Home » Analize »Justitie/Ordine publica »Opinie »Politica & Doctrine »Sinteze » Citesti:

Conflictul de interese se comite de persoana care are calitatea X. Parlamentarul are calitatea X. Deci, parlamentarul raspunde pentru comiterea infractiunii de conflict de interese, dar nu pentru că ar fi functionar public

Cristi Danilet decembrie 12, 2013 Analize, Justitie/Ordine publica, Opinie, Politica & Doctrine, Sinteze
34 comentarii 6,920 Vizualizari

Motivare: Constat uimit modul în care se poartă dezbaterea din spațiul public cu privire la răspunderea penală a anumitor categorii de demnitari, funcționari, salariați etc. Uimirea mea este amplificată de implicarea în dezbaterea publică a unor oameni care fac legi sau lucrează cu legi extrem de des și comit erori inadmisibile.

Problema: Discuția s-a declanșat față de categoriile sociale care răspund penal pentru anumite infracțiuni prevăzute în Codul penal. Astfel, infracțiunile de luare de mită sau  primirea de foloase necuvenite se comit de „funcționar”, iar infracțiunea de conflict de interese se comite de „funcționar public”. Deci, comiterea acelor fapte de către  persoane care nu au aceste calități, nu poate atrage răspunderea penală pentru respectivele infracțiuni.

Ce înseamnă „funcționar public” în Codul penal? Răspunsul este dat de două articole din Cod.

1. Titul VIII din partea generală a Codului Penal, se numește „Înțelesul unor termeni sau expresii în legea penală”. Art. 140 prevede „Ori de câte ori legea penală foloseşte un termen sau o expresie din cele arătate în prezentul titlu, înţelesul acestora este cel prevăzut în articolele următoare, afară de cazul când legea penală dispune altfel”. De aici rezultă două consecințe: a) atunci când întâlnim un termen în Codul penal care e explicat în Titlul VIII, suntem obligați să respectăm acea definiție; b) nu se poate face trimitere la nicio altă lege: nici de statut al unei profesii, ocupații, funcții, demnități, nici de organizare sau de funcționare a unor instituții, autorități etc.

2. Art. 147 alin. 1 definește „Prin functionar public se întelege orice persoana care exercita permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost investita, o însarcinare de orice natura, retribuita sau nu, în serviciul unei unitati dintre cele la care se refera art. 145” (acest din urmă articol arată că „Prin termenul public se întelege tot ce priveste autoritatile publice, institutiile publice, institutiile sau alte persoane juridice de interes public, administrarea, folosirea sau exploatarea bunurilor proprietate publica, serviciile de interes public, precum si bunurile de orice fel care, potrivit legii, sunt de interes public”).

Cine este „funcționar public”? Din alin.1 al art. 147 C.pen. rezultă că este „funcționar public” directorul unei instituții, președintele unei autorități, profesorul sau doctorul (indiferent că lucrează în sistemul public sau privat, pentru că desfășoară activități de interes public – învățământul și sănătatea), polițistul, judecătorul, procurorul, grefierul, ministrul, deputatul, senatorul. Dar și paznicul, femeia de serviciu, electricianul angajat la Senat, Palatul Victoria, instanță, parchet, școală, spital.

De reținut: Atât timp cât în legea penală se folosesc termeni și expresii cu înțelesuri distincte, rezultă că, în situația analizată de noi: 1. Nu are importanță dacă cel care comite fapta este personal contractual (încadrat potrivit Codului Muncii), funcționar public (încadrat potrivit Legii nr.188/1999), funcționar public cu statut special (polițist), magistrat (judecător, procuror), demnitar (președintele țării, parlamentar, ministru, membru CSM). 2. Nu are importanță cum s-a făcut recrutarea pe acel post: alegere (președintele țării, parlamentari, primari), numire (miniștri), concurs (profesori, magistrați, polițiști, grefieri). 3. Nu are importanță statutul persoanei respective, adică dacă el își exercită demnitatea, funcția, profesia, ocupația în baza unei legi generale (codul muncii) ori a unei legi speciale (demnitar, diplomat, magistrat, funcționar). Nu are importanță durata mandatului/funcției, salariul/indemnizația primită. Așadar, pentru a fi subiect activ al infracțiunii de conflict de interese, nu are importanță statutul profesional al persoanei care comite fapta, ci doar ca ea să se încadreze în categoriile la care face referire art. 147 alin. 1 C.pen.

