare Nationala, ci un examen de admitere mascat, cu dedicatie pentru elevii din marile licee, care frecventeaza centrele de excelenta sau cercuri literare, unde au posibilitatea de a studia si intelege, macar putin , poeti precum Minulescu (bine ca nu a fost aleasa o poezie de Ion Barbu…). Tot in aceleasi licee se organizeaza intalniri cu scriitori sau oameni de cultura.
    Niste subiecte pentru Evaluare Nationala trebuie sa aiba adresabilitate larga (nu spun ca trebuie sa fie facile) si sa plece de la principiul egalitatii de sanse, pentru cei care au invatat, bineinteles… Ce egalitate de sanse au oferit aceste subiecte pentru un copil de la o scoala obisnuita sau de la tara, care nu se poate imagina in situatia de a se intalni cu un scriitor contemporan (de parca s-ar fi putut intalni cu un scriitor trecut in lumea umbrelor)? Apoi, as fi curioasa sa stiu cati adulti, opriti intamplator pe strada, stiu sa explice ce inseamna cuvantul empatie…
    As dori sa intreb pe cei care au aprobat subiectele, de cand se studiaza simbolismul in scoala generala ? De ce s-a ales o poezie de Minulescu, daca toate cartile cu modele de subiecte pentru EN, aprobate de Miister, contin ca texte suport poezii mult mai accesibile ca idee poetica si mesaj si cu valoare literara superioara acestei insiruiri de lamentatii, puncte de suspensie si exclamatii care este poezia lui Minulescu.
    Rolul Evaluarii Nationale nu este acela de a pune copilul in situatia de a spune: “Nu inteleg ce mi se cere”, dupa ce a muncit onest, sub indrumarea unui profesor daruit si competent .
    Am trait, impreuna cu copilul meu, aceleasi sentimente de amaraciune si revolta pe care le
    descrie distinsa dna profesoara. Mi s-a parut ca toata munca de ani de zile a fost zadarnica si nu am avut cum sa alin lacrimile copilului meu sau ale colegilor acestuia.
    Tacerea , probabil comandata, referitoare la examen, m-a intristat parca si mai tare…

    • Constantin spune:

      Suntem totuși norocoși că nimeni din Minister nu a citit sau nu va citi scrisoarea deschisă a Dnei. Profesoare (intenționat scris cu P mare) și cu atât mai puțin comentariul Dvs. Spun comentariul Dvs. ca s-ar putea ca anul viitor să aleagă Ion Barbu (nu Barbul cum auzim destul de des la televizor că se pronunță numele proprii, articulat), “Uvendenrode” unde vom afla cum empatizeaza copii noștri cu gasteropodele “suprasexuale, supramuzicale” sau gasteropozi “mult limpezi rapsozi” sub minunatele “ceruri eșarfă” și-atunci să vezi belea.
      Acum, discutând foarte serios, este incredibil, cum pot fi date asemenea subiecte la care subiectivismul corectorului este clar. Așa vrea ca Ministrul să dea o dispoziție ca lucrarea unui elev să fie corectată de 3 sau 4 profesori să vedem dacă măcar doi din ei dau aceeași notă.
      Nu înțeleg de ce copii nu au voie să plagieze la examene că și mulți “Doctori” miniștri, în frunte Dl. Prim Mnistru au ajuns la conducerea tarii sau al Ministerului Învățământului cu cel puțin un plagiat.
      Stau cu inima strânsă că fiul meu, care a fost premiant 4 ani de gimnaziu, s-ar putea, ca datorită “evaluări” la română să nu ajungă la Liceul Vianu sau Lazar la care visează de doi ani.
      Ce sa-i explic? Ca a muncit degeaba? Că asta-i țara în care trăim? Că e mai bine să furi decât să muncești pentru a fi cel mai bun? Cum sa-i alin dezamăgirea?

      • A.D. spune:

        D-le Constantin,

        (Nu ştiu unde va apărea acest comentariu, în înşiruirea comentariilor.)

        Nu spuneţi copilului “asta este ţara în care trăim”, ci “asta este LUMEA în care trăim”!

        Intraţi pe pagini străine şi vă veţi lămuri: învăţământul lumii democrate este un dezastru intenţionat.

        Suntem insultaţi în faţă de autoare, deşi noi n-am dat admiterea la liceu şi facultate cu niciun subiect de adunări şi scăderi, ca în ziua de azi! Suntem insultaţi, deşi examenele de admitere din acei ani se găsesc de vânzare, adică sunt publicate! Oricine poate vedea diferenţa.

        Ce să spuneţi dvs. copiilor ? Că le veţi preda dvs. la obiectele de maxim interes (pentru ei)!

        Lăsaţi-i pe ei să înţeleagă ce i-a lovit. Unii vor înţelege, la vârsta maturităţii: Democraţia!

  25. alexandra spune:

    Doar o ora pe saptamana ca sa ii invatati pe copii sa isi exprime opinia despre un text… Asta doamna profesoara e o mare problema. Sa se invete pe de rost comentariile altora e o mare prostie .Nici la bacalaureat nu vor sti sa isi exprime opinia buna, proasta despre un text la prima vedere doar pentru ca nici o profesoara de literatura romana nu se oboseste sa ii invete asta , sa li se explice logic esenta textelor, ce vrea autorul sa transmita. Pe tema fiecarui text ar trebui sa aiba loc discutii libere cu pareri despre autor si ce a vrut sa transmita prin scrisul sau .

    • pehash spune:

      Asa vom ajunge si noi sa urmam trendul tarilor civilizate – homeschooling sau scoli ‘alternative’ care invata copilul sa traiasca, sa se integreze in societate.
      Sunt convins ca nu as lua nota de trecere la acest test de clasa a 8a desi la vremea mea terminam gimnaziul cu premii si coronite, desi am o diploma de master si am un venit (castigat din munca cinstita) de multe ori peste media nationala, desi comunic zilnic in scris/verbal si nu s-a plans nimeni ca nu m-ar intelege. Sunt convins ca este o irosire de timp sa il inveti pe copil o gramada de notiuni teoretice cu care nu se va mai intalni niciodata in viata, deci le va uita la scurt timp dupa terminarea scolii.
      Sper ca profesorii care vad acest lucru, chiar daca nu pot schimba programa, chiar daca risca sa isi piarda locul de munca, le vor explica parintilor cat de aberant este acest sistem si vor gasi o cale sa-i ajute pe copii.

  26. alexandra spune:

    Mai mult realitatea trista e ca exista elevi care iau bacalaureatul la limba si literatura romana si nu au citit mai mult de doua carti in toata viata lor .De ce? Pentru ca nu sunt obligati sa citeasca , sa discute liber despre un text. Li se spune ce sa scrie la fiecare autor standard fara sa fie nevoiti sa gandeasca singuri si sa isi formeze o opinie pe baza la ce au citit singuri.

  27. Palcau Tudorel spune:

    Cat timp oare,ne mai lasam condusi de analfabeti?

  28. Un profesor spune:

    Felicitari d-nei profesoare. Va respect. Ati pus punctul pe I.
    Eu nu sunt profesor de limba romana, dar atunci cand am citit subiectul mi s-a parut incorect sa ceri unui copil de 14 ani sa scrie despre o experienta pe care nu a trait-o. Pentru ca foarte multi copiii de 14 ani din aceasta tara, care au sustinut Evaluarea Nationala la clasa a VIII-a nu au avut sansa unei astfel de intalniri cu un scriitor contemporan. In orice compunere trebuie sa existe si o componenta de experienta personala. Altfel, ii punem sa minta la un examen national, si cred ca noi ca adulti nu ar trebui sa cerem asa ceva. In al doilea rand, atunci cand este vorba de barem, intr-adevar baremul trebuie sa fie complet. Pentru ca, din nefericire, sunt si profesori care, desi fac parte din comisii de evaluare, nu stapanesc suficient de bine disciplina. Este adevarat, copii au sansa unei contestatii. Dar cine le garanteaza ca profesorii care fac parte din comisia de contestatii stapanesc foarte bine disciplina. La comisia de contestatii sunt numiti profesorii care nu au participat la evaluarea initiala. Deci cine vine la contestatii? Si apoi, daca baremul nu este complet, si acesti profesori se pot prevala de barem. Intr-adevar, examenele nationale sunt o miza foarte importanta. Subiectele sunt realizate de o echipa de profesori, alesi prin concurs national, si care dovedesc profesionalism si experienta in elaborarea itemilor. Dar eu cred ca uneori acesti profesionisti, care sunt profesori , unii dintre ei de mare anvergura profesionala la catedra, exagereaza. La acest subiect la limba romana am sesizat doua defecte, este exagerat si neglijent. Exagerat pentru ca a dat o poiezie de Minulescu, care atentie, Minulescu nu se studiaza la gimnaziu, si aceasta compunere despre o experienta pe care multi nu au trait-o, si neglijent pentru nu tine cont de varsta elevilor carora le este adresat si de experientele lor de viata la aceasta varsta, ]n al doilea rand ca baremul nu cuprinde toate situatiile si raspunsurile care ar fi putu fi date corect.

    • vlad spune:

      Eu nu cred, si datorita comentariilor pertinente facute mai sus, ca subiectele au fost facute de “dascali eminenti”. Sunt convins ca autorii lor sunt politruci “eminenti”, cu ifose de profesori de “inalta tinuta profesionala si morala”, care, din nenorocire, populeaza pana la refuz nivelurile de decizie ale invatamantului romanesc.

  29. Stefan spune:

    Imi simt inima mica si sunt incordat ca un arc. Ce poate sa se schimbe intr-un an cand asa a fost mereu?

    Respectele mele, doamna profesoara!

    Un parinte care va trebui sa treaca anul viitor prin “capacitatea” asta interpretabila.

  30. Sorin Ganescu spune:

    De mult m-am lamurit ca orice examen din Romania nu are scopul de a evalua cunostintele examinatilor, ci de a arata cat este de destept examinatorul – cel care a conceput subiectele.

  31. Gheorghe spune:

    Si totusi, Doamna Profesoara, puteti spune cu mana pe inima, ca se invata carte in scoala romaneasca? Ca elevii care termina 12 clase au suficiente cunostinte de cultura generala sau de specialitate? In articolul Dvs. care in cea mai mare parte contine adevaruri de necontestat s-a strecurat si o greseala importanta: Dvs. confundati inteligenta cu slefuirea acesteia. Da, copii de astazi sunt mai inteligenti decat am fost noi la tinerete si asta pentru ca in tineretea noastra abia daca se gasea in tot satul un amarat de radio pe lampi. Si atunci de unde venea lumina? Din scoala stimata Doamna!. Profesorii si invatatorii nostril traiau intr-o saracie crunta aveau petice in coate si bazoane la pantaloni dar ne-au invatat tot ce aveam nevoie pentru a ne descurca in viata.Si din literatura. Neavand alte mijloace de informare la dispozitie si nici smartfon sau laptop unde ne indrepta profesorul? Spre literatura! Eu am citit o biblioteca intreaga cat am fost minor. Copii mei abia daca au citit in viata lor 5 carti de beletristica. Scoala si literatura au fost cele care ne-au slefuit inteligenta. Dvs. aveti dreptate, astazi ca si acum 25-30 de ani se impuie capul copiilor cu o sumedenie de termeni si cunostinte care in viitor nu le vor folosi la nimic, dar daca il intrebi pe un elev de liceu de Ciprian Porumbescu sau de Dinu Lipatti va sta mult sa se gandeasca sau pur si simplu va ridica din umeri.Dvs. spuneti ca au fost elevi care s-au intalnit si au vorbit cu M. Eminescu sau cu Ion. Creanga. Ce demonstreaza acest lucru? Va las pe Dvs. sa cautati raspunsul! Protestul Dvs. este bine venit si il salut din tot sufletul numai ca el este indreptat impotriva unor oameni de aceiasi profesie ca si Dvs. Si atunci ce facem? Cine e de vina ca scoala romaneasca a ajuns in asemenea fundatura!

    • A.D. spune:

      http://www.wisemath.org

      vă va aduce peste drum de lăcaşul făptuitorilor de care întrebaţi.

    • Stefan spune:

      O, domnule Gheorghe, asta cu copiii care nu citesc este atat de depasita! Copiii nostri nu mai traiesc in lumea aceea inchisa de unde singura evadare erau cartile. Ei traiesc in lumea Internetului, a jocurilor, a filmelor, a spectacolelor, a excursiilor si tabarelor afara, a activitatilor extrascolare.
      Ati observat cat de depasiti dpdv tehnologic sunt unele generatii? Cum ii rugam pe copiii sa ne seteze telefonul mobil pe soneria dorita si cum sa ne programeze cutia de la Tv sa vedem un film inregistrat? Asta este lumea lor, nu mai este lumea noastra!
      La ce ne foloseste biblioteca citita cand nu stim sa ne spalam pe maini la chiuveta cu senzori din mall? Nu mai vorbesc de cum functioneaza!

  32. marina spune:

    Respect pentru un dascăl adevărat, un dascăl care trăiește prin și pentru copii!

  33. Elena spune:

    Va admir pentru spiritul de initiativa de care dati dovada in situatia in care atat motivatiile materiale cat si cele spirituale le sunt negate profesorilor din invatamantul romanesc. Sper ca dumeavoastra si alti dascali dedicati vor reusi sa faca un prim pas pentru a schimba aceasta situatie.

    Problema cea mai mare, asa cum spuneti dumneavoastra, este ca profesionistii care concep curriculum national, manualele si examenele nu au mai lucrat de ani buni in invatamant si nici ei insisi nu ar fi capabili sa se prezinte foarte bine la aceste probe.

    M-am pregatit pentru aceeasi meserie ca dumneavoastra, am trecut examenul de titularizare pe vremea cand acesta inca se mai dadea la nivel national dar am ales sa lucrez in alt domeniu.

  34. Un elev de clasa a XII-a spune:

    Avand in vedere ca am trecut prin aceeasi experienta, mi se pare aberant ce se intampla in aceasta tara, din mai multe puncte de vedere. Dar, acum 4 ani, cand eram absolvent de clasa a VII-a, cu o zi inainte de data in care a fost programat examenul la Limba si Literatura Romana, nu se stia cu certitudine cand vom da examenul.
    Cert este faptul ca fiecare elev sau student va ajunge la un moment dat sa se intrebe: “Oare se merita sa mai raman in aceasta tara?” Si raspunsul, in opinia mea, este unul singur – nu se merita sa ramanem doar pentru a ajunge sa fim batjocoriti de institutiile statului.
    Legat de asa-zisul “vot” cu care s-ar putea schimba ceva, mi se pare inutil, deoarece daca schimbam un demon cu altul nu inseamna ca am iesit din iad.
    In final, pot spune ca mi se pare ingrijorator faptul ca avem profesori (am avut si eu la randul meu) care vin si isi predau lectiile in scarba, sau nu si le predau defel.

  35. Maria spune:

    Va mulțumesc din suflet, distinsă doamnă profesoară Carmen Stoica!

    Așteptam atitudinea din partea unui profesor. Poate că se va schimba ceva, dacă nu acum, sper din tot sufletul pentru anii următori!

  36. Magdalena Manole spune:

    Sunt de acord cu doamna profesoara ,alaturi de ea si subscriu la comentariul dumneaei. Desi nu sunt profesoara de romana ,imediat ce am vazut subiectul mi-am zis ca nu este de nivelul varstei lor.Nu mai au opere de Eminescu,Arghezi, Creanga sau Sadoveanu? Rusine celor care concep subiectele!

  37. Ana-Maria spune:

    Sunt proaspata absolventa a sistemului de invatamant romanesc si urmeaza sa sustin examenul de Bacalaureat; tare ma tem ca va fi asemanator cu cel al colegilor mei mai mici.
    Ii ofer intregul meu respect doamnei profesor pentru curajul si atitudinea pe care le adopta si o felicit pentru ca este singurul profesor din toata tara asta care evidentiaza un defect atat de mare al societatii noastre. Va multumesc!

    • A.D. spune:

      Doamna profesoară (autoarea) are curaj, Ana-Maria. Sper să nu plătească pentru el … (deşi e probabil naiv să speri aşa ceva!).

      Mai lipseşte ca d-na profesoară să vă spună ce-ar fi fost dacă eraţi absolvenţi ai unui sistem şcolar occidental.

      Foarte probabil, aţi fi studiat din greu tabla înmulţirii în clasa a 6-a. Aţi fi făcut înmulţiri prin adunare repetată, împărţiri prin scădere repetată, aţi fi înmulţit polinoame folosind beţişoare (deşi nu aţi fi fost nici pe departe în clasa întâi!). Aţi fi studiat ecuaţia de grad doi prin clasa a 11-a ori a 12-a.

      Aţi fi fost martoră certurilor penibile între miniştri ai educaţiei locale şi profesori universitari, pe tema vârstei limită până la care tabla înmulţirii ar trebui învăţată pe dinafara. Aţi fi făcut 3X4 cu calculatorul! De fapt, acum engleza ar trebui să vă fie la îndemână: căutaţi “WISEMath”, să vedeţi cu propriii ochi. Veţi afla că învăţământul e o problemă la nivel … mondial. Dacă săpaţi temeinic, aflaţi că şi Finlanda s-a ales cu studenţi (la inginerie), care au dificultăţi cu fracţiile (ca orice democraţie care se respectă), de când e stea mondială în probleme de învăţământ!

      Dacă aţi fi fost elev excepţional (şi copil al unei familii cu pretenţii – nu ifose – intelectuale), aţi fi învăţat să diferenţiaţi (derivaţi) şi să integraţi fără să ştiţi ce sunt continuitatea, diferenţiabilitatea, ori integrabilitatea (Riemann, cea făcută – ori nemaifăcută! – în liceu). Şi aţi fi fost trimisă (după ore!) la pregătire pentru concursuri! (De ce ? Fiindcă doar rezultate excepţionale vă pot deschide accesul în universităţi cu adevărat bune; fiindcă mai târziu angajarea va depinde de şcoala-universitatea terminată!)

      Aţi fi fost unul din elevii foarte ascuţiţi la minte ai Occidentului, care râd deschis: “La şcoală nu ne învaţă nimic”! Ori: “ştiu inversiunea cercului, dar n-am folosit-o niciodată!”.

      Nu vă grăbiţi cu verdictul pentru România: veţi avea mari surprize.

  38. lucid spune:

    Deci ticalosii care au facut subiectele sunt de vina, nu elevii care nu mai citesc o carte, profesorii care considera scoala refugiul in fatza competitiei de pe piata muncii, parintii care nici macar nu se intereseaza daca odraslele lor ajung la scoala si le fac fara probleme rost de scutiri cu complicitatea medicilor de famile. Societatea e putreda pana-n prasele, iar scoala ca parte a ei nu poate fi altfel. Generatiile de elevi din gimnaziu si licee au ajuns la o lipsa de motivatie si dorinta de a invata – deci de a cunoaste – incredibile. Nivelul nu numai de cultura dar de inteligenta (nu smecherie!) este la pamant. Acum doua luni in clasa XI la simularea bacului s-a dat la romana subiectul “comentati relatiile unui cuplu din O scrisoare pierduta”. 99% s-au repezit la Zoe si Tipatescu, caci la 18 ani societatea le-a bagat in cap echivalenta cuplu=sex. Nu s-a gandit mai nimeni ce resurse erau in cuplul Tipatescu (seful politic) – Pristanda (politistul smecher si versatil), ceea ce arata ca relatia lor e considerata de “viitorul” Romaniei ceva banal si fara importanta, pe toate drumurile in rrrominika de azi. Vai de capul unei tzari care va ajunge in cativa ani pe mainile actualilor liceeni si gimnazisti.

    • Cetatean spune:

      Cata lipsa de coerenta logica! Incepi punand elevii (copiii) in capul listei de vinovati: “deci ticalosii care au facut subiectele sunt de vina, nu elevii care nu mai citesc o carte … profesorii … parintii … medicii de famile … societatea”, dupa care faci afirmatia: “societatea le-a bagat in cap echivalenta cuplu=sex”.

      Vinovati nu pot sa fie copiii in formare, ci adultii care raspund de formarea lor. Copiii sunt cobaii pe care experimenteaza societatea. Exista, totusi, tari in care decidentii sunt constienti de acest risc si cauta sa modeleze sistemul educational in mod obiectiv, cu gandul la copii (societatea – aflata in schimbare rapida – in care vor trai acestia) si nu blocati in parerile lor subiective despre ce (si cum) trebuie sa invete (sa citeasca) copiii.

  39. Gina spune:

    Impresionant pentru cei care nu lucreaza in sistem! Noi, cei care vedem aceste discordante intre realitate si ideal zilnic, am capatat o oarecare detasare. E dureros sa spun asa ceva, dar, credeti-ma, nu ne asculta nimeni. Suntemm niste voci intr-o lume a surzilor! Cand vin inspectii nu se verifica nimic decat dosare, hartii! Ne-am saturat sa facem mii de hartii! Si asta in detrimentul copiilor care ne asteapta la clasa cu speranta ca vor face altceva decat sa rasfoiasca niste manuale rufoase, pentru ca, desi profesorul le pregateste si alt tip de lectii, nu le poate pune in practica pentru ca in scoala nu exista decat un video proiector pe care ne batem toti, pentru ca laptopul scolii nu mai functioneaza de muuult si trebuie sa venim cu al nostru de acasa, pentru ca ne simtim adesea vlaguiti si scarbiti, pentru nimeni nu respecta pe nimeni (si aici includ parinti, profesoori si elevi) si in final, pentru ca vrei sa zbori cu elevii tai si mereu e cineva care va avea grija sa-ti taie aripile!
    Respect pentru doamna profesor, dar, din pacate, este doar o voce pe care nu o va auzi nimeni!

  40. Gyula spune:

    Noi parintii suntem de vina, ca stam si ne uitam cum cei de la Minister fac experiente pe copii nostri: fara sa ia in calcul particularitatile psichologice ale lcopiilor la diferite varste, experimenteaza diferite teste pe ei. Copiii nostri si noi suntem cei care suportam consecincele nepriceperii lor. Iar ei iau salariile, si gata.

  41. Omu Penet spune:

    Off doamna, ma misca strigatul Dvs si ma doare si mai tare ca nu vad o rezolvare pe termen scurt.

  42. Richard spune:

    Si-au batut joc de noi ! Poate ca nu ne ridicam la “nivelul asteptarii”, dar nici cei mai prosti nu suntem.Subiectele au fost clar concepute sa ne induca in eroare si sa nu putem lua nota 10.Mi s-a facut rau cand am vazut copiii de 10 iesind din clase cu lacrimi in ochi spunand “Cum sa ne faca asa ceva?”…Rusine.Altceva nu am de spus.

  43. Valentina S. spune:

    Felicitări, doamna! Cata dreptate!

  44. Iuliana spune:

    Am lacrimat la finalul acestei scrisori…asta pentru ca stiu ce inseamna sa nu ti se dea ceea ce meriti..cea mai recenta intamplare de acest gen a fost la Bac..au gresit la corectat,ca apoi dupa contestatie de la 7.70 sa iau 10…nu va spun ce am simtit cat am asteptat rezultatele finale..acum sunt in anul II la facultate si sunt convinsa ca nu vreau sa-mi educ copii in societatea asta..nu vreau ca ei sa aiba parte de acest invatamant comunist,care se bazeaza pe memorare mecanica si nu pe dezvoltarea unor abilitati practice care sa-i ajute efectiv in viata..

  45. adi spune:

    Am terminat si eu clasa a a 8-a si am dat si eu “examenul”… . Oarecum am satisfactia ca am terminat in sfarsit 8 clase, ca am terminat o perioada importanta… am satisfactia ca m-am maturizat … ca voi deveni OM ….
    Dar nu am satisfactia ca stiu , ca pot sa iau decizii corecte, ca voi sti lucruri din orice domeniu oricand, ca voi mai sti lectia la istorie sau “literele” (formulele) de la fizica… Practic am “satisfactia” ca 4 ani de gimnaziu nu au insemnat decat toceala, munca si o cea mai mare parte.. pierdere de timp.
    In fine, ne intrebam la ce ne vor folosi acestea… ni se raspunde “la examen” … dar nici pomeneala de ajutor in viata.
    Uneori urasc faptul ca sunt roman…

  46. Realist spune:

    Sa fim seriosi, cea mai mare greseala pe care o facem e sa stam toata ziua pe net si sa comentam la postari. Bun ati inteles problema, sunteti de acord ca trebuie facut ceva, dar cand e vorba sa faceti ceva, stati in casa la televizor… IESITI OAMENILOR IN STRADA, NU ASTEPTATI SA SCHIMBE ALTUL CEVA PENTRU VOI!!! Cand o sa renuntati la comoditate si la prostie, atunci o sa mearga ceva in tara asta….

