Home » Justitie/Ordine publica »Opinie »Politica & Doctrine »Societate/Life » Citesti:

Coabitare şi constituţie

Ioan Stanomir august 27, 2012 Justitie/Ordine publica, Opinie, Politica & Doctrine, Societate/Life
12 comentarii 1,219 Vizualizari

Escaladarea fără precedent a conflictelor politice din România nu este întâmplătoare, ci este consecinţa, naturală, a deficienţelor constituţionale sistemice pe care elita autohtonă a ales să le ignore, în toţi aceşti ani.  Dincolo de mizele personale, dincolo de înverşunarea cu care au fost atacaţi pilonii  separaţiei şi echilibrului în stat, dincolo de fanatismul care a dominat viaţa publică în ultimele luni, provocarea pe care suntem obligaţi să o luăm în considerare este lipsa de viabilitate a constituţiei actuale şi a întregii culturi legale care s-a organizat în jurul ei. Simplul fapt că, în acelaşi interval, Curtea Constituţională  şi Consiliul Superior al Magistraturii au făcut obiectul unor asalturi mediatice  echivalând cu linşajul  este  dovada degradării dramatice a situaţiei. În acest context, perspectivele coabitării nu par nici ele generatoare de optimism. Lipsa de moderaţie şi patimile domină, în detrimentul lucidităţii destinate a reda României echilibrul ei indispensabil .

Reforma constituţiei înseamnă, în cazul României, iniţierea unui proces politic care să ducă la apariţia unei noi legi fundamentale. Este rolul partidelor politice, în măsura în care acestea mai sunt capabile de a–şi îndeplini misiunea  lor , de a provoca şi de  a participa la această dezbatere. De această dată, naţiunea nu  mai poate fi amuţită, redusă fiind la  postura de  organ ce ratifică în referendumuri măsluite alegerile puterii. Orice nouă constituţie nu se poate naşte decât în cadrul şi prin eforturile unei adunări constituante investite cu mandatul de a pune în pagină un nou compromis instutuţional. Doar în cadrul unei adunări constituante dublate de o discuţie populară efectivă şi robustă se pot pune întrebările şi articula răspunsurile de care avem nevoie.  Lecţiile recente ne obligă  să formulăm, cu curaj, această opţiune- România are nevoie de un nou aranjament instituţional care să  prevină, definitiv, orice şansă de reeditare a derapajelor anti- constituţionale.

Ambiguitatea actualului regim constituţional trebuie să lase loc unui model coerent şi aplicabil în  beneficiul cetăţenilor. Achiziţiile în planul justiţiei, justiţiei constituţionale şi consolidării domniei legii pot fi fi păstrate doar dacă aceste  mecanisme şi instituţii sunt încadrate într-un eşafodaj normativ coerent.  Dezbaterea constituţională  precedând convocarea adunării constituante trebuie să îi familiariazeze pe cetăţeni cu semnificaţia opţiunilor strategice care le stau în faţă. Construcţia civică a naţiunii, subminată din raţiuni ce ţin de  natura însăşi a elitei  politice autohtone, este cărămida pe care se aşează orice soluţie de clarificare şi raţionalizare a regimului politic. În absenţa confruntării corupţiei politice ce domină atâtea dintre comunităţile locale, în absenţa identificării remediilor care pot fi administrate, viitorul euro-atlantic al României rămâne o iluzie.

Agenda modernizării României nu poate exclude, aşadar, pe termen mediu, adoptarea unei noi constituţii. Supremaţia constituţiei ca garanţie a suveranităţii naţiunii, echilibrul şi separaţia dintre puteri, controlul şi participarea civică la procesele decizionale sunt  valorile în jurul cărora se poate organiza, gradual, un proiect de regenerare  constituţională. Asanarea vieţii publice este ţinta pe care nu o putem abandona, decât cu riscul pierderii , definitive, a garanţiilor care ne  protejează libertatea.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "12 comments" on this Article:

  1. nola spune:

