joi, martie 28, 2024

Cu cainii vagabonzi nu e de glumit

Pana luni seara, nu-mi pasa de problema cainilor vagabonzi. Pur si simplu, reuseam sa mentin o atitudine total apatica vizavi de acest subiect, aceeasi atitudine pe care am manifestat-o/o manifest fata de majoritatea subiectelor perindate zilele astea in spatiul public (Rosia Montana e doar unul dintre ele). Imi place sa-mi cufund nasul in carti, sa ma concentrez strict pe ceea ce citesc (romane, de obicei), sa ma detasez de tot ceea ce inseamna ,,in jurul meu”. Altfel spus, sa-mi creez o lume proprie, adoptand strategia ,,je m’en fiche”, un miserupism dus la extrem (nu e cel mai ,,civic” stil de viata, dar, desi e unul autoimpus, zau ca-mi place).

Luni seara, la contactul amanat, dar inevitabil, cu realitatea, lumea asta proprie s-a disipat brusc. La un moment dat, doi caini comunitari au decis probabil ca nu le convine strategia mea si s-au gandit sa faca ceva in legatura cu asta, sa ma aduca, cumva, cu picioarele pe pamant (cum altfel decat muscandu-ma de ele). Am scapat nemuscat, insa am trecut, poate, prin una dintre cele mai serioase sperieturi din intreaga-mi viata. Pe scurt, eram in Grozavesti, iesisem de la o terasa, insotit de un prieten. Ma indreptam spre metrou cand, undeva in spatele meu, doi caini se apropiau latrand amenintator. Initial, am crezut ca furia lor nu e indreptata asupra-mi (nu le dadusem niciun motiv pentru asta) si ca eu nu fac altceva decat sa ma aflu in calea lor spre adevarata ,,tinta”. Am crezut ca, asa cum mi s-a mai intamplat, cainii ma vor ocoli pentru a-si atinge obiectivul. De fapt, urma sa constat, cu stupoare, ca eu eram ,,tinta”, motivul fiind unul absolut banal: un rucsac negru pe care, in loc sa-l agat in spate, il tineam in mana, si pe care cainii il percepeau drept un obiect amenintator.

Nu vreau sa fiu inteles gresit. Locuiesc la casa. Sunt inconjurat constant de animale. Printre acestea, si caini. Pe care ii iubesc. In acelasi timp, insa, imi iubesc si propriul corp, cel putin integritatea lui fizica. Iar luni seara, acea integritate era amenintata. Nu am fost niciodata muscat de un caine. Luni seara, eram la un pas de un precedent, as spune, nefericit. Teama pe care am simtit-o din clipa in care cei doi caini s-au repezit, cu o agresivitate de neinteles, asupra mea, si pana in clipa in care am reusit sa-i indepartez (cu putin noroc, la un moment dat, intre mine si ei s-a interpus un gard) a fost una neexperimentata pana atunci. Inima imi batea pur si simplu nebuneste, iar in mine se declansase parca o frica ancestrala, manata de instinctul de supravietuire. In clipa aceea, si nu vreau sa devin melodramatic, dar asta e adevarul, ma gandeam ce s-ar fi intamplat daca in locul meu s-ar fi aflat o persoana mult mai vulnerabila, si gandul mi-a zburat brusc la copilul ucis de maidanezi in urma cu cateva saptamani.

Acel episod trist a adus in atentia opiniei publice un subiect perimat, dar mai actual ca oricand: problema cainilor vagabonzi. Si, brusc, incidentul a scindat populatia in doua tabere: cei care apara cainii si cei care apara oamenii. Numiti-o empatie, evolutie, umanism, apartenenta la grup, spirit de turma, instinct sau cum vreti, dar eu nu ma pot incadra decat in cea de-a doua categorie.

Ca o paranteza, spatiul public este invadat si intoxicat in aceste zile cu diverse materiale, distribuite in egala masura de ambele grupuri, si care nu reprezinta nimic altceva decat manipulare. Josnica. Atat unii cat si altii apeleaza la emotii, in incercarea lor de a masca adevarata problema – aceea a zecilor de mii de caini, care se plimba liberi prin Bucuresti – de a denatura si falsifica informatiile si de a discredita ratiunea, logica si bunul-simt. Pe Internet, aceasta sursa inepuizabila de manipulare si propaganda, dezinformare si persuasiune, circula tot soiul de citate din Gandhi (civilizatia unei tari se masoara in modul in care isi trateaza animalele, sau ceva de genul asta), fotografii alterate si videoclipuri ,,sensibilizante”. Pe de-o parte, suntem asaltati de caini vagabonzi care-si ranjesc coltii sau care ataca oameni pe strada; pe de alta, de pudeli cu ochi rugatori si de cadavre de maidanezi intinse pe trotuar, linsati de oamenii care au pornit la ,,vanatoare”, ,,facandu-si singuri dreptate” (ador cliseul asta). Pe langa fotografiile modificate genetic, mai circula si videoclipuri induiosatoare (cum reactioneaza un caine cand este parasit de stapan) sau revoltatoare (femeia nu s-a putut apara in fata furiei animalelor), majoritatea dintre ele preluate de pe diverse site-uri rusesti si adaptate la contextul actual.

