Constitutia, dupa esecul referendumului urii

Esecul referendumului pentru modificare articolului 48 din Constitutia Romaniei are o semnificatie constitutionala majora, chiar mai importanta, desi mai putin vizibila sau mai greu de inteles, decat semnificatia lui politica. Pentru a intelege aceasta semnificatie constitutionala, trebuie sa distingem intre argumentele de oportunitate si argumentele de principiu ce au fost invocate in dezbaterea pe tema referendumului constitutional.

Marea majoritate a oponentilor referendumului au invocat motive de oportunitate. S-a argumentat ca modificarea art 48 din Constitutie este inutila deoarece legislatia in vigoare, spre exemplu Codul Civil, interzice oricum casatoria intre persoane de acelasi sex. In plus, decizii recente ale Curtii Constitutionale au validat, desi indirect, legalitatea definirii casatoriei ca uniunea liber consimtita dintre un barbat si o femeie.

Coalitia pentru Familie a argumentat, corect, ca acestea sunt argumente eronate, si ca doar modificarea textului articolului 48 din Constitutie poate garanta mentinerea definitiei actuale a casatoriei. Membrii Coalitiei si sustinatorii lor au inteles ca textul actual al Constitutiei este „vulnerabil” a fi reinterpretat, cum s-a intamplat in multe democratii constitutionale precum Statele Unite, in sensul ca limitarea casatoriei la un barbat si o femeie este neconstitutionala pentru ca incalca principiul egalitatii in drepturi intre cetateni. Este adevarat ca o asemenea interpretare ar reprezenta o modificare a jurisprudentei existente a Curtii, insa schimbari de jurisprudenta nu sunt neintalnite in practica Curtii. In plus, oricat de putin probabila ar parea o asemenea schimbare de jurisprudenta in acest moment, experienta constitutionala a altor tari din Europa si din lume arata cat de repede poate evolua jurisprudenta prin care casatoria traditionala devine recunoscuta ca o discriminare nepermisa a principiului nediscriminarii ca un element al egalitatii in drepturi. O asemenea reinterpretare constitutionala ar prevala asupra legilor sub-constitutionale, precum Codul Civil, care trebuie sa se conformeze principiului suprematiei Constitutiei. Cu alte cuvinte, mentinerea casatoriei traditionale depinde doar de continuitatea de interpretare a judecatorilor constitutionali. Coalitia pentru Familie si suporterii acesteia in spatiul politic si civic au considerat aceasta garantie insuficienta si au incercat sa imunizeze casatoria traditionala prin modificarea textului constitutional.

Este important de inteles ca, interpretata corect, Constitutia Romaniei  nu permite o asemenea modificare a articolului 48. In textul constitutional, se prevede la art 152 (2) ca nici o revizuire nu poate fi făcută dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora.  Cu exceptia laudabila a unei opinii separate a judecatorului Morar, judecatorii Curtii Constitutionale nu au considerat ca modificarea Art 48 ar reprezenta o asemenea suprimare a drepturilor si libertatilor fundamentale. Argumentul principal, acceptat si de catre oponentii modificarii Art 48 pe motive de oportunitate, este ca legislatia romana in vigoare nu recunoaste dreptul la casatorie al persoanelor de aceasi sex. Prin urmare, s-a sustinut, modificarea Constitutiei nu poate duce la limitarea sau restrangerea unui drept inexistent.

Acest rationament nu poate fi acceptat. Constitutia romana nu mentioneaza nici dreptul la libertate de exprimare a persoanelor de religie catolica sau dreptul de proprietate al personelor nascute intr-o zi de miercuri sau dreptul la casatorie al personelor care nu pot avea sau nu isi doresc copii. Orice modificare constitutionala care introduce asemenea limitari ar fi evident neconstitutionala pentru ca ar restrange drepturi si libertati fundamentale. Cu alte cuvinte, exista drepturi si libertati fundamentale pe care Constitutia le garanteaza desi acestea nu se regasesc explicit in textul constitutional. Existenta lor se poate deduce pe cale de interpretare prin combinarea unui drept specific (spre exemplu, dreptul la casatorie, libertatea de exprimare, drept de proprietate privata) cu reguli referitoare la restrangerea exercitiului unor drepturi sau libertati (art 53) si, important, cu principii constitutionale care se aplica tuturor celorlalte norme constitutionale – principii precum egalitatea in drepturi. Din acest motiv, multe parlamente si curti constitutionale din lume au aplicat acest rationament constitutional, care nu este specific Constitutiei Romaniei, si au decis ca limitarea casatoriei la persoane de acelasi sex constitue o discriminare pe criterii de orientare sexuala contrara principiului egalitatii in drepturi. Constienti de posibilitatea si efectele unei asemenea decizii, Coalitia pentru Familie si sustinatorii ei au incercat, cu girul descalificant al Curtii Constitutionale, prevenirea unor asemenea decizii prin modificarea textului constitutional.

Semnificatia constitutionala a esecului referendumului trebuie privita din perspectiva principiilor constitutionale pe care acest esec le protejeaza, nu din perspectiva politica a oportunitatii modificarii art 48. Prin boicotul referendumului, cetatenii romani au luat in propriile maini interpretarea si aplicarea principiilor constitutionale pe care Curtea Constitutionala nu a fost capabila sa le protejeze. Principala semnificatie a esecului referendumului nu este ca romanii au fost neinteresati de modificarea Art 48 sau au considerat o asemenea modificare neoportuna. Din contra, cetatenii Romaniei si-au asumat direct, in calitate de detinatori ai suveranitatii, respingerea modificarii Constitutiei prin introducerea in textul constitutional a unei prevederi vadit discriminatorii impotriva concetatenilor lor.

Asta nu inseamna, inca si din pacate, ca romanii care vor sa se casatoreasca cu persoane de acelasi sex o pot face acum in Romania. Statul roman continua sa ii discrimineze, desi mecanismul de discriminare obliga autoritatile romane sa recunoasca casatorii intre persone de acelasi sex care au fost valabil consimtite in alt stat UE. Un viitor Parlament poate modifica Codul Civil pentru recunoasterea acestor casatorii (nu doar a unor parteneriate civile, care, desi reprezinta o masura pozitiva, raman discriminatorii si prin urmare nu sunt un remediu suficient sub regimul actualei constitutii). O decizie a unei viitoare Curti Constitutionale poate avea acelasi efect. Daca nici parlamentul si nici judecatorii constitutionali nu vor pune capat acestei descriminari, ramane deschisa modificarea textului constitutional in sensul diametral opus modificarii pe care si-a dorit-o, si pentru care a militat cu ura, Coalitia pentru Familie, BOR, reprezentatii partidelor politice (cu cateva exceptii onorabile), si membrii ai societatii civile.

Desigur, scenariile institutionale prin care principiul egalitatii in drepturi poate deveni realitate in Romania par utopice in acest moment dat fiind contextul politic si constitutional. Ar fi insa o mare eroare sa subestimam democratia romaneasca si Constitutia post-decembrista, pe care o apara, atunci cand Curtea Constitutionala tace laş, chiar cetatenii romani.