  47. InimaRea spune:

    Cum n-a postat nici un copil aici – cel mai tînăr luînd bacul acum 5 ani – pot spune, pe baza a ceea ce am citit în comentarii – că bieții copii n-au nici cea mai mică șansă cu asemenea părinți.
    Cum nici cu asemenea profesori, ca mult-admirata profesoară care-și deschide inima pe net.
    Cu părinții findcă nu înțeleg nimic – ca de obicei – dar se bagă-n vorbă mestecînd aceleași vorbe dintotdeauna – sistemul de-nvățămînt, România, politica șamîdî. Așa inutili cum se dovedesc, măcar n-au indecența de a da cu tifla, ca fericita mămică din Franța, care ”s-a scos”.
    Cu profesorii, pentru că nu-și recunosc partea de vină la eșecul programat al elevilor lor. Căci e unul programat și urmărit cu o consecvență pe care n-o mai întîlnim, la români, decît în afaceri oneroase. Și e din mandatul lui Funeriu, primul care a pus tunurile pe ”Școală”, pentru a dovedi că-n Țara Românească nu se face carte. Că doar se fură și se-nșeală, drept pentru care a transformat sălile de examen în închisori de maximă siguranță. Astfel că ”testarea națională” ori bacul ajunge un test cu detectorul de minciuni, iar nu o probă de legitimare a unui curs încheiat de-nvățămînt.
    Ca fost profesor de Română, observ că doar Româna creează probleme la examene – la ”Mate” nu-s decît rar probleme, și-acelea – din neatenția celor puși să alcătuiască subiectele. Studiul limbii și literaturii române ridică probleme insurmontabile tuturor, de la inspectori școlari, la profesori, și de la elevi de gimnaziu, la liceeni.
    Sînt două mari probleme, la Română: gramatica și aptitudinea de a comenta un text literar.
    Problema de fond a gramaticii limbii române – ca probă aparte de examen – este că a devenit o probă de virtuozitate, nu de cunoaștere acceptabilă a. Altfel, n-ar conține toate – dar toate! – subiectele naționale ”capcane”. Pentru mine, este clar că politica Ministerului este ca subiectele de la Română să se ridice la nivelul pretențiilor Olimpiadei de Română.
    Or, studiul gramaticii are un singur rost, la nivel gimnazial: fundamentează teoretic uzul corect al limbii române literare. Altfel spus, elevul capătă abilitatea teoretică de a-și controla discursul în limba maternă, potrivit regulilor gramaticale însușite la orele de Română. Orice elev, nu doar cel dăruit cu simțul limbii, cu ușurința exprimării, cu imaginație și creativitate în sfera literară – artistică, în general.
    Așa cum acceptăm că, pentru un elev bun la Mate, subiectele de examen sînt ușoare – fiindcă-s la nivel mediu iar nu olimpic – așa ar trebui să fie și la Română. Dar nu e, acolo li se pretind rafinamente teoretice aflate în permanentă reinterpretare, în lingvistică. De fapt, cu fiecare nou editare a DEX, DOOM ori a Gramaticii Limbii Române, apar noi nuanțe, noi cuvinte – chiar, nemaivorbind de noi grafii, acelea puternic influențate de romgleza care bîntuie firos pe-aici, de-un sfert de veac.
    Dacă le-ar păsa cu-adevărat de ”copiii lor”, profii de Română ar trebui ”să pună presiune” pe inspectorii de profil – care, la rîndu-le, să pună pe ”specialiștii” din minister, pentru ca proba de limba și literatura română să fie de nivel mediu. Bine, asta ar însemna să faca aceleași eforturi și-n privința programei, a manualelor – care-s în așa măsură pretențioase (pentru gimnaziu, de pildă) încît nu că depășesc puterea de-nțelegere a adolescenților de 11-15 ani, ci sînt de-a dreptul inadecvate. Sînt acolo noțiuni de stilistică, poetică, retorică de care se-ntîmplă (și nu rar, din păcate) să nu aibă habar absolvenți de Litere.
    Dar relația dintre profesori și inspectori este medievală – ca-ntre iobagi și grofi. Iar promovarea pe criterii politice a inspectorilor – dintre profesori – face ca media de vîrstă a grofilor să fie mult sub cea a iobagilor. Ceea ce promite iobăgie definitivă celor care n-au rude la Ierusalim, încă din primii ani în învățămînt.
    Studiul literaturii – în gimnaziu – este de mai mare mirarea. Cu toate pretențiile de modernitate și nivel teoretic elevat, mie-mi dă senzația de deja-vu: faimoasele comentarii de altădată, care uniformizau receptarea materiei școlare, pentru toți elevii, o dată pentru totdeauna.
    Ce – mai sigur pentru eșecul școlar decît să fii setat pe modelul acesta de a parcurge programa, decît un aparent nevinovat exercițiu de liberă exprimare, pe o temă reală ori imaginară (cum e cazul întîlnirii cu un scriitor)?
    Profesorii – toți, nu doar cei de Română dar ei, mai ales – ar trebui să fie fericiți că nu-i trage nimeni la răspundere pentru incredibilul procentaj de rebuturi școlare pe care-l dau. Sînt aproape sigur că nu există altă activitate economică mai puțin expusă riscului concedierii pe motiv de contraperformanță, decît cea din învățămînt. N-are cum fi deoarece, în orice alt domeniu – al medicilor, inginerilor, arhitecților – ignoranța programată a majorității absolvenților ar duce la dezastru național. Pe cînd agramatismul – bunăoară – e mai curînd recomandare pentru succes economic, politic, social – în genere. Ceea ce tot la dezastru duce dar mult mai tîrziu și binecuvîntat a rămîne ”cu autori necunoscuți”.

  48. Alex spune:

    Am vazut aici foarte multe pareri ale unor parinti ingrijorati de ceea ce le face sistemul saracilor lor copii. Problema este ca trebuie sa analizam si copii de clasa a VIII-a care sunt plini de tupeu si nu mai au nici un respect pentru nimic, si va vorbeste o persoana trecuta putin de 20 de ani deci care nu sufera de conservatorism. Am trecut si eu prin examenul acesta si ai mei nu au dat vina pe sistem sau pe dascali ci principalul responsabil pentru rezultatele mele am fost eu, aspect absolut normal. Stiti de ce se face comparatia cu regimul comunist, deoarece elevii erau elevi, se mai saluta lumea, nu auzeai cuvinte urate de la fete care ar trebui sa se joace cu papusile, etc. Acum vine parintele si cere socoteala profesorilor in loc sa se uite la copilul sau si sa il educe intr-un climat de respect

    • Stefan spune:

      Domnul meu, ca sa le cerem socoteala copiilor, trebuie ca noi, adultii, sa fim ireprosabili! Cum poti tu, ca profesor, sa ceri socoteala unor copiii de 14 ani in formare daca tu esti “interpretabil. Dar nici macar nu e vorba de adulti sau profesori, este vorba de Minister si de un examen pregatit timp de 8 ani. Pai noi adultii sa cerem copiilor sa isi faca treaba lor (eventual sa ii pedepsim daca nu si-o fac bine), dar noi sa nu ne-o facem perfect pe a noastra?
      In articol e vorba de imprefectiunile adultilor, a responsabililor din Minister care se ocupa de treaba asta numita Capacitate. Nu e vorba de imperfectiunile unor copiii in formare!

  49. nume spune:

    …si cati dintre voi vor vota cu “Ponta” imaginea prostiei si a plagiatului in Romania….credeti ca veti ajunge undeva? Dar,mai bine sa va vedeti cu 2 lei in plus in buzunar,si aceia fictivi,decat sa va pese de viitorul acestor copii……Si sunteti indusi in eroare,inca,avem profesori,vine o generatie noua de profesori care,sincer,sunt total nepregatiti…..asadar,viitorul invatamantului romanesc e sumbru…luati masuri?nu…mai bine stati in casa si va uitati la televizor si va plangeti de mila…..

  50. Emese spune:

    Sunt in totalitate de acord cu ce ati scris, si atunci ce sa spuna copiii de alte etnii…………..?

  51. Revolta... spune:

    Am intalnit astazi un articol pe reteaua de socializare mult cunoscuta (Facebook), un articol distribuit si curios din fire, l-am deschis. Un articol care la inceput parea a fi “inca o abureala pe tema Evaluarii Nationale”, dar odata citit, mi-a trezit mari semne de intrebare, facandu-ma sa trec simultan prin stari contradictorii, oferindu-mi fiori simtiti din plin pe sira spinarii.
    Imi doresc sa acordati acestui articol importanta necesara, imi doresc sa nu-l deschideti si “fascinati” de numarul randurilor sa-l inchideti repede, si mi-ar placea ca acest articol sa faca mai multe vizualizari, like-uri si distribuiri ca orice noua piesa a vreunui manelist sau artist in voga!
    Ca in orice an, examenele de la finalul clasei a VIII-a sau a XII-a provoaca controverse mari la nivel national. (De ce?!) Chiar asa, de ce nu putem avea un examen organizat asa cum trebuie? De ce mereu trebuie sa apara probleme? Si mi-am gasit imediat raspunsul: pentru ca sistemul este defectuos. Problema este acolo sus, dar schimbarea poate veni de jos, de la noi care nu mai trebuie sa stam nepasatori acestor probleme care nu sunt altceva decat BOMBE CU EFECT INTARZIAT, pentru ca noi, peste 20-30 de ani vom ajunge pe functii importante in stat, si problemele din 2014 se vor oglindi in 2034 intr-un mod de-a dreptul dureros pentru acea societate.
    Mi se tot spunea “Bucura-te de liceu, este cea mai frumoasa perioada din viata ta!”, iar acum sunt in masura sa raspund: “M-am bucurat, a reprezentat o perioada de-a dreptul frumoasa, daca ma gandesc la prietenii noi pe care mi i-am facut, la colegii cu care am impartasit si bune si rele, la profesorii care si-au rupt din timpul lor sa ne asculte problemele, sa ne ofere raspunsuri si sa ne invete materie (mult balastru in general), dar atat! Nu pot spune ca imi pare rau ca s-a terminat! De ce? Pentru ca imi doream sa ies din sistem, m-am saturat sa vad nedreptati, m-am saturat ca versurile melodiei “Lumea marionetelor”, piesele de teatru ale lui Caragiale sau vorbele lui Alexandru Lapusneanu – “Prosti, dar multi!”, sa aiba veridicitate si in 2014, intr-o societate in care democratia s-a instalat de aproape 25 de ani…”. M-am saturat ca atunci cand deschid televizorul sa vad crime, hoti care si-au batut joc de viitorul nostru pentru ca lor sa le fie bine, sau sa primesc informatii despre fetele cu rating mare care au iesit la club cu vreun fotbalist sau si-au achizitionat o noua geanta in valoare de cateva mii – “bani castigati pe capacitatile intelectuale”! Aici este raspunsul la intrebarea: “De ce nu mai invata copiii din ziua de azi?!”. De aceea, pentru ca nu au motivatie, pentru ca Romania nu-ti garanteaza ca daca inveti vei duce un trai bun!
    Georg Wilhelm Friedrich Hegel spune: “Adevarul despre ceea ce invatam din istorie este ca nu invatam nimic din istorie!”, si asa este! Am ajuns la concluzia – cu parere de rau spun – ca noi nu avem istorie, mereu s-a trait intr-o adormire. Pe ce ma bazez? Unul dintre cele mai importante dovezi este Imnul National al Romaniei. Oare de ce Andrei Muresanu l-a intitulat “Desteapta-te, romane!”?! Un titlu atat de patrunzator, pus inca din 1848?! Un titlu ce sugereaza romanilor sa se trezeasca din adormirea lor, adormire care nu le aduce vreun bine, un titlu simbolic, menit sa le trezeasca dorinta de a evolua!
    Nu pot uita de ideea de la care am plecat, si ca veni vorba de simbolism, trebuie sa revin la scrisoarea doamnei profesoare de limba romana de la Scoala 99 din Bucuresti, Carmen Stoica (potrivire de nume, doar), referitoare la subiectul controversat al Evaluarii Nationale, proba la limba si literature romana. Intr-o tara in care se uita deseori denumirea Ministerului care se ocupa de Scoala din Romania – Ministerul Educatiei Nationale, nu al invatamanului – asculti cu bucurie vorbele profesorilor de calitate, profesori care nu sunt doar niste “masinarii cu informatii”, ci si educatori si prieteni ai elevilor.
    Inchei prin a spune ca schimbarea trebuie sa vina curand, nu putem sta nepasatori acestor probleme cu care ne confruntam. Nu e bine sa mergem pe ideea “Mai am un an si scap, dupa mine, potopul!”, deoarece, indirect, ne va afecta pe toti cei care astazi ne pierdem vremea pe Facebook, dar peste cativa ani vom duce in carca societatea si va trebui sa dam explicatii si sfaturi copiilor nostri care ne vor intreba descurajati: “Ce sa ma fac cand voi fi mare?”.
    Doamne ajuta ca dupa probele de saptamana viitoare de la Bacalaureat sa nu se mai probeze acest articol, si odata cu acest examen, Romania sa se destepte, sa evolueze!
    Dupa aceste randuri numeroase, apelez la curiozitatea voastra de a citi si articolul despre care vorbeam:
    http://www.contributors.ro/editorial/cine-le-cere-iertare-copiilor-scrisoarea-unei-profesoare-de-limba-romana/

  52. Camelia R spune:

    Nu va grabiti sa le acordati credit gratuit, pentru ca nimic in viata asta nu e gratuit. Daca un elev de 14 ani nu este in stare sa isi imagineze o intalnire cu un scriitor, dupa atatea ore de literatura romana si dupa atatea lecturi obigatorii, mie mi se pare extrem de grav. Ce credit i se poate acorda? Ca la televiziune nu se discuta literatura? De cand se face educatie la televiziune? Educatia se face la scoala, cu cartea in mana, cu multe ore de studiu, si cu multe compuneri la activ.
    Elevii de zi sunt cu mult mai intelegenti decat cei din trecut, spune doamna profesoara. As putea sa aflu si eu care sunt criteriile dansei, pe ce esantion a constatat asta, si care sunt elevii din trecut cu care a facut dansa comparatia?
    Elevii buni, si ieri, si astazi, iau examenele cu note maxime, fara scuze sau alte incercari de lamentare.
    Dati-le elevilor de astazi evaluarea care o merita, fara a le elogia niste cunostinte pe care le-ar putea avea, conform potentialului lor extraordinar. La un examen se evalueaza cunostintele si competentele actuale ale elevului, si nu potentialul acestuia. Daca vreti potential, mergeti la un test IQ.
    Deci, nu le dati sperante desarte unor elevi care, daca ar fi studiat mai temeinic, n-ar mai fi incurcat tipurile de propozitie subordonata. Mai bine acum decat prea tarziu, poate ca in liceu vor invata cum se studiaza cu adevarat, pentru a obtine rezultatele conform potentialului lor.

    • O profesoara nepopulara spune:

      Total de acord cu dv., stimata doamna! Din pacate, se pare ca suntem in minoritate… Sunt ingrozita cand vad cat de mult este apreciata opinia doamnei Stoica!
      Mie, una, mi se pare foarte trist ca tocmai un profesor de romana ajunge sa faca apologia mediocritatii, sa afiseze o atitudine condescendenta fata de elevii sai.
      De ce sa imi cer iertare de la elevii mei? Eu, una, mi-am facut datoria incurajandu-le spiritul de competitie si cerandu-le sa se documenteze cat mai mult – adica sa nu se multumeasca doar cu ce le ofera scoala si sa nu aprecieze valorile inselatoare oferite de mass-media. Un intelectual adevarat – sau un om cult – nu accepta jumatatile de masura, nu cere intelegere si blandete la examene, ci, dimpotriva, vrea sa fie competitiv!
      Nu cred ca duce la nimic bun sa ne fie mila de cei care invata superficial, conform principului: “Las-o, ba, ca merge-asa!”.

      • Cetatean spune:

        Am si eu o intrebare: daca in loc de romana era vorba despre matematica, pozitia ta era aceiasi? Comentariul tau ar fi sunat la fel (daca subiectele de la proba de matematica erau inadecvate pentru niste copii de gimnaziu): “Mie, una, mi se pare foarte trist ca tocmai un profesor de MATEMATICA ajunge sa faca apologia mediocritatii, sa afiseze o atitudine condescendenta fata de elevii sai. De ce sa imi cer iertare de la elevii mei? Eu, una, mi-am facut datoria incurajandu-le spiritul de competitie si cerandu-le sa se documenteze cat mai mult – adica sa nu se multumeasca doar cu ce le ofera scoala (la orele de MATEMATICA). Un intelectual adevarat – sau un om cult – nu accepta jumatatile de masura, nu cere intelegere si blandete la examene, ci, dimpotriva, vrea sa fie competitiv (la MATEMATICA)”?

        P.S. Ca fapt divers, poti sa rezolvi toate punctele de la proba de matematica de anul acesta (care este una de dificultate sub medie)? Sau “un om cult” nu isi pierda timpul cu matematica?

    • Cetatean spune:

      Gura pacatosului adevar graieste: “dupa atatea lecturi obigatorii”!!! Aceste cuvinte reprezinta cheia intelegerii esecului invatamantului romanesc. Nu vorbim despre motivatie, vorbim despre “lecturi obigatorii” (greseala fundamentala, cu atat mai mult cu cat in cauza sunt niste copiii).

      Insusirea unor cunostinte poate sa fie facuta cu placere (prin stimularea motivatiei) sau din obligatie (prin “lecturi obigatorii”). Se pare ca in Romania alegem intotdeauna solutia gresita.

      • Cetatean spune:

        ERATA:

        “in cauza sunt niste copii”

        • ana spune:

          da, tocmai de aia sunt lecturi obligatorii… pentru ca sunt copii. si trebuie indrumati catre ce au nevoie , adica minimul de informatie pe care trebuie sa o asimileze ( obligatorii).
          cine vrea si are curiozitate sa mai citeasca si altceva poate sa o faca nu-l tine nimeni legat.
          daca eu te duc intr-o fabrica si zic ” construieste un avion” , nu vei sti pana nu iti spun si iti arat ce unelte si aparat sa folosesti, altfel ai umbla de colo colo bezmetic. asa si copiii macar atat sa citeasca daca mai mult nu se simt atrasi. de undeva trebuie sa inceapa. mai tarziu spre liceu poate vor merge spre matematica sau spre tehnologie dar macar sa scrie si sa vorbeasca corect nu in limbaj sms : vb, k, nb, akasa, etc….
          si da parintii sunt sursa numarul unu a problemei, mama mea nu avea studii superioare nici macar liceul, dar mereu se interesa de situatia mea scolara si niciodat nu a intrebat profesorul de ce nu am luat o nota mai mare. pe mine ma intreba. pe mine ma certa ca stau atat de mult la joaca si nu invat suficient. si trebuie sa recunosc ca asta e adevarul. poate nu ai inclinatie catre literatura, bine macar sa fii undeva la mijloc, dar atunci la matematica sa fii bun. sau invers. mi se pare ciudat cand unii copii nu sunt buni la nimic. stau si ma intreb cat timp citesc acei copii? cat timp sau cat incearca sa rezolve un exercitiu? aaa mi se pare lung , n-am inteles, “l-am citit de o suta de ori si nu inteleg” dar nu si-l amitesc daca ii intrebi. adica stau si privesc in gol spre carte/ caiet si astepta sa treaca timpul sa fuga la joaca cu scuza ca ei nu inteleg. nu zic si eu aveam nelamuriri si poate nici dupa mai multe incercari nu-mi iesea dar la o problema nu toata tema.
          si repet in incheiere multi parinti nu urmaresc evolutia copilului. sunt socati sa afle la sfarsit ca defapt copilul chiuleste, ca nu-si facea temele, ca in loc sa invete minimul, era la joaca,
          sau si mai rau cum scria mai sus ii procura chiar ei motivari de la medicul de familie.
          aaaaaaaaa… si cireasa de pe tort cu toate ca e evidenta directia defectuasa a copilului acesta este recompensat cu gadget-uri de ultima generatie sau si mai rau de multe ori incurajat de parinti sa nu invete ” si asa nu o sa folosesti asta in viata ” adica nu ii insufla copilului nevoia de invatare ci contrariul.

          • Roxana spune:

            Stimata doamna Ana, nu stiu unde predati dvs. nici ce copii aveti in clasa , dar aici se discuta despre elevi cu rezultate bune si foarte bune la toate materiile in gimnaziu , despre elevi premiati la olimpiade scolare nationale, unii si la cele internationale , despre elevi care au muncit in ultimii 4 ani pentru acea nenorocita de medie generala , care pana anul trecut le reprezenta 50% din media de admitere . Si pentru simpla dvs. informare , sa stiti ca exista viata si dincolo de scoala . Copiii au nevoie si de un sport, si de muzica, si de spectacole si de dans, ah, si sa nu uit si de socializare – reala sau virtuala . Toate astea fac parte din viata reala a copiilor de astazi , din viata celor ce maine va vor plati pensiile , daca vor mai fi prin Romania . Din nefericire aceasta atitudine inmormanteaza invatamantul romanesc. Astfel de dascali anacronici si blocati in prejudecati si meschinarie taie orice legatura intre elev si scoala .
            Norocul nostru ca mai exista si profesori precum dna Stoica .
            Va multumim stimata Doamna Carmen Stoica

        • ana spune:

          si mai ceva: ziceti “vai cat de multe au de invatat saracii copii… ”
          dar ce alceva au de facut 99.9% dintre ei? poate mai sunt mici exceptii care au si alte preocupari dar in rest?
          e asa usor sa fii lenes… macar pe vremuri daca ai vrut sa joci vre-un joc trebuia sa creezi ceva adica sa deprinzi/ sa inveti ceva. daca voiai o cursa de masini luai frumos traforajul si invatai sa traforezi faceai un pic matematica etc… si construiai o masinuta mai buna ca a prietenului.
          azi nu trebuie sa faci nimic decat sa dai un click si gata, jocul e gata construit te astepta doar sa dai un click.
          si jocul e bun. si prin joc inveti dar nu suficient,nu atat incat sa-ti lasi copilul la joaca aproape toata ziua si sa te astepti sa aiba o capacitate de invatare si deprinderi ca un copil care invata de 2-3 ori mai mult.
          da. sunt lucruri inutile multe, dar trebuie exercitiu pt creier nu lasat asa de izbeliste.
          am citit recent un articol despre talent. un artist era deranjat de clasicul compliment ” ce talentat est!”. si pe buna dreptate . da poate ca are talent dar nu talentul la dus la performata ci exercitiul. un copil talentat nu va desena de prima data cand ia pixul in mana un portret realist. nici nu va canta Chopin ori Mozart. la fel si mintea unui copil nu va excela sau progresa fara exercitiu. in plus, cum ziceam mai sus, din liceu incepi sa-ti alegi directia spre care vrei sa te indrepti dar daca nu a trecut prin toate de unde va sti un copil ce ar vrea sa urmeze? sau poate va merge la o anumita scoala cum am mai intalnit: ” pai a zis mami sa nu stau acasa sa vin aici la facultate” asta va doriti de la copiii vostri? sa nu-si doresca decat sa joace jocuri video? sa nu-si doreasca a invata ceva? o meserie? o indemanare? nu or fi toti doctori dar trebuie invatati sa vrea sa fie mai buni in ceea ce aleg sa faca fie ei mecanici, fie ei croitori sau orice alta meserie.

          • Cetatean spune:

            “Minimul de informatie pe care trebuie sa o asimileze (obligatorii)”:

            Iata o mostra care se incadreaza in categoria “minimul de informatie obligatorie” pentru niste copii care nu au implinit inca 13 ani, si care, nu-i asa, “ce alceva au de facut ” (poate sa invete ca se spune “altceva”, nu “alceva”) decat sa toceasca niste reguli gramaticale care nu le vor folosi la nimic (nici macar sa se exprime corect si coerent – pentru asta este mai importanta dezvoltarea gandirii logice):

            LIMBA ROMANA , CLASA A VII-A (unii copii nu au implinit inca 13 ani !)

            Conjunctia

            Conjunctia este un instrument gramatical care face legatura intre:
            - doua parti de propozitie de acelasi fel si care nu depind una de alta (doua subiecte, doua
            nume predicative, doua atribute, doua complemente)
            - doua propozitii care nu depind una de alta sau intre o propozitie suboronata si
            propozitia pe care o determina

            Clasificare:

            1. Dupa forma:
            a) simple (sunt formate din elemente identice in plan morfologic): si, nici, ca, deci, sa
            b) compuse: ca sa, incat sa, cum ca
            2. Dupa functia pe care o indeplinesc:
            a) coordonatoare (fac legatura intre doua parti de propozitie sau intre doua propozitii care nu
            depind unde de alta):
            - copulative: si, nici
            - disjunctive: sau, ori, fie
            - adversative: dar, insa, ci, iar
            - conclusive: deci, asadar
            b) subordonatoare (fac legatura intre doua propozitii, dintre care una este dependenta de
            cealalta): ca, sa, fiindca, daca, desi, de, incat, deoarece)

            Locutiunile conjunctionale
            Locutiunile conjunctionale sunt grupuri de cuvinte cu valoarea de conjunctie.

            Clasificare:

            1. Locutiuni conjunctionale coordonatoare:
            a) copulative: precum si, cat si, ci si, atat… cat si
            b) adversative: numai ca
            c) conclusive: prin urmare, de aceea, in concluzie, asa ca, in consecinta
            2. Locutiuni conjunctionale subordonatoare: fara sa, dupa cum, in timp ce, in vreme ce, din
            cauza ca, din pricina ca, cu scopul sa, pentru ca sa, in caz ca, cu conditia sa, cu toate ca, macar ca, incat sa.

            Predicatul Nominal
            Predicatul nominal este partea principala de propozitie care arata o insusire sau atribuie o calitate subiectului. Este format dintr-un verb copulativ, la mod personal, si unul sau mai multe nume predicative.( a fi+ NP: a se naste, a ramane, a se numi) vb. Copulative

            Predicatul nominal poate fi exprimat prin:

            -substantiv: El este elev.
            -adjectiv: El este frumusel.
            -numeral cardinal: Ei sunt doi.
            -numeral ordinal: El este al doilea.
            -numeral colectiv: Ei sunt amandoi.
            -numeral distributiv: Ei sunt cate doi.
            -numeral fractional: Ei sunt o jumatate.
            -numeral multiplicative: Laptele este indoit.
            -pronime personal: Acesta este el.
            -pronume posesiv: Acesta este al meu.
            -pronume demonstrativ: El este acesta.
            -pronume relativ: Problema este cine invata.
            -pronume nehotarat: El este altul.
            -pronume negativ: Acolo nu este nici unul.
            -verb la infinitiv: Actiunea este a canta.
            -verb la supin: Actiunea este de cantat.
            -interjectie: Sunetul este trosc!
            -adverb: Mersul este agale.
            -locutiuni verbale: Este fara indoiala bine sa inveti.

            Complementul direct
            El raspunde la intrebarile pe cine? ce?
            Este partea secundara de propozitie care dtermina un verb tranzitiv la mod personal sau nepersonal sau o interjectie.

            Este exprimat prin:

            Subsrantiv: Tu citesti cartea.
            Locutiune substantivala: El are o buna tinere de minte.
            Pronume personal: L-ai chemat pe el.
            Pronume demonstrativ: Voi admirati pe aceste.
            Pronume posesiv: Eu ii vad pe ai tai.
            Pronume nehotarat: Tu ii cunosti pe toti.
            Pronume negativ: Nu cumpar nimic.
            Pronume relativ: Iata omul/ pe care il admir./
            ///

            ETC.