Dacă nu s-a înțeles Mai sus am făcut o expunere juridică și clară. Dacă totuși nu m-am făcut înțeles, am o soluție alternativă: Să uităm pentru câteva momente de cuvintele „funcționar (public)” și să folosim „calitatea X”, de asemenea, să găsim exemple de astfel de calități. Prin urmare, explicația de mai sus se reduce la: Infracțiunea de conflict de interese se sancționează penal când e comisă de cel care are „calitatea X”. Conform definițiilor obligtoriu de respectat date de art. 147 rap. la art. 145 C.pen parlamentarul are „calitatea X”. De aici rezultă că infracțiunea de „conflict de interes” poate fi comisă de un parlamentar.

Concluzie: toată discuția din spațiul public este nu artificială, ci falsă de-a dreptul. Nimeni nu a spus că parlamentarii ar fi funcționari publici (adică au calitatea reglementată de Legea 188/1999, ci doar că ei răspund ca „funcționar public” (calitatea „X”!) pentru infracțiunile din Codul penal care privesc „funcționarul public” (art. 147 alin.1 C.pen).

PS Problema de mai sus de soluționează în baza cursului de penal general din anul II la facultatea de drept si, eventual, drept penal special din anul III. Orice student la Drept știe astea. Teoretic, ar fi trebuit să le știe și absolvenții. Din ce am văzut zilele astea, constat că doar unii se pricep, restul își dau cu părerea. Și totuși, consultarea unor specialiști sau cel puțin citirea Codului penal – nimeni nu poate invoca necunoașterea legii – s-ar fi impus mai înainte de adoptarea oricăror poziții publice.

PPS Dezbaterea a mai relevat un aspect: disprețul cu care este tratat un corp extrem de numeros de bugetari: funcționarii publici. Asta la 14 ani de la apariția legii lor…

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre:



Currently there are "34 comments" on this Article:

  1. Luke spune:

    Nu am pregatire de specialitate, dar va inteleg ideea.
    Totusi, din cate citesc, ce tocmai s-a votat sunt modificari ale codului penal, nu vreo lege a “statutului profesional” care n-are nici o treaba cu codul penal. Atunci cum e?

    • Dumitru NUTU spune:

      Eu unul, ca si numerosi alti cititori, nu am inteles ce anume vrea sa ne transmita domnul Danilet si ma mir ca nu a re-venit cu lamuriri. Multumesc.

  2. sile spune:

    Nu cred ca problema in general e daca parlamentarii mai raspund sau nu pentru conflict de interese. Problema e ca nu mia raspund in fata DNA-ului, iar alte institutii nu par sa aiba capacitatea de a-i deranja in vreun fel (posibil sa gresesc).
    In alta ordine de idei, problematic ar fi ca nu mai sunt in stare de conflict primarii sialti jupani locali care atribuie contracte rude. Pentru parlamentari era vorba sa se desfiinteze abuzul in functie – nu stiu daca prevederea a trecut in cele din urma.

  3. Luke spune:

    Nu am un edit la comentariu dar art 253
    “Conflictul de interese
    Fapta funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor….”
    se modifica in:
    “Conflictul de interese
    Fapta persoanei care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu ce rezultă dintr-un contract de muncă şi o fişă a postului semnate”
    Deci ce ziceti in aliniatul “Problema”: “iar infracțiunea de conflict de interese se comite de „funcționar public” unde trimite si linkul nu va mai exista. Toata argumentatia pica din cate inteleg eu, nu mai apare “functionar public” in definirea conflictului de interese.

    • Geo spune:

      Nu pot sa raspund in numele autorului si de asemenea cred ca, data fiind functia detinuta de autor nu vom vedea un raspuns care sa clarifice problema.

      Dar eu cred ca domnul judecator Danilet a scris acest articol ca raspuns la pozitia publica a diversilor parlamentari si ministri/prim ministri, predominant membri ai coalitiei USL, care declarau public ca nu li se pare normal ca parlamentarii sa fie functionari publici. Pe legea care este inca in vigoare. Ori domnul judecator cred ca incearca sa atraga atentia tuturor ca premiza ca pe legea actuala parlamentarii sunt functionari publici este falsa. Ei raspund penal ca functionari publici dar din punct de vedere al statutului ei nu sunt functionari publici.