Vizavi de cazul ,,lui Ionut” (adopt si eu aceasta formula afectiva), cele mai mari ineptii au aparut pe site-urile de stiri. DC News vehicula, la un moment dat, informatia potrivit careia copilul fusese sfasiat de un caine cu stapan, ulterior fiind aruncat pe acel camp, pentru a se insinua ca vina le apartine maidanezilor, informatie care s-a dovedit a fi falsa. O alta ineptie, care nu face decat sa alimenteze judecatile eronate ale unor oameni lipsiti de capacitatea de a discerne faptic, a fost asa-zisa ancheta a celor de la Cancan, renumiti, de altfel, la nivel mondial, pentru investigatiile lor revelatoare. ,,Jurnalistii” acestui site au obtinut inregistrarile video ale camerelor de filmat instalate la intrarea in parc, care aratau ca intre momentul in care Ionut a ajuns in parc si pana cand s-a semnalat disparitia lui au trecut vreo doua ore, ceea ce releva o neglijenta evidenta a bunicii sale, care trebuia sa-l supravegheze. Eu nu neg neatentia bunicii. Femeia are partea ei de vina pentru ceea ce s-a intamplat. O parte destul de mare. In acelasi timp, insa, le reamintesc acelor ,,jurnalisti” ca moartea lui Ionut nu a fost cauzata de faptul ca s-a impiedicat si s-a lovit cu capul de vreo bordura, nu a cazut intr-un lac unde sa se inece si nici nu a fost calcat de masina. Moartea sa a survenit in urma ranilor provocate de muscaturile unor caini fara stapan. Si asta se intampla in Romania secolului XXI. Ca acei caini se aflau pe o proprietate privata, un loc parasit, e irelevant. In primul rand, acei caini nu trebuiau sa se afle acolo. La fel ca si ceilalti zeci de mii de pe strazi. Care imi pun in pericol siguranta.

Sunt constient ca maidanezii reprezinta o problema inerenta cumva societatii in care traim. O problema reala, concreta si de netagaduit. O problema grava, pe care eu nu pot decat sa o semnalez. Sunt constient ca nu avem sau nu vrem sa avem bani, strategii, adaposturi, cu alte cuvinte, suntem incapabili, intentionat as spune eu, sa generam solutii. Sunt constient ca schimbarea tine si de mentalitate, ca ar trebui sa incepem cu stransul rahatului cainelui atunci cand il scoatem la plimbare, cu sterilizarea catelelor, evitand astfel aruncarea puilor, cu inasprirea legilor in acest sens.
Sunt constient de toate acestea. In acelasi timp, in calitate de pieton si de cetatean al acestei tari, europeana doar cu numele, imi iau angajamentul de a anunta autoritatile ori de cate ori vad astfel de caini hoinarind pe strazi. Pentru ca in joc este siguranta mea. Nu am promovat niciodata cruzimea fata de animale. Nu am lovit in viata mea un animal. Voi inchide, insa, ochii, atunci cand cainii vor fi eutanasiati. Pentru ca solutiile pe termen lung lipsesc, iar cele pe termen scurt nu implica altceva decat eutanasierea. Sunt obligat, de conditia mea primara, sa accept aceasta solutie. Pentru ca, repet, siguranta mea are prioritate.

P.S.: Intr-o tara normala, civilizata, exista centre de adoptie, exista o politie a animalelor, dar, mai presus de toate, exista o alta mentalitate. In SUA, de exemplu, cainii fara stapan, gasiti pe strazi, sunt eutanasiati dupa 3 saptamani, timp in care pot fi adoptati. In timp ce noi strabatem perioada Evului Mediu. Imi pare rau ca am ajuns in aceasta situatie. Nu vreau, insa, ca mersul pe strada sa devina o aventura. In mod normal, preferabil ar fi sa incerci sa previi riscurile. Din pacate, in acest moment, noi nu putem face altceva decat sa le combatem.

Distribuie acest articol

39 COMENTARII

  1. Domnule Floranescu,
    Am inteles ca ati activat in domeniul avocaturii. Lamuriti-ne si pe noi, e OUG 155/2001 in vigoare sau nu? Daca da, ce risca primarii care nu o aplica, iar in cazul lui Ionut, cine risca sa fie trimis in judecata pentru abuz in serviciu cu consecinte deosebit de grave(Art. 248-1 Cod Penal)?
    Multumesc anticipat pentru raspuns.

  2. 1. esti rau la suflet.
    2. nu erau caini vagabonzi, erau cainii de la o fabrica din apropiere.
    3. sigur le-ai facaut tu ceva, cainii sunt niste suflete nevinovate, nu ataca niciodata neprovocati.
    4. nu e vina lor, e vina oamenilor
    5. sa zici mersi ca nu erau niste violatori.
    6. sunt alte probleme mai importante de rezolvat (incalzirea globala, rosia montana, efectul razelor de luna asupra cizmelor de guma, etc).
    7. bunica-ta unde era? de ce nu avea grija de tine?

    in final, e vina ta, esti o bruta, cainii te-au simtit, si au actionat preventiv.

  3. De fapt e o alta forma a disolutiei autoritatii in Romania, de dupa 89. Exista niste reguli (formalizate in legi) dupa care traieste o societate umana civilizata, si niste autoritati chemate sa le aplice si sa pedepseasca nerespectarea lor.

    In Romania, autoritatile, in loc sa faca asta, stau la discutii cu cei care incalca regulile: dar ce parere aveti, sinteti de acord sa respectati regulile? Aveti chef? Aveti ceva impotriva?

    Nu era nevoie de moartea unui copil sau de mii de oameni muscati ca sa se rezolve problema cainilor, ea trebuia rezolvat ca o masura de igiena, strict necesara. Dar pe romani nu ii prea deranjeaza lipsa de igiena.