            Acest tip de lectii reprezinta o metoda sigura de a distruge motivatia (placerea) copiilor de a invata.

    • Stefan spune:

      Stimata doamna, daca generatiile trecute au fost atat de bune si inteligente, ce fel de societate au reusit sa construiasca cu inteligenta lor sa le-o lase copiilor mosternire? Daca generatia dumneavoastra (unde probabil ma includ si eu) a fost si este atat de inteligenta, de ce nu reuseste sa ofere copiilor acestia imbecili niste subiecte corecte cristal?
      Nu cred ca aveti copiii de ii subapreciati atat de mult. Cum se poate ca o generatie atat de inteligenta ca a dumneavoastra sa nasca niste copiii atat de idioti? Cum se face ca dupa tone de educatie si invatare si citit, generatia dumneavoastra de inteligenti nu reuseste sa construiasca pentru copiii idioti ai generatiei actuale un sistem educational care sa ii ajute pe idioti?
      “Vai, ce buni si destepti eram noi odata!” La ce doamna, la ce?

    • Roxana spune:

      Va propun un exercitiu pe cat de simplu, pe atat de elocvent : luati doi profesori de sport, un economist, un parlamentar, un cercetator din orice domeniu , un inspector scolar de chimie si evident un ministru in functie , eventual si cu un doctorat , dati-le un caiet si-un pix si mai dati-le si subiectele de la evaluarea cunostiintelor de Limba si LIteratura Romana sa le rezolve in ….cat timp vor ei . Va rog doar sa publicati lucrarile , ca sa ne amuzam si noi .
      Si poate ca v-ar prinde bine si dvs. sa rezolvati problemele de la proba de matematica .
      Doar cu totii suntem mai destepti decat un elev de clasa a VIII-a , nu ?
      Va doresc succes !

  53. Hanna spune:

    Multumesc pentru atitudine.

    Va amintiti jocul elasticul? Acesti copii, pe langa faptul ca nu-l cunosc ( nu e in programa contemporana),au fost pusi in situatia sa joace acest joc la acest examen, cu elasticul situat la nivelul gatului.
    Eete ridicol ca nu se mai gasesc exemple literare solide pentru un astfel de examen care este vital pentru un copil.Cum adevarul.ro a ajuns subiect de examen? La anul vor fi citate tabloidele, corectura pe text fiind un subpunct?
    Reinventarea rotii in sistemul de invatamant si ideea de subiecte cool la examene fatale, toate acestea ma dor. Copiilor trebuie sa li se ofere lectii clare de viata, nu traume alambicate din care ies cu dorinta de a face altceva,orice altceva. Oferiti copiilor bucuria unui subiect frumos care sa-l dezvolte, sa-l motiveze pentru urmatori pasi. Raman in cursa competitivii, cei care isi dau check in-urile vietii manati doar de dragul aplauzelor, nu pentru constructia lor interioara.
    Ca dascal nu e corect sa propagi umilirea prin confunzie doar de dragul amuzamentului sau a esecurilor personale de la varsta acestor copii.
    Ar fi fost mult mai creativa intalnirea cu Micul print.
    Dar cine e acesta?

  54. mia spune:

    Dupa multi ani de examene date si in Romania si in strainatate pot sa spun urmatoarele despre aceste subiecte: sunt o combinatie ciudata de romanisme si occidentalisme. Sinonimele nu mi s-au parut grele. In strainatate , chiar daca iti dau 3-4 variante ti se cere intotdeuna sa alegi ” the best answer”, adica chiar daca se potrivesc 3-4 sinonime tu trebuie sa il alegi pe cel mai apropiat de inteles. La chestiile de gramatica nu discut deoarece au trecut multi ani si nu mai am habar. Analiza titlului poeziei e tipic romanism care ar trebui sa dispara, La urma urmei de unde stim noi ce era in capul poetului? Articolul despre empatie a oferit o problema interesanta si ridicol de usoara. Recunoasterea unor elemente simple de genul cine l-a scris se intilneste in multe examene in strainatate. Ultimul punct referitor la compunerea care trebuie sa respecte anumite reguli mi s-a parut de asemenea ridicol de usor. Testa gindirea independenta si nu memorarea automata. Copii care viseaza la continuarea studiilor in strainatate la facultate ar trebui sa se obisnuiasca cu acest gen de examene sau vor avea un soc cind ajung acolo. Problema cea mai mare mi s-a parut lipsa de timp. Doua ore nu au cum sa fie indeajuns pentru acest examen. Revening la scrisoarea profesoarei, mi se pare cam ridicola si arata inadaptabilitatea la gindirea moderna a unui dascal roman. Inteleg sa te plingi de analiza poeziei dar sa te plingi de articoulul cu empatia si compunerea de la final? Pai asta-I problema dascalilor romani. Ei vor in continuare copii sa memorize mecanic si sa nu gidneasca.

    • Roxana spune:

      Mia draga, nu cred ca ai prins exact mesajul doamnei profesoare . Si mai ales nu ai inteles ca problema nu o consistuia nestiinta copiilor ci subiectivitatea si rigiditatea baremului de corectare , adica masura cu care s-au corectat lucrarile nu a fost una egala pentru toti .

  55. Elev spune:

    Felicitari doamna profesor pentru cuvintele scrise..cat despre examen, am trecut si eu prin asta acum cativa ani (prima generatie care in clasa a VIII-a a dat teze cu subiect unic + Examen de capacitate).. Am luat 8,96 la limba romana, pentru ca au fost cat de cat decente subiectiele(sau ma descurc eu mai bine la limba romana), pe cand la matematica, m-am uitat “crucis” la ultimul subiect (si nu doar eu, ci si 3 profesori de matematica din liceu, care incercau sa imi explice, dupa terminarea examenului, modul de rezolvare a exercitiului respectiv, mentionand ca este cu mult peste nivelul clasei a VIII -a)..si intreb acum : pe cine sa invinuim? “Puterea”, cei care fac subiectele, baremul de corectare, ma intreb, cam ce nota/calificativ ar fi luat la acest examen? Copiii acestora (si a celor de la conducere,implicit) cat de mult au invatat pentru aceste examene? Va spun eu..nu au invatat (sau cel putin unul din colegi, al carui tata este parlamentar)..
    Elevii trebuie sa invete timp de 12/13 ani (doar perioada invatamantului primar,gimnazial,liceal) ceea ce multi din parlamentari nici nu au habar.. mie mi se pare bataie de joc, ceea ce se intampla in Romania, insa noi, elevii, nu aven nicio putere (insa suntem considerati prosti,inculti) in a schimba ceea ce se intampla..asa ca , dragi elevi, pe cat posibil, cautati sa plecati in alta tara, unde munca si capacitatea de invatare va sumt laudate, nu criticate.

  56. Laura E. spune:

    Macar pentru un fragil echilibru, eu nu voi fi de acord cu doamna profesoara (avand si eu acelasi statut, de altfel).
    Am participat si eu la acest examen, numai ca, profesoara de liceu fiind, am privit lucrurile dintr-o alta perspectiva: a celui care vrea sa afle ce stiu viitorii lui elevi. Ma refer in egala masura la cunostintele acumulate prin activitati de invatare (unde profesorul are un rol important), dar si la capacitatile lui native, pe care le-as putea exploata – in sens pozitiv – si dezvolta.
    Mult peste jumatate dinte lucrarile care mi-au revenit au abordat subiectul care cerea identificarea unor semnificatii ale textului – demonstrand ca apartine genului liric. A fost extrem de clar (si frustrant) sa constat ca vina nu era a elevului. Elevul (care scria extrem de ingrijit, se vedea ca isi dorea sa rezolve perfect subiectul) NU FACUSE IN TIMPUL SCOLII DECAT ACEST TIP DE SUBIECT, adica argumentare a apartenentei unui text la un gen literar! Iar rezolvarea consta invariabil in dezvoltarea structurii textului de tip argumentativ, cu vesnicele formule “In opinia mea…”, “In primul rand…etc. “. Practic, elevii invata 7-8 fraze -stas, in care introduc, eventual, niste citate. Putini au avut grija sa preia macar cateva cuvinte din text.
    Ce inteleg eu de aici? Ca elevii nu sunt invatati sa gandeasca. Ei memoreaza, cum se practica si pe vremuri. Pentru ca profesorului ii e mai usor sa-l asculte pe elev recitand, decat sa actioneze asupra mintii lui, deschizandu-i orizonturi. De altfel, simt asta pe propria-mi rabdare, incercand sa recuperez ceva cu elevii mei de liceu. Nu pot spune ca reusesc. Mai putin de jumatate reusesc sa scrie (fara a memora in prealabil) un text, iar cei care o fac, paradoxal si revoltator, pierd in fata celor care au invatat pe din afara, pentru ca limbajul adolescentului nu se ridica la nivelul limbajului unui adult.
    Inca un exemplu, din gramatica de data aceasta: Mie mi s-a sugeratt ca ar trebui sa iau in considerare o fraza de tipul “Problema e sa invat lectia”, fraza care nu are logica. Motivul? Toti copiii stiu asa! De ce stiu asa toti copiii? Pentru ca nu li s-a spus ca unele cuvinte accepta in preajma doar anumite alte cuvinte! Pot sa spun “Dorinta mea e să…”, dar nu e logica formularea “problema e să…”. “Problema e” poate accepta in vecinatate conjunctia “că” ( “Problema e că nu am invatat”), dar nu conjunctia “să”.
    Crede cineva ca e dificil pentru un copil de 14 ani sa inteleaga asta?
    Poate Caragiale…
    Ah, si am ramas siderata in fata unui comentariu care voia sa demonstreze ca masura versului “Bine-ai venit, An Nou” este de 7 silabe, si nu de 6, pe considerentul ca nu apare un astfel de exmplu, sau unul asemanator, in manual!
    Nu, nu sunt de acord cu doamna profesoara!

    • un parinte spune:

      Stimata doamna profesoara Laura E.,

      Dvs puneti problema din perspectiva unui profesor de liceu. Ce parere aveti atunci despre alegerea facuta de a fi un poet simbolist, nestudiat in clasele V-VIII, nici macar mentionat in cele toate variante de subiecte dupa modelul elaborat de M.E.N., propus ca subiect de examen? Poate fi sau nu motiv de … contestatie?

  57. Liliana spune:

    Am plans citind articolul doamnei profesoare. Si baiatul meu a pierdut 6 puncte pretioase, pentru ca a gresit masura versurilor. Si baiatul meu a scris doar ”prepozitie” si nu ”prepozitie simpla”, fiind convins ca e bine daca scrie doar atat. Si baiatul meu s-a chinuit sa interpreteze niste versuri in care nu gasea figurile de stil si imaginile artisitice pe care se astepta sa le gaseasca intr-o creatie literara. Dezamagirea de care vorbeste doamna profesoara o regasesc si in sufletul copilului meu, pentru ca chiar isi dorise sa faca cat mai bine si plecase la examen hotarat si cu sufletul deschis. Da, nota pe care o va primi va fi cu siguranta sub asteptari. Ca parinte, ma gandesc cu groaza in ce fel aceasta nota ii va afecta evolutia ulterioara. Ce se va intampla cu el, daca nota scazuta la examen il va cobori la repartizare catre un liceu in care accentul se pune mai putin pe invatat si mai mult pe smechereala? Si, ca si in cazul lui, ma gandesc cati alti copii buni, care au invatat si au avut sperante, vor trebui sa se reorienteze catre licee care poate nu intrau in calculele lor.

    E crunt sa speri ca au gresit toti ceilalati copii, doar pentru ca sa ai sperante ca nota scazuta a propriului copil nu il va afecta foarte mult la repartizare.

    Am plans. Ca parinte, imi cer si eu iertare fata de ceilalati copii pentru faptul ca exista adulti care, indiferenti si nepasatori, se joaca efectiv cu destinele lor.

  58. Andrei spune:

    De mult timp e cazul să medităm profund, că educaţia în spaţiul românesc este regretabilă… Toată stima Doamnei profesoare. Vedeţi mai multe la acest capitol:

    http://opinat.wordpress.com/2014/02/08/mania-figurilor-de-stil/

  59. un angajat spune:

    Cu tristete am citit toate postarile. Am facut o revolutie, eu am fost pe baricade, pentru a schimba nivelul de trai in mai bine! Asist cu durere in suflet cum totul se duce de rapa. Ma intreb de ce am iesit in strada, atunci stiam, acum stiu ca am facut un joc, al celor mari. Trebuie sa fim uniti, ati vazut cum au facut grecii?!, cinste lor! Ar fi bine sa ne amintim ca ne curge prin vene sange de daci, si ei earu liberi, si curajosi!
    Numai uniti putem modifica ceva, incepem de la politic, sa fie o monarhie constitutionalista, un guvern tehnic, iar politicul sa fie bagat in carantina!
    Numai bine!

  60. Luminita spune:

    Nu avem inca rezultatele, dar aceste randuri exprima cred parerea majoritatii. Pentru copiii mei poate este deja prea tarziu, dar pentru generatiile viitoare, aceasta doamna profesoara ar trebui luata in seama…

  61. Emil spune:

    Pentru INFORMAREA unora care fac diverse informatii pe aici.
    “la ce foloseste?”
    Pai depinde si de cine vrea sa foloseasca.

    Asta pe fuga.

    http://www.lefigaro.fr/vox/societe/2014/06/20/31003-20140620ARTFIG00342-est-ce-le-bac-qui-est-trop-dur-ou-les-eleves-qui-sont-trop-nuls.php#xtor=AL-155-facebook

    • Emil spune:

      “diverse informatii pe aici.”
      se citeste
      “diverse AFIRMATII pe aici.”
      nu e usor sa iti pastrezi calmul cand vezi atata SUPERFICIALITATE; si in text si in comentarii.

    • Emil spune:

      Poate mai aflam si “noi” astia care descoperim “problemele” si avem SOLUTIA. Nu de alta dar multi STIU de ce e “rau” si cum se poate REZOLVA:
      Un comentariu (informativ, dupa parerea mea) la textul la care am pus linkul mai sus.
      Ideal este sa CUGETAM inatai; cine poate. Cine nu, reia

      “Bled001001
      Allons encore plus loin dans le temps…
      1835 : « D’où vient qu’une partie des élèves qui ont achevé leurs études, bien loin d’être habiles dans leur langue maternelle, ne peuvent même pas en écrire correctement l’orthographe ? ” (in Coup d’œil sur l’état actuel de l’enseignement en France).

      Déjà, ce cher Socrate (470-399 av. JC) disait : “Notre jeunesse [...] est mal élevée, elle se moque de l’autorité et n’a aucune espèce de respect pour les anciens. Nos enfants d’aujourd’hui [...] ne se lèvent pas quand un vieillard entre dans la pièce, ils répondent à leurs parents et bavardent au lieu de travailler. Ils sont tout simplement mauvais.”

      Hésiode (720 av. JC) : “Je n’ai plus aucun espoir pour l’avenir de notre pays si la jeunesse d’aujourd’hui prend le commandement demain, parce que cette jeunesse est insupportable, sans retenue, simplement terrible.”

      Datant de 1000 avant JC environ, ce texte retrouvé sur une poterie d’argile dans les ruines de Babylone :”Cette jeunesse est pourrie depuis le fond du cœur. Les jeunes gens sont malfaisants et paresseux. Ils ne seront jamais comme la jeunesse d’autrefois. Ceux d’aujourd’hui ne seront pas capables de maintenir notre culture.”

      Un prêtre égyptien, vers 2000 av. JC : “Notre monde a atteint un stade critique. Les enfants n’écoutent plus leurs parents. La fin du monde ne peut pas être très loin.”

      En fait, ce qui est immuable, c’est le réflexe vieux c…
      Le 26/06/2014 à 16:55″

      • Emil spune:

        Ce nu stiu, nu exista. Desigur, eu nu am talentul Doamnei Profesoare la scris.
        Uite cum e si pe la altii

        https://secure.avaaz.org/fr/petition/education_nationale_Il_faut_arreter_le_carnage_des_sujets_du_bac_S/?pv=1

      • R spune:

        Textul preluat din franceza e exceptional :) si merita din plin popularizat! Incerc o traducere:

        ….Sa mergem mai departe in timp:
        1835 : “De unde vine faptul ca o parte dintre elevii care si-au incheiat studiile, departe de a fi capabili sa-si vorbeasca limba materna cursiv, nu pot nici macar scrie corect ortografic? ” (in Privire asupra starii actuale a invatamintului in Franta).
        Socrate (470-399 inainte de Hristos) spunea: “Tineretul nostru [...] este prost crescut, isi bate joc de autoritate si n-are nici un fel de respect pentru stramosi. Copiii din ziua de azi [...] nu se ridica atunci cind un batrin intra in incapere, le raspund parintilor si flecaresc in loc sa munceasca. Sint pur si simplu niste ratati”
        Hesiod (720 inainte de Hristos) : “Nu mai am nici o speranta pentru viitorul tarii noastre daca tineretul de azi va prelua comanda miine, pentru ca acest tineret este insuportabil, nu are rusine, e pur si simplu ingrozitor”
        Datind aproximativ cu 1000 inainte de Hristos, acest text gasit pe o oala de argila in ruinele Babilonului: ”Acest tineret este stricat pina in maduva oaselor. Tinerii sint rai si lenesi. Nu vor fi niciodata cum au fost tinerii de odinioara. Cei de astazi nu vor fi capabili sa ne duca mai departe cultura”
        Un preot egiptean, catre anul 2000 inainte de Hristos: “Lumea a atins un stadiu critic. Copiii nu-si mai asculta parintii. Sfirsitul lumii nu poate fi prea departe”.

  62. G spune:

    Mult respect pentru doamna profesoara….

  63. CAMI spune:

    am avut o reactie de nestapanit cand am vazut subiectele, cunoscandu-mi bine fiul… cred ca ia un 7 la romana si vreun 7 la mate desi cred ca nu meritau asemenea subecte, parerea mea personala, incredibil de grele pentru un copil de 14 ani. copiii nostri nu sunt niste prosti si eu ii rog pe ai mei sa invete bine si sa plece in alte zari, fiindca aici nu mai au ce face.

    sunt curioasa cat vor fi mediile de intrare la liceu anul acesta fata de anul trecut.

  64. oana spune:

    Aceasta scrisoare ar trebui postata pe blogurile sau retelele de socializare unde prea mai marii domni care conduc tara ,sunt prezenti.Nu sunt constienti ca distrug increderea tinerilor si ei singuri imping copiii sa paraseasca tara.Ma uit cu groaza ,si speriata fiind ca luni am examenul scris la limba si literatura romana si cine stie Doamne ce imi va pica.Asa au facut si la simulare ,noi invatasem intr-un alt stil despre dramaturgie si ei ne dau in alt stil pe care nici nu il intalnisem la ora.Rusine ,rusine pentru oamenii care ne conduc poporul ,si rusine noua ca ii lasam sa ne manipuleze pentru ca schimbarea vine de la mine de la tine care citesti, de la voi.

  65. Kathy Bates spune:

    @Camelia R: “Elevii de zi sunt cu mult mai intelegenti decat cei din trecut, spune doamna profesoara. As putea sa aflu si eu care sunt criteriile dansei, pe ce esantion a constatat asta, si care sunt elevii din trecut cu care a facut dansa comparatia?”

    Doamna profesoară spune asta în 2014, după buclucul cu mita la examene şi cu profesorii ridicaţi din şcoală cu mascaţi.

    Adică după o foarte slabă tentativă de plivire a buruienilor dintr-un sistem care nu include numai profesori şi directori de şcoli, ci şi inspectori, şi funcţionari din primărie şi din minister, şi jurnalişti, şi foarte probabil oameni din alte instituţii.

    Timeline:

    1990-1996
    Inflaţie, trecere în şomaj, bani puţini, nimeni din publicul obişnuit nu avea prea mulţi bani ca să îi arunce pe şpagă —-> presa tăcea mâlc.

    1996-2000
    Şpăgi şi ciubucuri ici şi colo, motivări de absenţe, scutiri scanate şi modificate, în MS Paint, că Photoshop nu avea nimeni —-> presa tăcea la fel ca înainte.

    2000-2003
    Abramburica devine ministru.
    Începe să se răspândească obiceiul şpăgii —-> nimeni nu pomeneşte de asta, în schimb presa şi comentacii încep să mârâie: elevul e prost ,golan, bătăuş, nu citeşte, eleva e fufă şi curviştină machiată etc

    2003-2007
    Începe duduirea economiei şi posibilităţile de a da ciubuc sunt mult mai mari.
    Presa şi comentacii explodează: elevul e golan, drogat, ticălos, mizerabil, retardat mintal cu creierul mâncat de etnobotanice, eleva e curvă, fufă, vopsită, pitzipoancă, proful e sfânt, martir, se luptă cu ei pe salariul minim pe economie, ar trebui sa vină Vlad Ţepeş să facă ordine etc – încă puţin şi s-ar fi vorbit de gazarea elevilor. Dai o cautare cu Google si te sperii.

    (De gazare n-au avut totuşi curaj să pomenească, dar s-a vorbit deschis de introducerea de droguri în cornul şi laptele elevilor. Google ştie mai bine.)

    2010-2013
    Izvorul şpăgii a cam secat, iar cei care s-au îngrăşat din ea sunt daţi în vileag.
    Presa şi comentacii tac. Elevul nu mai e golan, nu se mai pomeneşte de Vlad Ţepeş, proful nu mai e sfânt, e o tăcere stânjenitoare.

    Se pomeneşte mai sus de faptul că inspectorii-grofi îi terorizează pe profesorii-iobagi.
    Dar ceva mă face să cred că acolo unde şi presa, şi inspectorii, şi primarii, şi sistemul birocratic şi oricine altcineva îi terorizau pe elevi, uniţi în cuget şi-n simţiri, probabil fiindcă elevii n-au dat destulă şpagă unde trebuia, lucrurile sunt puţin diferite şi altcineva e iobag al caracatiţei mafiote. Pentru care şpaga nu e tocmai şpagă, e taxă de protecţie.

  66. Loredana Mateescu spune:

    Felicitari doamnei profesor ! Respect pentru tot comentariul!

  67. Madi Rauta spune:

    FELICITARI D-NEI PROFESOARE! De astfel de dascali are nevoie invatamantul romanesc, pacat ca la minister ajung oameni care de cele mai multe ori uita cu desavarsire ca au fost elevi si nu fac nimic in interesul elevilor.

  68. Dedalus spune:

    a) O intilnire cu un scriitor contemporan este perfect acceptabila ca tema de compunere libera in acest an in Romania. Motivele:
    - Atat in extracurricular cat si in Saptamana altfel profesorii au posibilitatea sa invite un scriitor contemporan- daca nu o fac, nu e vina subiectelor…
    - Daca nu s-a facut totusi o astfel de intilnire, ea poate fi imaginata. Obiectivul subiectului este evalaurea capactitatii de povestire, nu descriere unei intilniri care chiar a avut loc

    b) Textul din Minulescu este iarasi perfect acceptabil pentru evaluare, avand in vedere ca evalueaza expriamrea gandirii abstracte, ce s-a dezvoltat la 10-11 ani cel tarziu. Sigur, poate ar fi trebuit ceva mai larg baremul, dar de aici pana la a considera simbolismul ca fiind “prea greu” e distanta mare.

    c) Sinonimele cerute nu se referea la sensul din text, ci pur si simplu la … sinonime. In acest context, sub nici o forma “te rog” nu poate fi considerat sinonim cu “iti cer” (“Imi dati un foc, va rog?”).

    In concluzie, cred ca totusi subiectele au fost la un grad de dificultate mediu, cu unele mici scapari (neesentiale).

    Este insa necesar ca profesorii sa-si ia rolul in serios in ce priveste transpunerea programei in procesul educativ. Programa contine doar OBIECTIVE si EXEMPLE de continuturi, iar manualele sunt un auxiliar, nu o Biblie.

    Un cadru didactic nu trebuie sa lucreze doar 4 ore pe zi, aceea este norma didactica, nu timpul de lucru. Ele se mai numesc si “ore echivalente” deoarece se pesupune ca in restul de 4 ore pe zi cadrul didactic respectiv isi pregateste lectiile. Daca nu o face, nu vina ministerului sau a programei.

    Si nici a copiilor…

    • Trahanache spune:

      Mergeti la o scoala dintr-un sat cum sunt multe in Romania si povestiti-le profesorilor si copiilor care vin direct de la munca la camp despre organizarea unei intalniri cu un scriitor! Sau despre fantezia de a si-o imagina! Ce-mi plac ‘telectualii care vad doar pana la lungul nasului din oglinda si judeca pe altii dupa propriul maieu!…

      • Dedalus spune:

        Ba se poate foarte bine.

        Profesorul de romana are telefon mobil si se presupune ca stie pe cine sa sune pe plan local. Nu este nevoie ca invitatul sa fie o somitate. Este suficient sa fie un scriitor. Conteaza expunerea copiilor la asa ceva.

        Si munca la camp, ca orice munca se face in timpul ei. Chiar stiu despre treaba asta si cunosc profesori care se preocupau de ceea ce faceau, intr-un sat indepartat.

        Sa nu cautatm scuze acolo unde nu exista preocupare.

        • Trahanache spune:

          Bine, Icarus, da profesorul un telefon si cere sa vina Cartarescu la Ciocarlia de jos! Iar Cartarescu le spune ca ii asteapta cu drag sa se teleporteze impreuna cu toata clasa sau scoala la el acasa, fiindca de transport e destul de greu de vorbit. Sunt copii in tara asta care fac zilnic 5 pana la 10 km pe jos pana la scoala, fiindca ministerul nu are suficiente microbuze scolare, asa ca cea mai sigura modalitate pentru a intalni un scriitor in carne si oase este teleportarea. Ori videoconferinta, presupunand ca domnul Cartarescu stie sa apese pe butoane. Scoala sateasca este precis dotata cu cele mai noi echipamente IT, plus internet prin satelit, e deja pleonastic sa vorbim despre asa ceva…
          Ca sa nu mai pomenim ca intalnirea cu un scriitor este de fapt cea mai arzatoare prioritate a unei scoli satesti!!!
          Tu ai oglinzi pe-acasa? Si cand te uiti in ele, nu vezi unul rupt de realitate??? Asta, ca sa ma exprim “ma”i eufemistic…

          • Dedalus spune:

            Cine a zis sa vina Cartarascu?! Nu auzi ca e vorba despre un scriitor contemporan, indifferent cine e ala? Chiar nu mai sunt deloc scriitori, macar poeti satesit, na….