  4. Manwe spune:

    Domnule Danilet, nu sunt jurist, dar nici Contributors nu-i citit doar de juristi; drept urmare lamuriti-ne si pe noi in limbaj clar:

    odata cu adoptarea textului “Sunt exceptati de la dispozitiile art. 147, Presedintele Romaniei, deputatii si senatorii, precum si persoanele care isi desfasoara activitatea in cadrul unei profesii liberale”, mai pot fi judecati parlamentarii pentru confilict de interese?

  5. casandra spune:

    Frumoasa explicatie! Dar ea nu se prea regaseste in codurile penale ale altor state.
    Exemplific cu Codul penal al Franţei, partea legislativa. Cartea IV, Titlul III, capitolul II, secţiunea 3, articolul 432-11 (referitor la coruptie)

    “Article 432-11 En savoir plus sur cet article…

    Modifié par LOI n°2013-1117 du 6 décembre 2013 – art. 6

    Est puni de dix ans d’emprisonnement et d’une amende de 1 000 000 €, dont le montant peut être porté au double du produit tiré de l’infraction, le fait, par une personne dépositaire de l’autorité publique, chargée d’une mission de service public, ou investie d’un mandat électif public, de solliciter ou d’agréer, sans droit, à tout moment, directement ou indirectement, des offres, des promesses, des dons, des présents ou des avantages quelconques pour elle-même ou pour autrui :

    1° Soit pour accomplir ou avoir accompli, pour s’abstenir ou s’être abstenue d’accomplir un acte de sa fonction, de sa mission ou de son mandat ou facilité par sa fonction, sa mission ou son mandat ;

    2° Soit pour abuser ou avoir abusé de son influence réelle ou supposée en vue de faire obtenir d’une autorité ou d’une administration publique des distinctions, des emplois, des marchés ou toute autre décision favorable.”
    http://www.legifrance.gouv.fr/affichCode.do?cidTexte=LEGITEXT000006070719

    Pentru care motiv marii magistrati francezi, consultati la elaborarea Codului penal, au gasit de cuviinţă să respecte statutul distinct al posesorilor de mandate elective publice şi să le considere ca atare in text?
    Scrie in Codul penal francez că pedeapsa respectiva se aplică “persoanei depozitare de autoritate publică, însărcinată cu o misiune de serviciu public SAU INVESTITĂ CU UN MANDAT ELECTIV PUBLIC”?
    Dacă este aşa de simplu cum spuneţi, cu aşa de mare siguranţă şi cu ton de catedră, de ce magistraţii francezi au ales o formulare clara şi care respectă distincţiile de statut
    constituţional şi legal?
    Cunoaşteţi cumva în ce an de studiu au învăţat magistraţii şi juriştii francezi să redacteze astfel textele de lege, cu respect pentru cetăţean, stat şi Constituţie? Poate le puneţi în vedere că nu ştiu carte suficientă. Anul II sau anul III….Ce ziceţi?

    • Adrian Rusu spune:

      Pare clar ce spune d-l Danilet, totusi. Ales sau numit, acelasi drac, chiar si in legea franceza: „chargée d’une mission de service public, OU investie d’un mandat électif”si nu DOAR investita! Persoana poate fi chargee, indiferent pe care cale..

      Singura obiectie mi se pare ca ar fi ca cel care a introdus falsa problema (fonctionarului p si a asimilatului cu funct. p) este chiar Basescu in interviul la B1.

      „demonstratia” zice, dupa umila mea parere, ca vorbim despre nimic.

    • Laur-eat spune:

      Cand imi convine o anume lege sau cutuma de undeva, din vreo tara, o invoc pe aceea, in alcatuirea legilor din tara mea, Romania, ca asa-mi convine mie, ca jurist de 2 bani in slujba cucuvelelor si bomboneilor.

    • Leo MC spune:

      Desi nu detin calitatea de judecator poate imi veti permite sa va raspund.

      Legea penala romaneasca si legea penala franceza sunt identice pe fond, difera doar formularea.
      Sa explic.