    • In Romania, cu legea e de glumit! Iar aplicarea ei e o gluma proasta! Ce m-as bucura sa-i vad eu pe primarii care dau contracte de ecarisaj ONG-urilor fantoma, care au in statut „returnarea animalelor in teritoriu”, vezi Deva si Hunedoara!
      P.S. Dex-ul da urmatoarea definitie cuvantului „ecarisaj” :
      2) Stârpire a câinilor vagabonzi.

    • exact! am vazut ciini in autobuze, stind cu posteriorul pe scaunele unde apoi se aseaza oamenii care apoi se aseaza acasa (eventual pe pat) si RATB nu face nici macar o igienizare pe saptamina. Comparati clantele, butoanele, intrerupatoarele, tastele de la bancomate cu cele din Europa – ale noastre sint pictate cu amprente grase si maronii.

  4. M.Floranescu,ma surprinde si nu ma bucura prea tare,atitudinea dvs,pe care o gasesc cel putin ambigua,ca sa nu zic incoerenta…!?
    La inceputul articolului va descrieti ca fiind un miserupist decomplexat,dupa care afirmati ca v-ati fi schimbat optica in momentul in care „epifenomenul” si-a aratat coltii :) ….
    Abordati apoi problema esentiala(!) a pragurilor de trecut pe drumul catre civilizatie,printre care schimbarea mentalitatii (aplaud!!!),ne faceti parte de opiniile dvs absolut legitime cu privire la recentele evenimente,dar ajungand catre final :surpriza!Nimic din ce afirmati cu tarie nu se regaseste in vreo idee constructiva,in pura traditie romaneasca v-ati epuizat in teza si mai ales in antiteza,ignorand complet de sinteza!Spun asta,pentru ca concluzia dvs fatalista nu este coerenta cu restul afirmatiilor din articol,ea corespunzand mai de graba unui om obosit,care-si admite statutul de victima neputiincioasa,decat a unui tanar instruit si combativ!
    Nu discut si nu contest deci valabilitatea opiniei dvs,v-o respect,sunt insa deceptionata de modul in care va determinati…Mai exact,speram ca la sfarsitul articolului sa va fi transformat din miserupist in heirupist…poate data viitoare!?
    Whatever!
    Se pare ca mentalitatea paguboasa si retrograda este atat de bine inradacinata in Ro,incat nici cei care o constata,o deplang si deci ar combate-o (teoretic!),nu se pot debarasa de ea cu una,cu doua…

    • Inseamna ca sunteti surprinsa de foarte multi oameni. In general, oamenii inteligenti sunt capabili sa-si schimbe parerea. Pe unii ii lamureste o discutie, pe altii o carte, pe altii ii musca realitatea de fund. Pragul nu este important, la fel cum nu este important ce ai facut la nu stiu ce semafor pe traseul de la punctul A catre punctul B.
      Numai la muste am observat consecventa: se dau cu capul de geam toata ziua.

    • Stimata doamna,

      „Esenta” domnului Floranescu este perfect redata in Balada Miorita: are omul caini mai barbati (oops! – iar am pomenit de caini) dar habar n-are cum sa-i trateze, asa ca baga un text lacrimogen predat ulterior in scoli ca model de (non)reactie la realitatile vietii.

      Desigur, distinsul autor nu a constientizat existenta cainilor comunitari pana ce nu a devenit subiectul unui atac (?!). Sper sincer ca lecturile i-au permis sa afle ca pe strazi circula niste „chestii” preponderent metalice care fac zgomot, scot fum si cu care este preferabil sa nu intri in coliziune (noi astia mai putin rupti de realitate le numim autovehicule, cunoscute si sub numele de „masini)”.

      Dincolo insa de aspectele incredibil-disociative, cred ca un consult cardiologic i-ar permite adoptarea unui tratament de natura sa evite tahicardia (si, Doamne fereste, vreun episod de aritmie) la intalnirea cu niste banale patrupede din subspecia Canis Lupus Familiaris.

  5. In Romania, cu legea e de glumit! Iar aplicarea ei e o gluma proasta! Ce m-as bucura sa-i vad eu pe primarii care dau contracte de ecarisaj ONG-urilor fantoma care au in statut “returnarea animalelor in teritoriu”(vezi Deva si Hunedoara), cu catusele la maini, defilati prin fata ziaristilor in drum spre inchisoare!
    P.S. Dex-ul da urmatoarea definitie cuvantului “ecarisaj” :
    2) Stârpire a câinilor vagabonzi.

  6. Toti sustinatorii eutanasierii cainilor vagabonzi bat la o usa deschisa: „sa stea cainii pe strada NU este o solutie”. Orice om cu scaun la cap va fi de acord cu aceasta idee. TOATE solutiile presupun in prima faza ridicarea cainilor vagabonzi de pe strazi. Momentul in care parerile se despart se refera la ce se intampla DUPA aceea. In orice caz, reintoarcerea cainilor fara stapan pe strada NU este o solutie.

    Solutia corecta nu este uciderea cainilor vagabonzi ci ridicarea lor de pe strazi, sterilizarea lor, ingrijirea lor in adaposturi si propunerea lor spre adoptie (chiar daca asta costa). E necesara si sanctionarea dura a celor care mai abandoneaza caini in spatiul public. Fara asumarea responsabilitatii, situatia se va repeta la nesfarsit. Peste cativa ani vor fi din nou mii de caini vagabonzi pe strazile Romaniei. Si ne vom apuca din nou de macelarit animalele pe care tot noi le-am trimis in strada. Poate ca atunci, insa, vom avea niste remuscari. Sau poate ca vom avea nevoie de mai multe „runde” pana cand ne vom rusina de comportamentul nostru barbar.