            Cineva a spus foarte bine si ca puteau sa isi imagineze o intilnire.

            Daca nu vrei sa auzi ce ti se spune, pastreaza=ti aluziile insultatoare pentru tine. Asemenea idei apar cand nu mai ai argumente.

            Cine crede ca nu poate fi chemat un scriitor la scoala chiar ca rupt de realitate….

        • Alin spune:

          Buna ziua/seara,
          O sa imi permit sa vorbesc in regionalisme desi uni ar sustine ca sun taran. ENJOY:)
          Draga mea Iulia, eu nu sustin in nici un fel ca tu nu meriti nota si ca nu ai invatat si ca nu esti un geniu de copil, sunt de acord cu tine, examenul in ansamblu nu o fost greu, dar au fost unele puncte unde te puteai incurca usor , si credema, exprimarea opiniei a fost chiar grea. In fine, te felicit pentru nota obtinuta dar intrebarea vine..oare chiar toti au meritat notele la examenul de anul asta? Hai sa va zic ce s-a intamplat in minunatul meu oras Zalau..
          Eu am gresit in doua locuri la examen, cel putin asa m-am apreciat eu, si ma asteptam sa iau un 9 deoarece nu am facut compunerea prea grozava. Cand am ajuns la afisierul de la mine de la scoala, surpriza! 6.9…la ineput m-am panichat..nu sti-am ce o sa fac, unde merg la liceu and so on cand dintr-o data aud la alti colegi care ar fi trebui sa ia mai putin decat mine note mult mai mari. Va dau un singur caz ca sa nu ma indint cu povestea, un coleg a gresit doua exerciti de la prima parte valorand 1.2 puncte. Credeti ca ghiciti cat a luat? 9.9…Va asigur ca nu a avut nici un fel de “pila”,”relatie” dar totusi a luat aceasta nota mirifca as putea zice. Si acesta este un singur caz. Stiu ca nu este etic ,sau ceva cuvant pe care banuiesc ca uni dintre voi il vor cauta in dex, sa ma intereseze de lucrarea altuia..yet uite cu ce minunati te poti trezi pe cap. Oh dar stati dragi mei cititori, caci acesta este doar un caz, sunt si copii cu media 6 ce au luat 9 . La matematica e mai mare dezastru dar nu aduc vorba.
          Nu mai sunt suparat de nota mea, am facut contestatie si ce-o fi o fi, dar totusi, daca exista un profesor care este interesat de acest lucru, va propun sa luati 5 lucrari din fiecare scoala si sa le reevaluati, sa vedem daca toti merita aceste note frumoase si umflate as putea spune. Pentru acei parinti care cred ca vezi doamne nu am invatat eu sau asa mai departe, va rog sa nu va mai pierdeti timpu sa scrieti comentari la acest mesaj, ca nu imi risipesc timpu sa citesc opiniile voastre cand pot citi o carte buna.
          Vreau in final sa i multumesc doamnei profesoare ca insfarsit un cadru didactic ne intelege si pe noi, sau sa zic mai precis, pe uni dintre noi, caci sunt si “copti” care nu au nici o tangenta cu scoala fiti linistiti.

    • CAMI spune:

      Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: fiindcă, cer, liniștit
      doamna care a comentat ca subiectele au fost medii poate nu stie sa citeasca textul
      pentru sinonimul cer mergea foarte bine te rog in text

      • Dedalus spune:

        Oricum vei judeca, “a cere ” si “a ruga” nu sunt sinonime.

        Cerinta nu era de a analiza figuri de stil sui-generis ci de a gasi sinonime.

        Daca ar fi fost altfel, cerinta ar fi sunat:

        “Gasesti sensurile echivalente ale cuvintelor …, pentru a ilustra intenia autorului exprimata in versurile respective”.

        • iosiP spune:

          “RUGÁ, rog, vb. I. 1. Tranz. A cere cuiva stăruitor îndeplinirea unei dorințe, un serviciu, o favoare etc. ◊ Expr. A ruga (pe cineva) de toți dumnezeii (sau cu Dumnezeu) = a cere foarte insistent un lucru de la cineva.”

          Asta-i din DEX, deci a ruga = a cere (staruitor, foarte insistent etc.). Nie unul mi se par sinonime, in afara cazului in care “gradul de insistenta” poate fi evaluat calitativ si duce – vorba stim noi cui – la un salt calitativ ;)

          • Dedalus spune:

            Daca sunt asa de sinonime, du-te tu la cineva si spun-I asa “Iti cer un foc!” si vezi ce se intimpla.

            “A cere” este expresia autoritatii, in timp ce “a ruga” semnifica o favoare, ceva ce este la discretia persoanei respective.

            • iosiP spune:

              Discutam despre gramatica si despre definitiile oficiale, nu despre conventii sociale, deci chestia cu “du-te tu si cere un foc” este irelevanta!
              P.S. Cumpara-ti bricheta!

    • Cetatean spune:

      1. “Gandirea abstracta”, NU “s-a dezvoltat la 10-11 ani cel tarziu”, de aceea nu se preda (printre altele) analiza matematica in clasa a IV-a.

      2. Spui ca: “subiectele au fost la un grad de dificultate mediu”. O eleva de clasa a VIII-a (Karina) scrie intr-un comentariu: “Punctajul meu este de 90.05 puncte (deci o eleva peste medie) … Aceste lucruri aparent «banale» influenteaza viitorul meu !!! Este strigator la cer ca nimeni nu imi explica de ce acea propozitie era compleiva indirecta si nu circumstantiala de scop!”. Si asta dupa ce si-a irosit o parte din timpul copilariei cu analiza “propozitiilor compleive indirecte” si a celor “circumstantiale de scop”, notiuni care nu ii vor fi de nici un folos in viata, daca nu se va ocupa de lingvistica. Pentru o exprimare corecta (si coerenta) este mult mai importanta dezvoltarea gandirii logice decat memorarea unor reguli gramaticale (multe dintre ele interpretabile, datorita imperfectiuni limbajelor naturale). Gramatica predata in gimnaziu trebuie sa fie la un nivel elementar.

      3. Spui ca: “Programa contine doar OBIECTIVE si EXEMPLE de continuturi, iar manualele sunt un auxiliar, nu o Biblie” si ca este necesara “transpunerea programei in procesul educativ”. Aceasta abordare este similara cu cea in care, in Romania, Curtea Constitutionala este nevoita (frecvent) sa faca “transpunerea legislatiei” pe intelesul juristilor!!! O legislatie proasta trebuie schimbata, nu interpretata subiectiv (“transpusa”).

      “Filosofia” care sta la baza programei si a manualelelor scolare din Romania (supraincarcate) este fundamental gresita (pentru secolul XXI), pune accentul pe memorare mecanica. Daca cei care au “zamislit” programa si manualele (care se presupune ca sunt profesori de top) au reusit astfel de “performante”, cum putem sa avem incredere ca un profesor oarecare de la clasa le va “transpune” mai bine in practica, cum putem sa “jucam la ruleta” soarta generatiilor viitoare?!

      • Dedalus spune:

        1. “Gandirea abstracta” – vezi Piaget, sau orice altcineva (sunt aproape toti de acord, cu o exceptie totusi, dar nu e locul unei dispute academice aici)

        2. Daca pornim de la ideea ca gramatica le va folosi doar celor care vor fi lingvisti, ajungem la concluzia ca ar trebui sa fie obligatorii doar 4 clase primare. La ce folosesc disciplinele de studiu – a se vedea orice teorie a cunoasterii din 1850 incoace. Merita discutia, dar nu despre asta e scrisoare doamnei profesoare.

        3. In intreaga lume programele sunt cam ca in Romania, nu facem noi exceptie. Aici nu vorbim despre legea penala si interpretarea ei, ci despre organizarea unui proces de invatamant.

        Programa Romaniei nu este supraincrcata, ci destul de relaxata (cu unele exagerari poate, dar nu de natura sa afecteze invatarea). Verificati cu alte State Europene. Nu confundati predarea lectiei cu procesul educativ si nici lectia cu programa.

        Aici problema este ca pana in 1989 manualul era sfant, trebuia sa il respecti la sange. In acest mileniu, predarea se face dupa alte metodici, nu dupa Makarenko. Nimeni nu opreste un profesor sa faca diverse actiuni in extracurricular, sa lucreze adaptat la clasa samd.

        Aceste examene nationale au calitatea de a scoate in evidenta problemele din sistemul de invatamant. Dar trebuie sa mai avem si taria de a le vedea.

        Una din problemele majore carora le intoarcem spatele este gradul precar de pregatire si disponibilitate a cadrelor didactice (nu a tuturor! A se vedea unele postari de pe aici:!)

        Profesorul nu este un strungar care executa piese dupa plan, ci un profesionist care se presupune ca are capacitatea necesara sa adapteze predarea la conditiile concrete si la ceea ce el/ea poate si stie sa faca.

        Culmea e ca si un strungar are posibilitatea sa aleaga o metoda de a obtine o piesa data, metoda care poate fi diferita de la strungar la strungar….

        • Ceatean spune:

          Incerc a treia oara sa postez acest comentariu. Sper ca de data aceasta nu voi mai fi cenzurat.

          1. Dezvoltarea gandirii abstracte este un proces care nici intr-un caz nu se finalizeaza “la 10-11 ani cel tarziu”. Faptul ca “Piaget, sau orice altcineva (inclusuv tu), sunt toti de acord” cu aceasta idee, nu inseamna ca analiza matematica poate sa fie inteleasa la 11 ani (cu exceptia geniilor). Raspunsul tau a fost de fapt o eschiva (realitatea, insa, nu poate sa fie “pacalita”).

          2. Spui ca: ” In intreaga lume programele sunt cam ca in Romania, nu facem noi exceptie.” Asta este o manipulare. Eu am prieteni in Germania si SUA (ai caror copii au facut scoala acolo) asa ca stiu despre ce vorbesc (am avut discutii cu ei pe aceasta tema).

          3. Spui ca: “Nimeni nu opreste un profesor sa faca diverse actiuni in extracurricular, sa lucreze adaptat la clasa samd”. Repet ce am spus mai sus: daca cei care au “zamislit” programa si manualele (care se presupune ca sunt profesori de top) au reusit astfel de “performante”, cum putem sa avem incredere ca un profesor oarecare de la clasa le va “transpune” mai bine in practica, cum putem sa “jucam la ruleta” soarta generatiilor viitoare?! Profesorii de astazi sunt produsul aceluiasi sistem de invatamant defect, au aceiasi mentalitate (majoritatea) ca si cei care au “zamislit” programa si manualele (sau cel putin le convine situatia – au clienti pentru orele de meditatie).

          4. Daca profesorii aveau “capacitatea necesara sa adapteze predarea la conditiile concrete”, rezultatele trbuiau sa se vada deja in performantele sistemului. Faptul ca “aceste examene nationale au calitatea de a scoate in evidenta problemele din sistemul de invatamant” ne arata clar faptul ca profesorii nu trebuie sa fie lasati sa se joace cu viitorul copiilor nostrii.

          5. Spui ca: “Daca pornim de la ideea ca gramatica le va folosi doar celor care vor fi lingvisti, ajungem la concluzia ca ar trebui sa fie obligatorii doar 4 clase primare”. Sa vedem o mostra de gramatica pentru clasa a VII-a, predata unor copii care nu au implinit inca 13 ani, care sunt obligati sa toceasca niste reguli gramaticale care nu le vor folosi la nimic (nici macar sa se exprime corect si coerent – pentru asta este mai importanta dezvoltarea gandirii logice): LIMBA ROMANA , CLASA A VII-A (Vezi comentariul: Cetatean spune: 28/06/2014 la 15:35)

          P.S. Nu mai reproduc aici “mostra de gramatica” deoarece cred ca repetarea acestui text (lung) a dus la cenzurarea de doua ori a acestui comentariu.

  69. Coruptul spune:

    Stimata doamna profesoara,

    Ati surprins cu destula exactitate un flagel care afecteaza invatamantul din Romania si anume incompetenta.

    Problema este ca dumneavoastra nu ati observat decat efectul. Cauza este mult mai odioasa. Cauza, stimata doamna, este coruptia. SI aici nu ma refer la coruptia financiara, nu , aici ma refer la coruptia sufleteasca, coruptia umana. Guvernele care s-au succedat la conducerea tarii, impreuna cu legislativul si cu presedintii pe care ii avem si pe care i-am avut au pus cu totii umarul la disstrugerea sistematica a sufletului acestei tari. Cultura si educatia ei. Totul s-a facut mai incet sau mai agresiv, prin promovarea propriilor lichele in pozitii de conducere, lichele care nu au pic de cultura, lichele incompetente al caror loc era dupa gratii. Acestia sunt cei care masoara inteligenta copiilor nostrii dupa un program creat de ei, eminamente distructiv. Dupa modelul gonirii doctorilor din tara, distrugerea sel esteem-ului copiilor nostri este un pas important in programul de corupere si de stapanirea al maselor de catre acesti monstri care ne conduc. Subscriu semnalului dumneavoastra de alarma si as dori sa adaug faptul ca educatia si cultura primeaza in orice stat iar adevarata democratie si libertate incepe cu o minte sanatoasa si antrenata. Altfel nu ne deosebim de o turma de vaci, manate de un vacar, indiferent cat de prost este acesta.

  70. alabala spune:

    Rautacioase sunt unele comentarii…de cea mai joasa speta.
    In fond, e pertinent mesajul doamnei.
    De ce naiba ii intoarceti cuvintele?

  71. Gogol spune:

    Nu sunt de acord cu prima parte a articolului, in care copiii sunt ridicati in slavi si idealizati. Nu, copiii de azi nu sunt mai destepti decat noi si nu stiu mai multe lucruri. Au mai multe mijloace de informare, e adevarat, si stiu lucruri din domenii care nu existau pe vremea noastra. Dar asta nu inseamna ca stiu mai multe. Luati la puricat, nu stiu aproape nimic, in afara de ce vad la televizor si ce insira pe facebook. Sunt mai indrazneti decat eram noi, au mai multa incredere in ei, dar asta vine cu riscurile de rigoare, pentru ca nimic nu e mai periculos decat un prost care se crede destept (si copiii de azi se cred destepti doar pentru ca stiu sa foloseasca un smartphone si parintii lor nu). Copiii de azi nu au o oglinda in care sa se masoare, pentru ca in familie, in societate si la scoala s-a introdus ideea ca fiecare este propriul Dumnezeu si, de la Marx citire, ca nimeni si nimic nu e mai presus decat orice altceva.

    Paradoxal, ei sunt generatia cu cea mai mare deschidere spre informatie, dar cu cel mai scazut nivel de cunostinte si cultura. Ma frapeaza idignarea doamnei profesoare in legatura cu textul despre care copiii au trebuit sa isi spuna parerea. Inteleg ca nu li s-a cerut un comentariu literar, ci o interpretare libera. Un copil de 14 ani trebuie sa fie in stare sa isi formeze o opinie si sa o articuleze, tocmai in virtutea acestor prezumptive capacitati intelectuale si cunostinte pe care le elogiati la inceputul articolului. Cred ca de aici se vede schizofrenia de care generatia parintilor da dovada astazi. Ii lauda si ii ridica in slavi, le atribuie o “desteptaciune” foarte vag definita, dar se scandalizeaza atunci cand aceasta desteptaciune e supusa testului si esueaza, negru pe alb, cu foaia si creionul in fata. Deodata, “e prea greu”, “bietii copii” sunt chinuiti, li se cere imposibilul, sunt surmenati si stresati.

    Inteligenta e in stransa legatura cu nivelul de cunostinte. Nu ai cum sa pui in valoare o inteligenta nativa daca nu stii mare lucru, si nici nu ai cum sa dezvolti o inteligenta nativa fara aport de informatii. Daca ne extaziem doar in fata inteligentei native, asa cum vad ca face doamna profesoara, ne furam singuri caciula. Iar nativ, sa fim seriosi, inseamna sa ne limitam la o intrecere de genul “care maimuta potriveste mai repede cuburile in gauri”.

    Ar fi timpul sa privim adevarul in fata. Generatia actuala nu e mai desteapta si nu stie mai multe. Din vina parintilor si a profesorilor, evident. Generatia actuala are o problema de educatie si cultura. Pana nu recunoastem problema, nu o putem rezolva. Astazi, parintii sunt niste Mamitzica, Mamitza si Mam’mare, iar copiii sunt niste Goe.

    • Trahanache spune:

      Tov. Gogol, daca ati fici citit articolul cu atentia cuiva care se pretinde, ati fi observat ca Doamna profesoara face foarte des referire la programa de invatamant, la gramatica Academiei, iar cele semnalate sunt lucruri care tin concret de materia predata. Puteti avea pretentii atata timp cat ati oferit si informatia, si mijloacele de a fi insusita. La ce pretentii aveti, ma indoiesc profund ca aveti habar de ceea ce se preda in scoala. Si ma indoiesc si mai profund ca, la varsta de 14 ani erati in stare sa faceti lucrurile pe care le pretindeti elevilor de astazi!

      • Gogol spune:

        “Tov.” Trahanache, pentru a va satisface curiozitatea, la varsta de 14 ani participam la olimpiade de romana si matematica, citeam zilnic, intelegeam intr-o oarecare masura o discutie politica la televizor si puteam sa imi formez o opinie despre o situatie, atunci cand mi se prezenta. Argumentul meu nu era legat de programa scolara, la fel de proasta ca si pe vremea mea, ci de exaltarea nejustificata cu privire la “inteligenta” si “cunostintele” copiilor din ziua de azi. Aceasta exaltare e contraproductiva pentru ca, ridicand artificial nivelul la care se afla elevii (destepti din nastere, geniali, straluciti, copii indigo), alimenteaza iluziile si pretentiile unor parinti incapabili sa isi educe progeniturile. Mai departe, creaza niste asteptari false, in care copiii sunt vazuti ca victime (vezi isteriile la introducerea supravegherii video la bac). Nu inteleg nici lamentarile de genul “dezamagirea copiilor pentru notele mici”. Acele note mici ii ierarhizeaza si arata care le e locul. Daca unii au luat nota 7 si unul singur a luat 7.5, ar trebui sa fie motiv de mandrie pentru ei, ca sunt, ca nivel, aproape de cel mai bun. Daca unii au luat si 10, atunci inseamna ca avem o ierarhizare pe care sa lucram si in care copiii sa se reflecte, spre deosebire de situatia in care toti ar fi luat 10, cu niste subiecte foarte usoare, si s-ar fi crezut buricul pamantului cand, in realitate, diferentele dintre ei ar fi fost foarte mari.

        • Cetatean spune:

          Spui ca: “programa scolara (este) la fel de proasta, ca si pe vremea mea”. Mai spui ca: “acele note mici ii ierarhizeaza si arata care le e locul”. Adica “arata care le e locul” intr-un sistem artificial, care nu are nici o legatura cu realitatea de care se vor lovi la maturitate. Este o ierarhie distorsionata, care poate sa distruga destine. Un exemplu celebru in acest sens este Einstein. Norocul omenirii este acela ca in cazul lui, finalul a fost unul fericit.

          Albert Einstein: “Si eu vream sa parasesc scoala … principalul motiv era metoda de predare stupida, mecanica. Din cauza memoriei mele slabe pentru cuvinte, aceata metoda imi crea mari dificultati, a caror depasire imi parea fara sens. De aceea am preferat sa suport tot felul de pedepse decat sa invat sa turui pe de rost”.

          Modern Science, 1896-1945 – Ray Spangenburg & Diane Kit Moser, pag. 28

        • Costi spune:

          Pentru ca ati fost “olimpic” la limba si literatura romana: se scrie “creeaza”, NU”creaza”! Spre marea mea surprindere, fac deosebit caz de necesitatea asa-zisei culturi generale obligatorii a elevilor oameni care nu au avut de-a face cu sistemul de invatamant: in prezent, aria curriculara (programa) este sufocata deja (programa din ” vremea noastra” era cu mult mai fireasca si mai adaptata dezvoltarii psihice a copiilor, particularitatilor de varsta ale acestora). Un examen se sustine cu ce exista negru pe alb, in programa (si manuale), nu cu ce ar putea profesorul/elevul sa faca suplimentar! Atata timp cat nu se studiaza in gimnaziu diferenta dintre modern si contemporan, nu-i poti cere unui elev sa imagineze un dialog cu o personalitate literara apartinand contemporaneitatii (deoarece iti scrie ceva despre Eminescu, Creanga, asa cum s-a intamplat – si, in cel mai bun caz, despre vreun simbolist sau suprarealist…in niciun caz despre vreun postmodern – cu rare exceptii, iar regula nu este facuta de exceptii…). In privinta sinonimelor: luati un dictionar, sa vedeti ca sunt incluse printre sinonime si locutiunile! E nefiresc, incorect sa limitam sinonimia la ce pretinde baremul! Erau foarte potrivite si acele sinonime! Intr-adevar, prea multa subiectivitate, prea mult hazard!

        • Trahanache spune:

          Bine Gogol, tu esti geniul neinteles, iar noi prostii care n-avem habar de scoala. Vezi ca au deschis martienii niste scoli intergalactice pe Saturn! Poate accepti o dispensa si-ti gasesti loc pe-acolo!

  72. camelia spune:

    Din pacate, nici macar pentru Olimpiadele scolare, subiectele nu sunt elaborate de catre profesionisti.
    Nimeni nu stie sub ce Regulament perfid se desfasoara selectiile nationale si cum sunt dinainte alese loturile de elevi capabili de performante inalte, toti ceilalti participanti facand doar o prezenta statistica si absolut nebenefica structurii lor psihologice in formare.
    Desi domnul Ministru de resort este un bun cunoscator al vietii tinerei noastre generatii si stie foarte bine care ii sunt asteptarile, nevoile (cerintele=vointele si nu pretentiile! – atentie la sinonimie!!!) NU FACE ABSOLUT NIMIC. Lasa pe mai departe toate examenele din Romania sa decurga din inertie fara a aduce vreo imbunatatire sau o crestere reala a valorii acestora.

    • Dedalus spune:

      Subiectele sunt facute/supervizate de Centrul National de Evaluare.si Examinare

      http://www.rocnee.eu/index.htm

      Acum, cine ar trebui sa le faca ?!

      Am impresia cateodata ca lumea ar dori ca subiectele sa fie facute in asa fel incat sa poata fi rezolvate si de catre cine nu a invatat nimic.

      Mie subiectele mi se par rezonabile si de nivel mediu. Ele de fapt certifica lipsa de preocupare a cadrelor didactice si dorinta parintilor de a evita invatarea sub pretextul ca “nu foloseste la nimic”. Acesta este binomul dezastrului, pe care nu il vedem pentru ca suntem mult prea procupati sa dam cu pietre in subiecte si bareme.

      Am mai spus asta si in alta parte: evaluarile acestea ne dau timp sa pornim o reforma reala in invatamant. Dar acest timp este limitat si daca nu vom profia, aceasta ultima reduta cazuta, va fi nevoie de doua generatii pentru a repara.

      Solutia:
      a) preagatorea cadrelor didactice – sunt bani destui pentru asta
      b) un nivel al somajului mult mai ridicat, care sa evidentieze ca de fapt doar cunoasterea aduce bunastarea, schimband atitudinea parintilor

  73. Lucia spune:

    Daca numai alegerea subiectelor si stabilirea baremului ar fi o problema, AR FI BINE !!! din pacate si porcaria asta de ierarhizare. In conditiile in care corectarea este subiectiva mai apare si lupta la o sutime !!! Nu este un sistem de evaluare corect, am avut experienta asta anul trecut si va spun sincer ca nu doresc niciunui parinte clipele acelea….sa vezi in ierarhizare cum 60 de copii au aceeasi medie….9,49 si sa incepi sa faci calcule pentru fiecare pozitie sa vezi de unde provin copii din fata copilul tau…si care este probabilitatea ca optiunea pe care o alegi sa nu distruga destinul propriului copil….nu mai zic despre marea supriza de la inceput de an cand ” anumiti copii’ repartizati la alte licee de faimoasa repartizare electronica, sa nimereasca fix in acelasi loc pentru care tu ca parinte ai tremurat pana la afisarea rezultatelor. Este un sistem bolnav ! nu astea sunt principiile pe care vrem sa le construim in copii nostrii!!! Cum pot sa explic eu copilului ca degeaba a invatat in V-VIII, degeaba a tremurat pana la afisarea rezultatelor…daca “altii” au primit acelasi “premiu” fara MUNCA !!! Si bomboana de pe coliva…. e faptul ca ajung mai departe intr-un mediu liceal de renume… in care “anumiti profesori ” au uitat cum sa predea lectia cu creta pe tabla…lipsesc consecutiv… sunt alergici la creta si scrisul la tabla…predau lectia in pix pe caietul unui copil …si asta-i tot!…iar sistemul de notare a devenit un “bici” cu care copii sunt pedepsiti pentru inteligenta lor si puterea de a spune lucrurilor pe nume … iar noi ca parinti asistam neputinciosi in fata acestor “asa zis profesori” de dragul copilului… Imi doresc ca acesti copii sa ajunga sa poata schimba ceva ! Si o vor face, pentru ca sunt destepti si BUNI , iar cei care vor avea curajul de a ramane in Romania… NE VOR SALVA !!! CINSTE LOR !

    • Lucia spune:

      SI INCA CEVA !!!! Cea mai mare eroare intr-un sistem de repartizare electronica unde fiecare sutime conteaza, la contestatie desi obtii 45 de sutimi nu iti sunt acordate daca nu sunt cel putin 50 de sutimi, ca asa este regulamentul. Pai domnilor, ierarhizarea va obliga sa acordati in contestatie chiar si 1 sutime!!!!! Ar trebui revizuite toate procedurile de examinare si contestatie…ce naiba suntem in 2014 nu puteti stabili regului numai pentru prima parte a jocului …iar restul…”Dumnezeu cu mila” !