      C. pen. francez spune, parafrazez si traduc aproximativ:
      Fapta persoanei angajata in cadrul unei autoritati publice (depozitaire), persoanei ce ocupa o functie – aleasa sau numita – de conducere a unei unitati aflate in serviciul public de a lua/da mita, spaga etc este sanctionata cu… etc.

      C. pen. roman spune:
      - Hâmbăștanul care ia/da mita, spaga este sanctionat cu… etc.
      - Are calitatea de hâmbaștan (e un cuvant inventat ad-hoc) persoana angajata in cadrul unei autoritati publice, persoana ce ocupa o functie – aleasa sau numita – de conducere a unei unitati aflate in serviciul public (plus inca vreo douj-cinj de functii).

      Acelasi lucru spus diferit.

  6. SilviaM spune:

    “Problema: Discuția s-a declanșat față de categoriile sociale care răspund penal pentru anumite infracțiuni prevăzute în Codul penal. Astfel, infracțiunile de luare de mită sau primirea de foloase necuvenite se comit de „funcționar”, iar infracțiunea de conflict de interese se comite de „funcționar public”. Deci, comiterea acelor fapte de către persoane care nu au aceste calități, nu poate atrage răspunderea penală pentru respectivele infracțiuni.”
    Problema se refera chiar la modificarea dispozitiilor art.147 din Titlul VIII al partii generale a codului penal, cea care lamureste intelesul unor termeni sau expresii in legea penala.Nu vad unde au gresit juristii despre care vorbiti atat de elegant in acest articol.De asemenea nu vad cam pe unde se ascund confuziile intre definitia data functionarului public in legea nr. 188/1999 si definitia data aceleeasi categorii in codul penal.Ca sa inlaturam definitiv ceata, pana in data de 10 dec.a.c. formularea art. 147 cod penal a fost urmatoarea:
    “Art. 147
    Funcţionar public şi funcţionar
    (1) Prin „funcţionar public“ se înţelege orice persoană care exercită permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost învestită, o însărcinare de orice natură, retribuită sau nu, în serviciul unei unităţi dintre cele la care se referă art. 145.
    (2) Prin „funcţionar“ se înţelege persoana menţionată în alin. 1, precum şi orice salariat care exercită o însărcinare în serviciul unei alte persoane juridice decât cele prevăzute în acel alineat.”
    Nu intamplator am copiat ambele alineate.
    In data de 10 dec. a.c art.147 a capatat urmatoarea completare de continut:

    “Sunt exceptati de la dispozitiile art. 147(1), Presedintele Romaniei, deputatii si senatorii, precum si persoanele care isi desfasoara activitatea in cadrul unei profesii liberale, in baza unei legi speciale si care nu sunt finantati de la bugetul de stat, acestia raspunzand penal, civil sau administrativ in conformitate cu dispozitiile legilor speciale in baza carora isi desfasoara activitatea, precum si cu dispozitiile dreptului comun, cu respectarea dispozitiilor prezentului alineat”
    Sa revin la problema pusa de dvs: subiectul activ al infractiunilor de luare de mita, primire de foloase necuvenite si conflict de interese. Pentru primele doua infractiuni enumerate, sub. activ este functionarul, adica persoana menţionată în alin. 1, precum şi orice salariat care exercită o însărcinare în serviciul unei alte persoane juridice decât cele prevăzute în acel alineat.Cu alte cuvinte, in urma modificarii textului alin 1 al nenorocitului de art 147 personajele enumerate la exceptie pot lua spaga la greu.O s-o consideram premiere, vorba lui Jiji salvatorul neamului.
    De asemenea, categoriile de supercetateni care sunt exceptati de la dispozitiile art 147 pot lua oricat de multe decizii poftesc pentru a realiza direct sau indirect foloase materiale pentru sine sau pentru gasca(conflict de interese).
    Acum dupa ce ne-am lamurit ca s-a umblat chiar la definitia notiunilor de functionar si functionar public din CP si nu din alte acte normative, va invit sa studiati partea generala a CP respectiv art 12 si poate ne lamuriti intr-un viitor articol si despre alte consecinte mai interesante decat cele vazute de neinitiati.

  7. Rasvan Lalu Rasvan Lalu spune:

    Onorate d-le Judecator,

    Punctul Dvs. de vedere este mult mai important decât retorica unuia sau altuia dintre publicişti, întrucât vinde din partea unui magistrat de frunte al acestei ţări.