    Va fi nevoie de construirea de noi adaposturi, indiferent de solutia adoptata DUPA ridicarea cainilor vagabonzi de pe strazi. In caz contrar, nici eutanasierea lor nu va putea sa fie facuta in timp util. Daca tot se vor construi noi adaposturi, eutanasierea cainilor sanatosi si neagresivi nu va mai fi necesara. Singura problema este ca trebuie sa platim cu bani de la buget IRESPONSABILITATEA cetatenilor romani (in loc sa masacram animale nevinovate).

    In Bucuresti exista 700 de adaposturi (pentru 700 de caini). Asta inseamna ca (daca se respecta legea), se pot eutanasia 700 de caini in 3 saptamani (15 zile lucratoare = 14 zile pentru adoptie + 1 zi pentru eutanasiere). In acest ritm, la 60.000 de caini vom avea nevoie de 5 ani [(60000 caini) : (700 caini/ciclu) x (3 saptamani/ciclu) : (52 saptamani/an)] pentru a eutanasia toti cainii. Adica exista timp suficient pentru a construi adaposturi pentru toti cainii fara stapan. In plus, se poate incepe cu ridicarea de pe strazi a cainilor agresivi si bolnavi. Acestia pot sa fie eutanasiati (conform legii) dupa 14 zile lucratoare. In acest fel se castiga timp pentru construirea de adaposturi pentru cainii sanatosi si neagresivi.

    • Vom crea oare o nouă categorie de întreținuți din bani publici – zecile de mii de maidanezi?!?

      Sunteți conștient de costurile implicate de construirea și întreținerea de adăposturi pentru 60.000 de câini maidanezi? Asta doar pentru capitală, căci împreună cu orașe ca Pitesti și Craiova cu aprox. 10.000 caini vagabonzi și Galati și Constanța cu câte 20.000 de maidanezi, se depășește lejer cifra de 100.000 de maidanezi – o populație de animale pe care unii propun să îi ținem în adăposturi până mor?
      Cu ce beneficiu pentru societate, atât timp cât, zilnic, mii de vițeluși, miei și pui sunt sacrificați – nu cu seringa (cum s-ar face eutanasierea câinilor dacă ONGurile ar sprijini logistic programe de control al populației canine modelate după cele din SUA, UK, Franța)?

      Eutanasierea unui caine implică costuri si eforturi, punctuale si limitate in timp (250 lei eutanasierea cu injecție letală + 2 saptamâni hrana si cazare = max 300 lei / câine). Însă beneficiul este că acel câine dispare. Nu mai există nici pe străzi, nici ca amenințare pentru copii și adulți, nici ca motiv de cheltuieli, mișmașuri și furt din banii publici.

      A spune că eutanasierea unui câine nu conduce la reducerea numărului de maidanezi e o absurditate. Și totuși iată ce aberație a spus d-na Pîslă, de la Cuțu-Cuțu azi:
      „eutanasia, avand efecte pe termen scurt, a determinat ca iarasi sa avem caini pe strada”
      Eu înțeleg că având 100 de maidanezi dacă eutanasiez 100 rămân 0. De acord, pot să se nască/să fie abandonați/aduși alți maidanezi. Totuși, cei 100 inițiali dispar.

      În schimb, dacă cei 100 sunt duși în adăposturi sau pur și simplu sterilizați și lăsați pe drumuri, ei se adaugă la populația de maidanezi existentă, și așa imensă.
      Acești maidanezi nerevendicați, tinuți în adaposturi, au nevoie de hrana, vaccinuri, deparazitari, spălat. Asociatia a Doua Sansa susține că hrana unui câine costă 30 lei lună. Pentru 12 luni ar fi 360 lei/câine exclusiv mâncarea. Mai punem 40 lei pt veterinar/an (dacă e un câine sănătos, care nu are nevoie de medicație și intervenții chirurgicale). Sunt deja 400 lei/an/câine – iar dacă un câine trăiește bine-mersi protejat în adapost încă 5 -10 ani, se ajunge la cheltuieli individuale 2.000 lei sau 4.000 lei, la nivelul preturilor actuale, preț neajustat cu rata inflației. În total în cinci ani se vor depăși 100.000.000 euro – asta doar cu hrana zecilor de mii de maidanezi.

      Dar aici se adugă costurile salariale imense pentru armata de veterinari, ingrijitori, paznici, care vor avea in grijă de zeci de mii de animale. Plus, cheltuielile curente pentru consumabilele, produsele de curățenie, electricitate, gaze, transportarea animalelor etc etc.

      Toate acestea în timp ce în România sunt comunități rurale și urbane întregi care nu au acces la servicii de sănătate și sociale, la educație și nu beneficiază de infrastructură modernă sau un mediu curat.
      Cum s-ar putea justifica uman, social, economic, etic alocarea a sute de milioane de euro pentru menținerea în viață a unor animale care nu-s nici amenințate cu extincția și nici măcar nu aduc beneficiile pe care de ex le aduc vițeii, mieii, purcelușii sau puii?

      • De ce nu ne-am gandit la costuri atunci cand aceste erau inca mici, atunci cand acest fenomen era la inceput? Nu este admisibil sa urci intr-o masina, sa accelerezi depasind cu mult viteza legala fara sa te gandesti la consecinte, iar atunci cand pierzi controlul volanului si produci un accident sa dai vina pe cel accidentat, pentru ca se afla in calea ta! Tu esti cel vinovat, tu trebuie sa platesti, nu victima.