    Asa este, Domnule Stanomir!
    Numai ca o Constitutie buna nu apare din senin, nu este urmarea unui efort al elitei initiate, ci efectul unei evolutii organice de durata cel putin medie daca nu lunga. Sa stiti ca in tara aceasta au fost oameni si in anii nouazeci, adica in timpul cand Domnul Iorgovan, parintele, lucra la aceasta Constitutie, care realizau caracterul eproximativ, depasit, de “tranzitie” al legii fundamentale. Cu toate acestea nu s-a putut face nimic. Se pare ca avem nevoie de piete ai Universitatii, de Mineriade si scheme Caritas, de lovituri de stat si alte delicatesuri pentru a gasi formula constitutionala care ni se potriveste cel mai bine.
    Domnul Neamtu, speranta dreptei, vrea republica prezidentiala, Antonescu cel nervos cu nervii vrea Monarhie sau republica parlamentara, Iliescu vrea un partid si un lider puternic ca in Rusia, unii vor Elvetia, ca acolo si minoritatile au drepturi, cei mai multi o vor unitara, cei cu federalizarea mai asteapta, asa ca vedeti Dumneavoastra, mai e mult pana departe….

    • dusu spune:

      impartashesc parerea dvs;doar ca d nul Stanomir e disciplinat…
      statul asta a inceput o cu unitar natzional si a distrus Transilvania.poporul construit de comunisti vrea fabrici si uzine,apartamente cumparate la pretz redus ptr linishtea noastra,vrea ca ungurii sa plece in tzara lor.asta e majoritatea care in frunte cu tovarasul iliescu a rasturnat de la putere pe iubitul Conducator la marea rivolutzie
      chiar si pe acest site intilneshti idiotzi cu gramada.conducatorii sint imaginea alegatorilor si ei vor proceda sa nu supere alegatorul.
      azi Europa se reconstruieshte,romanica va avea de ales intre valorili care se perpetueaza de cind statul asta s a infiintzat sau sa shi schimbe total sistemul valoric.doar ca asta cere decenii si eu cred ca nu mai e timp

  2. filipake spune:

    Da, dle Stanomir, aveti dreptate, sa se adopte o noua constitutie. Din pacate ramanem cam tot cu vechii politicieni. Cei noi copiaza obiceiurile proaste ale celor vechi. Si mai am o problema. Ce ne facem cu asa zisiii analisti politici gen Daniel Barbu care seara de seara ne asasineaza cu ideile lor putine si fixe la Antena 3? Noi intelegem ca are nevoie de bani pentru el si familie (Alexandra etc etc) si ca Voiculescu Motanu are punga larga dar…de ce sa arunce dejectiile in casele noastre in fiecare seara? Cum ii putem pune leocoplat la gura stimabilului acolit al foarte stimabilei doamne Zoe Petre (care e si dansa mama extrem de talentatului si celebrului – prin forte proprii desigur – Dan Petre. Cu ei ce facem?

  3. Mircea Paul Vasiliu VASILIU MIRCEA PAUL spune:

    Dintr-un serial politist mai vechi (Mancuso) NU AM RETINUT DECIT URMATOAREA FRAZA (spusa de o judecatoare americana):

    “Domnule Mancuso ! Constitutia (USA) este un lucru minunat ! Dar ea TRAIESTE datorita unor oameni ca dumneata.”

    Comunismul romanesc (si nu numai…) TRAIESTE prin Iorgovan (cel deja mort), gasca de politruci care ne-au smecherit in ’89 (INCLUSIV Mircea Dinescu, Razvan Theodorescu, Zoe Petre si alti “intelectuali de virf” vesnic dilematici), analfabetii pseudo-alfabetizati pentru care 100 de lei si Antena 3 (rimeaza) conteaza mai mult decit evidenta calcare a cuvintului dat cu o zi inainte…

    Completati lista – restul sint doar dorinte frumoase, complet inoperante.

    • George spune:

      Bine zis !

    • frank g. schmidt spune:

      stimabile vasiliu mircea paul,

      de acord cu dumneavoastra si cu voia dumneavoastra completez:
      igas, monica macovei, funeriu, boc, elena basescu, oltean ….

      doar pentru echilibru! nu contest numirile dumneavoastra (i-ati uitat pe oprisan si ghise).

      • Mircea Paul Vasiliu VASILIU MIRCEA PAUL spune:

        “He, he ! bine-ai venit, nepurcele !” (zis-a Mos Chiorpec ciubotarul in “Amintiri din copilarie” de Ion Creanga, Editura Tineretului 1959 pag.51)

        Si se mai potriveste ceva: “Nimic nu e mai periculos pe lumea asta decit ignoranta sincera si prostia constienta.” Martin Luther King Jr.