    Cu atât mai nedumerit mă lasă textul Dvs., căruia, deşi propune o analiză tehnică (juridică) profesională, îi lipseşte partea esenţială: mesajul.

    Nu am înţeles ce doriţi de fapt să transmiteţi.

    Rămân articolele adugate/modificate de Camera Deputaţilor (art. 147.3 şi 253.1 şi 2) fără urmări, în opinia Dvs ?

    Dacă da, atunci au dreptate iniţiatorii acestor modificări, care susţin că “nu se schimbă nimic” şi greşesc grav Inalta Curte, CSM-ul, DNA-ul, Preşedenţia, UE, SUA, Germania, Olanda, etc.

    Dacă însă consideraţi că modificările introduse în CP scot aleşii publici de sub răspunderea penală pentru fapte de corupţie, atunci de ce n-o scrieţi răspicat, ca să înţeleagă şi publicul larg !?

    Eu cel puţin nu reuşesc să înţeleg la ce serveşte demonstraţia Dvs. juridică.

    • Cezy spune:

      (si) parerea mea e ca nu ii scoate, dar(si aici ma gandesc ca nu au generat chiar degeaba aceasta galceava sau, ma rog, nu doar pt. a se ridica deasupra statutului de functionar) se creaza o ambiguitate care exploatata de un avocat priceput si cu concursul unor judecatori mai binevoitori va duce la impunitatea alesilor…

    • Aldo spune:

      Reuseste sa demonstreze ceva foarte important: ca modificarile aduse Codului penal nu confera nicio supra-imunitate alesilor.

    • alex spune:

      Domnule, mesajul articolului este foarte clar.

      Daca doriti va traduc eu: domnul judecator spune ca sub masca unor clarificari semantice a divergentelor dintre definitia functionarului public in legea 188/1999 si in noul Cod Penal se ascunde un interes meschin de scoatere de sub incidenta unor articole din Codul Penal a unor categorii precise de persoane: parlamentari (bagat si presedintele la umplutura ca sa nu bata la ochi), avocati, notari, etc.

      Toata pleiada de institutii care se plange de imoralitatea acestor modificari are perfecta dreptate.

    • it_s__not_news spune:

      +1 Exact intrebarea mea. E fara urmari ?

      • Cristi spune:

        Eu nu sunt jurist si poate ca ma insel.
        Hai sa ne folosim de un exemplu: senatorul X este interceptat/prins in flagrant in timp ce primeste 10000… de Euro pentru a vota in favoarea unui proiect de lege intocmit cu dedicatie. Admitem ca e posibil si, de asemenea, admitem ca faptul in sine e de natura sa lezeze interesul public (sper sa nu par un visator). In acest caz, organele judiciare au doua posibilitati: il umfla sau il lasa in pace. Primul caz nu e de admis, deoarece am cazut de acord ca afecteaza interesul public. Ramane a doua varianta: il retin/aresteaza si-l pun sub invinuire pentru infractiunea de luare de mita, art. 254 Cod Penal: “fapta funcţionarului care, direct sau indirect, pretinde ori primeşte bani etc. etc”. Scuze, am gresit, art. 254 Cod Penal nu e aplicabil, pentru ca senatorul X nu e functionar. Hai sa vedem atunci ce prevedere legala incrimineaza fapta in cazul sau,ca trebuie sa fie ceva, nu? Pai, nu cred ca mai e altceva. E posibil sa ma insel, ca eu nu sunt jurist, v-am spus. Daca gresesc pe undeva, corectarile sunt binevenite.

  8. Cris spune:

    Domnule Danilet, sunteti o dezamagire pentru mine….Va faceti ca nu intelegeti si mai si prostiti lumea pe aici.

    Articolul Art. 147 alin. 1 este foarte clar enuntat, iar modificarile care au fost facute ii scot pe senatori si deputati de sub incidenta articolului in cauza.

    Scrie negru pe alb aici, in pagina 3:
    http://www.cdep.ro/pls/proiecte/docs/2011/pr680_11.pdf

    Ori, exista o serie de infractiuni, precum dare si luarea de mita, abuzul in serviciu, care au ca subiect numai functionari (aia prevazuti la art 147). De fapt, si legea prevede prin sintagma “fapta functionarului care..”.