        • Sunt de acord ca problema trebuia rezolvata din fasa,ca nu trebuia sa se ajunga la acest nivel,ca exista vinovati pt aceasta situatie,dar toate acestea tin de istorie deja,problema noastra este: CE FACEM ACUM?

          Bani publici pt adaposturi nu aveam,capacitatea de adoptie a cetatenilor e limitata,o mentalitate pro-adoptie dureaza mult pana se formeza,si aveam in continuare mii de oameni muscatii anual,deci CE FACEM?

          Va rog veniti cu o solutie,cu o idee constructiva,cu ceva mai mult decat „railor,fara de suflet”…

          • Se spune ca „cine nu cunoaste istoria, risca s-o repete!” Eu as spune ca „cine nu plateste pentru greseli, le va repeta”.

            Repet: va fi nevoie de construirea de noi adaposturi, indiferent de solutia adoptata DUPA ridicarea cainilor vagabonzi de pe strazi. In caz contrar, nici eutanasierea lor nu va putea sa fie facuta in timp util. Daca tot se vor construi adaposturi suficiente, eutanasierea cainilor sanatosi si neagresivi nu va mai fi necesara. Se poate incepe cu ridicarea de pe strazi a cainilor agresivi si bolnavi. Acestia pot sa fie eutanasiati (conform legii) dupa 14 zile lucratoare. In acest fel se castiga timp suficient pentru construirea de adaposturi pentru cainii sanatosi si neagresivi. Avand adaposturi suficiente pentru toti acesti caini neagresivi (care nu vor fi eutanasiati), nu va mai fi nevoie sa se astepte nenumarate serii de cate 14 zile lucratoare pentru ridicarea tuturor cainilor de pe strazi. Singura problema este ca trebuie sa platim cu bani de la buget IRESPONSABILITATEA cetatenilor romani (in loc sa masacram animale nevinovate). Daca vrem sa platim mai putin de la buget, trebuie gasite solutii alternative, care insa depind de dorinta cetatenilor de a ajuta comunitatea (coeziunea sociala). Cei bogati pot sa faca donatii, restaurantele pot sa contribuie cu resturi de mancare care se arunca, supermarketurile pot sa contribuie cu alimentele carora le-a expirat termenul de valabilitate, medicii veterinari pot sa faca putina munca voluntara, etc. (romanul este inventiv atunci cand este vorba despre propriul interes!!!). Pentru asta insa, romanii trebuie sa se transforme dintr-o „populatie” intr-un „popor”.

      • Mai oameni buni, voua nu va e bine? E a mia oara cand comparati cainii cu mieii, viteii, etc…
        Veniti-va in fire. Nu ne dorim sa fie eutanasiati cainii de pe strazi pt ca nu e normal sa iei viata unei fiinte sanatoase doar pt ca a avut nesansa sa se nasca in locul asta. Viteii, mieii, etc sunt omorati pt a va hrani (da, sunt vegetariana), nu pt ca sunt prea multi… Cum poti compara atasamentul de un caine, animal care, in mod normal, se bucura cand te vede, e topit dupa tine cand il mangai, etc, cu sentimentele fata de un vitel?
        Eu propun sa va calmati, pt ca deja exagerati cu totii, iar prin asta ma refer mai ales la cei anti maidanezi, care, s-au unit acum de parca cea mai mare problema a lor e numarul maidanezilor si pericolul pe care il reprezinta ei pt comunitate. Pt mine, iubitor de animale si de oameni in egala masura, cea mai mare problema pt sanatatea si integritatea mea fizica o reprezinta violatorii, criminalii, etc. Am fost si eu alergata de o haita de vreo 5 maidanezi cand eram adolescenta si nu mi-a luat-o inima la goana, nu am trait spaima vietii mele, samd. Incetati cu mesajele care incita lumea impotriva maidanezilor si nu mai faceti tragedia Romaniei din prezenta lor pe strazi.

    • Nu , nu cu bani de la buget ! Aici e buba pe care nimeni nu o recunoste , e vorba de vaca de muls a smecherilor .Eu nu dau nici un ban pentru pasiunile schizoide ale unor indivizi care vor sa cazeze in conditii decente si pe termen nelimitat animale CARNIVORE .

      PS. Lasati balta povestea cu omul care e de vina ,in primul rand oamenii aia au murit de mult si doi , era suficient un singur cuplu de caini in anii 80 pentru ca acum Bucuurestiul sa aiba aceeasi populatie canina (care e limitata de hrana , masini si propria agresivitate nu de altceva )
      .

      • Argumentul tau cu „vaca de muls a smecherilor” este similar cu cel adus de politicienii care au facut cadou Petromului petrolul si gazele naturale romanesti, spunand ca nu suntem in stare sa luptam cu coruptia, sa oprim furtul din societatile de stat. Acest rationament ascunde el insusi acte de coruptie sau de fuga de responsabilitate.

        Romanul este de vina, aceasta este realitatea (nu o „poveste”). Noi romanii dam tot timpul vina pe destin, istorie, natura, straini, conspiratia mondiala, capra vecinului (care ne demoralizeaza) etc., doar noi suntem perfecti, nu gresim niciodata. Degeaba fugim de responsabilitate, vina o purtam cu noi.