    • Dragan spune:

      Ca doamna profesoara este in egala masura excelent profesor si pedagog nu se poate contesta.Felicitari ,doamna profesoara! Eu,insa,ca mama unui elev de clasa a VIIIa,care a sustinut aceste evaluari as fi dorit,mai ales acum dupa ce am citit aceste randuri sa stiu:a fost vreun profesor corector care a parasit comisia de evaluare din motivele expuse in scrisoarea doamnei profesoare?Cred ca asta este singura modalitate prin care se poate indrepta ceva!

  74. karina spune:

    Aveți atât de multă deptate…
    Sunt o eleva de clasa a 8-a care a susținut și ea evaluarea nationala la limba și literatura romana . Punctajul meu este de 90.05 puncte . Am pierdut 9.5 puncte pe acel exercițiu cu măsură versurilor unde am scris ca măsură este de 7 și 5 silabe la A3 unde am scris ca adjectivul este provenit din substantiv și la A5 unde am menționat ca ultima subordonata este de scop !!! Lucruri banale pe care eu le-an învățat 8 ani de zile după un anumit standard , lucru pe care urma sa-l aplic în rezolvarea subiectelor . Aceste lucruri aparent “banale” influențează viitorul meu !!! Este strigător la cer ca nimeni nu îmi explica de ce acea propoziție era ccompleiva indirecta și nu circumstantiala de scop !

    • O profesoara nepopulara spune:

      Am o singura MARE nedumerire, domnisoara: de unde ati aflat ce punctaj ati obtinut, la ora 10 si ceva, cand rezultatele au fost trimise in teritoriu incepand cu orele 9 si se vor afisa abia dupa ora 13 cel mai devreme?
      Vorba lui Hamlet: “E ceva putred in Danemarca…”

      • o mama spune:

        Dumnezeule mare, chiar ca avem o problema nationala aici : cum a aflat rezultatele la ora 11 . Pai sa va spun eu : de la secretariatul scolii , sau de la vreo profesoara, asa ca dvs. cu care a facut meditatii in particular, sau de la femeia de servicui, care a vazut listele pe masa directorului . Atata timp cat rezultatele au ajuns in scoli la primele ore ale diminetii , nesimtirea ministerului de a nu le afisa inainte de ora 15 a fost maxima !

    • Cetatean spune:

      “Strigator la cer” este ca un copil de varsta ta se teme ca ii este “influentat viitorul” de faptul ca “acea propozitie era ccompleiva indirecta si nu circumstantiala de scop”.

  75. Trahanache spune:

    Stimata Doamna Profesoara,

    Va felicit pentru articol!
    Sunt multe de comentat, dar eu am un spirit mai practic. Trebuie identificati cei care au propus subiectele si dati in judecata. Precedente sunt. Un academician de la facultatea de matematica din Bucuresti, pe nume Boboc, a propus intr-un an pentru admiterea la Politehnica un subiect constand in demonstrarea unei inegalitati de integrale. Cum un asemenea lucru nu se cere decat la olimpiade si nu este deloc inclus in programa de invatamant, majoritatea candidatilor au clacat la acest subiect. Ca urmare, profesorul a fost sanctionat, iar subiectul respectiv a fost notat cu punctaj maxim din oficiu.
    Daca profesorii care au propus subiectele la limba romana nu pot fi identificati, trebuie dat in judecata ministerul si pus sa plateasca sanatos, pana cand se satura sa le mai dea taietorilor de frunza la caini din ograda proprie ocazia sa se dea savanti pe pielea elevilor!

    • un parinte spune:

      Subscriu comentariului dvs!
      Daca se anunta iar un dezastru national, noi parintii cu copiii nostri , impreuna cu cadrele didactice, ar trebui sa dam in judecata Ministerul Educatiei Nationale pentru gafa facuta!

      Ar trebui facuta chiar si o petitie in acest sens! Nu se poate anula proba de evaluare la limba si literatura romana?

      Sunt copii care au muncit enorm de mult. Cate de ore de pregatire si cati bani dati pentru fiecare minut din pregatirea lor! Nu mai spun de toate emotiile prin care trece acum un copil si de toti nervii pe care ii are un parinte pana la aflarea rezultatelor!

      SA NU AUD CA ESTE UN DEZASTRU NATIONAL!!!!

      • Gogol spune:

        De ce e un dezastru national? Daca elevul a luat o nota de trecere, va putea intra la liceu in functie de locul pe care il ocupa in ierarhie. Daca ar fi un dezastru, asa cum spuneti, in sensul ca toti copiii au luat note mici, atunci nu ar trebui sa fie o problema, pentru ca nu vor fi altii cu note mai mare care sa ii ocupe locul copilului dumneavoastra. Daca, insa, sunt altii cu note mai mari, inseamna ca au fost mai bine pregatiti, sau ca copilul dumneavoastra nu s-a pregatit sufiecient si ati dat banii degeaba pe meditatii. Daca nu a reusit sa obtina nici macar o nota de trecere, deja intram in zona crepusculara, pentru ca un copil pregatit, oricat de proaste sau grele ar fi subiectele, nu are cum sa nu obtina nota de trecere.

        • o mama spune:

          Sigur nu inseamna CA COPILUL a avut parte de un corector mai putin flexibil decat colegul lui, caruia i s-au acordat puncte pt. sinonimul rog, si “pentru ca,” si pentru lipsa numelui autorului contemporan , …. ? Ce ziceti , s-ar putea intampla ?

  76. Mihail spune:

    Nu ar fi mai bine ca fiecare liceu sa organizeze examen de admitere si sa se renunte la faimoasa repartizare computerizata?

  77. muntean andreea spune:

    Bravo doamna profesoara!!!

  78. nadia spune:

    E adevarat ca programa scolara este rigida, limitata ca oportunitate de formare a unui elev, ca informatiile sunt exagerate ca volum de cunostinte de asimilat/transferat. Totusi, exista si libertatea profesorului de a crea exercitii/ lectii care “sa alunece” pe langa programa, urmarind interesele de invatare ale elevului. Da, probabil exista în programă o singură oră pe an în care elevii sunt invatati să-și exprime opinia în legătură cu o temă oarecare. Insa aceasta competenta este atat de vitala unui lector, incat un profesor isi poate asuma riscul de a se abate de la programa pentru a dezvolta capacitatile elevilor de exprimare si argumentare a unui punct de vedere in legatura cu un text fictional/ nonfictional ori, pur si simplu, in legatura cu un concept folosit ca valoare umana. Profesorul de la clasa nu e un mecanism programat sa predea un continut de informatii, iar programa scolara e un reper didactic, dar nu sfintele moaste. In momentul in care incep sa lucrez cu elevii de clasa a 9-a, primul lucru pe care il remarc este faptul ca nu inteleg mesajul unui text literar si nici nu au deprinderea de a reflecta asupra lui (raspunsul lor aproape invariabil in legatura cu impresia lasata de lectura unui text este: ‘mi-a lasat o impresie buna.’; iar in legatura cu relatiile dintre personaje: ‘relatiile dintre personaje sunt bune’). Trebuie sa lucrez cu ei un an intreg pentru a-i obisnui cu exercitiile de creativitate (care, la inceput, li se par o pura nebunie) si cu tehnicile de argumentare a unei opinii personale. Sunt constienta de faptul ca ma abat de la programa scolara, dar- in acelasi timp- realizez ca e mult mai important pentru elevii mei sa devina lectori activi, sa aiba imaginatie, sa constientizeze importanta punctului de vedere personal si sa stie structura unui text argumentativ. Abia dupa ce ii formez astfel, consider ca sunt pregatiti pentru ora de romana, iar ei insisi sunt constienti de acest lucru si nu isi mai blocheaza gandurile ori emotiile in fata unui text.
    In ce priveste baremul de corectat, lista de sinonime indicata este doar ca reper, nu ca litera de lege. Copiii au posibilitatea de a indica si alte sinonime, in afara celor de pe lista, iar profesorul este obligat sa respecte acest drept.
    Exista, e adevarat, o discordanta intre subiectele de examen si programa scolara, dar cred ca, in cele din urma, profesorul este cel care isi creeaza ora si isi ‘creste’ copiii. La proba de compentente lingvistice, intr-un an a existat urmatorul context:

    text: ‘se crapa de ziua’.
    intrebare: ‘ce moment temporal este surprins de autor?’

    Daca as fi folosit acest context ca reper pentru pregatirea elevilor, i-as fi transformat in niste roboti adaptati in detectarea reperelor spatio-temporale, dar am vrut sa am elevi vii, care sa vibreze in fata unui text ca un arc pe care se asaza o sageata.

    • Dedalus spune:

      Nu vad unde va abateti de la programa. Eu consider ca o respectati prin ceea ce faceti. Romana trebuie sa creeze deprinderi e exprimare, asta e clar in programa, ca obiectiv.

      Nimeni nu se asteapta de la programa sa fie ca un fel de program de calculator. Exista suficienta flexibilitate, cred.

      Doar ca unii profesori s-ar simti mai bine sa aplice retete.

    • Cetatean spune:

      Spui ca: “E adevarat ca programa scolara este rigida, limitata ca oportunitate de formare a unui elev, ca informatiile sunt exagerate ca volum de cunostinte de asimilat/transferat. Totusi, exista si libertatea profesorului de a crea exercitii/ lectii care «SA ALUNECE» pe langa programa, urmarind interesele de invatare ale elevului”.

      Tipic romanesc! Daca legea (programa scolara) nu e buna – sau nu ne convine, “alunecam” pe langa ea (in loc sa o dezbatem si sa o imbunatatim, dupa care sa o respectam).

    • Costi spune:

      Ar trebui sa verificati programa pentru gimnaziu, inainte sa concluzionati! Si sa aveti in vedere particularitatile de varsta ale elevilor…Un examen se sustine cu ce exista negru pe alb, in programa (si manuale), nu cu ce ar putea profesorul/elevul sa faca suplimentar!

    • Gina spune:

      Domnului Dedalus–nu stiu daca vorbiti despre dumneavoastra sau cunoscuti ai dumneavoastra, dar permiteti-mi sa va contrazic—eu sunt profesor la sat si va garantez ca muncesc nu patru ore, nu opt ore, ci mult mai mult pentru pregatirea lectiilor. Am predat limba romana timp de 10 ani, iar acum (de trei ani) predau limba engleza si cred ca nu gresesc spunand ca, de multe ori, profesorii de la sat muncesc mai mult decat doamnele de la scoli de prestigiu din oras. Asta se intampla pentru la noi nu se aleg copiii in clase de varf la care profesorii se duc adesea nepregatiti suplimentar caci elevii lor se mediteaza in particular. Noi luptam ca si cel mai necajit dintre copii sa aiba o sansa! Si sa stiti ca nu ministerul sau altcineva ne motiveaza, nu, noi iubim cu adevarat ceea ce facem! Si invatam in permanenta pentru ca lumea este in schimbare, iar elevii trebuie sa se poata adapta. Dar in curtea parintilor nu se uita nimeni! Ei ii trimit la scoala sa-i facem noi oameni! Ei le croiesc acasa un set de valori cu totul gresit- lasa, mama, ca daca ai bani reusesti oricum! Toti suntem vinovati intr-o oarecare masura–dar nu mai aratati cu degetul numai catre profesori! Eu nu va permit!
      Cu respect, un amarat profesor de la sat!

  79. RzV spune:

    Bine spus doamna mea profesoara!

  80. Ana Maria spune:

    Cand se afiseaza rezultatele ? Vreau sa spun , pe la ce ora ?

  81. examenul de admitere spune:

    Fiecare unitate de invatamant sa faca subiectele in functie de profilulul lor: uman, real, vocational.
    Asa cum este un BAC diferentiat, de ce nu ar putea fi si un examen de capacitate? Copilul stie de mic pe ce drum va merge si la ce materie este mai bine pregatit. Unii sunt foarte buni la matematica, altii la romana. Sa luam in calcul si liceele vocationale. Un copil care se pregateste pentru arte, la muzica si pictura, sau care se pregateste pentru un liceu cu profil sportiv, sau pentru oricare alt liceu vocational, munceste mult mai mult decat toti ceilalti copii care se pregatesc doar pentru matematica si romana.

    • Dedalus spune:

      Deocamdata este mult prea multa coruptie in system pentru asa ceva. Daca va uitati pe situatiile de la examen, comparative cu mediile scolare, veti vedea in unele gimnazii/licee diferente imense. Cadrele didactice au “ajutat” elevii dandu-le note umflata, pentru a le creste media pentru repartitia electronica. Este motivul pentru care a crescut de la 50% la 75% ponderea capacitatii la media de repartitie.

  82. Ruxi spune:

    Sunt eleva in clasa a8a si va pot spune ca mi-am dat silinta si chiar m-am straduit pentru acest examen. Faptul este consumat ,ma duc cu lacrimi in ochi sa imi vad ‘frumoasele’ note. Suntem generatia de maine care chiar vrea sa schimbe ceva..nu primim sprijin ,iar greutatile cad pe umerii nostrii. Imi este greu sa gandesc ce vor primii urmatoarele generatii la Evaluarea Nationala. Ma mai consoleaza faptul ca nu cifrele arata capacitatea mea. Multumesc mult ‘alora mari’ care mi-au distrus orizontul si urmatorii 4 ani :) . Dovada ca banul conduce o tara . Numai bine tuturor!

    • jj spune:

      Si probabil ca tot “aia mari” sau profesorii tai de romana sunt de vina ca tu scrii “vor primii” si “umerii nostrii”, nu?

  83. CNU spune:

    Am vazut subiectele. Din multe puncte de vedere mi s-au parut de nivel mediu, (anul trecut gramatica a fost o idee mai dificila). Totusi, in fraza in care erau trei subordonate, intr-adevar, m-am intrebat cum se va interpreta ultima propozitie: de scop sau indirecta? E nedrept ca la un examen sa fie date elevilor situatii asupra carora exista inadvertente, interpretari si intre profesorii de limba si literatura romana. Si mi se pare groaznic ca baremul sa limiteze posibilitatile si un raspuns corect sa nu fie luat in consideratie! Baremul nu poate fi exhaustiv! Un profesor bun, insa, distinge daca raspunsul este corect, chiar daca varianta aceea nu exista in barem…E nedrept sa li se ceara elevilor sa-si imagineze un dialog cu un scriitor contemporan, cand nu sunt multi (pentru ca nu li s-a explicat) care sa stie care sunt scriitorii/poetii contemporani! (Pot lesne sa confunde un modernist cu un contemporan. Copiii mei (de-acasa) stiau, de exemplu, de Cartarescu – dar cati stiu? – asta se studiaza in liceu!) DA! Am convingerea ca subiectele sunt in asa mod realizate, ca sa favorizeze anumite ierarhii – elevii antrenati pe acel tipar de profesorii care propun subiectele “se descurca” foarte bine, in raport cu ceilalti. Este ceva ce am observat si la olimpiade, care nu mai testeaza aptitudinile reale, specifice, capacitatea, pregatirea onesta…Da! Sunt profesori pentru care ierarhia=manipulare. Ce facem pentru asta?! Cat mai permitem? Cred, de fapt, ca acei profesori care propun asa ceva si trateaza limitat lucrurile, NU AU, intr-adevar, calitate de profesori. Ce mi s-a mai parut groaznic: fata de alte timpuri, din ce in ce, accesul la informare, la lucrarea deschisa, ESTE REFUZAT. Stiu de anul trecut, de la alti parinti, care au avut nevoie sa depuna contestatii: nu au avut dreptul sa vada lucrarea! Cum e posibil asa ceva?!

    • Lucia spune:

      Este adevarat! lucrarile nu ni s-au aratat…. si chiar daca nota din recorectare fiind modificata dar nu suficient cat sa se acorde punctaj in recorectare, am primit un raspuns halucinant ” Da, a fost corecta si metoda de calcul folosita de copil…dar fiindca termenele sunt scurte si presiunea pe corectat foarte mare, multi dintre cei care corecteaza nu au “RABDAREA NECESARA ” sa urmareasca rationamentul unui copil…ci folosesc sablonul dat de barem…O PROSTIEEEE DE NEIMAGINAT !!! sa iei dreptul unui copil sa-ti arate TIE care ai stabilit un barem…ca mai exista si alte cateva sute de moduri de a rezolva problema respectiva!!!!

  84. Alexandra spune:

    Cearta asta e de o gramada de timp!Eu sunt acum pe punctul de a vedea rezultatele.Mi-e si frica,ca un copil de 14 ani care a sustinut acest “examen” sa vad ce nota am luat.Aici mi se pare ca elevii au cel mai mult de suferit,in timp ce multi se cearta,dar nu rezolva nimic.Vi se pare corect sa pierd locul la liceu din cauza acestui “examen”?

  85. kykutza44 spune:

    Sunt emotionata pt. ca am o fiica absolventa a clasei a 8-a, care a absolvit o scoala dintr-un cartier marginal al unui oras din Romania, sunt , de asemenea, cadru didactic, nu specialitatea de Examen national/Bacalaureat, dar care, dupa lecturarea tuturor comentariilor, consider ca nu s-a luat in calcul un lucru minor, de care ABSOLUT TOTI INSPECTORII DE SPECIALITATE, TOTI DIRECTORII ASA-ZISI CU DREPTURI DEPLINE SI CEI ADJUNCTI NU RESCTECTA: 1. Ghidul elaborat al directorilor, cu toate procedurile elaborate chiar de distinsul nostru Minister: EVALUAREA C.D., URMATA DE AUTOEVALUARE, PRIN INSPECTII LA CLASA. LECTII ORGANIZATE LA NIVELUL CATEDREI, DISCUTII, OBSERVATII SI cel mai important solicitarea de asistente, comunicarea rezultatelor in Consiliile Profesorale, sedinte cu PARTICIPAREA OBLIGATORIE A C. D. , care nici macar nu are incuviintarea verbal-tacita a directorilor- cerusine pt. cei care manageriaza unitatile scolare sa nu participe chiar si ei si sa nu cunoasca aceste lucruri elementare; 2. Cunoasterea Manualului sau mai precis a STATUTULUI C.D. si automat, respectarea acelor proceduri care sa devina litera macar de onoare a CONDUITEI UNUI C.D. si, in primul rand, AFISAREA ACESTOR MASURI LUATE IN LOC VIZIBIL, CA TOTUSI DUPA REGULI SE CONDUCE O SOCIETATE.
    Imi amintesc ca in anu’ 1998 am dat gradul II si era de mareee aactualitate GHIDUL INSPECTIEI SCOLARE – autor Ioan JINGA- UN MARE PEDAGOG AL SCOLII ROMENESTI. Pt. cei care doar au dat un examen de titularizare si au fost absorbiti de ceialti care “vin doar prin cancelarie”, studiati pedagogii unei lumi moderne si SPUNETI-VA OPINIILE CU VOCE TARE SI FITI VERTICALI IN PARERILE VOASTRE!
    BRAVO DOAMNA PROFESOARA, DARFACETI DEMERSUL MAI DEPARTE LA M.E.N! VA SPRIJIN!

  86. Valentin spune:

    Stimata doamna, vreau sa va asigur de de intrega mea consideratie si respect pentru actul de curaj de care a-ti dat dovada. Imi face placere sa constat ca exista totusi dascali implicati emotional in profesia lor. Imi doresc sincer ca nimic din ceea ce cu sinceritate a-ti exprimat sa nu va afecteze in vreun fel. Cu stima si admiratie, un parinte care in aceste clipe asteapta publicarea rezultatelor de la Evaluarea nationala.

  87. leana spune:

    Nu am citit toate comentariile, n-am avut timp, deci imi cer scuze daca ceea ce spun s-a spus deja. Nici nu sunt la curent cu programa de limba roamana actuala. Dar a comenta un text la prima vedere ar fi fost visul meu la examenul de admitere in liceu, si am primit o asemenea cerinta – comentariu la prima vedere din ceva de Nichita Stanescu la olimpiada din clasa a IX-a, adica la cateva luni dupa admiterea in liceu. Ca atare pot spune cu siguranta ca un copil de varsta aceea ar trebui sa poata comenta un text la prima vedere. Nu este o lacuna a sistemului faptul ca se cere originalitate la examen, dimpotriva este o problema faptul ca nu se preda, ca pe vremea mea cam toti colegii invatau comentariile pe de rost in loc sa invete sa comenteze. Poate s-au schimbat lucrurile de atunci … dar cand oamenii se revolta ca s-a cerut ceva ce presupune originalitate… este indoielnic.
    Intalnire cu un scriitor contemporan? si nimeni nu stia niciun nume? Dar unde traiti domniile voastre? Caci eu traiesc intr-o perioada a targurilor de carte anuale… La liceul in care predau (cu totul altceva decat romana) in fiecare an se fac excursii la targurile de carte … cum e posibil ca inteligentii dumneavoastra copii de a VIII-a sa nu poata numi un scriitor contemporan? Nu mai zic ca sunt sigura ca si un nume imaginar ar fi functionat, din moment ce exercitiul este de imaginatie si va asigur ca nu exista o lista exhaustiva a scriitorilor la care sa se poata raporta profesorii.
    Impresia mea este ca acest articol striga: Ajutor!!!!! copiii au fost pusi sa gandeasca iar eu nu-i pusesem decat sa invete!

    • Dedalus spune:

      Subscriu.

      Si mie mi se pare corecta abordarea examenului. Nu o fi perfecta, dar e clar un pas mare inainte.

      Nu e un examen de corijenta, sa fie destul sa iei un 5. Este si trebuie sa fie un examen de dificultate medie.

  88. lucid spune:

    Concursul de admitere CU CAMERE DE SUPRAVEGHERE la fiecare liceu poate stabili ierarhia exacta a candidatilor. Dar NIMENI nu vrea asa ceva, preferand ramanera in mocirla actuala in care aproape totzi – copii, profesori, parinti se simt confortabil.
    Vretzi sa stiti cine sunt cu adevarat gimnazistii si liceenii de azi? Intrati pe facebook si ask.fm si vedetzi in ce hal vorbesc, ce preocupari au si de ce in catziva ani Romania va dispare de pe harta lumii civilizate.

  89. Ioan spune:

    Sunt parintele unui elev ce tocmai a terminat clasa a V-a, si sotul unei profesoare de limba romana ce preda la liceu. Pana acum un an, ma revoltam atunci cand sotia imi spunea ca la liceu, vin copii total nepragatiti, fara a detine acel bagaj de cunostinte, considerat a fi de baza.
    Acum, dupa primul an de scoala gimnaziala, parcurs de fiul meu(impreuna cu noi, parintii), sunt ferm convins ca in acest ciclu scolar SE PIERDE TOTUL.
    Programele scolare, manualele, sunt alcatuite intr-un mod haotic, fara tinte precise, fara a avea in centru copilul(EDUCABILUL, asa cum frumos se spune in invatamant). Mai important este sa ai documente acoperitoare, sa RESPECTI CURRICULA(de unde Dumnezeu au scos cuvantul acesta?).
    Se trece “ca vantul” printre notiuni, fara a se cimenta clar ceea ce este esential. Asa e si la matematica. Copii nu au notiunea clara de numar, de fractie, dar stiu rezolva(dupa un algortim memorat) probleme date la concursurile scolare. De medii ce sa mai spunem, toti sunt de 9 sau 10. Sunt mintiti ca sunt buni, ca sunt cei mai buni. Dar nu e asa.
    Ajung in facultate, profil tehnic, si cand sunt intrebati ce este “h” pe o schema/desen, ei spun ca ora. Viitori ingineri ce vor inalta case!!!!(Caz real!!!).
    Copii din ziua de azi nu au cunostinte, nu au citit. Se spune ca stiu folosi calculatorul, dar se uita ca STIU DOAR NAVIGA pe internet sau SA SE JOACE. Ei nu stiu edita texte, nu stiu Excel, nu stiu lucra cu baze de date. Stiu cel mult sa faca o prezentare Powerpoint !!!.

  90. Gheorghe Popescu spune:

    Observand mai multe comentarii din partea unor profesori de romana ii rog sa explice de ce masura este 6-4 si nu 7-5, cu alte cuvinte de ce “bine-ai” se desparte in doua silabe si nu in trei.

    Daca iei toate manualele din cls V-VIII afli ca masura este data de despartirea versurilor in silabe, iar la despartirea in silabe afli ca despartirea se face intre doua vocale. In nici unul dintre manuale nu se gaseste nici la exercitii nici la exemple o constructiei cat de cat asemanatoare.

    Din DOOM afli ceva mai multe cazuri de despartire in silabe, afli ca “bine-ai” nu este decat o constructie in care cratima are rolul de pronuntare legata, afli ca despartirea in silabe se face cf. normelor actuale dupa pronuntare dar ca este permisa si dupa structura, afli ca despartirea se face vocala-vocala(semivocala) in care vocala(semivocala) este un diftong descendent (cazul e-ai)…..oricum informatii care nu se regasesc nicaieri in manuale, nici in teorie, nici in exercitii si nici in modelele de subiecte pentru examen.

    Va rog un comentariu pertinent baza cunostiintelor din manual …

    PS. EU ii dau in judecata. Este fie intentionat fie neglijenta in serviciu cu consecinte deosebit de grave…..

  91. Eleva care a dat examen spune:

    Am un singur lucru de precizat, pe langa faptul ca admir atitudinea de cadru didactic veritabil a Doamnei Carmen Stoica. La scoala, noi suntem invatati sa scriem masura versurilor in ordine crescatoare, oricare ar fi ordinea versurilor. Astfel, am scris ca masura este de 4-6 silabe. De ce? Sa vad apoi cum revolutioneaza limba romana cei ce au redactat subiectele?! Iar in cazul in care nu voi fi punctata, voi face o reclamatie alaturi de restul elevilor care au dat acelasi raspuns. M-am chinuit intotdeauna sa invat singura pentru a excela, in conditiile in care mi-a fost dat sa vad ca sistemul educational roman ar trebui sa fie numit FRAUDA. M-au dezgustat atitudinile celor de la putere, celor ce ne indruma, deoarece au in minte numai coruptie. Insa ce as putea face eu, o simpla eleva? Ma resemnez cu gandul ca voi invata mult pentru a reusi sa ajung in strainatate- bineinteles, daca rezultatul meu nu va fi falsificat (cum a fost de 3 ori pana acum, referindu-ma doar la clasa a VIII-a).