    Daca senatorii si deputatii au avut grija sa se scoata din categoriile enuntate la Art. 147 alin. 1 e clar ca pentru ei legea nu se mai aplica.

    Cel mai penibil mi se pare faptul ca se adopta pe genunchi niste texte de lege apoi apare cate cineva care ne explica cu toata convingerea ca “Ceea ce vedeti, nu e adevarat”

  9. alex spune:

    Am si eu o intrebare legata de “calitatea X” asa cum e ea definita in Codul Penal:

    “Art 145. Prin termenul public se înţelege tot ce priveşte autorităţile publice, instituţiile publice, instituţiile sau alte persoane juridice de interes public, administrarea, folosirea sau exploatarea bunurilor proprietate publică, serviciile de interes public, precum şi bunurile de orice fel care, potrivit legii, sunt de interes public.”

    As dori sa intreb daca in spiritul Codului Penal urmatoarele categorii de persoane sunt considerate “functionar public” (in sensul ca au calitatea X conform articolului):

    - angajati in mass-media: televiziuni, ziare, publicatii pe internet
    - angajati in firmele de telefonie mobila
    - angajati ai firmelor care exploateaza resurse ale subsolului (conform legii proprietate publica a statului): Chevron, RMGC samd.
    - profesiile liberale: avocati, notari, experti contabili, arhitecti, samd

    Cred ca sunt necesare si niste precizari in sensul acesta- ne concentram prea mult pe parlamentari.

    Multumesc.

  10. Ana spune:

    Stimate Domnule Judecator,

    Poate nu am inteles eu bine, dar mi se pare ca textul dumneavoastra se bate cap in cap cu comunicatul de presa al CSM-ului, din care citez:

    “Practic sunt eliminate din sfera subiectului activ al acestei infractiuni toate persoanele la care se refera art. 147 alin. (1) din actualul Cod penal, care nu au incheiat un contract de munca si nu au semnat o fisa a postului”

  11. Haplo spune:

    Ok, deci parlamentarii nu sunt funcţionari publici, dar nu ies de sub incidenţa legii care defineşte conflictul de interese pentru că activitatea lor este de funcţionar public, deci în faţă legii sunt funcţionari publici. Cine a gândit legile acestea? Sincer, unele activităţi trebuie externalizate.

  12. alex spune:

    Pentru cei carora li se pare complicata explicatia domnului judecator:

    http://www.emilstoica.ro/despre-functionarii-publici.html

    Sper sa fie mai pe intelesul cititorilor care nu au studii juridice- nu de alta dar citesc comentariile si ma apuca plansul.

  13. Din comentariile dvs inteleg ca dezbaterile din spatiul public au produs o mai mare confuzie decat credeam. Tot articolul meu de mai sus vizeaza Codul penal actual. Nu am avut in vedere modificarile de ieri, pt ca ele nu sunt in vigoare inca. Dar cred ca se impune sa fac o analiza si a acestora, pt a explica super-imunitatea pe care si-o doresc parlamentarii.

  14. George Gafencu spune:

    Pentru mine nu a fost nici o problema sa inteleg ce a vrut domnul judecator sa spuie.

    Pot sa o spun si mai simplu decat dumnealui:

    “Orice persoana care presteaza servicii (remunerate sau nu) in interesul statului este supus legilor privitoare la acte de coruptie si conflicte de interese”.

    In definitia asta intra toti cei care sunt alesi, numiti sau recrutati de stat, remunerati sau nu.

    • George Gafencu spune:

      De fapt asta si spune actualul Cod Penal, insa mult mai inflorit ca sa elimine orice fel de confuzie.

  15. elablue spune:

    Cam ermetica explicatia dlui Danilet. Eu am inteles ca articolul se adreseaza celor care tipa ca parlamentarii nu sunt functionari publici, explicandu-le ca formularea ” functionari publici” din CP este o formulare abstacta cu care opereaza CP ( ar fi putut fi, de exemplu, “categoria X”) si nu are nicio legatura cu functionarii99 publici definiti de alte legi sau cu calitatea de demnitar, salariat, etc
    ADICA – CP zice
    1.termenii folosti in CP au intelesul prevazut in articolele urmatoare
    2 functionarii publici cuprinde x, y, z
    3. infractiunile A,B, C pot fi infaptuite de functionari publici