    • Nu vreau sa deviez discutia si stiu ca pot fi acuzat ca nu propun nimic constructiv, dar mi se pare nerealist sa vorbiti de solutia „corecta” in cazul unei probleme care este totusi cu adevarat complicata prin amploarea ei si care, pentru a fi rezolvata, necesita bani, organizare, seriozitate, rigoare si perseverenta, in conditiile in care Romania are o mare dificultate in a rezolva astfel de probleme, si asta nu de ieri de azi.
      Sa nu uitam ca Romania este tara care nu a fost in stare sa construiasca un numar decent de kilometri de autostrada, desi a consumat sume enorme pentru asta, consecinta fiind ca romanii mor pe capete pe sosele in timpul depasirilor.
      Romania este tara care „produce” cel mai mare numar de tigani care cersesc, in fel si chip, in centrele oraselor occidentale, desi exista foarte multi tigani si in alte tari est-europene (Bulgaria, Slovacia, etc.). Cam in orice capitala europeana, mergi aproape la sigur daca li te adresezi pe romana – iti vor raspunde invariabil ca nu au ce face, trebuie sa isi hraneasca copiii, iar in Romania nu puteau ramine, pentru ca acolo sint discriminati.
      Sau, alt exemplu, Romania esta tara care a putut avea o multime de copii abandonati pe strazi, dormind in canale si jucindu-se sau cersind in centrul Bucurestiului, sub privirea indiferenta a miilor de trecatori.
      Nu mai vorbesc de candidati acuzati penal care sint alesi in Parlament, de primul ministru care isi pastreaza zimbetul pe buze desi are in teza de doctorat halci intregi din lucarile altora, in indiferenta generala, etc.
      Ce vreau sa spun este ca Romania este o tara „speciala” in raport cu standardul de civilizatie occidental. Asta este de altfel si motivul pentru care au ajuns sa fie atit de multi ciini fara stapin pe strazi.
      Asa ca, personal, eu ma indoiesc si ca vor reusi sa ii eutanasieze cum isi propun, ca nici asta nu e usor, daramite sa reuseasca sa asigure reducerea numarului lor prin selectarea celor agresivi, sterilizare, adoptie, relasare in libertate a celor neadoptati (marea majoritate, probabil), supraveghere regulata (pentru ca nu vor putea fi toti sterilizati imediat, plus ca oamenii vor abandona constant ciini noi, asa ca printre ei vor reaparea tot timpul ciini „proaspeti”, care vor face pui).

      • Eu vorbeam de „solutia corecta” din punct de vedere moral (usor de sesizat), din care rezulta „solutia corecta” din punct de vedere legislativ. „Banii, organizarea, seriozitatea, rigoarea si perseverenta” nu pot influenta determinarea „solutiei corecte” ci doar punerea ei in practica. Daca judecam corectitudine unei solutii in functie de „dotarile” noastre, atunci nu este de mirare ca am ajuns in situatia pe care o descrieti in comentariul dvs.

        • Daca ati fi profesor de matematica, sa zicem, si ati avea o clasa eterogena, ati sti ca anumite probleme de matematica, mai grele, nu vor putea fi rezolvate de unii dintre elevi dumneavoastra, pe cind de altii da.
          Daca raminem in planul moralei, sint de acord cu dumneavoastra ca eutanasierea nu poate fi solutia preferabila. Nici eu nu ma bucur absolut deloc la ideea ca acele animale vor fi ucise (si, in general, ca animalele sint ucise sau exploatate de oameni, dar asta e deja alta discutie).
          Dar dezbaterea este acum in domeniul actiunii concrete. Ce vroiam sa spun in comentariul meu era ca nu cred ca e realist sa speri ca Romania ar putea aplica, cel putin la ora actuala, solutia corecta dpdv moral. Evident ca mi-ar parea bine sa ma insel.

          • Nu toate argumentele mele de mai sus erau „in planul moralei”.

            Repet: va fi nevoie de construirea de noi adaposturi, indiferent de solutia adoptata DUPA ridicarea cainilor vagabonzi de pe strazi. In caz contrar, nici eutanasierea lor nu va putea sa fie facuta in timp util. Daca tot se vor construi adaposturi suficiente, eutanasierea cainilor sanatosi si neagresivi nu va mai fi necesara. Se poate incepe cu ridicarea de pe strazi a cainilor agresivi si bolnavi. Acestia pot sa fie eutanasiati (conform legii) dupa 14 zile lucratoare. In acest fel se castiga timp suficient pentru construirea de adaposturi pentru cainii sanatosi si neagresivi. Avand adaposturi suficiente pentru toti acesti caini neagresivi (care nu vor fi eutanasiati), nu va mai fi nevoie sa se astepte nenumarate serii de cate 14 zile lucratoare pentru ridicarea tuturor cainilor de pe strazi. Singura problema este ca trebuie sa platim cu bani de la buget IRESPONSABILITATEA cetatenilor romani (in loc sa masacram animale nevinovate). Daca vrem sa platim mai putin de la buget, trebuie gasite solutii alternative, care insa depind de dorinta cetatenilor de a ajuta comunitatea (coeziunea sociala). Cei bogati pot sa faca donatii, restaurantele pot sa contribuie cu resturi de mancare care se arunca, supermarketurile pot sa contribuie cu alimentele carora le-a expirat termenul de valabilitate, medicii veterinari pot sa faca putina munca voluntara, etc. (romanul este inventiv atunci cand este vorba despre propriul interes!!!). Pentru asta insa, romanii trebuie sa se transforme dintr-o „populatie” intr-un „popor”.