  92. Gheorghe Popescu spune:

    Acum am citit si ultimul comentariu. Avand in vedere ca tot procesul de organizare, stabilire subiecte si barem si evaluare este derulat de Minister – CNEE cred ca este un act administrativ al autoritatii publice centrale. De studiat, astept comentarii, cat de LEGALA este prevederea ca nu poti studia modul in care a fost notat copilul tau, ca parte a actului administrativ, astfel incat sa poti contesta actul in deplina cunostiinta de cauza, adica sa poti depune contestatia in deplina cunostiinta de cauza.

    Daca o gandesti similar, primesti o amenda de 500 lei in plic de la Politia Rutiera, fara a stii pentru ce anume, o contesti fara sa stii ce contesti, primesti raspuns negativ la contestatie, platesti 500 lei, si de-abia dupa acest moment poti vedea motivul pentru care ai fost amendat…cand deja este tarziu pentru ca banii ti-au fost luati.

  93. Marian spune:

    Cine își cere iertare de la elevii pregătiți de profesoara Carmen Stoica?

    Nu suntem străini de sistemul românesc de învățământ, facem parte din el și îl criticăm atunci când este cazul (și nu putem spune că nu ar fi destule de criticat), dar nu putem să nu reacționăm atunci când constatăm că emit judecăți de valoare – preluate apoi de publicațiile naționale – oameni care demonstrează nu numai că nu își îndeplinesc rolul în fața elevilor, dar că fac și grave confuzii. Este și cazul doamnei profesoare Carmen Stoica, de la Școala Gimnazială nr.99 din București, celebră peste noapte cu o reacție la adresa subiectelor de la proba de limba și literatura română din cadrul Evaluării Naționale a elevilor de clasa a VIII-a.
    Distinsa doamnă își manifestat dezamăgirea față de subiecte și barem, gândindu-se la elevii pregătiți de domnia-sa: Sunt profund dezamăgită de subiecte și de barem. Mă gândesc de două zile la copiii mei care au muncit foarte mult anul acesta și la cât o să fie de dezamăgiți. La Gloria, Tudor, Lidia, Laura, Oana, Antonela, Cristina sau Andrei și la mulți alții, care, probabil, vor lua note sub așteptările lor și mai mici decât nivelul lor real. De ce? Din vina celor care au conceput subiectul, baremul, din cauza viziunii celor care conduc învățământul sau, mai bine zis, a lipsei lor de viziune, apoi încearcă să demonteze subiectul și baremul cu pricina.
    Am citit motivele care au generat dezamăgirea domniei sale și am înțeles că, de fapt, adevărul este altul. Și este unul trist.
    Motivul 1: Textul era mult peste nivelul de vârstă și capacitatea de înțelegere a unui copil de 14 ani, iar eu am în programă o singură oră pe an în care îi învăț să-și exprime opinia în legătură cu o temă oarecare. Cei care fac asemenea subiecte nu știu asta? Textul nu avea prea multe figuri de stil, ca să le poată comenta, lucru pe care copiii l-au învățat. Așadar, viața mea depinde de înțelegerea unui text al unui poet simbolist. De-aș fi avut un pastel, măcar o poezie de dragoste, ceva ce pot „vedea”, înțelege…
    Probabil că ceea ce i s-ar putea reproșa textului suport la care face referire doamna profesoară este decupajul. În rest, tot ceea ce afirmă dumneaei demonstrează fie reaua intenție, fie necunoașterea programei școlare. Orice profesor de limba și literatura română știe că programa școlară nu face precizări referitoare la numărul de ore alocate dezvoltării unei competențe, apoi o competență nu se dezvoltă într-o oră. Este foarte grav dacă doamna profesoară nu a înțeles încă faptul că susținerea unei opinii, fie ea și despre semnificația mesajului unei poezii, nu presupune comentarea figurilor de stil, ci construirea unor argumente care să demonstreze valabilitatea acestei opinii. Cât de greu poate să fie la 15 ani să sesizezi mesajul fragmentului dat, acela că omul așteaptă cu bucurie și cu speranță sosirea unui nou an etc.? Patetismele la care se apelează (Așadar, viața mea depinde de înțelegerea unui text al unui poet simbolist. De-aș fi avut un pastel, măcar o poezie de dragoste, ceva ce pot „vedea”, înțelege…) sunt jalnice. (Doamna profesoară uită de nivelul textelor din manuale – Lucian Blaga, Nichita Stănescu, sau de cel din auxiliarele școlare, mai bune sau mai proaste, pe care sunt sigură că le-a folosit.)
    Motivul 2: Apoi, li s-au dat sinonime… pentru „fiindcă”, copilul a scris „deoarece”, dar și „pentru că”. Numai că această expresie nu apărea în barem și multe profesoare nu au luat răspunsul în considerare, „pentru că e locuțiune”. Baremul ar trebui să epuizeze toate variantele de răspuns, nu să lase profesorul să aleagă. Eu le-am dat punctele, alții nu. La fel, pentru „cer”: în barem apăreau „solicit”, „pretind”, dar, judecând contextual – „Ai auzit ce-ți cer?” –, copilul a scris „vreau”, „te rog”, cum mi se pare și firesc. În fond, nu soliciți de la Anul Nou să fie neprihănit… A rămas, din nou, ca profesorul să aleagă. Eu am dat punctele, alții nu.
    Este grav că doamna profesoară nu a aplicat baremul. Ne mirăm că nu a reacționat nimeni la gravitatea faptelor dumneaei, fiindcă neaplicarea baremului i-a dezavantajat pe elevii care au răspuns corect. În evaluarea la examene/concursuri etc. nu punctăm după cum vrem noi, ci conform baremului. Cum adică „eu le-am dat punctele, alții nu”? Ne mirăm atunci de ce opinia publică asociază evaluarea la limba și literatura română cu subiectivitatea?
    Doamna profesoară are dreptate, „pentru că” este echivalent ca sens cu „fiindcă”, dar fiind locuțiune nu este un sinonim lexical, ci lexico-frazeologic.
    Motivul 3: Următorul exercițiu le cerea să prezinte rolul virgulei, iar explicația era că apărea „o construcție în cazul vocativ”. Dar mulți copii au scris „construcție incidentă”. N-au luat cele 6 puncte, deși, conform Gramaticii Academiei, pe care cei care fac subiectele n-o consultă, construcția incidentă cuprinde vocative! Se scrie asta, negru pe alb, la pagina 741, vol. 2. Al treilea item se referea la măsura versurilor. Dacă n-ai numărat corect silabele o dată în viața ta, ai pierdut 6 puncte, mai mult decât valorează singurul exercițiu de morfologie, pe care o studiem 8 ani, în sute de ore…
    a. În Gramatica Limbii Române (Gramatica Academiei) aflată în uz (ediția 1966), volumul II, paginile 425-426 se face referire la așa-zisele „cuvinte de umplutură” care pot fi substantive în vocativ DOAR DACĂ și-au pierdut sensul inițial și pot fi adresate oricui (de exemplu: soro – „Dormi, soro?”, domnule – „Ei! domnule, câte d-astea n-am citit eu…”). În Gramatica Limbii Române (Gramatica Academiei) din 2005, la pagina la care face referire doamna profesoară se detaliază vocativele care intră în categoria construcțiilor incidente alocutive, fără a fi foarte clar dacă structura cu pricina s-ar regăsi în această situație.
    b. Identificarea corectă a numărului de silabe este o competență ce ține de clasa a V-a și se formează pe baza deprinderilor cu care vin elevii din clasele primare. În fond, identificarea măsurii versurilor nu ar fi trebuit să pună probleme la finalul clasei a VIII-a. Nu cred că doamna profesoară nu i-a învățat pe Gloria, pe Tudor, pe Lidia, pe Laura, pe Oana, pe Antonela, pe Cristina sau pe Andrei să numere silabele. Sau…?
    Motivul 4: Și, dacă tot veni vorba, dacă n-ai scris un adjectiv propriu-zis, nu iei nimic, pentru că nu știi să le diferențiezi pe acestea de cele provenite din participiu. Dar, în aceeași Gramatică mi se spune, la pagina 141, vol. 1, că adjectivele propriu-zise includ și participiile și gerunziile adjectivizate. Ce facem!? Mie mi se pare important ca un copil știe să recunoască adjectivul, prepoziția, dar eu nu pot să-i dau nimic, nici măcar amărâtul ăla de punct, dacă n-a scris „prepoziție simplă”!
    Pagina la care face referire doamna profesoară este din GAL (2005) – Gramatica Academiei în uz fiind cea din 1966 (conform programei școlare în vigoare), aceeași programă care prevede clar că elevii vor studia adjectivul propriu-zis şi adjectivul provenit din verb la participiu (clasa a V-a). Mai mult, gerunziile adjectivizate nu sunt incluse în programa școlară.
    Identificarea părților de vorbire (verb, substantiv, pronume, adjectiv etc.) și de propoziție (predicat, subiect, atribut, complement) se exersează în clasele II-IV. Plusvaloarea orelor de română din gimnaziu constă și în dezvoltarea competenței de identificare a particularitățile categoriilor morfologice. Este firesc să se puncteze în cazul unei astfel de evaluări capacitatea elevului de a sesiza calitatea de prepoziție simplă a unui cuvânt.
    Motivul 5: La al cincilea item erau două subordonate care puteau fi interpretate diferit. Prima, temporală sau condițională, dar și ultima, indirectă sau de scop. Îmi amintesc scandalul de acum doi ani, când propoziția a fost clar subiectivă, dar s-a corectat, până la urmă, în două feluri. De ce nu și acum? Merge, la fel de bine, „îl încurajează pe cititor la…” ca și „îl încurajează pentru a înțelege”.
    Dacă tot invocă Gramatica Academiei, doamna profesoară ar fi putut deschide (din curiozitate) volumul al II-lea la pagina 540, unde se precizează clar că în cazul circumstanțialei de scop „situația comunicării trebuie să conțină un participant care, prin voință, intenție și control, să proiecteze desfășurarea unui proces […]. Cu alte cuvinte, realizarea acestei funcții este impusă de una din următoarele particularități semantice ale construcției regentei: (a) să conțină un centru verbal care impune un subiect animat […]” Ține de logica gramaticală și semantică să înțelegi că scopuri își pot fixa oamenii, nu și „poveștile de viață”. Evident că ultima subordonată era completivă indirect.
    Motivul 6: Tema compunerii libere a fost nemaipomenită. Cât or fi stat să se gândească la asta? Copilul să prezinte o întâmplare petrecută în timpul participării la o întâlnire cu un scriitor contemporan! Cei mai mulți copii n-au scris cele 10-15 rânduri necesare. S-au întâlnit cu scriitorul contemporan fără nume, celebru, Dan Puric, idolul mamei, Andrei Pleșu/Pleșa, Mircea Dinescul cu fular alb, Andreea Esca, Mircea Cărtărescu, Nichita Stănescu – o ea!! –, dar și cu Mihai Eminescu, Creangă, și i-au pus întrebări și au fost emoționați. Ce-ar fi putut spune mai mult? Am găsit o singură lucrare în care apărea un șoricel la prezentarea cărții marelui scriitor, sedus de mirosul de cașcaval al unei cărți culinare. Vina nu e a lor că nu știu niciun nume de scriitor – unii mai știu –, pentru că cei care apar frecvent la televizor nu sunt scriitorii, oamenii de cultură etc., ci oameni de un cu totul alt gen.
    Tocmai. „În timpul”. Elevii trebuiau să-și imagineze contextul (o întâlnire la care participă un scriitor – contemporan, firește, ar fi fost absurd altfel – al cărui nume nu trebuia precizat. Nu credem că era un exercițiu de imaginație dificil (elevii participă adesea la întâlniri cu persoane din afara școlii – de la candidatul la europarlamentare la reprezentantul unui ONG), iar itemul viza demonstrarea competenței de redactare a unei compuneri imaginative (conceptul apare în programa pentru clasa a V-a), a unei scurte narațiuni în care să fie prezentată o întâmplare petrecută „în timpul” întâlnirii respective (nu trebuia ca la acea întâmplare să participe scriitorul contemporan). E clar că doamna profesoară nu a înțeles cerința. Argumentul (adus de alte voci) că elevii nu participă la astfel de evenimente nu este viabil. Așa puteam spune că nu toți elevii merg în excursii, nu toți elevii au fost la mare, nu toți elevii au fost la librărie, nu toți elevii au văzut un muzeu, nu toți elevii au bunici (la țară sau în altă parte), nu toți elevii au părinți în viață etc. Dar elevii pot face exerciții de imaginație, nu?
    Analizând subiectul în discuție putem spune că nu a fost un subiect dificil. A fost de nivel mediu, așa cum era firesc. Problema este alta: noi, profesorii, ne raportăm la subiecte gândindu-ne la ce am făcut la clasă cu elevii noștri. Apoi, ca să ne mascăm derapajele, aruncăm vina pe subiecte. Și le inducem și părinților acest lucru, ceea ce este regretabil.
    ***
    Da, doamna profesoară, trebuie să vă cereți iertare față de Cristi, Alberto și față de toți ceilalți copii pe care i-ați învățat altceva decât ce trebuia, pentru faptul că nu ați respectat programa, pentru că le-ați creat iluzia că sunt pregătiți pentru această evaluare. Nu sunteți singura, fiți liniștită. Aveți dreptate, sistemul de învățământ românesc nu e printre cele mai bune, structura subiectului de la Evaluarea Națională a elevilor de clasa a VIII-a nu e dintre cele mai fericite, dar mai este o cauză a eșecului elevilor. Noi, profesorii. Noi, cei care predăm după ureche, noi cei care evaluăm după ureche. De la evaluarea noastră ar trebui să înceapă reforma.

    • ZNM spune:

      Aceasta este opinia dumneavoastra, careia ii lipseste cu desavarsire (dincolo de expunerea logica), acea componenta indispensabila unui profesor bun, intr-adevar : cunoasterea aprofundata a psihologiei varstei. Programa si manualele sunt aglomerate si destul de haotice si, mai degraba, rea intentie demonstreaza o persoana care culpabilizeaza un profesor care are curajul sa spuna lucrurilor pe nume – ingrosati, astfel, randurile celor care nu permit sa se schimbe nimic – daca nu cumva sunteti dintre beneficiarii sistemului… De asemenea, constat cu stupoare ca apartineti exact genului de profesor care absolutizeaza limitele unui barem jenant, ceea ce demonstreaza doar gandire limitata, grava in cazul unui profesor de limba si literatura romana. Cei mai periculosi sunt corectorii marginiti, nu cei foarte pregatiti si exigenti. Doamna profesoara are o calitate care diferentiaza profesorii: isi investeste sufletul in proprii elevi, ii pasa de ce li se intampla. Pareti tanar – poate veti intelege, mai tarziu. Deocamdata, emanati doar vanitate si frustrare. Nici macar nu v-ati straduit sa n-o insultati…Si nu sunteti mai profesor decat dumneaei (dimpotriva!)…

    • Gheorghe Popescu spune:

      Stimate domn Marian,

      Vad ca aveti “argumente”, pare o replica inteligenta, dar din pacate sunteti pe langa subiect.

      Daca dumneavoastra aveti impresia ca un copil de 14 ani este in stare sa inteleaga aceasta poezie, imi pare rau sa o spun, dar faceti parte din alt alt film si in nici un caz meseria de profesor nu va este potrivita. O poezie care cu greu o intelege un adolescent….Si asta o spun cu toata taria, ca unul care studiaza de 10 ani simbolistica si ezoterism. Am facut un test la mine in firma (numai ingineri si economisti, 30-45 ani)…oare toti colegii mei sunt tampiti ca de-abia au reusit sa inteleaga cate ceva din aceasta poezie la prima citire? Oare ce copil de 14 ani isi da seama ca una din rugamintile adresate Anului Nou era despre moarte???? Atat intelege domnia voastra din acea poezie: ca omul asteapta cu bucurie si speranta noul an???? M-as hazarda cu o apreciere licentioasa la adresa domniei voastre, dar cred ca nu va trece de moderator.

      Care din poeziile din manualele V-VIII sunt macar apropriate????

      Referitor la sinonime, ce praf trebuie sa iei ca sa ti se para ca pretind si solicit pot fi sinonime in contextul poeziei? Ii soliciti, ii pretinzi Timpului??? Ca de nu te asculta ce faci, iti iei jucariile si pleci? Ce reprezinta Omul fata de Timp? Aproape circa si nimic. Asta pe de o parte. Pe de alta, in versurile anterioare celui in cauza se foloseste particula “te rog” de circa 5 ori. Pai ori il roaga ori ii pretinde? Cum puteti afirma ca ati acordat punctaj si la pretinde si la te rog? Vi se pare cumva ca sunt sinonime??? Si cu toate ca sensul este “ai auzit ce te rog?” cum puteai sa dai sinonim la “cer” cand textul era “iti cer” iar cei mai multi copii care s-au gandit la “te rog” nu au scris ca si rezolvare deoarece li s-a parut ciudata exprimarea “ai auzit ce iti rog?”. Se cerea sinonim pentru cuvantul “cer” nu pentru verbul “a cere” in contextul poeziei.

      Apropo de masura versurilor…in afara de a face o apreciere generala ca cine nu a numarat niciodata….bla bla bla sunteti cumva stimate domn capabil de a fi in stare sa indicati cu numar de pagina in care anume din manualele clasele a V-VIII se indica modul in care o asemenea constructie se poate desparti in silabe? Pareti foarte informat, demonstrati-o va rog! Puteti sa indicati din care anume informatii din manual puteau copiii sa isi dea seama care este diferenta la despartirea in silabe (asa se gaseste masura versului conform definitiei din manualele scolare) a propozitiei “Bine ai venit” fata de “Bine-ai venit”. Dar poate imi indicati referintele din DOOM in care se arata cum se desparte in silabe varianta data la examen.

      Stimate domn as putea comenta mai mult dar din pacate timpul pe care vi l-am alocat este si asa mai mult decat….mult prea mult.

      Ai auzit tu ce iti …spun????

    • Dedalus spune:

      Sunt de acord cu Marian.

      Ma rog, cu unele nuante, dar nu cred ca e cazul de detalii.

      Cadrele didactice trebuie sa inteleaga ca pregatirea lor profesionala si disponiblitatea de a lucra sunt determinante si ca niciodata nu se va elabora o prorama pe care sa o citeasca la curs..

      Nu facem nimic daca scadem nivelul examenelor pentru a trece toata lumea si apoi ne laudam ca suntem buni.

  94. petre spune:

    Ce bine ar fi să încetaţi cu lamentaţiile şi să puneţi în ecuaţie datele problemei:
    -există o pogramă şcolară pentru examen
    -profesorul este obligat s-o explice elevilor
    -elevul nu are obligaţii/*responsabilităţi: dacă vrea, învaţă, dacă nu…
    -rezultatele se apreciază de la 1 la 100 de puncte
    -de ce ar trebui probe uşoare, cu ce ar servi învăţării?
    Învăţarea înseamnă muncă. Munca fără disciplină duce la rezultatele de azi.

  95. Lu spune:

    Păi doamna profesoară să le ceară iertare copiilor, dacă spune că are o singură oră pe an să îi înveţe să-şi exprime opinia!!

    Programa şcolară spune altceva şi oricum nu programa decide câte ore pe an aloci tu, profesor, unui subiect:

    http://edituraedu.ro/didactice/clasele%20V-VIII/Limba%20romana/Programa%20scolara%20revizuita%20clasele%20V-VIII.pdf

    Doamna profesoară poate mai reflectează puţin asupra rolului dumneaei de dascăl, formator de minţi şi suflete. Acesta nu se măsoară în epitete şi metafore.

  96. Vlad spune:

    Sunt de acord ce spune doamna profesoara. Intr-adevar, sistemul de invatamant este prost si neadaptat nevoilor actuale de educatie. Copiii sunt bombardati cu mult prea multe informatii inutile in lumea moderna si se trezesc dupa ce trec prin toate institutiile de invatamant ca nu sunt pregatiti pentru lumea reala. Eu personal am terminat ASE-ul in 2007 si a trebuit sa uit tot ce am invatat acolo si sa ma adaptez la piata de munca actuala invatand cu totul alte lucruri decat cele predate in institutiile de invatamant.

    Insa, aceste probleme nu le gasim doar in invatamant. Le gasim si in sanatate, in sistemul de asigurari sociale, in serviciul de paza si protectie (politie) si asa mai departe. Toate aceste ramuri ale statului sunt controlate de ministere si ministerele de politicieni. Deci, ca multe alte probleme din aceasta tara si problema invatamantului rezulta din proasta administrare a institutiei respective.

    Asadar, eu personal ii indemn pe oamenii care sunt nemultumiti de aceste probleme (si sunt destui din cate vad) sa se implice mai activ in problema administrarii tarii. Adica, sa nu ne mai batem joc de vot si sa incercam sa sustinem oameni in care credem. Pana nu reusim asta, tot vom avea parte de astfel de scrisori.

  97. Mari spune:

    Dragi profesori poate ar trebui sa va schimbati dumneavoastră stilul de predare si sa Învățați copiii niște scriitori la scoala ,doar nu e rolul televizorului ,cum se face ca la 14 ani nu stiu nici un scriitor ,nici un nume ,cum se face ca la 14 ani nu sunt capabili sa-si spună opinia .Poate ar trebui sa va maturizati dragi profesori si sa nu ii mai Învățați pe copii sa toceasca si sa-i Învățați sa gindeasca ,sa aibă o opinie ca nu mai sunt vremurile in care se invatau comentarii pe de rost.Locuiesc in străinătate si copilul meu aici face prezentări in fata clasei si își spune opinia si discuta din clasa 1 ,la 14 ani un copil in străinătate se duce la munca ,e responsabil pentru deciziile lui ,nu se spune saracu e prea înalt nivelul pt un copil de 14 ani.in rominia stau sub poalele Adulților pina la adânci bătrânețile ,nu sunt lăsați sa gindeasca ,nu sunt lăsați sa-si asume responsabilitatea ,sunt tot copii ,așa o sa ajungă rominia o tara fără oameni care sa fie capabili sa ia o decizie ca sunt sub poalele mamei ,ai profei etc.

    • coco spune:

      Draga Mari, nu supara ca te intreb, ai avut macar curiozitatea sa te uiti peste cerintele examenului si pe baremul de corectare???

  98. Adevarul e undeva la mijloc. Da, chiar cred ca subiectele la un astfel de examen dificile; cu mult peste nivelul copiilor si e nedrept. Nu-mi spuneti insa ca avem profesori buni in sistemul de stat. Nu au cum sa fie. Sunt scoliti dupa aceleasi tipare ca si cei din perioada comunista. Or, chiar dvs. recunoasteti ca generatia de copii de acum e mult mai inteligenta decat eram noi. Si asa e si normal sa fie. Profesorii insa pastreaza aceleasi metode, invatate in facultate. Metodele de predare sunt perimate si nu cred ca profesorii sunt cei vinovati. Nu se investeste in pregatirea lor, nu sunt evaluati in mod real, nu sunt ajutati sa devina mai buni (cei care vor). Am asistat la mult lectii predate de profesorii din sistemul de stat romanesc. M-am plictisit ca adult.

  99. Adrian spune:

    Buna ziua la toata lumea,
    mie mi se pare ca in Romania de mai mult de 20 de ani nu s-a schimbat nimic… eu cu studiile am terminat de mult; nu am fost la facultate si nu am zece miii de diplome si mastere dar daca trebue sa calcules area, volumul, perimetru, suma sau o % reusesc fara probleme. stiu sa dau o gaura intr-un perete, sa tai cu ferestraul sa bat un cui sa leg doua cabluri… cum de altfel stiu sa dau cu o matra, sa spal un geam sau sa desfund o chiuveta… punctul nu e ce stiu eu sa fac ce pur si simplu mi se pare ca in romania inca ne mai impotmolim in poezii si fantazii comuniste care, dupa parera mea, nu ai au sa schimbe nimic. Nu neaparat am dreptate!! punctul meu de vedere e ca in momentul cand spui unui popor “prost” iar acesta zice “mah are dreptate asta ca de aia si de ailalta…” si nu spune ” NU! prost esti tu pentru eu si maine ma descurc fara tine…” in Romania, din pacate, nu se va schimab nimic! Nivelul de incredere a persoanelor vine tinut foarte jos exact pentru a nu da nimanui dprept de apel. Ar trebui la examene de pasaj ca astea sa se ceara copiilor sa-si exprime punctul lor de vedere si sa valuteze asta nu cate sinonime stie unu… Ar trebui scolile sa incurajeze mai mult gandul propriu liber nu cel de tip “Romania este tara cea mai frumoasa si limba romana este cea mai poetica si dulce si cu celel mai multe cuvinte …” pentru ca din cate vad eu asta se intampla inca in romania… asta e punctul meu de vedere dar nu neaparat e asa.
    O zi buna tuturor.

  100. Ovi spune:

    Nu e normal ca la un examen care se adreseaza tuturor copiilor, subiectele sa fie extrem de dificile.
    De ce la matematica intotdeauna au fost note mai mari, si rareori subiectele au fost discutabile. Probabil profii de mate sunt mai normali…. :)

  101. Lia Muste spune:

    Stimata doamna profesor,
    am citit cu atentie ceea ce ati scris, desi copiii mei sunt deja absolventi de studii superioare si parcurgand fiecare rand, recunosc ca am avut ochii in lacrimi. Aveti perfecta dreptate, sunteti un dascal minunat, care se implica in procesul de educatie si traieste alaturi de elevii pe care-i pregateste satisfactiile sau neimplinirile lor. Din pacate, traim vremurile in care sunt promovate nonvalorile, seralistii, agramatii, singurul criteriu de promovare fiind cel politic sau poate nu e singurul, mai sunt si criteriile de selectie pe baza de nepotism, de banii care-ti pot asigura o promovare rapida sau pentru unele femei “istete” dexteritatea de a schimba lenjeria de pe paturi.
    Pacat ca subiectele nu sunt facute de profesionisti, de cei care au stat la catedra si au parcurs efectiv cu elevii lor materia de examen pentru a putea selecta ceea ce s-a predat la clasa si ceea ce copiii stapanesc.
    Pacat ca tinerii nostri valorosi, cu doctorate, cu cate doua facultati, de performanta, sunt nevoiti sa-si caute de lucru prin tari straine,meserii care nu au nimic in comun cu pregatirea lor, dar care le aduc satisfactii materiale.
    Pacat ca nu luam atitudine cat mai multi pentru bunul mers in toate domeniile si mai ales in educatie.

  102. tudor spune:

    Sunt si eu un elev de clasa a opta care a aflat astazi notele la Evaluarea Nationala. Un elev cu media 10 in toti cei patru ani de gimnaziu pe care i-am facut.
    Am fost neplacut surprins sa aflu ca pentru faptul ca odata in viata mea am numarat gresit silabele am pierdut un punctaj asa de mare. Nu mi s-a parut firesc ca un copil care timp de patru ani a fost slab la limba si literatura romana sa ia o nota mai mare decat mine doar pentru ca a avut o zi buna si a stiut numara silabele.
    Inca am 15 ani si nu am avut foarte mare contact cu bareme si cu astfel de lucruri. Dar nu vreau sa cred ca imi voi rata sansa pentru un astfel de lucru.
    Va sustin doamna profesoara, si aveti admiratia mea pentru faptul ca sunteti prima profesoara care ati reusit sa faceti un asemenea lucru.
    Sunt ferm convins ca multi alti elevi din Romania sunt de aceeasi parere ca si mine.
    Va multumesc!

    • marina spune:

      Tudor, nu-ți pierde speranța!
      Și fiul meu, care se numește tot Tudor, a terminat gimnaziul cu media 10; din cauza unei evaluări extrem de subiective și neunitare, a luat 9,30 la limba și literatura română. Este păcat că voi, niște copii minunați, veți fi etichetați cu o poziție într-o ierarhie nereală.
      Aș vrea să știu dacă evaluatorii lucrărilor de la evaluarea națională au puterea să privească zecile sau chiar sutele de ochi în lacrimi. Aș vrea să poată explica unui copil de ce același răspuns la o anumită cerință a fost punctat într-o lucrare iar în altă lucrare nu a fost punctat… Din păcate, în urma acestui simulacru de „evaluare națională” rămânem cu un gust amar și cu multe întrebări fără răspuns pentru faptul că o parte din evaluatorii la limba română (care ar trebui să aibă o viziune amplă de lingvist) au înțeles că o lucrare la Limba şi literatura română trebuie evaluată strict conform variantelor oferite de un barem restrictiv. Eu aș propune și o atenție sporită în selecția evaluatorilor, o verificare a modului în care au fost evaluate lucrările! Dacă tot sunt profesori care evaluează strict în baza variantelor propuse de barem, propun ca, începând de anul viitor, să fie test grilă la Limba și literatura română! :(
      Îi provoc pe acești evaluatori la o întâlnire cu acești copii, la o sesiune de explicații!
      Tudor, cu siguranță, copiilor minunați destinul le-a pregătit un drum frumos!
      Mult succes și fii optimist!

      • ADA spune:

        Eu cum sa sterg lacrimile de pe obrajii fetiței mele? In cei 4 ani de gimnaziu a muncit in fiecare zi a avut doar note mari, niciodata sub 9 la limba romana, Visa sa devină medic. Astăzi toate visele i s-au spulberat. A luat doar 7.80 la limba romana. Probabil, adică sigur nu va intra acolo unde își dorea. Dupa consultarea baremului spera sa ia in jur de 9. Am facut Contestație, dar nu stiu daca rezolvam ceva. Si daca i se admite Contestația, cine plătește traumele prin care trecem pana la Afișarea rezultatelor? Cine poate sa vindece sufletul rănit al unui copil? Nu mai vrea sa comunice, nu mai vrea nimic. Nu mai are incredere in ea. Nu e drept! Nu merita sa i șe întâmple asta dupa atata munca!

  103. Gheorghe Popescu spune:

    APEL

    Va rog pe toti cei care ati fost implicati, fie copii, fie parinti sa comentati la aceasta postare cu urmatoarea informatie…la scolile la care v-ati uitat la rezultate cati elevi au avut note peste 9 la examenul de romana din totalul elevilor care au sustinul examenul la acea scoala. Multumesc!

  104. zamfi spune:

    Cum e asta.. “o singura ora in care ii invat sa-si exprimeparerile”. In rest,predam in continuare comentarii din cartii de comentarii literare. Sa invete copilul pe de rost,cum multi am facut la vremea noastra. Daca in opt ani de zile un profesor de limba romana invata un copil o singura ora sa-si exprime opinia,iata o problema

  105. bono bonovici spune:

    Felicitari stimata doamna!
    Perfect de acord dar … TARA NE VREA PROSTI!
    Daca-i spui unui copil de cateva ori pe zi ca e prost (si i-o mai si dovedesti prin cateva astfel de examene) sigur o sa ajunga sa se considere prost iar pe cei care-l conduc: DESTEPTI!

    Deci “stimati destepti” care ne conduceti nu ne mai considerati PROSTI!

  106. ioana panciuc spune:

    Eu am făcut de 5,50.. cand am văzut nota am rămas uimita, mă așteptam la mai mult, știu că pot… Dar asa nu se poate, trecuse o oră jumate, iar eu tot căutam figuri de stil în acea poezie.. nu pot spune ca a fost greu dar nici de nivelul nostru!

  107. Gabi spune:

    Eu zic ca profesorii care nu socotesc ca “vreau” si “rog” sint sinonime pentru “cer” in propozitia asta data ca exemplu, dar sint perfect de acord cu “solicit” si “pretind”, au o problema; anume, sint cam timpitei ei insisi. Pacat.

    Altfel, eu mi-s perfect multumit ca nu stiu ce inseamna “compleiv,” si nici de faptul ca diferenta dintre “lexical” si “lexico-frazeologic” mi se pare neglijabila nu-s foarte ingrijorat. Ar fi fost ghinion maxim sa-mi fi venit asa ceva la examenul de romana intr-a opta. As fi luat mai putin decit 10 — asta a fost in 1988; textul de comentat a fost Mari sub pustiuri, de D.R. Popescu — si unde as fi fost acum? Habar n-am, dar nu cred ca m-ar fi deranjat prea tare. Imi pare sincer rau pentru copiii Romaniei cind vad ca tot soiul de panarame ii pun la atari incercari fara nici o remuscare. Cit despre acei pedanti care zic ca asa si trebuie, sper ca se va gasi vreun tugulan care sa le dea niste suturi in fund cit de curind.

    La naiba. Daca la 14 ani stii cum sa scrii ortograme — cu puncte suplimentare pentru cele cu doua cratime — cind sa folosesti 1, 2 sau 3 de i si care-i diferenta dintre “decit” si “numai”, ai batut jumatate natiunea la scris si vorbit corect, si acela ar trebui sa fie criteriul pentru nota de trecere: performanta mediana estimata a intregului popor. Doamne, bine-mi pare c-am plecat de-acolo si ca n-am ales Ungaria. Maghiara-i frumoasa si interesanta, dar engleza-i si mai simpla, si mai iertatoare.

    • BARANESCU spune:

      Buna ziua,

      O singura mare mirare:

      Cum se poate ca un dascal de româna sa se revolte ca elevii sai nu sint capabili sa indice un scriitor din cuza ca la televizor nu apar scriitori ???? Nu e treaba dascalului sa le vorbeasca elevilor despre scriitori, scriere, literatura si, printre altele, sa le predea o “limba romana” de calitate ?
      Cum se face ca in anii dictaturii, cind la televizor nu il vedeam decit pe N Ceausescu si din cind in cind vreun Shakespeare produs de BBC stiam sa facem diferenta intre scriitor si nimic sau dictator ??? De ce profesorii de azi nu ar reusi sa ii ajute pe elevi sa distinga intre publicitate si literatura, intre scriitori si comerciali ?

      Exigentele si baremelepot fi stupide si penalizante orinde in lume, dar misunea profesorului e atit de simpla, de evidenta, fiindca e misiunea aceluia care indruma catre capacitatea de a distinge intre sens si non sens, intre sens si vanitate, intre adevar si fals sau adevar si manipulare, intre etern/peren si trecator/efemer/”jetabil”…

      Eu insami sint mirata, desi simt ca disidenta de azi a unui bun profesor e l fel de dificila ca si disidenta unui bun profesor din anii dictaturii. In definitiv, e o chestiune de integritate, or pentru asta nu exista teste la facultatea de profesori de româna, pe care am absolvit-o si eu…

      • Roxana spune:

        Pacat ca vorbiti fara sa cunoasteti situatia in complexitatea ei . Profesorul are o misiune imposibila : aceea de a respecta programa , in ciuda stupiditatii ei , de a urmari manualul , fara a avea timpul necesar sa aprofundeze nimic . De cele mai multe ori , profesorul nu reuseste sa parcurga toata materia , si cu atat mai putin sa aduca unele imbunatatirii . Daca inspectoratele ar renunta la statutul lor de vatafi pe mosia ministerului inv. , atunci si profesorii si-ar putea face treaba mai bine, mai eficient si cu siguranta intr-un mod mult mai placut pentru elevi .

  108. parinte spune:

    Imediat dupa afisarea baremului la examenul de limba romana, am scris randurile de mai jos convinsa ca am dreptate. Am doi copii cu o diferenta de 9 ani intre ei, si de opt ani observ cu ingrijorare decaderea alarmanta a sistemului romanesc de educatie. Astazi, citind randurile dnei profesoare, am realizat ca nu sunt singura, insa acest lucru nu mi-a putut indulci intr-o mica masura amaraciunea pe care o simt cand privesc chipul, ochii plini de deznadejde ai copilului meu. Inca de la inceput ma gandesc sa va cer iertare pentru ca am folosit expresia “mosi si babe”, insa nu ma simt vinovata ca folosesc aceste cuvinte deoarece sunt in vocabularul limbii romane si nu sunt deloc jignitoare, din contra, stabilesc o etapa din viata unei persoane. Iata, deci, ceea ce am scris:

    Sunt REVOLTATA!!!

    Da, sunt revoltata pe sistemul de invatamant romanesc pentru ca isi bat joc de copiii nostri an de an, pentru ca niste mosi si babe nu vor sa lase scaunele libere in minister, pentru ca acesti mosi si babe, care participa la intocmirea variantelor de subiecte pentru examenele copiilor, au pierdut de foarte mult timp contactul cu realitatea. Acesti “invechiti, expirati”, refuza sa inteleaga ca investitia de capital in inteligenta copiilor nostri este o investitie pe termen lung care aduce plus-valoare acestui popor. Referitor la subiectul de examen de la limba romana, am pentru voi o provocare: pentru cunoscatori si nu numai, copiii nostri invata din clasa I pana in clasa a VIII-a, an de an (in fiecare an se reia materia), despre diftongi, triftongi, hiat, despartirea in silabe, Mihai Eminescu, “Amintiri din copilarie” ale lui Ion Creanga, I.L Caragiale si ceva gramatica care nu seamana deloc cu cea invatata de noi. Si, vorba ‘ceea, ca stim sa ne exprimam coerent si corect gramatical. Deci, dupa ce invata aceleasi tampenii pe care le repeta an de an, vine ziua examenului de admitere la liceu si, ce sa vezi? Nicio opera literara a vreunui poet sau scriitor studiat in cei 8 ani de scoala! Nici mai mult, nici mai putin decat analiza pe baza poeziei “Randuri pentru Anul Nou” de Ion Minulescu! Va mai amintiti cand l-ati studiat pe Minulescu? … In clasa a XI-a sa fie? Ce bataie de joc!!! Dar acesti copii dau examenul vietii lor de a intra la liceu, nicidecum vreo teza de doctorat! Concluzia este ca examenul de limba romana din acest an este similar olimpiadei la nilel national, iar complexitatea subiectelor a depasit cu mult nivelul mediu corespunzator pentru examen si a fost cotat cel mai greu examen din 1984 in coace!!!!!!! Sa le fie rusine acestor … “profesori” (si-au pierdut de mult aceasta calitate).
    Da. Sunt revoltata, pentru ca daca aveam posibilitati financiare nici nu imi mai lasam copilul sa treaca prin aceasta bataie de joc de examen la limba romana si il inscriam la un liceu din Anglia, Franta, Finlanda. Acolo se simte respectat. Aici este umilit.
    La cele 2 compuneri a depasit numarul maxim de cuvinte, iar acest lucru se depuncteaza. Stiti ce reactie a avut fata de acest aspect? “Mami, daca voi fi vreodata profesor, o sa ii las pe copii sa dea frau liber imaginatiei lor. De ce se depuncteaza daca am avut foarte multe idei la care nu am vrut sa renunt? De ce se dau subiecte pe care nu le folosesc in viata?”
    Slava Domnului ca s-a descurcat excelent la matematica!

  109. iosiP spune:

    “La naiba. Daca la 14 ani stii cum sa scrii ortograme — cu puncte suplimentare pentru cele cu doua cratime — cind sa folosesti 1, 2 sau 3 de i si care-i diferenta dintre “decit” si “numai”, ai batut jumatate natiunea la scris si vorbit corect, si acela ar trebui sa fie criteriul pentru nota de trecere: performanta mediana estimata a intregului popor.”

    Hmm… Doi i, nu doi “de” i, decat si nu decit, jumatate din natiune (eventual, pe jumatate natiunea) nu jumatate natiune. Érted?

  110. Cristi spune:

    Eu sunt Cristi , un elev al Doamnei Profesoare ! Toti copii cu care lucra , o apreciaza . Pentru mine cel putin a fost o profesoara model ! Veneam de drag la ora de Limba Romana si nu cu forta cum ma duceam la alte materii .

    Doamna Profesoare , va iubim si nu aveti de ce sa va cereti scuze !

    VA IUBIM , vorbesc in numele elevilor de clasele a VIII -a din scoala 99 !

  111. Elena spune:

    Excelentă atitudine! Cine face subiectele? Cu siguranţă nu sunt adevăraţi lingvişti. Despre bareme, ce să comentăm? Dar despre cei care corectează şi nu acceptă decât variantele date de barem? Cât de îngust să fii? Sau poate au terminat la fabricile de făcut profesori de limba română şi religie. Eu însămi am sesizat cum vorbesc (şi nu am terminat filologie).

  112. corina spune:

    Sunt eleva , am dat examenul si eram convinsa ca voi lua peste 9.5 ! Spre dezamagirea mea asa cum a spus si Doamna Profesor am scris sinonimele “rog” si “pentru ca ” si nu am primit punctele ! Am invata formule si reguli pentru argumenatrea genului liric , epic , pastel , basm ,schita etc. si am primit mesajul textului , care dupa parerea mea tine de opinia fiecaruia , dupa cum intelege textul , dupa modul de gandire ! Vreau sa spun ca la simulari am luat 9.60 si 9.80 ca acum sa primesc 8.80 , este frustrant pentru ca stiu ca pot mai mult si sunt sigura ca nu sunt singura !

  113. galati spune:

    Nu putem spune ca suntem dezamagiti de acest examen…
    Avem doar un semn de intebare, la care nu va raspunde totusi nimeni:
    Cine a facut subiectele si cine le-a propus!?
    Cei care sunt talentati au pierdut puncte…De ce?! Pt ca Romania gazduieste,in majoritate, numai profesori care habar nau ce nivel
    de dificultate trebuie dat la un examen…oare ei s-au gandit ce vor pati elevii care au invatat…poate nici nu au facut astfel de text dificil in clasa!!!
    AR TREBUI SA INTELEGETI, DRAGI PROFESORI, SA NU MAI CONCEPETI IN VIATA VOASTRA!!!!
    Cu stima pentru aceasta doamna profesoara, PutereaElevilor=GALATI!VA MULTUMIM!

  114. ayora spune:

    ne ajuta cu ceva scrisoarea domnei profesoare ? notele s-au dat copii buni au luat note mici iar la examen .vem garantia morala ca la contestatie se va corecta dupa un alt barem .cum sa-mi explice cineva . de ce o lucrare corectata la clasa de prof de romana copilul ia 8.20iar in examen corectat de un prof frustrat ia 6.20
    unde e adevarul

  115. dragoi nicoleta spune:

    Dna.prof va felicit pentru curajul de a spune lucrurilor pe nume…mai mult ca sigur si alti dascali gandesc asemenea dvs dar nu au si curajul de a se si pronunta public.sau poate doar nu considera ca luand atitudine se poate schimba ceva.am o fetita eleva la o alta scoala..la anul va fi cls a 5-a si ma doare sufletul sa stiu ca si ea si atati alti copilasi se vor ‘chinui’sa rezolve corect subiecte de examene extrem de importante pt viitorul lor create de persoane habar nu am cum-sau poate unii ne putem imagina pe ce criterii de pile relatii si culoare politica-au ajyns in aceste posturi care le dau dreptul de a crea subiecre de examen parca special create sa puna elevii in dificultati inutile si irelevante fata de adevaratul lor nivel.nu le doresc acestor creatori de subiecte stupide decat sa aiba si ei copii aflati in fata unor astfel de subiecte si astfel de baremuri de corectare.va salut cu respect..desi nu va cunosc personal si va consider un adevarat dascal!

  116. cristian spune:

    Bataie de joc, copiii nostri sunt facuti prosti in fata, exemplu un elev care este de 10 8 ani la rand iese cu o nota de 6, iar altii care sunt sub nivelul lui iau 10, o alta dovada ca sistemul si cei ce fac parte din el nu este altceva decat o mizerie, care nu va fi curatata curand, subscriu in totalitate cu doamna profesoara si acuz in acelasi timp si profesorii care iau parte la astfel de injosiri ale copiilor nostri

    • Adriana_D spune:

      Si fetița mea este de 10 si a luat 7.80 la romana. Doi ani la rând a luat premiul I la un concurs interjudețean de matematica, acum a luat 9.70 la matematica si șansele ei sa intre acolo unde își dorea s-au apulberat. Cu ce drept spulberam visele unui copil care chiar a muncit 8 ani? Nu mai vorbesc de drama prin care trece si nici de starea ei sufleteasca. Dar, dragi părinți, aveți grija de copii si fiti langa ei, pentru ca o astfel de încercare pentru ei poate fi una peste care nu vor putea trece decât ajutati.

  117. Just me spune:

    As vrea sa o intreb pe doamna profesoara cum dracului se descurcau elevii inainte de ’89. Si eu am facut scoala generala inainte de anul mai sus amintit si nu mi se parea rocket science o analiza a unui text literar (poezie sau proza). Dar acum, vezi Doamne, elevul nu mai poate sa faca o exegeza a unui text, e prea greu pentru neuronul lui. Bai, democratie prost inteleasa, recunoasteti mai degraba ca elevii din ziua de azi sunt prosti si limitati, delasatori, au alte preocupari decat scoala, ei merg acolo ca sa barfeasca cu colegii, sa isi etaleze ultimele gadgeturi, ultimele toale cumparate de mamica si taticul, nu ca sa faca lucrul pe care trebuie sa-l faca. Cu siguranta ca exista unii profesori mai slabi decat altii, cum la fel de adevarat e si faptul ca exista si copii pentru care invatatura primeaza in dauna altor chestii, dar e mai ok pentru noi sa dam vina pe altii, nu pe propriile progenituri, pe interesul lor pentru insusirea de cunostinte, pe educatia pe care o primesc. Acum, ce sa zic, elevul nu mai poate sa faca ce i se cere la scoala sau la un examen. Mai nou, ei au nevoie si de psiholog. De parca generatii de elevi pana acum au avut alaturi psihologi. Putoii din ziua de azi au nevoie sa puna burta pe carte, au nevoi de cei 7 ani de-acasa. De asta au nevoie, nu sa le plangem de mila ca au primit subiecte, vezi Doamne, peste puterea lor de discernamant.

  118. cosmina spune:

    stimată doamnă,tot respectul. azi am trăit alături de elevii de clasa a viii-a dezamamăgirea rezultatelor obținute la examen. ceea ce ați semnalat dumneavoastră aici am încercat să îi explic doamnei din minister când a venit să vadă “cum ne descurcăm la corectat”. din păcate,am fost întreruptă de dl. inspector care mi-a şoptit că “nu dau bine” astfel de remarci. mai mult,doamna din minister consideră că părinții nu trebuie să investească în copii şi nu au motive să se îngrijoreze. în plus,în timp ce corectam aveam impresia că în ultimul an am muncit degeaba. şi eu şi copiii. am spus cumva că în timpul corectării am fost filmate şi ni s-au luat telefoanele mobile? ca să nu…ce?pentru prima data de când predau mă simt învinsă de ipocrizia celor care se “muncesc”în minister.

  119. Duras spune:

    Domnului Viorel Zaicu:

    Trimite-ti va rog doamnei profesor acest articol
    http://www.wired.com/2013/10/free-thinkers/

    Pentru a vedea ca SE POATE ca geniile din copiii de pretutindeni sa se dezvolte liber, coerent si constructiv in acelasi timp – chiar si in aceste vremuri pline de informatii inutile si confuzie in metodele educative.

    Si pentru a hrani speranta ca si la noi in Romania, vom trai aceste vremuri in curand – aceasta depinzand de cata atentie si implicare activa vom oferi de acum inainte EDUCATIEI COPIILOR NOSTRI.

  120. Irina spune:

    RESPECT!!! Nici nu ma pot exprima altfel.. Eu ce sa spun,sunt clasa a8a si va multumesc pentru acest articol enorm de mult! Eu am luat 6.60 la matematica,eu fiind copil de 9 :) . Mi-am luat examenul in mana,si baremul de corectare si m-am pus pe o auto-corectare. Nu mi-a pasat metoda,am luat direct raspunsul. Am obtinut 7.05 puncte,dar cuii ii pasa? Degeaba fac eu contetastie, e vorba de 45 de puncte. Cine mi le acorda? Daca nu e diferenta de 50 nu ti le acorda nimeni,dar daca cumva gasesc o graseala in + nu ezita sa scada,chiar si daca este vorba de 5 sutimi. Si am sa inchei cu un cuvant opus celui pe care il dedic doamnei profesoare pe care o respectam o tara intreaga. RUSINE!! Pentru ca v-ati batut joc de noi!!! Rusine pentru ca ne vreti muncitori calificati,si pentru ca ne vreti la profesionale!!!!!

  121. ticleo spune:

    Problema noastra este ca, dupa atatia ani in care se presupune ca am evoluat, suntem in continuare pusi in situatia de a analiza lirismul intr-o maniera matematica. Nu lasam frau liber imaginatiei, iar copiii iau de bun tot ce este scris in cartile de critica literara, desi respectivii critici si-au expus propria parere. Poezia este o arta, de ce incercam sa o transformam in stiinta exacta?

  122. cristi muresan spune:

    Cat timp cineva se gandeste,cum ar putea fi mai complicat decat trebuie…tot asa va fi in Romanica noastra…Asa mult este de discutat pe subiectul asta ca as face o compunere cu tot cu adjectiv si genitiv intr-o singura propozitie

  123. bianca spune:

    Pacat ca aceasta scrisoare nu ajuta cu nimic copiii, care au moralul la pamant din cauza notelor prea mici si a prof care isi bat joc de ei

  124. O eleva spune:

    Tocmai am terminat clasa a VII-a si ma gandesc cu groaza la examenul de anul viitor,care,cu siguranta va fii unul dezastruos precum si cele din trecut. Tin sa mentionez ca nu am Facebook si nu imi pierd timpul pe site-urile de socializare,insa,cu toate acestea,in timpul scolii e imposibil sa citesti toate cele aproape 40 de lecturi obligatorii,tinand cont ca am meditatii,am de invatat si la alte materii.In privinta asta nu sunt e acord absolut deloc.De ce ni se impune sa citim lecturi care,probabil nu sunt pe gustul tuturor? De ce nu ni se da o lista cu lecturi de mai multe genuri iar noi sa ne alegem cartile pe care vrem sa le citim? Nu toti profesorii sunt cum cred majoritatea. Profesoara mea de limba romana isi dedica tot sufletul pentru a ne invatata,insa printre astea se afla si bazagoniile pe care Ministerul Invatamantuui ni le baga pe gat,toate bazagoniile care CU SIGURANTA nu ne vor ajuta in viata. Mare parte din vina o au cei de sus,UNII PROFESORI,dar si noi,elevii. Se pune mereu intrebarea ” de ce copilul nu mai invata?”-va zic eu : Daca inca de mici avem parte de invatatoare mai comuniste ca Ceausescu care te bat doar pentru simplul fapt ca nu te comporti cum vor ele. Inafara de invatat,nu mai avem timp sa ne practicam hobby-urile,sa iesim la un film,sa facem lucruri pe care alti copii de varsta noastra din alte tari le fac.La scoala,majoritatea merg din obligatie. Toti suntem consitenti ca si cu 10 facultati nu vom ajunge ceva sau cineva in tara asta. De ce fac la scoala religie? In ora aceea pot face exercitii la matematica/romana.Sunt foarte multe ore inutile. Examenele sunt facute in asa fel incat sa ne incurce pe noi,elevii,sa ne fie noua mult mai greu.
    Nu pot decat sa sper ca macar copii mei si generatiile viitoare sa nu treaca prin ce au trecut colegii mei mai mari,si cu siguranta prin ce voi trece si eu. RUSINE Guvernului pentru ca isi bate joc de noi. Pacat ca nu avem noi vreo putere asupra lui. Respect doamnei profesoare care a avut curajul sa spuna toate acele lucruri.Sunt total de acord cu dansa.

  125. iosiP spune:

    Discutia devine ridicola! Profesorii au telefon mobil, deci SUNT OBLIGATI sa sune scriitorii, profesorii SUNT OBLIGATI sa organizeze vizite, profesorii SUNT OBLIGATI sa faca si sa dreaga!

    Desigur, nimeni nu se intreaba “pe banii cui?”, toti stiu ca profesorii SUNT OBLIGATI sa devina un fel de sclavi ai scolii pentru un salariu de mizerie. In schimb, majoritatea celor care vorbesc despre obligatiile profesorilor sunt frectionari la stat, unde se revolta de indata ce sunt OBLIGATI sa renunte la prime, al 13-lea salariu, plati compensatorii si alte beneficii.
    Pai oameni buni – adica dragi frectionari – atata timp cat nu produceti nimic ci doar traiti din banii nostri va rog sa “reduceti volumul”, ca n-am vazut pe nimeni sa pretinda ca “doamna” de la ghiseu este OBLIGATA sa stea peste program, chiar daca mai exista cateva zeci de platitori de taxe aliniati frumos la coada.
    Insa profesorii sunt OBLIGATI, nu? Halal!

  126. Calin spune:

    Dacă am ajuns sa consideram ca a studia limba româna e inutil, e grav rău de tot. Pai bai, agramatilor care sunteți voi, cum spunea cineva, de unde si pana unde credeți ca orice limba de pe lumea asta se poate învața fără a iti cunoaște limba maternă,limba cu care interacționeazi zi de zi cu alți oameni. M-am saturat deja sa tot aud aceleași povesti, ca e inutil sa citim la româna, ca mai bine ne-ar lăsa sa ne concentram pe ce vrem noi. Adică ce vreți voi? Știm ce vreți voi, sa fiti următorul cocalar/pitipoanca cu ultima fiță afisata ostentativ pentru a va mai hrăni un pic ego-ul in societatea asta consumista in care ego-ul nesaturat trebuie alimentat fără încetare. E si normal sa se întâmple asta intr-o societate in care nu mai exista principii morale mutuale, toți au părerea lor despre moralitate si uite asa ajungem sa nu mai distingem pozitivul de negativ, efemerul de peren si sa ne miram la ce bun orice, cat timp nu e spre intersesul nostru, strict. Si încă o chestie, viața nu e dreapta, sau ‘fair’ si nu va fi niciodată, e o jungla, o arena in care fiecare se lupta pentru bucata lui, pe cat poate, so deal with it.

  127. Gheorghe Popescu spune:

    Pentru Daedalus,

    Stimate domn,

    Inainte de a va exprima opiniile ‘telectuale, poate incercati sa cititi cu ceva mai mare atentie cerinta. Nu se li se cerea copiilor orice sinonim ci un sinonim pentru sensul din text al cuvantului “cer”. Domnia-voastra sa citeasca un pic textul in care Omul spune “te rog… An nou”, iar dupa cateva asemenea rugaminti il intreaba pe acelasi An nou :” ai auzit ce iti cer?” Ma intreb: sunteti oare vorbitor nativ de limba romana?

    M-as hazarda sa va rog sa ne scrieti cateva randuri despre ce ati inteles domnia voastra din poezie….acceptati provocarea? Cred ca sunt cativa care urmaresc dezbaterea care ar fi interesati sa va …noteze…

    Ati auzit ce va cer?

  128. valentin spune:

    Imi prare rau ca nu am avut o profesoara asa de sincera si de desteapta …. in fiecare scoala si am fost in 5 scolii generale si 2 licee …

  129. adi spune:

    eu zic sa le dea la bac sa comenteze versete din biblie. asa poate se mai trezesc romanii si incep sa gandeasca si ei cu capu, nu cu…fundul :D
    bai baieti si fete, lasati povestile, atata timp cat in scoala ii invata pe copii sa creada tot felul de baliverne care nu au absolut nici o urma de dovada, deci sa faca abstract de logica, atata timp cat in scolile romanesti se promoveaza credinta oarba, goala..si nu logica, nici nu o sa vedeti cine stie ce eruditi prin aceste scoli.
    ii inveti sa fie ilogici si cu o judecata putreda inca de mici, pai asta si primesti. punct.

  130. crina spune:

    Bravo, doamna profesoara! Ce spuneti de faptul ca in Suceava o doamna profesoara nu a acordat punctaj maxim pentru cele doua compuneri deoarece ,, nu au facut-o sa lacrimeze. ,,

  131. Angela spune:

    Este momentul să luăm atitudine noi părinţii.

    Avem deja suficiente generaţii pe care unii sau alţii le-au catalogat gen :
    GENERAŢIE DE PROŞTI . AJUNGE !!!!
    Întotdeauna în orce generaţie au existat uscături, dar de aici şi până la a eticheta an de an copii noştrii, care defapt reprezintă VIITORUL ACESTEI NAŢII DREPT PROŞTI este nedrept pentru ei şi tot ei o să ne judece pe viitor şi bine vor face.
    Le zdruncinăm încrederea şi respectul în ei, de care au atât de mare nevoie, le cerem să fie matematicieni ( la nivel de facultate), le cerem să fie critici literari dar nu-i învăţăm să vorbească, să comunice, îi învăţăm definiţii de logică, dar ni-i învăţăm să gândească logic.
    Copiii noştrii PROŞTI sunt apreciaţi la şcolile de peste hotare.
    Miniştrii, dascăli, proştii sunteţi voi ,pentu că nu a-ţi înţeles că cel ce respectă va fi respectat , iar scoţând în evidenţă lipsurile lor vă încriminaţi pe voi.
    Părinţi, nu a sosit momentul să facem o petiţie în care să spunem răspicat care este părerea noastră despre învăţământul Românesc , cu reformele ei de pe hârtie, cu materii inutile, cu lipsa lucrurilor practice care să îi pregătească pentru viaţă, cu profesori ce nu se pot numii aşa ( să mă ierte profesorii adevăraţi, ştiu şi eu câţiva, dar sunt din ce în ce mai puţini, respect pentru cei puţini)
    Învăţământul are nevoie de o REVOLUŢIE, dacă nu vrem să avem dispreţul copiilor noştrii.

  132. elena spune:

    Stimati Domni, Stimate Doamne

    Ceea ce puteti face este sa inlesniti cercetarea si aflarea cauzelor acestei incurcaturi.
    Toata viata mea am raspuns pentru ceea ce am facut.
    De ce niciodata nu raspunde nimeni pentru acste bilbiieli?
    Toata lumea comenteaza, dar nimeni nu face ceea ce trebuie: sa ceara un raport celor care s-au ocupat de aceste subiecte, de ce nu chiar Ministerului .
    Daca oamenii care sint imputerniciti sa faca astfel de lucruri stiu ca nu vor raspunde niciodata, trateaza cu superficialitate, din lipsa de educatie si bun simt,bineinteles.
    Unii parinti se chinuie sa le explice copiilor ca exista o scara de valori…
    In ce scara de valori se incadreaza cei care sint pusi sa verifice si sa influenteze destinele tinerilor dezavantajati la primul examen din viata lor? Vor trebui sa explice de ce.
    Va rugam sa le cereti explicatii celor in cauza (care au intocmit subiectele)

  133. Ana Mocanita - mama unui copil de clasa a VIII-a, sc. 20 - Bucuresti. spune:

    Buna ziua. Sunt mama unui copil care a dat examen anul acesta, si care a iesit din examen foarte dezamagit. Subiectele si baremul nu face altceva decat sa ii umileasca pe copiii care au invatat atat…. si sa le lasa un gust amar. Oare putem sa schimbam ceva in bine pentru copiii nostrii?

  134. Oana spune:

    Sunt profesoară de limba română și mă revoltă faptul că, an de an, subiectele sunt “prea grele”, “exagerate”, “peste nivelul” lor.
    Stimată doamnă, vă respect, probabil sunteți mult mai dăruită meseriei decât alții… Probabil aveți un suflet mare. DAR:
    1. De ani de zile se știe că morfo-sintaxa nu mai acoperă, ca pe vremuri, cea mai mare parte din punctaj. Așadar, procesul de predare trebuie adaptat: mai mult accent pe veșnicele probleme de ortografie și de punctuație, pe formularea clară și concisă a propozițiilor, în locul interminabilelor “analize morfo-sintactice”…
    2. Dificultatea celui de-al treilea subiect e o poveste. Copiii nu mai trebuie să memoreze „autorul și opera”. Trebuie să redacteze o compunere. Aaa, că nu li se cere, ca la clasa a V-a, „Cum ți-ai petrecut vacanța de vară…”, asta e! Tot noi, dascălii, ne adaptăm. Nu mai predăm hectare de plicticoşenii comentate, ci, iată, dezbatem, problematizăm, pregătim copilul pentru o lume a diversității și a creativității.
    3. Niciodată un barem nu poate epuiza TOATE variantele de răspuns… E absurd, mă scuzați! Faptul că unii colegi se limitează la barem nu e problema subiectelor de anul acesta.
    Sunt de acord că al cincilea item de la subiectul al doilea este interpretabil.
    Totuşi, elevii buni (aceia care citesc și ai căror părinți nu îi abandonează în fața calculatorului) au avut rezultate mulțumitoare. Sigur, există accidente regretabile, dar ele sunt excepţiile, nu regula.

    • Ica spune:

      Buna ziua,

      As dori sa raspund doamnei Oana.
      Ceea ce ati scris dumneavoastra este corect,din punctul meu de vedere,insa in realitate,eu vad ca se intampla altceva:
      -in scoala,copiii sunt invatati sa toceasca si la examene li se cere sa gandeasca.
      De aici vesnicele si interminabilele discutii.
      Fiul meu tocmai a terminat clasa a VI-a.Ceea ce face la Limba Romana in clasa este egal cu 0.
      Cand a primit tema de casa sa faca argumentatia apartenentei la genul epic,a trebuit sa caut pe net sa vad ce presupune o argumentatie,pentru ca doamna profesoara nu le-a dat o definitie,un exemplu,o schema minimala de cerinte…
      Are randuri intregi in caiet cu tema pentru acasa,fapt ce,dupa umila mea gandire,duce la concluzia ca n-a facut nimic in clasa,insa are teme de casa de 4-6 pagini de culegere,pentru ca manualele sunt depasite.

      Asa ca pe principiul ca unui flamand nu-i faci bine daca ii dai peste,ci invatandu-l sa pescuiasca…poate ca profesorii ar trebui sa se axeze pe a-i invata sa gandeasca,pentru a putea fi perfomanti la aceste examene…sau daca nu,faceti si subiectele tot pe baza de tocit.

      Totul e sa va hotarati ce vreti,de fapt.

      Pana atunci,copiii nostri sunt cobaii unor minti tulburi.

      Apropo…inca mai astept reactii de la M.E.N. referitor la evaluarile date de clasele II,IV si VI.

      Nu de alta,dar s-au dat si nimeni nu zice nimic…nici macar ce-au facut…care a fost scopul lor???

      Va multumesc pentru rabdare celor care cititi si cer scuze celor care se vor simti ofensati.

  135. camelia spune:

    In opinia mea intre cele doua pareri, cea a d-nei profesoare Stoica si cea a Oanei (de altfel tot profesor de limba romana), exista o cale de mijloc.
    In primul rand nu cred ca ar trebui sa-i victimizam pe elevi: din pacate multi dintre ei nu sunt preocupati nici de elementele de prozodie, nici de textele argumentative, ce sa mai spun de poetii contemporani. Dv. d-na Oana (scuzati-mi aceasta nefericita asociere ) spuneti ca trebuie schimbat modul de predare: cam greu in actualele conditii.
    In al doilea rand, sunt invatatoare de 32 de ani. Anul acesta am avut clasa a II-a la care s-a desfasurat pentru prima data evaluarea nationala: cea mai mare aberatie. Sa va explic de ce: testele de evaluare au fost concepute dupa modelul testelor europene de tip PISA, dar noi predam dupa programele din 2001. Din pacate evaluarea de la clasa nu se face dupa acest sistem si oricat as dori sa-mi schimb modul de predare, inspectiile de specialitate si RODIS nu apreciaza inovatiile daca nu este respectata programa sau nu sunt respectate continuturile prevazute de aceasta. Aceste evaluari nationale ar trebui sa debuteze abia la anul, cand elevii care invata conform noilor programe vor ajunge in clasa a II-a. Despre subiecte ce sa va spun: clasa a II-a este singura clasa la care s-au dat texte de creat si bilete de scris dupa toate normele scrierii functionale. Restul claselor (a IV-a si a VI-a nu au avut asa ceva). Deci nu putem vorbi despre corectitudinea formularii subiectelor. Despre barem – numai de bine. La subiectele la care raspunsurile erau de tip grila, codurile prevedeau corect, incorect dar si situatii intermediare, pe cand la texte nu prevedeau coduri decat pentru corect si incorect.
    Pregatirea acestor texte nu am putut-o realiza in timpul orelor de curs, pentru ca nu mi-a permis programa, asa ca am facut pregatire suplimentara dupa ore. E adevarat rezultatele au fost pe masura.
    In concluzie, nici elevii nu se omoara cu invatatul, nici cei responsabili cu evolutia invatamantului romanesc nu gandesc prea mult la evolutia acestuia, de aceea trebuie sa existe niste acari Paun care sa raspunda de lipsa de interes a unora si de incompetenta altora.
    Sper ca mi-a iesit textul argumentativ, dar n-as vrea sa-mi fie evaluat dupa nici un barem!

  136. Propuneri! spune:

    http://stirileprotv.ro/stiri/social/edu-ro-rezultate-finale-evaluare-nationala-2014-notele-din-toate-judetele-din-tara-dupa-contestatii.html

    Pentru următoarea generaţie, propuneri de subiecte:
    - argumentare text poezie filosofică pentru clasa a VIII-a
    - argumentare text poezie neomodernistă pentru clasa a V-a
    - argumentare text pastel pentru clasa a I-a
    - clasici pentru grădiniţe
    - “Căţeluş cu părul creţ” pentru cei din …burtică.

    Propuneri pentru simularea examenului naţional de anul viitor:
    - notele să fie trecute în catalog
    - repartizarea copiilor să se facă la fel ca la un examen adevărat, adică după indicele alfabetic, în săli de examen.

  137. camelia spune:

    Pentru Propuneri
    Dupa fiecare inovatie din invatamant pusa in practica prin asazisele simulari, ni se cer tot felul de rapoarte, de interpretari, de fise de evaluare (la clasa a II-a am avut de scris 75 de fise deoarece au fost 3 teste), in care noi, cadrele didactice implicate sa ne spunem parerea, sa venim cu imbunatatiri. Dupa ce stai ore, poate zile, sa le redactezi, am convingerea ca nu le citeste nimeni.
    Asa ca oricat am incerca sa schimbam ceva de la nivelul de unde se munceste cu adevarat cu elevii, nu se realizeaza nimic. In urma simularilor de la clasele II, IV, VI toti profesorii au semnalat subiectele neconforme cu programele, cerintele ambigue, baremul prost intocmit,dar, nimic. Subiectele primite au fost pe acelasi tipic cu cele de la simulare.
    De cati ani se semnaleaza modul gresit in care sunt formulate si gandite subiectele la diferitele examene? Nu s-a schimbat nimic pentru ca, oricata dorinta de schimbare ar exista, inertia este si mai mare.

  138. Eu spune:

    Este incredibil cum a fost călcată in picioare munca copiilor noștri. Pe langa subiecte si bareme ce au dezamăgit vedem si contestații rezolvate intr-un mod rușinos. Poate explica cineva cum este posibil sa se mărească o nota si cu 1.45…….?????Urmăriri in acest sens rezolvarea Contestațiilor de la scoala 56!!!!! Rușine!!!!!!

  139. Vladuț spune:

    Această doamnă are mare dreptate față de copii,deoarece
    un profesor consideră elevii ca și copiii lui
    Cine cere iertare elevilor
    Ministerul educație=rahat,și alte sinonime contextuale
    Rușine să vă fie ați dus țara de râpă că voi ați platit examenul pentru nota 5

  140. Cristina spune:

    Cu toate ca am mai postat acest mesaj odata, aparent a fost redirectionat intr-un reply pentru alt mesaj.
    Tin sa il public si de sine statator.
    Felicitari colegilor mei de clasa acum a9a care au luat 7-10.
    Inseamna ca ati muncit si ati invatat.
    V-ati asigurat un loc binemeritat la un liceu teoretic unde, indiferent de renume, daca invatati, veti lua nota mare la bac si veti merge la o facultate foarte buna.

    Ca eleva care tocmai a absolvit clasa a VIII-a, rog respectuos pe toti acesti profesori si parinti ‘ofensati’ sa faca un pas inapoi si sa se uite si la altceva in afara de copilul lor.
    Vin dintr-o familie modesta si nu am banii sa studiez cu ceva profesori buni. Si totusi am luat 9.70. Cum asa, cand la simulare am luat 7.90?
    Foarte simplu. AM INVATAT SI MI-AM LASAT LAPTOPUL INCHIS. Am fost atenta la ore si nu am frecat menta.
    Colegii mei au fost diversi si au luat note de la 3,70 la 10. Profesorul acelasi, nivel de inteligenta diferit.

    Inainte sa incep sa explic de ce scrisoarea acestei asa zise profesoare ma revolta si ma ingrozesc cand ma gandesc ca acesti profesori corecteaza subiectele in Bucuresti, dati-mi voie sa va deschid ochii la un lucru:

    Avem nevoie de copii in scolile profesionale. La Brasov, unde locuiesc in prezent, exista 7 licee teoretice, din-alea unde toti vor sa intre. Toate au intrat pe cat, 1 pagina jumate?
    Restul sunt scoli vocationale sau industriale. 3-4 pagini.
    Profesoara aceasta insinueaza ca ce, toata lumea trebuie sa ia peste 9? Atunci doar cei foarte prosti o sa devina croitori, coafezi sau mecanici. Pentru meseriile acestea ai nevoie si de creier. Ideea e sa te duci acolo pentru ca nu esti foarte inteligent, dar si pentru ca ti-ar placea o meserie in domeniu. Avem nevoie de economisti inteligenti. Prea multi teoreticieni strica.

    Dar suficient cu scolile. Vorbim de subiectele de romana aici. Subiecte concepute in asa fel incat sa masoare potentialul elevului.

    La examen te duci cu o atitudine de examen. Nu te duci cu capul in nori, ci concentrat. Daca are elevul ghinionul sa se simta rau, asta e, exista o marja de eroare in toate. Eu am o boala ce, netratata, imi poate afecta concentrarea, iar la examen ma duc cu toate masurile de siguranta luate. Daca un copil sanatos nu poate face asta, nu mai e vina nimanui decat a lui si a parintilor.
    Subiectul cu silabe e conceput in asa maniera incat acele ore in clasa a 5-a in care elevul invata ca o cratima uneste 2 silabe intr-una sa nu fie pierdute. Stiati ca pune copilul sa silabiseasca la examen? E vina lui ca nu a fost atent, nu a ministerului. Daca nu poate fi atent la o sarcina atat de importanta, inseamna ca nu merita o nota atat de mare.

    Legat de sinonime, e o diferenta stilistica mare intre cer si vreau. A cere inseamna a da glas la ceea ce vrei. Legat de locutiune, de aia ii zice locutiune, pentru ca nu e aceeasi parte de vorbire. In o gramada de manuale scrie, in fiecare an, ca locutiunea si partea de vorbire care poate sa inlocuiasca acea locutiune sunt DIFERITE. Copii sunt pisati la gramatica in acest domeniu. De ce ma puneti pe mine pe acelasi loc cu un copil care nu stie ca 2 cuvinte=/=1 cuvant? La acest item, ati fost la fel de folositoare la corectare cu o profesoara de geografie, de exemplu. De ce v-a platit statul in plus pentru acest examen?
    60 de sutimi fac diferenta mare intre un liceu si altul. La Sf. Sava se intra la diferenta de 0.10, iar dumneavoastra ati dat 12 puncte pe mila. Si apropo, ba da, SOLICIT de la Anul Nou sa fie neprihanit. Suna mai academic, dar merge.

    “conform Gramaticii Academiei, pe care cei care fac subiectele n-o consultă, construcţia incidentă cuprinde vocative! Se scrie asta, negru pe alb, la pagina 741, vol. 2″
    Dar in cazul dat, constructia nu era incidenta. Constructiile incidente cuprind vocative. Dar nu inseamna ca toate vocativele sunt si constructii incidente. Sau nu mai se cunoaste ce e aceea constructie incidenta? Nu rastalmaciti Gramatica Romana, sunteti profesoara de romana, la urma urmei.

    Diferentele de nuanta intre A.s.prep. si A.s.gen. sunt mari. De aceea am suferit-o eu 2 ani pe profesoara de romana in timp ce ne repeta a 11a oara de ele. Ca sa retin. Copilul daca nu e atent la ore, nu stie. Daca nu e atent, n-are decat sa stea la un liceu mai de jos si sa ma lase pe mine, elev care vrea sa stie, sa invat la unul mai bun. Daca nu e atent, poate sa vrea el oricat nota aia, ca tot nestiutor ramane. Mi se pare corect ca nu i-ati dat punctul acela. Multumesc ca macar acolo ati fost corecta.

    Subiectul de 12 puncte tocmai acest lucru pentru care militati dumneavoasta aparea: copilul sa nu fie robotic. Daca are o minte de robot se va uita lung peste text, va injura cum e de altfel normal ca nu are multe figuri de stil, dar se va opri aici. Poezia e una frumoasa. Firul de ata care era viata lui era chiar asa de greu de vazut ca metafora? Mesajul poeziei era destul de exact. Vreti ceva robotic pentru memorare? Aveati o gramada de marci ale genului liric. Imagini poetice erau grele de pus, sunt de acord. Elementele de prozodie v-au zburat din cap? Alea umpleau 7 randuri si mai simplu de atat nu se putea. Dar mai erau si alte lucruri, cu care se umplu 25 de randuri lejer. Nu era ceva usor. Dar daca nu stii macar sa iei 0.6 prin identificarea unor marci ale eului liric, ma scuzati, copilul nu merita 12 puncte gratuite. Atatia copii au putut. Cunosc 2 surori care de la 3.90-4.60 la simulare, au luat 8.15-8.20 la examen. Au facut aceste cerinte in loc sa se joace si uite, dom’le, la ele s-a putut, macar ca nu sunt asa destepte. Daca ati avut bani de meditatii, asa scumpa era o culegere cu astfel de subiecte de examen?

    Da, se priveste atentia copilului. Examenul implica ca el trebuie sa aiba atentia la purtator. Gramatica era rezolvabila. Nicio conditionala de scop. Nimic greu. Chiar a dat 4 propozitii, sa evite acuzatiile ca ar fi un subiect mecanic. Copilul alegea ce dorea de acolo.

    Un nume inventat, asa cum a mai zis o eleva inainte, ar fi mers la fel de bine la subiectul de literatura. Eu am scris de George R.R. Martin. Poate corectorii lucrarii mele nu au stiut cine e acesta. Dar mi-au dat punctele? Le-au dat.
    Ce ma deranjeaza cel mai tare e ca sustineti ca televizorul ar trebui sa educe copilul. De unde conceptia asta? Daca e destept, a citit si el un Harry Potter, un Twilight. Carti politiste, Agatha Christie, merg la fel de bine. Sau literatura romaneasca, desi eu recunosc ca prefer literatura straina. Incercati sa afirmati ca, uitandu-se la Guta si la Dragusanca, copilul ar trebui sa aiba note mari? Nu e vina ministerului ca unii sunt mai preocupati de lectura decat altii.

    Asa ca doamna, pentru ca profesoara de romana nu pot sa va zic, probabil ca eu as fi fost un meditator mai bun decat dumneavoastra, daca nu ati stiut ce sa ii invatati pe copii si eu am stiut ce sa invat.

    Nu mai scuzati copiii prosti. Cei care sunt creativi sa se duca la liceul de arta. Acolo media de la examen conteaza 18%. Ii place sportul? Liceele sportive ii asteapta.
    Dar pentru licee teoretice, aceste subiecte au fost ideale.

    Poate cei de la Sf. Sava (din ce am auzit, cel mai bun liceu) sunt mai destepti si au ales sa ignore acest mesaj ce aspira la distrugerea ordinii naturale bazate pe inteligenta individului.
    Subiectele nu au fost facute ca sa ia toata lumea 10. Eu meritam un 10 si am facut o lucrare de 10. Dar nu l-am luat. Daca sunt pregatiti de 10, nu imi spuneti mie ca elevii iau 5. Nu va cred.

    Din partea copiilor care au studiat cu adevarat si care sunt inteligenti, va rog respectuos sa nu ne mai furati locurile. Exista scoli suficiente pentru toti.

    La matematica, ca tot amintea un parinte mai sus de ea, s-a luat 10 din doua motive. In primul rand, datorita faptului ca elevii sunt speriati de aceasta materie si muncesc mai mult
    la ea. In al doilea rand pentru ca subiectele de anul acesta au fost relativ usoare.

    In concluzie, lasati politica si nu mai dati vina pe sistem. Depuneti contestatie daca nu va convine nota.
    Duceti-va si intrebati copilul ala de la scoala generala unde invata copilul vostru care a luat cea mai mare nota ce parere a avut de subiecte. Stati cinci minute de vorba cu el. Apoi intorceti-va aici si ziceti-mi sincer ca acel copil vi se pare mult mai prost decat copilul vostru.

    Nu am de ce sa imi cer scuze nimanui. Bine face doamna meditatoare ca isi cere scuze copiilor ei. Macar e sincera cand zice ca nu a stiut sa isi faca datoria: sa ii invete ce e ala examen.
    Anul trecut v-ati plans ca subiectele au fost prea simple. Acum sunt prea grele?
    Hotarati-va!
    Si nu mai dati vina pe niste profesori care si-au facut treaba.

    • Un alt profesor spune:

      Domnilor din minister, fapta dvs. de a va substitui in persoana unui copil de 14 ani, nu denota decat caracterul si pregatire egala cu a acestuia. dar in nici un caz intelgigenta si creativitatea.
      Intr-adevar, este un articol care va critica. Puteati sa il combateti cu argumente, nu cu atacuri demne de toata jena. Orice parinte cu minim studii medii, isi va da seama de gestul dvs. urat (asta ca sa fiu diplomat in expresie).
      Rusine !!!

      • Cineva care nu e profesor spune:

        Niste nesimtiti care se ascund in spatele unor pseudonime si emit judecati „de valoare”



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Viorel Zaicu


Viorel Zaicu

Studii de filosofie, incheiate cu un doctorat obtinut la Universitatea din Bucuresti in mai 2008. Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

Cauta articole

iunie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Mai    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
27282930  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)