        Eu STIU de ce v-ati simtit obligat sa-mi maculati comentariul – sper ca si cititorii sa priceapa. “Hals und Beinbruch !” in sensul literal al expresiei.

        • frank g. schmidt spune:

          stimabile,

          intelegti diferenta intre stimate si stimabile, nu?

          inteleg ca ma fac vinovat de delictul de opinie si trebuie sa fiu pedepsit, respectiv imi doriti, la propriu si nu la figurat, sa-mi rup gatul si picioarele.

          o frumoasa imagine a democratiei pe intelesul dumneavoastra ilustrati. va felicit. eu nu va doresc sa va rupeti nici gatul si nici picioarele, ci va doresc o viata lunga si mult belsug, cu alte cuvinte “sa traiti bine!”.

  4. Grammaticus spune:

    Ar trebui sa fim foarte precauti Domnule Stanomir cu privire la pe mina cui or sa incapa pregatirile pentru o constitutie greu atacabila. Pe mina unora ca Norica Nicolai, Catalin Voicu et alii?

  5. Bibliotecaru spune:

    @ Ioan Stanomir

    Domnule Stanomir,
    Domnul Tismăneanu mi-a sugerat că aţi putea oferi un răspuns la această întrebare. Cum vorbiţi mai sus despre Curtea Constituţională, îndrăznesc să vă adresez şi întrebarea.

    Aş începe prin a spune că, dacă se poate, aş vrea să mă extrag din contextul punctual actual, respectiv demiterea lui Traian Băsescu… după părerea mea un lucru secundar cu miză mică faţă de miza mare a Constituţiei… şi aş vrea să pun problema în context democratic.

    Ce ne facem dacă onor Curtea Constituţională încalcă, sistematic, Constituţia României… prin însăşi activitatea sa? Judecătorii sunt inamovibili, deciziile sunt general obligatorii, nu ai unde să mergi pentru a face un recurs. Avem o instituţie care funcţionează în afara democraţiei şi celelalte instituţii trebuie să intervină democratic pentru a corecta situaţia… ce este de făcut?

    Ce spune Constituţia?

    “ARTICOLUL 143 – Conditii pentru numire
    Judecatorii Curtii Constitutionale trebuie sa aiba pregatire juridica superioara, inalta competenta profesionala si o vechime de cel putin 18 ani in activitatea juridica sau in invatamantul juridic superior.”

    Noi avem Curtea Constituţională plină de foşti cetăţeni cu funcţii de jurist-consult “pe comercial” (cea mai de nespecialist treaptă a unui absolvent de drept), care nu au practicat ca “judecători”, nu au avut în viaţa lor treabă cu doctrina Constituţională… şi aşa mai departe.

    Nivelul de cunoaştere al doctrinei constituţionale în România este în general foarte, foarte scăzut, chiar şi printre cei care predau Constituţia prin şcoli. Constituţia românească este o adaptare după constituţia franceză, cu ceva nuanţe belgiene, condimentată din plin cu restricţii politice autohtone, mai ales pentru preşedinte, născute din frica revenirii statului totalitar. Surprinderea este că însuşi “marii jurişti ai României” trag concluzii asupra doctrinei româneşti trăgând cu ochiul la practica Franţei… taman în locurile unde constituţia lor diferă de a noastră. Dar să nu mergem mai departe, ceea ce aveam de spus este că judecătorii CCR au trişat la candidatură şi ne-am trezit cu nişte personaje care nu au avut în viaţa lor cât de cât puţină calitate de expert în Constituţie… dacă nu chiar zero barat.

    Dar lucrurile nu se opresc aici.

    Ce spune domnul Zegrean, proaspăt ajuns preşedinte al CCR…?

    20 Iulie 2010: “Presedintele Curtii Constitutionale, judecatorul Augustin Zegrean a acordat, in premiera, de la numirea sa la conducerea CCR, un interviu postului national de radio. Zegrean a vorbit despre activitatea CCR, concluzia sa fiind accea ca democratia este un proces costistor, care implica un consum mare de timp, dar si faptul ca CCR este o institutie juridico-politica, care trebuie acceptata ca atare.”

    Respectiv domnul Zegrean afirmă, mai pe ocolite, mai pe direct, că fiind numiţi politic, judecătorii vor urma calea politică prin care au ajuns în CCR. Nu veţi crede, dar în foarte multe cursuri de Drept Constituţional se spune exact acest lucru, “juridico-politic”. Domnul Zegrean nu inventează, doar că nu are capacitatea profesională de a contrazice un lucru vehiculat prin facultăţile de drept din poziţia de expert.

    Ce spune însă Constituţia?

    “ARTICOLUL 144 – Incompatibilitati
    Functia de judecator al Curtii Constitutionale este incompatibila cu oricare alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul juridic superior. ”

    Permite această incompatibilitate activitatea politică? Nu o permite, pentru că o astfel de formulare ” oricare alta functie publica sau privata” o regăsim la procurori (art. 132), la judecători (art. 125), la Preşedinte (art. 84), la Avocatul poporului (art. 58)… adică toţi cei care ar trebui să fie independenţi din punct de vedere “viaţă politică” şi, în nici un caz, nu au voie să facă politică dincolo de un vot în urnă. Dacă CCR ar fi o instituţie juridico-politică, atunci şi celelalte ar avea acelaşi statut, pentru că nimic altceva nu le interzice activitatea politică. În acest caz, al “juridico-politicului”, nu ar trebui să ne mirăm dacă ne trezim pe cap cu “Poliţia Politică” şi Justiţia aservită unui dictator, ca înainte de 1989. Eu sper că “nici poveste”, vorba domnului Boc şi CCR este doar o instituţie juridică (aici am mai multe argumente, dar nu vreau să lungesc “discursul”).

    Cum ar trebui să sune incompatibilitatea atunci când se poate face politică? Păi să vedem la guvern, la parlament… “Calitatea de deputat sau de senator este incompatibila cu exercitarea oricarei functii publice de autoritate, cu exceptia celei de membru al Guvernului.” şi “Functia de membru al Guvernului este incompatibila cu exercitarea altei functii publice de autoritate, cu exceptia celei de deputat sau de senator. De asemenea, ea este incompatibila cu exercitarea unei functii de reprezentare profesionala salarizate in cadrul organizatiilor cu scop comercial.”

    Din declaraţiile preşedintelui CCR şi din practica judecătorilor CCR avem deja certitudinea că vorbim despre nişte voturi care nu constată constituționalitatea ci interesul politic. Faptul că se votează aproape permanent 5-4, acum 6-3, face evident că nu putem vorbi despre un vot dat pe constituţionalitate. Un vot de 5-4 nu spune despre ceva că este constituţional sau neconstituţional, spune că este semi-constituţional. Dacă ar exista argumente juridice şi doctrinare atunci raţiunea ar spune acelaşi lucru cu “scorul” de 9-0.

    Recapitulând.
    1. Avem nişte judecători ai CCR ajunşi pe post fraudând prevederile constituţionale.
    2. Avem nişte judecători ai CCR care funcţionează fraudând independenţa politică a instituţiei, încălcând deci constituţia
    3. Avem nişte judecători ai CCR care decid funcţie de interesul “de partid” şi fără legătură cu constituţionalitatea (eu altfel nu pot interpreta frecventul 5-4 şi nu 9-0), măcelărind practic Constituţia (dat fiind că deciziile nu se mai pot schima decât prin schimbarea Constituţiei).

    Avem deci o curte constituţională care ÎN MOD EVIDENT funcţionează nu numai neconstituţional, dar, dat fiind că domeniul este chiar constituţia, funcţionează anti-constituţional, ca un organism care perverteşte constituţia în interes politic. Sigur, poate nu este adevărat, poate este numai rodul minţii mele… dar de dragul discuţiei hai să considerăm că este adevărat ce spun.

    Iată întrebarea pe care o adresez domniei voastre.

    CUM SE POATE REZOLVA DEMOCRATIC O ASTFEL DE SITUAŢIE SPECIALĂ?

    Cum şi cine poate reda CCR rolul său funcţional în societatea românească?

    Avem nevoie de un CCR care să nu fie deloc politic, care să voteze competent numai pe seama doctrinei constituţionale? Cum putem lua mascarada din ziua de astăzi (atât al celor 5, cât şi a celor 4) pentru a ajunge la o instituţie reală şi funcţională?

  6. John Galt spune:

    Alt “COMPROMIS national”? Voi, socialistii, numai asa stiti sa gasiti “solutii”? Nu v-a trecut prin cap ca problema sunteti poate chiar voi??



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Ioan Stanomir


Ioan Stanomir

Profesor de drept constituţional la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti, specializat în domeniul dreptului constituţional. Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)