  7. Decizie CCR (miercuri, 25 septembrie 2013): Legea privind cainii fara stapan este constitutionala. Cu alte cuvinte, cainii maidanezi pot fi eutanasiati. Legea trebuie promulgata de presedintele Traian Basescu, care si-a exprimat deja, public, acordul in acest sens.

    • Iata deci ca puteti rasufla usurat si sa va reluati lecturile, economisind si banii de Extraveral cu aceeasi ocazie!

      Va recomand cu caldura „Toamna patriarhului”, veti constientiza (sau poate nu?) ce vor pati cainii „eutanasiati” de catre vajnicii aparatori ai civilizatiei.

      P.S. Cum dracu’ n-au trecut fiarele alea sangeroase de gardul care „s-a interpus” providential intre ele si pretioasa dumneavoastra persoana? Erau cumva paraplegice sau din vestitele rase de lupta Chihahua, Pekinez, Teckel sau Bichon Bolognez? Mai sa fie!

  8. @Alul. Ca sa va faceti o idee despre antiteza numita Romania: in 2001, a intrat in vigoare OUG 155 privind gestionarea cainilor fara stapan, care permite eutanasierea acestora, dupa capturarea lor si dupa un termen de 7 zile in care pot fi revendicati sau adoptati. Din 2008, insa, Legea 205/2004 pentru protectia animalelor prevede: ,,este interzisa eutanasierea cainilor, a pisicilor si a altor animale, cu exceptia animalelor cu boli incurabile constatate de medicul veterinar”. Prevederea respectiva a fost modificata prin legea de aplicare a noului Cod penal, permitand din nou eutanasierea in conditiile OUG 155. Prevederea se va aplica, insa, abia din 1 februarie 2014, odata cu intrarea in vigoare a Noului Cod Penal. Noua forma a Legii 205/2004 (aplicabila de la 1 februarie 2014) mentioneaza: „este interzisa eutanasierea cainilor, a pisicilor si a altor animale realizata cu nerespectarea procedurii prevazute de lege”; „prin exceptie, animalele cu boli incurabile constatate in conditiile legii de medicul veterinar vor fi eutanasiate de indata”. Sincer, nu cred ca va fi trimis nimeni in judecata in ,,cazul lui Ionut” (opinie personala).

    @dracu. Ironia ta e la fel de fina ca si numele de utilizator pe care ti l-ai ales.

    @Haplo, Grammaticus, asdf, Cetatean. Gandiri convergente. Subscriu.

    @Ela, IosIP. Sintetizez: scopul meu este acela de a semnala o problema – existenta a zeci de mii de caini pe strazile din Bucuresti – si de a sugera o solutie (una pe termen scurt si impusa de conditiile socio-economice actuale) – eutanasierea. In clipa de fata, in calitate de pieton, nu ma simt in siguranta si am tot dreptul sa solicit aceasta masura. Nu fac altceva decat sa reactionez, rational si constient, vizavi de un fenomen (daca tot l-ati numit asa) care prezinta un grad ridicat de periculozitate (statisticile sunt edificatoare in acest sens). E o evidenta ce nu poate fi negata.

  9. In SUA, de exemplu, cainii fara stapan, gasiti pe strazi, sunt eutanasiati dupa 3 saptamani, timp in care pot fi adoptati. In timp ce noi strabatem perioada Evului Mediu.

    Cred ca depinde de la municipalitate la municipalitate…In orasul in care locuiesc eu, cainii gasiti pe strazi sunt prinsi si retinuti la un centru de colectare a animalelor pierdute pentru inca 4 zile, timp in care, stapanii lor sunt asteptati sa ii recupereze. In a 5-a zi, acesti caini sunt disponibili pentru adoptie, de obicei de organizatii specializate in asa ceva care au in grija si un adapost, a carui functionare este finantata din fonduri private (nici un sfant din banul public). Animalele care nu sunt luate la adapost sunt imediat eutanasiate.

    Incepand cu octombrie 2008, fiecare stapan de caine trebuie sa sterilizeze animalul, pentru a preveni reproductia lor necontrolata. Exceptie fac crescatorii de caini de rasa, care functioneaza pe baza unei licente speciale. Fiecare gospodarie poate avea maxim 3 caini.

    Intr-adevar, ce se intampla in Romania este de domeniul Evului Mediu – timpuriu! Incompetenta si complicitatea guvernelor locale (primariilor) este strigatoare la cer. Nu stiu cum publicul accepta asemenea oameni pe post de primari si consilieri. Nicio empatie in relatie cu siguranta cetateanului. O absoluta mizerie.

    • Daca tot faceti trimiteri la modul in care Americanii administreaza ciini sau “prietenii cei mai mai buni ai oamenilor” va trebui sa mentionati si limbajul neutru pe care acestia il folosesc cind e vorba de ciini. Americanii nu isi omoara ciinii sau le fac euthanasia ci ii ‘put to sleep’ iar in loc de castrarea lor americani zic ca ei le fac ‘fix’ sau ca vetul ii ‘neuter’ iar chiar daca ne referim la acelasi lucru cel putin la Americani nu inseamna chiar atit de barbaric ca la Romani.
      Inchipuitiva ca amerricanii considera ciinele ca pe un membru al familiei si ca nu pot explica copiilor lor ca au decis sa ciinele sau prietenul lor cel mai devotat sa fie omorit sau euthanaziat ci ca vor pune ciinele la culcare sau ca vetul il va fixa. Nici nu va puteti imagina cit de efectiv e acest mod de comunicare.