    Art. 253 conflict de interese
    vechi – fapta functionarului public …..
    nou – Fapta persoanei care, în exercitarea atribuţiilor de servicu ce rezultă dintr-un contract de muncă şi o fişă a postului semnate cu o institutie dintre……
    Art. 147 functionarul public
    vechi – prin functionar public se intelege orice persoana …..
    nou – se introduce un aliniat nou – sunt exceptati de la art 147 presedintele, deputatii ,senatorii …
    Deci prin modificarea art. 253 au scos toti alesii – care nu au contract de munca ( parlamentari, primari , consilieri )- din sfera conflictului de interese si prin modificarea art. 147 s-au scos pe ei si alte categorii acolite din definitia prevazuta in CP pentru functionarul public, definitie care asa cum spune si dl. Danilet opereaza numai in CP si nu are nicio treaba cu dreptul administrativ sau al muncii

  16. un_batrin spune:

    Constat ca se confirma o suspiciune veche. Legile din RO sint facute pentru juristi. Formularile sint intentionat facute pentru a fi intelese doar de juristi. In plus, ceea ce este si mai grav, fiecare jurist le poate interpreta cum doreste. Asta permite ca legile sa serveasca interesele celor pusi sa le aplice.
    Nu vad decit o solutie. Legile sa fie inainte de toate supuse aprobarii unei comisii formate din matematicieni si ingineri. Nicio lege nu poate fi votata inainte de a obtine aprobarea comisiei. Aprobrea se refera la faptul ca textul este inteligibil, logic si lipsit de echivoc. Aprobarea se da NUMAI prin consensul tuturor membrilor comisiei.
    P.S. Nu pot face din comisie persoane care au fost membri de partid indiferent de perioda sau partid. Nu pot face parte din comisie persoane care au ocupat o functie aleasa. Nu pot face parte din comisie persoane care au rude in una din situatiile de mai sus (pina la gradul 4).
    Poate asa nu vor mai exista legi care sa fie interpretate in moduri absolut opuse chiar de membrii aceleiasi institutii.

  17. Raulson spune:

    Poate ma lamureste cineva – nici eu nu sunt jurist si se pare ca nici capacitatea mea de a judeca asemenea lucruri nu este tocmai intreaga.
    Citez din postarea d-lui Danilet:
    A.Cine este „funcționar public”? Din alin.1 al art. 147 C.pen. rezultă că este „funcționar public” directorul unei instituții, președintele unei autorități, profesorul sau doctorul (indiferent că lucrează în sistemul public sau privat, pentru că desfășoară activități de interes public – învățământul și sănătatea), polițistul, judecătorul, procurorul, grefierul, ministrul, deputatul, senatorul. Dar și paznicul, femeia de serviciu, electricianul angajat la Senat, Palatul Victoria, instanță, parchet, școală, spital.
    B.Concluzie: toată discuția din spațiul public este nu artificială, ci falsă de-a dreptul. Nimeni nu a spus că parlamentarii ar fi funcționari publici (adică au calitatea reglementată de Legea 188/1999, ci doar că ei răspund ca „funcționar public”
    Mie mi se pare ca aceste afirmatii sunt contradictorii. In prima se spne ca “ministrul, deputatul, senatorul” sunt functionari publici.
    In a doua se spune ca “nimeni nu a spus ca parlamentarii ar fi functionari publici”
    Care este realitatea?

    • Cristi Danilet Cristi Danilet spune:

      Parlamentarii nu sunt functionari publici in temeiul Legii care defineste functionarul public – Legea 188/1999 – aceasta se refera la statutul unor categorii sociale.
      Ci ei se incadreaza in categoria denumita „functionari publici” in Codul penal – acesta se refera la raspunderea penala.

      • Raulson spune:

        Am inteles, multumesc. Deci sunt doua lucruri diferite care poarta acelasi nume. In cazul acesta, nu ar fi mai simplu sa se modifice pur si simplu sintagma “functionari publici” din Codul penal, inlocuindu-se cu ceva de genul “slujitori publici”, urmand ca in legea DNA si in legea ANI sa se faca rapid modificarile de rigoare pentru a se extinde atributiile lor si asupra “slujitorilor publici”?



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Cristi Danilet


Cristi Danilet

Cristi Danileţ este judecator din anul 1998, iar in prezent este membru al Consiliului Superior al Magistraturii Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)