  10. Cu tot respectul, d-le Floranescu, insa Romania se duce/s-a dus de ripa din cauza miserupismului. Combinatia intre indiferenta civica si criminalitatea politico-administrativa extrem de ridicata este letala. Este, ma iertati, jenant, sa reactionezi la o situatie din spatiul public doar atunci cind te atinge personal. Cum, de pilda, siluirea Constitutiei nu va ameninta direct, va va lasa rece. Acest individualism pur si dur este periculos si pentru ca suspenda criteriile unei judecati rationale. Pe dumneavoastra v-au atacat ciinii, pe adoratorii de animale ii iubesc si nu le-au facut niciodata niciun rau. Confruntarii de idei si de argumente ii ia locul un conflict bazat pe pozitii subiective ireconciliabile.

  11. Cohabitarea dintre oameni si ciini si relatia simbiotica dintre aceste animale e unul din motivele pentru care omul a trecut peste obstacolele evolutive si se poate spune ca fara asistenta ciinilor altfel ar fi aratat omul de astazi. Din cind in cind in cind ciinii comunitari maninca si ei un om iar evenimentul devine stire cu tiate ca proportional oamenii manica ciinii (carne de ciine) cu regularitate iar pina si presedintele Obama a experimentat dog meat in Indonezia. Chinezi si Indonezienii (gatesc ciinii) si statele musulmane (ciinele e incompatibil religiei si islamice) nusi pun prooblema cinilor. De ce nu puneti locuitorii Chinezi din Romania in charge of dogs sa vedeti cit de repede ajung ciini in meniul lor, fara sa va coste nimic.

    • Domnule, ciinii au fost domesticiti cam acum 10.000 de ani – din LUPI. Ergo, legatura cu evolutia omului este fantasmagorica si manipulativa…”The origin of the domestic dog (Canis lupus familiaris) began with the domestication of the Grey Wolf (Canis lupus) several tens of thousands of years ago”.

      • Deci: cainii au fost domesticiti de catre om acum 10.000 de ani. In secolul XXI al erei noastre insa, in capitala unei tari europene, zburda cu dintii ranjiti urmasii salbatici ai speciei domesticite acu hat timp in urma.Ce trebuie noi sa facem cand ne apuca de partile moi ale corpului o astfel de jivina? II bagam un citat englezesc..si am scapat de spitalizare, injectii, si alte bagatele precum infectiile. So, what?!!

        • D-ra / D-na Silvia; raspunsul meu se adresa faptului ca domnul de mai sus sugera o relatie „simbiotica” si o dependenta a „evolutiei” omului de aparitia ciinelui. La data cind a fost domesticit ciinele evolutia biologica a omului era incheiata de mult deci nu se poate sugera o datorie a omului fata de ciine (fara de care , chipurile, omul n-ar fi fost ceea ce este).

          • Our study on positive selection in humans and dogs found an extraordinary amount of parallel evolution, which was likely driven by their similar environments,” corresponding authors Ya-ping Zhang, with the Chinese Academy of Sciences and the University of Chicago’s Chung-I Wu, and colleagues wrote.
            Geneticist Guo-dong Wang of the Chinese Academy of Sciences and his team analyzed the DNA of four gray wolves, three indigenous Chinese dogs, a German shepherd, a Belgian Malinois, and a Tibetan mastiff. Their results indicate that gray wolves split from Chinese dogs some 32,000 years ago.

  12. Daca tot faceti trimiteri la modul in care Americanii administreaza ciini sau “prietenii cei mai buni ai oamenilor” va trebui sa mentionati si limbajul neutru pe care acestia il folosesc cind e vorba de ciini. Americanii nu isi omoara ciinii sau fac euthanasia ci ii ‘put to sleep’ iar in loc de castrarea lor americani zic ca ei ‘fix’ sau ‘neuter’, iar chiar daca ne referim la acelasi lucru cel putin la Americani nu inseamna chiar atit de barbaric ca la Romani.
    Inchipuitiva ca amerricanii considera ciinele ca pe un membru al familiei si ca nu pot explica copiilor lor ca au decis sa ciinele sau prietenul lor cel mai devotat sa fie omorit sau euthanaziat ci ca vor pune ciinele la culcare sau ca vetul il va fixa. Nici nu va puteti imagina cit de efectiv e acest mod de comunicare.

  13. Off tropic. A trebuit sa duc ciinele la un spital veterinar specializat din Jersey iar dupa ce am vazut ce tratament si ce tehnologiista e acolo; m-am hotarit ca in situatia in care ma inbolnavesc sa fiu adusa la acest spital.

  14. dupa ce au ucis 14 oamenii si au sfasiat peste 2 milioane mafia cutomaniaca face noi si noi victime.si romanii stau ca vitele sa fie muscati de maidanezi,ei si familiile lor.vina principala apartine cutomanilor care militeaza pentru mentinerea animalelor agresive pe strada.in schimb ,in Romania,se da vina pe victimele agresate de maidanezi.halal justitie.ce ar fi daca o organizatie ar milita pentru lasarea in strada a scorpionilor veninosi,tigrilor sau ciumei bubonice?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Marian Floranescu
Marian Floranescu
Editor la portalul juridic Legal Marketing. Anterior, a lucrat ca redactor la site-urile Gandul si Avocatura.com. A absolvit Facultatea de Jurnalism a Universitatii de Vest din Timisoara si masterul Facultatii de Jurnalism si Stiinte ale Comunicarii din cadrul Universitatii Bucuresti

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro