vineri, martie 29, 2024

Cum am devenit agitator la 24 ianuarie. În atenția Premierului Ludovic Orban

Ianuarie nu este doar prima lună din an, nu este doar un început simbolic pentru mulți. Printre altele, este vorba și de luna în care mărimile politice din capitala României știu că se vor urca în avioane pentru a face un drum la Iași. Politicienii de la „centru” vin în capitala Moldovei la 24 ianuarie pentru a ține discursuri, a capitaliza electoral și a face băi de mulțime, protejați de rânduri de garduri, jandarmi, politiști și sepepiști. Stau preț de câteva ore, se uită la oameni de sus, zâmbesc forțat, apoi se urcă în avioane și se întorc la interesele lor. Anul următor acțiunea se reia, chiar dacă actorii se mai schimbă, cu aceleași discursuri goale, cu aceleași promisiuni neonorate.

Manifestarea oficială din acest an de la Iași era pregătită să fie la fel ca toate celelalte de până acum. Președintele Klaus Iohannis a citit un discurs cu idei puține, probabil așternute pe hârtie de un consilier mediocru. Premierul Ludovic Orban își pregătise un discurs, dar a fost nevoit să și-l schimbe, după cum a recunoscut, a făcut câteva aluzii istorice și s-a pierdut în făgăduieli tipice unei campanii electorale. Robert Cazanciuc, din partea PSD, a ținut un fel de curs scurt despre unirea principatelor extracarpatice acum 161 de ani. Omul nu are nicio competență în domeniu, probabil și-a scris textul copiind de pe unul din website-urile specializate în vânzarea de referate pentru învățăceii leneși. Nu încape nicio îndoială, oficialii centrali au venit complet nepregătiți la Iași, cum au făcut și predecesorii lor. De ani și ani oamenii aceștia cred că pot să ne facă din vorbe nici măcar meșteșugite. Primarul Chirica le-a făcut ocheade înalților oaspeți, din motive evidente, iar Marcel Popa, șeful Consiliului Județean Iași a spus și el două vorbe împleticite.

Însă ceva a fost diferit ieri în Piața Unirii din Iași. Nu pentru că ar fi vrut politicienii, ci pentru că au vrut unii dintre moldoveni. Asociațiile Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei, Împreună pentru A8 și Reset au afișat mai multe bannere, care priveau construirea autostrăzilor în Moldova, dezvoltarea regiunii, nevoia de descentralizare și regionalizare, în fapt baze ale unei mai bune administrații. Sătui de discursurile goale rostite an de an, destui dintre oamenii aflați în Piața Unirii și care se regăsesc în acțiunile și mesajele în favoarea Moldovei s-au alăturat demersului. Alți oameni au avut alte agende, inclusiv să-i aplaude ori să-i conteste pe politicieni. E dreptul lor, iar oficialii trebuie să accepte nu doar aplauzele, ci și criticile, dacă au o veritabilă cultură democratică. De altfel, sub efectul scandărilor din piață și al înscrisurilor de pe bannerele afișate de asociațiile care militează pentru construirea autostrăzilor în Moldova, și președintele, și premierul au afirmat că vor susține aceste căi vitale de comunicații pentru regiunea de est a României.

După încheierea ceremoniilor de la Iași, Ludovic Orban a fost chestionat în legătură cu atmosfera din Piața Unirii. Premierul s-a grăbit să spună, foarte sigur pe sine, că ar fi fost vorba de „două grupuri acolo, unul dintre ei cu agitatori, inclusiv din galerii de fotbal”. În continuare mă voi adresa personal domniei sale, poate cineva îi pune luni dimineață materialul în mapă și reține că e nevoie de o schimbare de atitudine a centrului politic față de Moldova.

Nu, nu a fost nicio galerie de fotbal în Piața Unirii, domnule Orban. De altfel, galeria de fotbal din oraș e a primarului Chirica, cu care negociați de multă vreme, dacă va fi sau nu candidatul PNL la alegerile locale. Ați fost întrebat direct de către jurnaliști cu privire la acest „detaliu”, nu ați negat, ați spus că veți vedea după sondaje. Dacă e așa de bun Mihai Chirica, poate îl luați în Modrogan, cu tot cu mafia imobiliară din Iași, să administreze finanțele partidului.

Când PSD și ALDE erau la guvernare le-am cerut să construiască autostrăzi în Moldova, am organizat acțiuni de conștientizare în orașele Moldovei, am organizat un marș spre București, în mai 2018, când jandarmii și poliția ne-au tratat de parcă eram în altă țară, probabil un palid antrenament înainte de 10 august, ne-am implicat în acțiuni diferite tocmai pentru că oficialii nu-și fac treaba. Le-am spus de fiecare dată pesediștilor, le-am spus și peneliștilor, care atunci erau în opoziție, le-am spus și useriștilor, și pemepiștilor, și altora, că dezvoltarea Moldovei nu se negociază, că autostrăzile A8 și A7 sunt testul la care orice guvern va fi supus. Nu vom avea răgaz până ce guvernanții, din orice partid ar veni, nu vor face ceea ce trebuie.

În interviul amintit, ați sugerat, domnule Orban, că moldovenii ar fi primit ce ar fi meritat, de vreme ce au votat cu PSD-ul multă vreme. Ideea pedepsirii unei întregi regiuni pentru votul politic este orice, numai liberală nu. Condiționarea investițiilor în Moldova de opiniile politice ale locuitorilor ei este pur și simplu o formă de discriminare. Un fel de rasism.

Se va împlini în curând un an de când am fost în fața Palatului Victoria pentru un protest provocat tocmai de joaca guvernului precedent de-a alba-neagra cu autostrăzile Moldovei. Domnule Orban, mai venim o dată!

Dacă nu aveți de gând să faceți autostrăzile Moldovei, în principal și cu prioritate A8 (Ungheni-Iași-Târgu Mureș) și A7 (Suceava-Focșani-Ploiești/Dumbrava), dacă vreți doar să faceți promisiuni pe care să nu le onorați, ați putea să ne spuneți direct. Ne puteți comunica asta și din sediul guvernului sau din sediul central de partid, nu e nevoie să bateți drumul până la Iași peste un an. Nu trebuie să le vindeți moldovenilor promisiuni frumos ambalate, dar lipsite de conținut.

Domnule Orban, acordați mai multă atenție Moldovei, nu subordonați interesele unei întregi regiuni intereselor de partid, nu impuneți teme doar potrivit mizelor electorale ocazionale. În particular, ați putea fi mai atent la intermediarii locali, la micii baroni care au singur interes: să-și păstreze ori să-și crească puterea și să se branșeze la resursele publice în beneficiul lor și al propriului grup. L-ați recunoscut în cele din urmă pe Vogoride? Ei bine, vă este în preajmă. Și încă multiplicat. Este adevărat că este acolo și ceva amestec de Dinu Păturică. Nu mă îndoiesc că lecțiile de literatură vi le-ați făcut la fel de bine ca și pe cele de istorie, așa că nu insist.

Distribuie acest articol

114 COMENTARII

  1. Excelent articol mi-a placut mult fraza cu Vogoride multiplicat. Vogoridele anului 2020 nu mai trimite rapoarte la Poarta, ci la partidul care-i garanteaza caimacania. Iar Coca Vogoride, de obicei o trophy wife cu 20 ani mai tanara, tine bine langa sot ca e legata printr-un contract prenuptial.
    Toparceanu spunea ca la Iasi nu sunt decat doua drumuri, unul care duce la gara si unul care duce la Eternitatea (cimitirul Iasilor). Subdezvoltarea Modovei a inceput dupa mutarea capitalei la Bucuresti. Unirea de la 1959 s-a facut rau. Capitala trebuia fixata la Focsani si nu in prafosul si imundul targ levantin de pe Dambovita, un fel de Micul Stambul. Iasii anului 1859 erau mai putin balcanizati decat Bucurestiul, erau un oras mai europan.
    Cuza a incercat sa indrepte raul facut fondand prima universitatea din Principate la Iasi. Dar tot Cuza este vinovat de instiuirea obiceiului levantin de a face bani din afacerile cu statul, de a acorda contracte guvernamentale fara licitatii.
    In Romania de dupa 1918 capitala trebuia mutata la Brasov, in centrul tarii, un loc mai frumos, mai curat si mai romanesc decat Bucurestii. Nici astazi nu-i tarziu sa mutam capitala la Brasov si sa abandonam mahalalele de pe Dambovita. Nu este necesar sa avem capitala in cel mai mare, aglomerat si urat oras al tarii. Ca sa citez dintr-un politician populist, care parca-i nascut pe Dambovita, poate astfel vom drena si politica romaneasca de unele obiceiuri levantine. Parlamentul poate sa ramana la Bucuresti in cazemata din Dealul Spirei.

    • O, dacă tot veni vorba de personaje pitorești ale Iașilor, poate merită amintită o povestioară a lui Constantin Argetoianu (lichea desăvârșită, traseist politic avant la lettre, dar memorialist de mare talent). Cică la bătrânețe conu’ Mihalache Kogălniceanu ar fi ajuns falit datorită deselor și păguboaselor sale vizite prin cazinourile Rivierei. Cum era mult prea mândru ca să se împurmute sau să primească donații, își scotea periodic vasta bibliotecă la vânzare. Clientul preferat era primul ministru Ion Brătianu. vechi liberal și revoluționar ca și el. Brătianu nu a luat nicoodată nicio carte din biblioteca conului Mihalache, ceea ce-i permitea acestuia din urmă să i-o vândă din nou aceluiași Brătianu de fiecare dată când ajungea la fundul sacului. Mai mult, ca să-i facă hatârul lui Kogălniceanu (uitat de toți la bătrânețe) și să-l facă să se simtă important l-a numit pe un nepot al acestuia, adus de la Iași, prefect al poliției.

      Brătianu îl vizta periodic pe Kogălniceanu. La una din vizite Kogălniceanu și-a oferit din nou biblioteca spre vânzare și în plus ca bonus i-a oferit șui Brătianu un ceas impozat cu pendulă. Când l-a văzut Brătianu era să leșine. Ceasul îi usese furat din casă în urma unei spargeri cu câteva săptămâni înainte. Ancheta ordoantă de premier a descoperit că nepotul lui Kogălniceanu, prefectul poliției conducea o bandă de spărgători ce operau în casele boierești. O parte din obiecte ajungau la unchiul Kogălniceanu ca și cadouri sau ca să fie vândute. Nu e clar dacă bătrânul avea cea mai vagă idee despre proveniența lor.

      • Am citit memoriile lui Argetoianu dar nu-mi amintesc de povestea cu Kogalniceanu. Imi amintesc insa de afirmatia ca votul lui Ion Inculet, presedintele Sfatului Tarii de la Chisinau in 1918 a fost cumparat cu o punga de bani trimisa de regele Ferdinand aflat in refugiu la Iasi. Nu-am gasit nicaieri altundeva acaesta afirmatie si ma intreb ce credibilitatea au spusele lui Argetoianu.
        Kogalniceanu era un om cam urat si in ciuda acestui fapt era foarte afemeiat, s-a descoperit in averea sa un caietel in care-si nota numele „cuceririlor” sale. Nu putine.

    • Fără îndoială că Bükreșul e de fapt Micul Stambul, mai degrabă decât Micul Paris. Ca să nu ne pierdem nădejdea însă și Parisul se zbate să devină Marele București :)

      Cât despre Focșani capitală, e cel puțin un banc prost. Oamenii epocii îl descriu ca pe un târg mizarabil prăfuit sau înecat de noroaie în funcție de sezon. Toată economia sa se învîrtea exclusiv în jurrul vămii. Iar Unirea ar fi generat un adevărat cataclism economic pentru urbe:)

      Șeful vămii muntene avea prin interpuși un „hotel” (de fapt o speluncă scumpă, sordidă și mizeră). Cine nu plătea o cameră pentru măcar o noapte acolo putea sta zile în șir blocat în vamă sub cele mai aiuritoare pretexte. Evident că șeful vămii moldovene nu era cu nimic mai prost ca omologul său muntean. Avea și el hanul lui. Iar cine cuteza să nu rezerve cu plata înainte o cameră putea fi foarte ușor deportat în Muntenia (chiar dacă avea pașaport moldovean) sub tot soiul de pretexte absurde. Figura se repeta simetric în cazul călătorilor dinspre Moldova psre Muntenia

    • Articolul e foarte bun. Comentatul dumneavoastră – nu. Nu avem nevoie de o altă capitală. Am stat cinci ani în București, are și Bucureștiul farmecul lui. Nu avem nevoie de alt centralism mai bun, ci de desființarea centralismului.

      Moldova este poate cea mai săracă din U.E., dacă e „depășită” de vreo regiune bulgară la nivelul de dezvoltare sigur nu este depășită la nedreptățire și emigrație. Moldova ar trebui să fie o regiune autonomă care să discute direct cu Bruxelles-ul.

      • Si eu am trait in Bucuresti ceva mai bine de 5 ani si l-am gasit exact cum l-am descris mai sus. Cum era pe la 1860-1883 l-a descris si mai bine Caragiale, care i-a imortalizat foarte bine si pe bucuresteni. Pe Caragiale nu-l putem banui de patriotism local.

      • Am trăit 38 de ani în București, de 5 ani sînt în Timișoara și mi-aș fi dorit să fie invers. Toată capitala e o mahala scîrboasă, cu prea puține și firave excepții, care nu mă vor convinge vreodată să mă întorc acolo pt mai mult de o vizită la rude.

        • De acord- capitala e unul dintre cele mai scarboase. Insa nici cu Timisoara nu ma mai pot mandri! TM e un mare „has been”, in ultimi 10 ani a fost literalmente invadata de olteni, in timp ce vechii timisoareni au cam plecat in vest. Propun sa ii schimbam numele in Oltenisoara, pentru acuratete.

          • Nu-ți propune hulirea ca argument al credibilității, Simplifici, d-le Hanu si nu e OK deloc ! Imi pare rău că nu sunt de acord cu ceea ce spui cam…răspicat și sentențios. Am mai spus : si eu sunt bănățean, si eu cunosc f bine și multe despre plecările bănățenilor in VEST. Nu de azi , de ieri .!Constat însă că SPIRITUS LOCUS îți lipsește cu desăvârșire. Sunt bănățean din tata-n fiu ( imaginează-ți că îmi cunosc genealogia de 8 generații !) Si ca să nu o lungesc mai mult, îți recomand o carte : UN BURGTHETER PROVINCIAL de LIVIUS CIOCÂRLIE, ed I , București (! ) 1984 . Dacă ai gustul lecturii cât de cât , s-ar putea să-ți schimbi părerea . Dacă nu , NU !

            • Spiritul locului il dau oamenii, stimate domn. Nu cladirile istorice paraginite, monumente antice pe care migratorii nu le apreciaza, cum ar putea.

              De la un an la altul vad cum oamenii din capitala banatului incep sa semene tot mai mult cu cei de pe axa craiova-tg jiu-strehaia. Nu am nimic cu respectivii cetateni, sa fie sanatosi, au mai venit oltenii in banat, s-au asimilat, insa transformarea orasului din ultimii 15 ani e reala, socanta, straina complet de „spiritul locului”. Mai ales pentru cineva care mai vine in vizita doar o data pe an.

              Va numiti banatean de 8 generatii, dar treceti lejer cu pas de vals peste cum a tratat administratia valaha „spiritul locului” de cand au preluat banatul de la imperiu. Sau de masinile cu numar de TM rasturnate in moldova anilor 90. Sau dispretul general pentru banat pe care il afiseaza autoritatile centrale de ani buni.

              Adevarul va supara, stiu. Si pe mine ma supara. Adevarul e ca banatenii get beget pur si simplu nu suporta mitocaniile si mistocareala de la sud de carpati. Banatenii get beget sunt mai aproape structural de conlocuitorii de alte etnii din Banat decat de olteni sau bucuresteni. Presupun ca pentru un stat national si unitar e foarte bine ca sunt pe cale de disparitie, cu cat sunt rasi mai repede si inlocuiti cu romani de mentalitatea aferenta exteriorului arcului carpatic, cu atat mai bine pentru bucuresti, nu?

              In fond, nici nu cred ca mai conteaza, toate sunt apa dusa pe Bega: perdelele de la posta din Lugoj au fost luate de mult acasa. Banatenii get beget au iesit la pensie, au plecat in vest sau au fost asimilati si astazi vorbesc si ei cu „Boss” si nu taie chitante.

      • Mi-e teama ca amindoi aveti dreptate.

        Mi-au trebuit 50 de ani sa ma smulg din „farmecul” Capitalei … pot avea insa scuza ca m-am nascut la Bucuresti.

        Mutarea Capitalei in alt oras e greu de facut. Mai simplu e sa … te muti tu. Ceea ce am si facut.

      • Va dau perfectă dreptate ! Am stat și eu în BUCUREȘTI aproape 4 ani , Cand am revenit la matca bănățeană am răsuflat usurat. Poate așa sunt bănățenii: se simt mai bine în țoalele lor și la casa lor . Am păreri bune despre bucureștenii , bucureșteni, in ciuda tuturor altor …neajunsuri . pentru ochi, minte și spirit .Parisul , Londra, Roma, etc au fiecare in parte specificul lor, al locului geografic , al locului istoric sau cel cultural . E chestie de timp până cand individualizarea lui devine total inconfundabilă . Istoria nu s-a băgat în sac, sper, nici pentru noi. Cine se încumetă să se cramponeze de idei preconcepute trebuie să o facă pe cont propriu. Nu pot să-mi imaginez nici pentru o clipă că ISTORIA ROMÂNIEI s-a realizat doar pentru …100 de ani !

    • Cinicu’, nu ca n-ar avea sens pe termen lung, dar mutarea capitalei e o chestie cumplit de scumpa. Altfel, argumentul lui Dorin, ca distribuirea resurselor financiare nu trebuie legata de optiunea politica a unei regiuni, oras etc, e moral valida, dar Moldova detine recordul baronilor PSD/mia de locuitori. De-aia e ‘rosie’, si a fost de decenii deja. E adevarat, nu sunt asa de ‘mari’ ca in Vrancea, par examplu, sunt multi, mici si rapizi ca gandacii de bucatarie. Lasand la o parte politichia, pare de bun simt sa dirijezi banii in zone unde sansele de delapidare sunt comparativ mai mici. Bineinteles, daca Orban vrea si poate sa puna la punct mecanisme de control ale cheltuielilor publice care sunt functionale, fara de teama si prihana, atunci argumentul lui Dorin e viabil. Daca nu, nu, cu tot respectul pentru moldoveni, ati vrut timp de decenii ‘noi muncim noi nu gandim’, pai asta aveti. Fara voturile PSD din Moldova, totul ar fi aratat altfel, poate. E ipocrit sa vii acum si sa spui vrem autostrazi, dupa ce ai votat timp de decenii tocmai pe aia cate n-aveau nici un chef sa construiasca nimic. Au tras moldovenii la raspundere pe cei pe care i-au votat? Nope. A ramas Moldova, by and large, fief PSD? Da. Cum se cheama aia care repeta aceiasi actiune dar asteapta un rezultat diferit?

      • Memoria mea, nu intotdeauna f buna, dar verificabila in cazul in speta, imi spune ca „noi muncim, nu gandim” era sloganul minerilor din Oltenia si din Hunedoara, dar si al muncitorilor de la IMGB Bucuresti. Poate vor fi fost si ceva moldoveni printre ei, dar va garantez ca nicaieri acest slogan n-a prins mai bine decat in Bucuresti. Ca si lozincele textilistelor de la APACA despre bani si valuta.
        Mutarea unei capitale nu este chiar asa de costisitoare daca guvernul tarii este dimensionat corect. Adica mic. Procesul pote fi gradual si in max 10 ani putem avea o capitala demna de un stat european si nu de Levant.

        • Mutarea Capitalei ? Vă dați seama ce vorbiți ? Uitați-vă bine pe hartă si nu mai huliți in dreapta si in stanga pe KOGALNICEANU + CUZA ! Le cunosc foarte bine biografiile si nu trag concluziile pe care sunt uluit cum le ” interpretează ” unii. Cei doi , în imprejurările de atunci, puteau f bine decide CAPITALA Principatelor Unite să fie altundeva. Au decis BUCURESTI in cea mai deplină viziune a istoriei. Așa dar, vă invit încă odată să priviți HARTA ROMÂNIEI !MEMORIA ISTORICĂ românească a functionat si în cazul celor doi sau a altora ,precum funcționează si azi – si trebuie să functioneze, Sunt bănățean, imi cunosc provincia f. bine,dar nu-mi doresc schimbarea locului Capitalei . Asta nu inseamnă că nu subscriu din toate ”baierele ” lucidității la eliminarea decalajelor grave in care se află MOLDOVA sau OLTENIA la ora actuală . ROMANIA nu are nevoie, e f periculoasă ideea si tendința, dezechilibrării social – economice după provincii mai mult sau mai puțin istorice. Desfid categoric orice eventuală acuză de psd-ism, pnl-ist sau mai stiu eu ce -ism . NU SUNT si nu voi fi niciodata așa ceva pentru ROMANIA :

          • Un pic de istorie. Mutarea capitalei la Buc s-a facut drept compensatie pentru alegerea unui domn moldovean si nu pentru vreun merit al Bucurestilor.

      • O fi scumpă mutarea capitalei, dar păstrarea ei în mocirla dâmbovițeană e cu mult mai scumpă. Guvernele vin și trec, dar administrația rămâne, iar mentalitatea ei își pune amprenta asupra întregii țări și a întregii politici. Facem o listă cu tații sau socrii personajelor din protipendada bucureșteană actuală, ca să înțeleagă toată lumea cum apar vedetele?

        Capitala ar trebui mutată undeva în zona Sebeș – Alba-Iulia, pe malul stâng al Mureșului, iar în decurs de 2-3 generații ar dispărea mentalitatea bucureșteană din administrația și politica românească.

          • @hanu – ideea ar fi că amplasamentul potrivit pentru o capitală e relativ în mijlocul țării, cu legături rutiere și feroviare bune spre cât mai multe direcții. Însă nu într-un oraș deja mare, gen Cluj sau Brașov, pentru a evita rivalitățile. Alba-Iulia e și destul de mică încât să fie acceptat de orașele mai mari, destul de central amplasată în raport cu întrega țară și mai dispune și de simbolistica asociată unirii.

            Există două intersecții de autostrăzi în apropiere de Alba-Iulia, una la nord (Turda) și una la sud (Sebeș) iar căile ferate sunt și ele ramificate din plin în zonă, de la Simeria până la Câmpia Turzii există legături spre toate regiunile țării. Între aceste intersecții de autostrăzi ar trebui amplasată noua capitală, fie pe malul stâng al Mureșului, unde e loc de la Blaj până la Sebeș, fie chiar pe malul drept, unde există loc între Teiuș și Alba-Iulia. Practic, toată zona Sebeș – Turda se poate dezvolta în viitor, exact cum s-a dezvoltat toată zona București – Ploiești în ultimii 200 de ani.

      • @Zev – la ultimele alegeri, Moldova n-a mai fost fief PSD, rolul ăsta l-a păstrat doar Oltenia.

        Nu doar înainte de 1859, dar chiar și până spre 1880, Moldova era sub influența mentalității austriece. Chiar și calea ferată din Moldova a fost construită de Viktor Ofenheim, fără scandalurile lui Strousberg din Muntenia.

        • @Harald – exceptie facand Iasiul, daca am inteles bine din presa, ‘reorientarea’ nu a fost la firul ierbii, ci a reflectat migratia multor mici baroneti de la PSD la altii.

          Cat despre mutarea capitalei, e mai mult decat mutarea guvernului. Sunt jde mii de alte lucruri care vor trebui sa se intample: mutarea ambasadelor. Numai pentru unele state o sa fie treaba lor, cu multe state Romania are acorduri de ‘schimb’, unde aia ne dau o cladire la ei, pentru ambasada, iar noi in contrapartida le-am dat una in Bucuresti. E, aia o sa vina la MAE si o sa spuna okay, vrem o cladire la Brasov acum. Sunt atatea, ca o sa fim obligati sa le dam una echivalenta cu ce ne-au dat ei la ei in tara, nu scapi cu o garsoniera comfort II langa aeroport. Apoi mai sunt arhivele, care trebuie sa stea la indemana. Muzee si universitati o sa vrea sa se mute. Dup’aia, o sa ai sindicatele in cap: aia care muncesc la stat o sa zica ok, da-mi casa in Brasov, fiindca eu am semnat contractul de angajare pe Bucuresti. Nu stiu daca legislatia muncii permite statului ca angajator sa zica ‘nu-ti convine, pa”. Dup-aia, mutarea capitalei o sa provoace inevitabil un salt in pretul metrului patrat construit in Brasov. S-ar putea sa nu le placa brasovenilor. O sa vina dezvoltatorii sa construiasca – okay, suporta infrastructura Brasovului – curent, apa, drumuri o explozie de gen, sau vor trebui inlocuite tevi, cabluri, largite drumuri etc. Chiar si postura militara va trebui reconfigurata. Nu zic ca n-ar fi de dorit, Bucurestiul e o mahala imunda, cu durere o spun, dar asta e un proiect de un deceniu cel putin, care ar trebui lucrat de oameni foarte destepti, cu resurse din belsug. Pai, noi nu putem construi un spital sau o autostrada? Ah, am uitat, o sa vrea si prea-incantatul o catedrala noua, pai, nu?

          • @Zev – există o limită dincolo de care disfuncționalitatea unui oraș îl face nesustenabil în postura de capitală. Când prima coloană oficială o să facă 4 ore de la Otopeni la Guvern, va înțelege toată lumea că Bucureștiul a depășit limita asta.

            În ultimii 30 de ani, costurile cu menținerea capitalei la București au depășit de departe orice costuri pe care le-ar fi implicat mutarea. Iar degradarea unui oraș nu cunoaște limite, până și Indonezia discută în prezent despre mutarea capitalei de la Jakarta, în timp ce Bucureștiul se îndreaptă evident spre a deveni Jakarta de pe Dâmbovița.

            Un exemplu cu ambasade: de ce și-au construit Statele Unite noua ambasadă în Băneasa? Pentru că era nemaipomenit de funcțională zona centrală unde era ambasada veche? :) Înalta Curte de Casație și Justiție a rămas unde era, lângă fosta ambasadă americană. Poate s-a descongestionat un pic zona, în urma mutării ambasadei, dar tendința generală rămâne spre congestie.

    • Nu stiu de ce dar miros un puternic patriotism local in cele spuse de dvs.

      Sau poate ma insel si e vorba doar de naivitate avand in vedere ca acest comportament levantin de care pomeniti e generalizat de multa vreme in Romania,indiferent de regiunile ei istorice,poate doar cu mici variatiuni locale.

      • Nicaieri comportamentul levantin nu este atat de puternic ca la Bucuresti. Pentru ca face parte din cultura locala formata in peste 5 secole de legaturi politice, culturale si etnice cu Levantul.

    • „…tot Cuza este vinovat de instiuirea obiceiului levantin de a face bani din afacerile cu statul”

      Inseamna ca am avut mare ghinion. Fara Cuza ar fi domnit cinstea.

    • Brașov este atât orașul cel mai aproape de centrul geometric al țării, cât și un nod esențial al căilor de transport (calea ferată evidențiază cel mai bine acest lucru). Aveți mai mult decât perfectă dreptate.

  2. Observatii corecte si juste..Privind destinatarul -menestrelui Laika mandolina- cred ca este
    o eroare, sa speram, urmand a fi corectata …

    • „Privind destinatarul -menestrelui Laika mandolina- cred ca este o eroare…”

      Da și nu…
      Dl L Orban coordonează guvenul și activitatea miniștrilor, implicit.

      În acest context, eu văd în acest moment oportună, de asemenea, observația „în atenția Premierului Ludovic Orban” cu privire la declarația ministrului Justiției, dl Cătălin Predoiu : „Ar fi bine ca toate țările membre ale UE să combată corupția așa cum o face România…”.

      Declarația d-lui Predoiu este exact în spiritul USL și al alianței PSD-ALDE-UDMR, al politicilor d-lui L Dragnea de subordonare politică a Justiției, promovate de d-nii T Toader, Ș Nicolae, E Nicolicea, C Ștefănescu & co.

      Asta aduce cu declarația d-lui A Severin în sensul modificării legislației pentru dezincriminarea furtului.

      Ar fi cumplit, d-le L Orban, dacă toate statele europene ar combate corupția precum România!

      Dintre statele UE și vest-europene, doar Bulgaria se plasează pe un loc mai prost decât România în clasamentul cu privire la corupție realizat de Transparency International pentru anul 2019. https://www.transparency.org/research/cpi/overview

      Ce a dorit să zică dl C Predoiu la reuniunea JAI, domnule Ludovic Orban?!

      • Este parerea d-vstra. Cat timp – 30 de ani- nu ai demonstrat, prin fapte, nimic notabil ca politician, nu cred ca merita sa mai discutam si sa avem asteptari de la Laika [Loico=Loi]. Este limpede ca n- are capacitatea economico-administrativa sa rezolve problema acestei autostrazi [ la fel ca Dancila].Raman la parerea ca avem nevoie de o primenire a clasei politice si implicit de alti conducatori…. Intr-adevar alegerile pentru parlamentul european respectiv prezidentiale
        infirma aceasta ipoteza….Raman localele si parlamentarele sa ne decida soarta….

  3. Afirmația lui Laci (a se citi un soi de „Loați”) Orban despre faptul că moldovenii și-au cam făcut-o cu mânuța lor nu e deloc deplasată. Banii Moldovii s-au topit în buzunarele veșnic flămânde ale Cozmâncilor, Sechelariilor și Oprișenilor de prin partea locului. Iar cum moldovenii au votat decenii în șir PSD, indiferent cum & cât îi călca PSD-ul în picioare, a stimulat PSD-ul (mai tot timpul la putere) să nu investeacă deloc în Moldova, afară de tainurile nacealnicilor locali. Investeau în București, Transilvania și Banat unde promovau oameni măcar parțial frecventabili și unde încercau cu disperare să câștige. „Na kazanie!” – Vorba unui mare cărturar și cronicar moldovean.

    Cât despre apetența moldovenilor pentru infrastructură în general și drumuri în particular merită amintite scrisorile lui Ion Ghica către Alecsandri. La 1859 deputații moldoveni trebuiau să plece la București pentru inaugurarea primului parlament al Principaelor Unite – că tot e vorba de 24 Ianuarie:) Drumurile Moldovei erau atât de proaste și înoroite încât cea mai scurtă cale dintre Iași și București era cu trăsura de la Iași la Suceava (pe atunci în Austria). Drumul de la Iași la Suceava era temeinic construit și bine întreținut încă de pe vrema lui Vodă Mihalache Sturdza care mergea anual în vacanță la Baden, unde de altfel localnicii i-au așezat un bust în semn de recunoștință pentru generozitata sa față de cocheta stațiune germană. De la Suceava exista cale ferată până la Viena – ceva mai sprintenă ca CFR-ul zilelor noastre :). De la Viena deputații moldoveni au ajuns cu vaporul pe Dunăre la Giurgiu. Iar de la Giurgiu cu diligența la București, „drumul domnesc” fiind întreținut binișor. Au ajuns astfel cu zile bune înaintea celor ce se încumetaseră să o ia cu diligența prin noroaie, nămeți și smârcuri de la Iași direct spre București. :)

    • Ai dreptate (și Orban are) că moldovenii au contribuit la adâncirea prăpastiei. Compromisul dintre elitele politice moldo-valahe nu prevedea altceva decât: acceptarea unui domn moldovean pentru 7 ani, mutarea centrului la București, înființarea primei universități la Iași… și cam atât. E important că viitorul statului român modern era edificat prin acest compromis dublat de concordie (lucru rar întâlnit în istoria noastră), dar era, totuși, un proiect destul de îngust și care s-a realizat în detrimentul provinciei (periferiei).

  4. „au afișat mai multe bannere, care priveau construirea autostrăzilor în Moldova, dezvoltarea regiunii…”

    Nu am urmărit discursurile, dar am înțeles că Președintele Republicii a adus vorba despre autostrăzi, zicând că decă este prevăzut în lege, va face ceea ce depinde de domnia-sa să se facă.

    Apoi, am aflat că a fost huiduit pentru asta… Eu știu ce agendă or fi avut ieșenii care l-au huiduit?! Mă rog…

    Apoi, la posturile TV a fost criticat îndelung pentru că a avut inițiativa să le vorbească ieșenilor despre autostrăzi, dl CT Popescu alocând la Digi24 o jumătate de oră (pe care am urmărit-o :-) ) înjurării Președintelui. Tocmai pentru că a vorbit despre autostrăzi.

    Că de ce a spus despre un lucru care nu se află în competența domniei-sale, că „se vor construi pentru că spus domnia-sa”, că „la cuvântul său”… deși eu am înțeles că Președintele a zis în discurs că se vor construi „la cuvântul legii”.

    Pentru înțelegerea mai bună a chestiunii, mă întreb ce opinie are autorul articolului, oare Președintele, având în vedere funcția și atribuțiile pe care le are, oare ar trebui să vorbească, inclusiv ieșenilor, despre autostrăzi, sau nu ar trebui?…

    • @ Constantin

      Da, sunt de acord ca „Președintele….ar trebui să vorbească, inclusiv ieșenilor, despre autostrăzi, sau nu ar trebui?…”

      Problema este alta: mai important dacat vorbitul sunt actiunile si mai ales, rezultatele.

      • „important dacat vorbitul sunt actiunile si mai ales, rezultatele…”

        Mă bucur să fiu de acord cu dumneavoastră
        În contextul celor spuse în comentariul pe care l-ați făcut, vă rog să-mi permiteți să amintesc faptul că evaluarile primelor rezultate după învestirea unui guvern se fac după 100 de zile de la preluarea mandatului.

        Apoi, în domeniul infrastructurii, mai ales a celei rutiere, acțiunile își arată rezultatele pe termen lung.

        Desigur, pe termen scurt, pot fi evaluate deciziile și demersurile pentru demararea acțiunilor, dar, îngăduiți-mi, vă rog, să mai amintesc ceva: guvernul este minoritar, majoritatea parlamentară având-o coaliția care a guvernat până de curând, PSD-ALDE-UDMR.

        Or, acțiunile guvernamentale de amploare necesită susținerea parlamentară, care lipsește cel puțin până la alegerile generale. Acest fapt face ca o evaluare întemeiată a acțiunilor și rezultatele guvernamentale să poată fi făcută (cu eventualele reproșuri aferente) abia, cel mai probabil, anul viitor.

        Prin urmare, deși nu-mi sunt foarte dragi actualii guvernanți, pentru obiectivitatea discursului sunt nevioit să țin seama de cele de mai sus.

        Dar „hore cu strigături” am mai avut, iar cea mai veselă a fost după părerea mea cea care a însoțit vizita pitorească a milițienilor la Cotroceni, prilej cu care aceștia au strigat duios „ieși afaă, javră ordinară!” și au aruncat cu grație kașketele peste gard.

        • @ Constantin (26/01/2020 la 20:35)

          Va rog sa recititi si sa observati ca n-am specificat nici un orizont de timp: 10, 100, 1000 de zile etc.

          Dvs. ati ales un interval de timp si pa baza acestuia comentati.

          „În contextul celor spuse în comentariul pe care l-ați făcut, vă rog să-mi permiteți să amintesc faptul că evaluarile primelor rezultate după învestirea unui guvern se fac după 100 de zile de la preluarea mandatului.”

          Aceasta abordare imi aminteste despre butada auzita de la un ardelean get-beget,. Cand ceva nu merge – asa cum ar fi fost normal sa intample – ardeleanu spune: „Nu-i bai, il punem (o fixam) cu mana”. Doar observ ca se aplica si in Colentina (din Bucuresti).

          Ca sa fiu mai clar , dvs. alegeti o perioada arbitrara de timp , faceti comentatii si trageti concluzii, evident subiective, si sperati ca eu si altii sa va aprob(am) nu-i asa ?

          Viata este din in ce mai dinamica. Asta a observat imediat si dl. Orban, chiar la Iasi, cand a renuntat o cuvantare (probabil plina de platitudini sau politicianiste) la 24 Ianuarie 2020 si a vorbit liber.

          Este un lucru binecunoscut, in toata lumea democrata, ca atunci cand esti la putere (prin alegeri, motiune de cenzura, in minoritate , majoritate), esti in lumea reflectoarelor si timpul se comprima, nu-i ca-n „opozitie” !

          Eu cred ca obsesia romaneasca cu formarea unor majoritati in Parlament, dupa alegeri, cu orice pret, (cu exemplu celebru „soluţie imorală”) ar trebui sa fie revizuita pentru simplul motiv ca electoratul n-a votat niciodata combinatii de diverse grupuri/partide (ma abtin sa folosesc alte cuvinte). S-a dovedit ca nici macar aliantele ante-electorale n-au rezistat post-electoral.

          Am trait, evident nu in Romania, cu guverne minoritare toate provenind din alegeri. De fiecare data, guvernul minor a trebuit sa negocieze cu „opozitia” in momentul in care existau divergente. Ultima solutie este motiunea de cenzura care poate conduce la alegeri.

          • @Dan H _ „Dvs. ați ales un interval de timp și pe baza acestuia comentați.”

            Da, pentru că la noi, în Colentina, atunci când cineva vorbește despre ceea ce a început să facă, iar interlocutorul îi replică „mai important decât vorbitul sunt acțiunile și mai ales, rezultatele”, se înțelege că i se reproșează o neconcordanță între vorbe și fapte. Carevasăzică, raționamentul exclude timpul viitor al acțiunii.

            Or, comentariul meu subliniază că o evaluare a faptelor Președintelui/guvernului Orban este inoportună în acest moment. Așa-i în Colentina, în zona Oborului, imprecizia evaluării conjuncturilor poate avea costuri ridicate. :-)

            „Eu cred ca obsesia românească cu formarea unor majorități în Parlament…”

            Eu cred mai degrabă în imperativul democratic al adecvării structurii parlamentare la opțiunile politice ale cetățenilor, atunci când contradicția acestora este flagrantă.

            Or, dacă în alte state, precum, poate, cele în care spuneți că ați trăit dumneavoastră cu diferite tipuri de guverne, alegerile anticipate reprezintă soluția rațională, Constituția României face adecvarea despre care vorbeam mai sus aproape de neînfăptuit.

            Prin urmare, schimbarea structurii politice a parlamentului român este dorința legitimă a cetățenilor, exprimată prin recentele alegeri, în cursul anului 2019 și prin rezultatul Referendumului ce a avut loc în același an.

            • @ Constantin (28/01/2020 la 13:31)

              Este optiunea dvs. sa va alegeti ipotezele si sa demonstrati ca asa-i in Colentina.

              La fel ca in orice activitate umana, in politica, performanta este dependenta de timpul in care se rezolva problemele beneficiarilor(votantii), adica actiuni nu vorbe.

              „Dorințele legitime ale cetățenilor” sunt practice si directe: vezi mitingul de la Iasi, pensiile „nesimtite” etc. Sunt satui de promisiuni.

              De asemena, ma tem ca abordarea dvs. „de Colentina” (seaman putin cu mancatul „salamul de soia” din anii ’90) si influenteaza negativ dorinta de revenire in tara a unor diasporeni, la apelul ptresdintelui Iohanis.

    • Eu am urmarit transmisia de la Iasi. Acele „proteste” nu s-au produs doar ca reactie la discursul presedintelui.
      Presedintele a fost intampinat cu huiduielile opozitiei inca de la sosire, poate ca si in timpul ceremoniei militare. Dar pe autor nu l-a deranjat aceasta lipsa de respect pentra sarbatoarea in sine, nici faptul ca opozitia s-a folosit de moment pentru a-si lovi adversarii si ca a profitat cu cinsim de nemultumirile legate de starea Moldovei, dei poarta cea mai mare parte din vina.
      Nu inteleg de ce autorul, desi se lauda cu un lung sir de proteste, este atat de inversunat pe guvernul care inca nu a avut timp sa-l dezamageasca, nici de ce este atat de apropiat stilului pesedist incorect si tendentios.
      De ce schimba intelesul cuvintelor lui Orban, care spune ca vina o poarta cei pe care moldovenii i-a votat an de an, si le rastalmaceste, transformandu-le intr-o insulta adresata moldovenilor: „moldovenii ar fi primit ce ar fi meritat, de vreme ce au votat cu PSD-ul multă vreme”?!!
      Vrea sa determine guvernul sa demareze ceva pentru Moldova, sau vrea doar sa-i ajute adversarii acestui guvern?

      • „De ce schimbă înțelesul cuvintelor lui Orban…”

        Este simplu, din motive electorale, simpatii politice șamd.
        În mod rațional, cetățenii și-au exprimat dorința de a avea drumuri… dar, nici București, capitala unui stat membru al Uniunii Europene, nu are o centură funcțională. Amestecarea lucrurilor nu este făcută din „neatenție” ci, de ccele mai multe ori și foarte probabil, în scop manipulatoriu.
        De fapt, manifestarea organizată la Iași avea scop aniversar… :-)

  5. De ce asteapta Moldovenii ca altcineva sa le rezolve problemele ?
    Exista autonomie locala.
    Ce initiative locale majore au fost finalizate ?
    Cate proiecte europene importante au castigat autoritatile locale din Moldova ?
    Cate fonduri europene au atras autoritatile locale din Moldova.
    Moldovenii au vazut ca in restul tarii sunt multe autostrazi, iar Moldova este defavorizata ?
    Adevarul este ca :
    – in 1859, Moldova era putin in urma Tarii Romanesti, din toate punctele de vedere.
    – contributia Moldovei la PIB-ul tarii a fost intotdeauna putin mai mica, decat cea a Munteniei, in consecinta si dezvoltarea sa a fost mai redusa.
    – Muntenia nu a avut un mare surplus, din care sa pompeze mai mult Moldovei.
    – daca nu se unea cu Tara Romaneasca, Moldova ar fi fost astazi mult mai saraca, ar fi fost, probabil, la nivelul Republicii Moldova, care este cea mai saraca tara din Europa.
    – faptul ca nu exista autostrazi in Moldova nu inseamna nimic. In restul tarii exista o singura autostrada spre litoral, folosita de toata lumea si o autostrada, in constructie, spre vest. Daca in restul tarii erau mai multe autostrazi, iar in Moldova nu era niciuna, se putea spune ca Moldova a fost nedreptatita.
    – distrugerea combinatelor din Moldova nu a fost singulara. Asa s-a intamplat in toata tara. Nu doar Combinatul de la Galati a fost falimentat, ci si cel de la Calarasi sau cel de la Targoviste.

    • Cred ca ati gresit adunarea: in Muntenia exista doua autostrazi iar in Ardeal doua autostrazi.
      Contributia la PIB este un fals argument. La Bucuresti au mers si merg disproportinat de multi bani din restul tarii si nimeni nu observa asta. De cata ori merg la Bucuresti sunt uimit de cati bani se toaca in restaurantele si barurile din capitala, de sumele exorbitante cheltuite de functionarii guvenamentali marunti prin trendy bars. In afara de birouri de multinationale, banci si cateva compananii de telecomunoicatii si software nu stiu sa fie prea multe companii in Buc. Dar si in aceste companii Bucurestiul suge cu osardie seva intregii tari.

      • @Omics – rectificare: Moldova are nevoie de legături rutiere bune, iar calitatea legăturilor rutiere se exprimă prin viteza comercială obținută. Autostrada este metoda cea mai costisitoare de a obține legături rutiere bune, iar traficul dintre valea Siretului și valea Mureșului nu justifică o autostradă nici acum și nici în următorii 30 de ani.

        Transportul de marfă se face cu camioane, iar în UE camioanele sunt limitate electronic la maximum 90 km/h. Astfel încât obțin viteze comerciale de maximum 70 km/h chiar și pe cele mai bune autostrăzi din Germania. Între Toplița și Tg.Neamț circulă câte un camion la 3 sau la 5 minute. Nici în perioadele aglomerate ale zilei nu circulă măcar un camion pe minut. Pentru un camion pe minut nu trebuie autostradă, ajunge o singură bandă pe sens și se obțin tot 70 km/h viteză comercială, dacă drumul nu trece prin localități.

        Prin urmare, asta e necesar la Toplița și Borsec, o șosea de centură cu o bandă pe sens, exact ca Vâlcele – Apahida. Care și ea e tot timpul goală, dar oferă o soluție rapidă pentru a ocoli Clujul. Mai trebuie șosele de centură și la Reghin, la Tg.Neamț și la Pașcani, dar toate astea se pot realiza pe ansamblu la 10-15% din costul unei autostrăzi.

    • @Hunter

      Greșești. La 1859 Moldova nu era mai saraca decat Valahia, ci invers. Moldova era conectata cu Polonia si Austrio-Ungaria, avea o pozitie mai buna. Valahia era o provincie mult mai turcizata, la 1859 la Bucuresti nici nu existau mese de scris, se scria in fund pe covor. Micul Istanbul. In timp ce la Iasi erau birouri elegante aduse de la Viena…
      Citeste din Djuvara, satele valahe erau aproape invizibile, niste colibe izolate de drumurile principale.
      Unirea de la 1859 a confirmat in totalitate predictiile antiunionistilor moldoveni (Ion Creangă printre cei mai vehemenți!) : Moldova și-a pus total imprudent destinele în mâinile valahilor si in 161 de ani a ajuns ultima roată la căruță. Si asta nu din cauza, să spunem… răutății valahilor, ci pur și simplu Unirea a fost gândită aiurea. Trebuia o uniune federală, fiecare cu guvernarea proprie si doar chestiunile comune să fie centralizate. Si sedintele comune sa se țină alternativ in cele două capitale, sau, prin rotație puteau lua pe rand rolul de capitala a Uniunii federale

      Inchipuiți-vă că se stabilea capitala la Iasi, nu la Bucuresti. Prima autostrada ar fi fost Iasi-Constanta, că nu-i așa, capitala trebuia unită cu portul Constanta ☺. Urmatoarea urgență ar fi fost, ati ghicit! Iasi-Vatra-Dornei, deoarece cozile kilometrice spre munte…bla bla. Toate institutiile ar fi fost in Iasi, dar hora Unirii s-ar fi jucat in Bucuresti ☺☺ PIB-ul Iasiului ar fi fost 20/% din total Uniune, Valahia ar fi rămas o zona agricolă, București-ul un Urziceni mai mare.

      PS. Si ramânerea in urm a Moldovei nu e din cauza ultimilor 30 de ani. Nici vorba. A inceput imediat dupa unire si a continuat in perioada comunista. 3 fabrici de automobile a facut Ceausescu (Dacia, Oltcit, ARO) toate amplasate in Valahia.

      • Cand citesc astfel de comentarii imi trec prin minte sentimente contradictorii si anume ca nu stiu cum sa privesc la bunii si strabunii mei care erau moldoveni.

        Faptul ca moldovenii traiau la 1859 mai bine decat cei din Valahia ma umple de mandrie dar ca azi urmasii lor traiesc intro regiune mai saraca decat celelalte regiuni ale tarii ma umple de rusine.

        Trezindu-ma din reverie imi dau seama ca ceva nu-i in regula cu unii oameni din ziua de azi.

        Aruncatul pisicii dintro parte in alta denota ca acestia nu au inteles nimic din faptul ca traim in anul 2020 si gasirea de argumente istorice care sa justifice inapoirea dezvoltarii intro regiune sau alta este total deplasata.

        O vorba batraneasca spune ca oamenii sfintesc locul .
        Astept de la locuitorii mandrii ai Moldovei sa puna in practica aceasta vorba nu sa se vaiete ca niste babe neputincioase.

        Pe de alta parte comunismul a durat 45 de ani si a lasat ceva industrie si in Moldova,Combinatul de Utilaj Greu Iasi,Tehnotonul,Fabrica de Medicamente,Combinatul de la Savinesti,Fabrica de echipamente electrotehnic de la Barlad si altele.

        Imi aduc aminte bine ca existat la acea vreme o politica de industrializare uniforma a tuturor regiunilor.De aceea nu vad relevanta faptului ca in in sudul Romaniei s-au construit 3 fabrici de automobile dintre care una a disparut asa cum au disparut multe alte obiective industriale.

        In cei 30 de ani de capitalism si de democratie nu vad unitati industriale relevante construite de la firul ierbii.E nevoie si de ele asa cum e nevoie si de autostrazi daca vrem sa traim mai bine.

      • @mircius :
        Nici vorba.
        Daca Moldova ar fi fost mai dezvoltata, ar fi putut impune capitala la Iasi.
        Moldova era atat de dezvoltata, incat de la Iasi se ajungea mai repede la Bucuresti, prin Suceava, Wiena si apoi pe Dunare pana la Giurgiu.
        S-a dovedit cu Republica Moldova, cat s-a dezvoltat fara ajutorul Unirii cu Muntenia.

      • Aduceti cateva argumente valabile dar si unele greu de sustinut. Intr-adevar la 1859 Iasii erau de departe o capitala mai moderna si mai curata decat Bucurestiul. Totusi per total Moldova nu era superioara Munteniei. Exista putine date statistice solide pentru perioada de dinainte de 1859, singurele pe care le-am gasit sunt in cartea lui Bogdan Murgescu: Romania si Europa Acumularea decalajelor economice (1500-2010). Reiese de aici ca Moldova era mai putin urbanizata decat Muntenia si ca intre 1500 si 1800 a avut un indice de dezvoltare mai mic decat al Munteniei (marturisesc ca sunt sceptic de metoda de calcul al acestui indice, asta pentru ca Transivania este plasata mai jos decat Muntenia).
        Problema reala este ce s-a intamplat dupa 1859. Cum spuneam mai sus, in afara de fondarea unei Universitati la Iasi, mai nimic. Marea oportunitate a venit pentru Muntenia dupa anexarea Dobrogei, care a fost pentru Moldova si o mare pierdere: Muntenia castiga acces la mare, iar Moldova il pierdea (prin ocuparea Bugeacului de catre rusi). Au urmai investitii masive in Dobrogea (podul de peste Dunare, portul Constanta, etc) iar in Moldova o noua stagnare.

  6. De 30 de ani, TOATE guvernele au învârtit problema autostrăzilor ca porcu’ dovleacu’. A fost o CRIMĂ ceea ce au/ n-au făcut. Acum se vrea să se recupereze rapid ceea ce nu s-a făcut de 30 de ani. Totul este la limita demenţei sociale, autostrăzi nu se pot face bătând din palme, durează mult şi costă şi mai mult. Mai ales că regimul CRIMINAL PSD a dat o legislaţie prin care, pentru vreo 5 ani, resursele României să fie direcţionate NUMAI spre pensii şi salarii. De unde bani pentru toate?

  7. articolul este mediocru, previzibil – aceleasi comentarii la aceleasi gen de dicursuri politicianiste. Dl. Dobrincu vorbeste in numele moldovenilor ceea ce e deplasat, daca nu de a dreptul fals. Poate in numele Iasului da, dar pentru toata Moldova in niciun caz.
    De exemplu, aproape toata lumea e de acord, ca A8 nu se poate construi din varii motive: multe zone protejate, finantare scumpa si inexistenta, intarziere mare etc.
    Mult mai viabila este A12, Brasov-Bacau-Iasi cu o finantare mult mai scazuta, stabilirea de proceduri in curs, mult mai putine zone protejate etc.
    Ii sugerez dl Dobrincu sa nu mai piarda timpul si benzina pana la Bucuresti, pentru un nou protest inutil, pentru ca A8 este o utopie.

    • A8 nu este o utopie, ci o necesitate de geografie economica. Iar daca relieful este prea muntos, ar trebui consultati elvetienii (sau altii) in ceea ce priveste construirea de tuneluri pentru scurtarea traseului. Se poate, si chiar daca investitia initiala este mai mare, la avantaje scade si suprafata terenurilor de expropriat.

      • @Herodot6 – nu tunelurile și ”scurtarea traseului” sunt problema în cazul A8. E vorba de costurile în sine, raportate la un trafic mult prea redus. Subiectul s-a discutat pe larg la unul din articolele precedente ale dl.Dobrincu, dar mereu descoperă cineva apa caldă.

        Dar să ignorăm costurile și să discutăm doar despre priorități:
        a) doriți să susțineți că trebuie amânat tronsonul Pitești – Sibiu, pentru a realiza mai întâi Tg.Neamț – Ditrău?
        b) doriți să susțineți că trebuie amânat tronsonul Cluj – Borș, pentru a realiza mai întâi Tg.Neamț – Ditrău?
        c) doriți să susțineți că trebuie amânat tronsonul Brașov – Tg.Mureș, pentru a realiza mai întâi Tg.Neamț – Ditrău?
        d) doriți să susțineți că trebuie amânat tronsonul Comarnic – Brașov, pentru a realiza mai întâi Tg.Neamț – Ditrău?

        În afară de cele menționate, oricum mai sunt deocamdată în construcție Sebeș – Turda și Deva – Lugoj. Credeți că ar trebui suspendate lucrările și prioritizat Tg.Neamț – Ditrău? Toată lista asta necesită cel puțin 30 de ani, deci înainte de 2050 nu se poate trece în niciun caz la Tg.Neamț – Ditrău? Ce sens au comportamentele astea de copii care se trântesc cu fundul de pământ în magazin, atunci când nu li se cumpără ce vor ei?

        • @Herodot6 – pentru un minim de logică în abordare: puteți înțelege că tronsoanele Tg.Mureș – Turda, Turda – Sebeș și Deva – Lugoj, toate aflate în construcție la acest moment, se află și pe traseul Iași – Timișoara? Puteți înțelege că tronsoanele Tg.Mureș – Turda și Cluj – Borș, ambele aflate în construcție la acest moment, se află și pe traseul Iași – Oradea – Budapesta?

        • @Harald, induceți „zvonuri” false: „E vorba de costurile în sine, raportate la un trafic mult prea redus”
          Ideea de „trafic mult prea redus” este falsă. Pentru că traficul actual este adaptat infrastructurii, ci nu infrastructura traficului.

          Cel mai clar exemplu este că Iași – Dolomiti e mai scurt și mai ieftin decât Iași – Vatra Dornei. (Iasi-Treviso – Dolomiti). Iași -Alpi e mai ieftin și mai scurt că timp decât Iași – Durau sau Iași -Cheile Bicazului.(Iași -Milano -Cervinia).

          Lumea nu mai iese din kktul asta de oraș că stă 1 ora in Păcurari și 1 ora la Podu Iloaiei și face 6-7 ore pena la kktul de Vatra Dornei (1 ora până străbate Câmpulung și 1 ora până trece de Gura Humorului). Domnule Harald, nu știu dacă mă înțelegeți, dar e mai ieftin și că preț și că timp sa ajung la dumneavoastră în UK (,Iași – Londra -oriunde UK) decât să fac 12 ore până la Cluj!

          Iașul nu mai este cel de acum 5 sau 10 ani. Se apropie de 500.000 de locuitori cu tot cu zonele rezidențiale. Și toată populația nou mutată are cel puțin 1 mașina în familie. Și aproape toată populația noua a Iașului NU este născută în Iași, ci naturalizată aici, deci se mișcă cu mașina.

          Dar da, cândva, acu’ 100 de ani, un studiu de trafic comandat de cine trebuie, pentry cine trebuie, a decis că nu e suficient trafic. Că noi, șoferii, suntem prosti si nu știm ce ni se întâmplă pe „soseaua morții*. Puteti răspândi ideea că suntem luați de proști cu studiu de trafic, e adevărată, sunte.

          • @Stefan – Iașul e disfuncțional în sine, în materie de trafic rutier, la momentul de față. De ce nu citiți dvs comentariile mele de la acel articol vechi al dl.Dobrincu și vreți neapărat să vă scriu încă o dată lucruri pe care le-am scris deja? Trebuie construită centura Lețcani – Vânători și un tronson Lețcani – Tg.Frumos, găsiți toate detalii și explicațiile acolo. Dar asta nu va crește traficul la Timișești sau la Pipirig.

            La acel articol precedent, dl.Dobrincu a publicat și o hartă într-un comentariu, iar cifrele pe care le știam eu erau cu peste 50% mai mari decât cele de pe hartă. Cele 2.250 de mașini pe zi care apăreau pe hartă la Petru Vodă, eu le știam a fi 4.000. Dar 4.000 tot nu e un trafic care să justifice o autostradă. Vedeți comentariile de la acel articol, iar dacă mai aveți nevoie de alte detalii, spuneți. Dar n-am de gând să repet lucrurile scrise acolo.

          • @Stefan – era pe vremuri un banc din Africa de Sud, în timpul apartheid-ului. Nu contează acum detaliile, dar leitmotivul exasperant al bancului era: ”se cunoaște că nu ești de pe-aici” :)

            Aplicând acest leitmotiv la traseul Iași – Vatra-Dornei, de ce ar merge cineva prin Gura Humorului și Câmpulung Moldovenesc? Ca să se lamenteze luni dimineață colegilor cât a stat în trafic? De la Iași la Vatra-Dornei, cunoscătorii merg prin Timișești și Poiana Largului. E un drum cât se poate de pitoresc și de liber.

            • P.S. cine are o mașină mai de Doamne-ajută nu are neapărată nevoie să meargă prin Poiana Largului, poate merge prin Pipirig și Boboiești și iese pe malul Bistriței la Borca, prin Sabasa.

            • @Harald, cu tristețe, trebuie sa subliniez încă odată diferența dintre cum gândiți dumneavoastră și cum gândesc eu. Waze-ul propune mereu soluții pentru traficul aglomerat, și cum sa ocolești Valea Lupului și cum sa ocolești prin Pipirig. Dar știți, acestea sunt soluții de genul „merge și așa”. Credeti-ma, sunt satul de improvizații. Fix așa se opera și acu’ 30 de ani, in Epoca. Știai pe cineva, care știa pe cineva, care știa pe cineva și rezolvai într-un fel problema. Mi-e greata de mentalitatea aceasta, sa îmi fie jena sa îmi doresc mai mult, sa tot caut soluții care să mă multumeasca pe moment, sa improvizez.
              „Nu avem trafic prin Petru Vodă, nu avem trafic prin Timișești”, bla, bla. Acceptați scuzele neputinței daca asta va face sa vă simțiți mai bine. Eu STIU că ei nu știu și nu pot din cauza prostiei și dorinței de a fura, nu a traficului sau a altor scuze. Dumneavoastră puteți crede orice.

            • @Stefan – long story short: dacă nu aveți trafic, nu aveți nici banii să construiți autostrada A8. Iar despre alternativele menționate în comentariile la celălat articol, văd că nu vă deranjați să le citiți și să le înțelegeți.

              P.S. abordările gen ”cu tristețe” și ”mi-e greață” fac parte din retorica millennials și denotă lipsă de maturizare. Poate să vă fie tristețe și greață până poimâine, astea nu sunt argumente în favoarea A8.

    • @Vasile

      Bacau-Brasov e mai ieftina dar e inutila (in acest moment) pentru Moldova.
      Iasi-Tg-Mures face legatura cu reteaua de autostrazi transilvana și de aici cu vestul.

      IDar se vede că legatura Moldovei cu vestul ( o adevărată..dezrobire) deranjează pe mulți. Si boicotul rezidă și in piste false (spre Brașov, spre Bucuresti) numai să nu fie spre vest.

    • Şi mie mi se pare că varianta Braşov-Bacău-Iaşi este mai bună, mai ales că va trebui în Moldova şi o autostradă Nord( Suceava)-Sud( Bucureşti, Constanţa) care poate fi pe o porţine comun cu traseul Braşov-Bacău-Iaşi. Plus că traseul prin nord nu străbate zone economice puternice.

      • @Lucifer – nu merge nimeni de la Iasi la Budapesta si Viena prin Brasov. Nici de la Bacau, tot nu merge nimeni la Budapesta si Viena prin Brasov. Nici macar daca ar exista autostrada Brasov – Sibiu, tot n-ar face nimeni asemenea ocoluri. Cu Tg.Mures racordat la Budapesta si Viena pe A3, problema jumatatii de nord a Moldovei va fi cum sa ajunga cat mai rapid la Tg.Mures, nu la Brasov.

        Nu stiu cine si de ce a promovat ideea cu autostrada Bacau – Brasov, insa chiar presupunand ar fi gata construita, Iasul si Bacaul tot la Tg.Mures au nevoie sa ajunga.

  8. Organizatorii manifestatiei i-au facut,in dialog cu mine pe FB,pe presedinte si primministru,impostori. Asta e premiza de la care trebuie plecat si cam ce atitudine s-a clocit la miting. Cine ar fi trebuit sa fie „adevaratii”daca cei doi sunt impostori?Respectivii spuneau ca au huiduit democratic pe toti de la tribuna! Asta sa fie motivul absentei lui Barna si al colegilor lui? Cu doua zile inainte un deputat usr Bulai santaja guvernul PNL cu votarea motiunii de cenzura a psd daca nu se incepe constructia autostrazii din Moldova. Cand vorbim,ar trebui sa mai si gandim si n-am citit nimic in articol despre valoarea proiectului si sursa de finantare. Toti isi bat gura cu fonduri europene,dar cat ar putea accesa Romania?Nu spune nimeni desi valoarea ar fi de vreo 9 miliarde euro.

    • „Asta sa fie motivul absentei lui Barna si al colegilor lui?”

      Autorul articolului pe care îl comentați își asumă participarea la acțiunile fostului PSD-ist Chirică ( mă rog…s-au alăturat mulți oameni care se regăsesc în acțiunile și mesajele noastre în favoarea Moldovei), alături de Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei, Împreună pentru A8 și Reset.

      Nu zice nimic de dl Barna…
      Sunteți sigur că domnia-sa huiduia la Iași peneleu’ ?

  9. Nu aș fi dorit să intervin în acest asalt al românilor inteligenți și muncitori împotriva moldovenilor puturoși, care parazitează România. o Românie căreia I-ar fi fost mult mai bine dacă Moldova ar fi fost luată de ruși atunci când au anexat partea de nord a Bucovinei. N-a fost să fie ! Asta reiese, din păcate, din pozițiile luate de cei mai mulți dintre cei care au ținut cu această ocazie să arate superioritatea muntenilor descurcăreți și ardelenilor serioși. Dragă ZEV, să pui în gura moldovenilor, respectiv ieșenilor lozinca „noi muncim nu gândim” este în cel mai bun caz o răutate gratuită şi nedreaptă. La Iaşi nu s-a strigat niciodată aşa o lozincă idioată, poate mai citiţi ziarele de la începutul anilor 90. Era vorba de muncitorii şi vajnicele gospodine de pe malul Dîmboviţei care mărşăluiau pe bulevardele Bucureştiului şi cereau moarte intelectualilor. Tot bucureşteni erau şi cei care asmuţeau minerii împotriva studenţilor şi celor care purtau barbă sau plete. Sau poate ştiţi ceva ce nu ştim noi, încă de atunci erau aduşi la Bucureşti moldoveni cu autocarele ? Moldovenii nu sunt nici mai buni nici mai răi decât restul românilor, au muncit din greu atunci când au avut unde. Ar munci şi la autostrăzi, dacă s-ar face. Ce să-i faci însă dacă, conform concluzillor trase de HUNTER, Moldova aşteaptă ca alţii să-i rezolve problemele!
    PS. Niciunul dintre preşedinţii de după 89 n-a fost moldovean – nici Iliescu, nici Constantinescu, nici Băsescu şi nici Iohannis. Dar toţi au venit la Iaşi pe 24 ianuarie şi la pupat moaşte de Sf. Parascheva şi au promis marea cu sarea. Vă amintiţi de vreun alt prim ministru din Moldova, înafară de Mihai Răzvan Ungureanu ? Iar lista este lungă 23 de persoane, şapte dintre ei interimari. Ce-i leagă pe toţi de Moldova, decât 24 ianuarie, moaştele şi poate vinul de Cotnari. Promisiunile scrâşnite de nevoie făcute la Iaşi de cei doi vajnici români, Johannis şi Orban, nu vor fi respectate, au fost uitate de cum a decolat avionul de la Iaşi.

    • Majoritatea tarii e subdezvoltata. Peste 4 milioane de oameni lucreaza in afara, majoritatea pe salarii minime in tarile respective, pentru ca nu au aveau din ce sa traiasca acasa.

      Singurele exceptii sunt locurile unde au investit firme straine, iar firmele straine au investit unde era mai convenabil pentru ele (evident), adica in orasele mari si in vestul tari (nu in tot Arealul!).

      Respectivele zone nu sunt mai dezvoltate propriu zis, dar se traieste mai bine. Daca firmele straine pleaca (indiferent din ce motiv, de ex. devine mai ieftin sa mute productia in India), dintr-o data se va observa ca si aceste zone ,,dezvoltate” sunt la fel de lipsite de perspective ca restul tarii.

      Nu a facut ceva statul nici pentru aceste zone, doar sunt mai convenabile pentru firmele care cauta mana de lucru mai ieftina decat in occident (indiferent ca e vorba de croitori sau programatori). Si nici nu prea are statul ce sa faca. Romania va fi dezvoltata cand romanii vor putea sa-si dezvolte ei propriile afaceri. E greu cu o populatie aflata in saracie. E si mai greu cu o multime de oameni care odata ce s-au vazut angajati la o firma care incearca sa taie costurile la ea acasa, cred ca sunt un soi de dumnezei si incep sa se uite cu dezgust la restul „lenesilor”. Iar „lenesii” ii injura pe ceilalti crezand ca la ei e mai rau pentru ca statul i-ar fi avantajat pe primii.

      P.S. Constantinescu e din Tighina.

      • @Un bucurestean – nu așa funcționează dezvoltarea economică. Dacă Nokia a plecat de la Jucu, asta nu înseamnă că parcul industrial respectiv a fost demolat și arat locul. Întotdeauna există investitori de anvergură ceva mai mică, dar care aduc pe ansamblu o dezvoltare mai mare decât investitorul celebru inițial. Iar investiții majore sunt în tot Ardealul, și la Blaj și la Bistrița și la Sibiu.

      • „Majoritatea tarii e subdezvoltata. Peste 4 milioane de oameni lucreaza in afara, majoritatea pe salarii minime in tarile respective, pentru ca nu au aveau din ce sa traiasca acasa.”

        Ma iertati, domnul bucurestean, nici unul dintre romanii cu care ma asociez pe aici nu lucreaza pe salariul minim! Toti erau bine mersi in Romania (unii cu slujbe pe viata & bine platite la stat!) au plecat pentru ca au inteles ca in Romania nimic nu se va schimba in bine (sau prea putin, insuficient) in orizontul unei vieti de om.
        Personal am plecat pentru ca nu imi place mentalitatea regateana care s-a extins ca o molima peste banatul meu natal si corupe tot ce prinde. Din fericire am putut sa aleg, odata cu deschiderea granitelor. Altii se mint ca va fi bine odata si odata, sau s-au obisnuit si ei cu smecheria valaha, se „descurca”.

        Stii, boss?

        • Cred ca aveti dreptate. In nici un caz „smechereala si mistocareala la moda” n-au legatura cu rap-ul, fileme cu smecherasi de cartier si alte stupizenii care s-au dat la televizor si radio non stop, pentru ca reprezinta inalta cultura occidentala.
          In nici un caz nu de acolo au adoptat o multime astfel de atitudini. Au fost fortati prin ucaz de guvern care fiind profund bucurestean avea tot interesul sa inmpuna respectivele atitudini.
          Se stie ca in sud „boss” si „beton” se foloseau inca din vremea dacilor.

    • „Niciunul dintre preşedinţii de după 89 n-a fost moldovean – nici Iliescu, nici Constantinescu, nici Băsescu şi nici Iohannis.”

      Dap!
      Și domnul CT Popescu consideră Moldova la fel, un pic mai mică, fără Bender, Chișinău etc.

    • @Pentru un iesean :
      Moldovenii trebuie sa inteleaga ca pentru ca sa le fie mai bine, trebuie sa faca mai mult pentru ei.
      In primul rand sa sustina scoala, invatamantul, instruirea, sa nu mai poata fi asa de usor ademenite fetele sa se prostitueze in occident, sa aiba idei pentru a-si dezvolta mici afaceri, sa construiasca solarii, sa faca irigatii, sa pazeasca recoltele si sistemele de irigatii, sa-i impiedice pe primari, pe presedintii cosiliilor locale si judetene, pe baronii locali, pe interlopi sa mai fure.
      Daca s-au insuma tot ce au furat primarii, consilierii, baronii, interlopii, s-ar vedea ca se puteau construi mai multe autostrazi.

  10. Am citit pe nerăsuflate articolul, sperând in ceva palpabil, realizabil, o directie, o indicație, ceva sfaturi palpabile.
    Dar nu, doar revolta clasica și revenirea la istorie. Victimizarea clasic moldovenească /mioritica. Sa ni se de-a, sa ni se facă, noi, bacii moldoveni, așteptând nedreptățiți că bacii Orbaneni sa ne facă ceva. Povesti despre un tip de acu’161 de ani, că și cum nu am evoluat deloc. Și chiar daca nu au evoluat ei, vogorizii, noi, poporul am vrea sa simțim că totuși suntem in anii 2020, și să abordăm problemele mai pragmatic, mai rezolvabil, mai fără ‘povesti’.

    As fi vrut să citesc că moldovenii au hotărât să facă o cheta și să plătească ei o firma olandeza specializata in studii de fezabilitate pentru autostrăzi (pariez că sunt cel puțin 10 firme in Europa care fac studii de fezabilitate pentru autostrăzi. Cât pot fi de scumpe?)

    Mi-am amintit de Boc care acu’ vreun an a spus că municipalitatea din Cluj a decis să plătească o firmă independenta pentru a i se face un studiu de fezabilitate privind metroul in Cluj. Și cu acel studiu de fezabilitate se va duce la Uniunea Europeană să primească finanțare, fără a cerși la ‘poarta’ din București. Pentru că se poate! Ceva pentru Iași?!

    Știe cineva din Iași vreo firma europeană specializata pe studii de fezabilitate pentru autostrăzi? Că polonezii sigur au apelat la astfel de firme. Poate chiar reprezentanții ieșeni din comisiile de transport? Cât poate costa un astfel de studiu? La 400.000 locuitori ai Iașului, cat ar costa un astfel de studiu? 1euro/locuitor sau 10euro/locuitor? Cred că toată lumea din Iași ar cotiza 10euro daca ar fi nevoie și inițiativa!

    Apeciez articolul dumneavoastră, semnalul de alarmă. Dar aștept cu nerăbdare acțiuni. Soluții palpabile. Sa depășim miorițele tipic moldovenești și să acționăm. (se vorbește prea mult despre trecut și legende, decât despre viitori, pași și acțiune).

    • @Stefan – cu o sumă între 2 și 5 mil.euro se poate face un studiu de fezabilitate pentru A8. Știți de ce nu vrea nimeni acel studiu de fezabilitate? Pentru că include și datele de trafic, împreună cu perspectivele de viitor. Din acel studiu va rezulta că nu se justifică de construit nimic între valea Siretului și valea Mureșului înainte de 2050 – 2060.

      • @Harald, chiar nu va cred! Așa ni se spune, pentru a se scuza neștiința /neputință /ne-vrerea politicienilor.
        Haideți să o luăm științific, cu date.
        RO are 20mil. locuitori la o suprafață de 238km2, cu 840km autostrăzi.
        Sa luam cazul țărilor care și-au extins rețelele de autostrăzi după intrarea în UE:
        – SPANIA: la o populație de 46mil locuitori și suprafața de 506km2, are o rețea de 16.204km. (un raport RO/SPANIA de ~1/2 la locuitori și suprafata ~1/2, dar la autostrăzi un raport ~ 1/19.3). In Spania studiile de fezabilitate s-au justificat și la noi nu se justifica? Mă îndoiesc că o companie competitiva nu știe cum să facă corect și în favoarea României un studiu de fezabilitate pentru o autostradă!
        – PORTUGALIA: – 10.3 milioane locuitori, suprafața ~93km, rețea autostrazi ~ 3.080km. (un raport RO/PORTUGALIA de ~2 locuitori și suprafața ~2.6, dar la autostrăzi ~ 1/3.67). Undeva este o problema de raționament daca ni se justifica mincinos că nu avem trafic și nevoi!
        Sigur, accept că niște prosti ne iau de proști!
        POLONIA: ~38 mil. locuitori, suprafața 313km2, autostrăzi ~3.800km. (un raport RO/POLONIA de ~ 1/2 locuitori, ~ 1/1.3 suprafață și ~ 1/4.5 la autostrăzi).
        Chiar nu cred in vrajeli! Cred doar in ne-stiinta sau rea-intentie.

        • @Stefan – nu au nicio relevanță statisticile la nivel național. Dacă vreți să știți ce trafic are un drum, întindeți două cabluri pe jos, la 1 metru distanță unul de altul, iar în maniera asta o să aflați cifrele de trafic: numărul de vehicule, orele la care circulă ele și sensul de deplasare.

          Puteți accepta ideea că există un trafic minim pentru orice categorie de drum? Statistica națională n-are nimic de-a face cu asta.

          • @Harald. Nu, nu accept că în anul 2020 nu se poate tasa inca 3m de pământ la dreapta și la stânga unui drum deja existent, folosind bani europeni, doar pentru că nu se pot fura bani din treabă asta. Nu pot accepta că în anul 2020 sa ne scuzam că nu putem face un tunel printr-un kkt de munte / deal. Dumneavoastră puteți accepta orice doriți. Incerc sa va inteleg, credeti-ma. Probabil așa ați fost crescut, să acceptați limite. „nu pue bec de 100w in debaraua mica, nu are sens!” „Nu risipi 30m3 pe 1 birou când poți înghesui 3 oameni în acel”. „Nu cumpera o casa pe pământ când poți încăpea într-o garsonieră de 20m2 cu familia și 3 copii, fără probleme”. Fix așa au fost educați, sa nu își doreasca mai mult.” E ok și așa, merge și așa”.
            Mulțumesc, orice mi-ați spune sunt scuze si acceptari ale neputinței, ale nedorintei. Va respect opiniile dar nu le accept!

        • @Stefan _ „Haideți să o luăm științific, cu date.”

          Sunt de acord în principiu cu spusele din comentariul pe care l-ați făcut, dar, cu permisiunea dumneavoastră și, rețineți vă rog, fără să vă contrazic, „Haideți să o luăm științific, cu date.”

          RO are al doilea cel mai mic PIB/cap din UE, sub 12.500$ și cea mai mică rată de motorizare, 265 autovehicule la 1000 locuitori, în vreme ce Bulgaria are 443.

          „Sa luam cazul țărilor…”: ES/29.961$/492av; PT/23.030$/470av; PL/14.901$/571av șamd.
          De asemenea, RO are un număr de turiști mai mic decât statele menționate, un număr de transportatori mai mic care o tranzitează, o economie/producție industrială mai puțin dezvoltată, care să necesite transport rutier șamd.

          Desigur, existența infrastructurii rutiere va dezvolta rutele de transport și implicit transportul de mărfuri, creând un mediu investițional mai atractiv. Ceea ce vreau să spun, însă, este că nu doar populația și suprafața unui stat (resectiv, densitatea populației) sunt determinante în construcția căilor rutiere de transport.

          Egipt, spre exemplu, cu un PIB/cap de doar 3.040 (trei mii patru zeci) $, cu o densitate a populației de 98loc/km2, nu cu mult mai mare decât a Spaniei, 92,3loc/km2, dar mai mică decât a Portugaliei, 111,44loc/km2 și a Poloniei, 122,8loc/km2 și cu ceva mai mare decât a României, 84,5loc/km2, are nu mai puțin de 18.000 (optsprezece mii) de kilometri de autostradă. Adică, aproape cât Spania și Portugalia împreună.

          Din motive strategice….

          • @Constantin, exact! Nu doar populația și suprafața contează. Ci și știința sau neștiință politicienilor. Voința sau nevoința lor. Putinta sau ne putinta lor. Punct. Restul sunt doar vorbe, scuze pentru prosti!
            Romanii se tot scuza pentru a nu pune mana la treabă! UE ne spune: aduceți fraților studiile alea de fezabilitate: pentru șosele, pentru spitalele regionale, pentru tras apa în comunități, pentru iluminatul public, pentru orice. Dar noi, românii, nuuuu! Nu cumva sa fim puși la treabă! Adică da, poate am aduce, dar știe cineva să facă aceste studii? Nu! Așa că mai bine inventam scuze decât să recunoastem că nu știm Romanul e fudul, el știe de toate! Da, nu se poate, nu că nu știe el! (100 de comentarii despre istorie și despre cum NU se poate. Nici un comentariu de la cineva care știe exact pașii care trebuie făcuți. Clar că nici eu nu știu, dar macar sunt satul de scuze. Deci nimeni care să știe, dintre toți cititorii. QED).
            Nu prea înțeleg de ce Egiptul e mai „strategic” dar as paria că dacă Ro ar fi avut ditai’ rețeaua de autostrazi, și despre noi s-ar fi spus că suntem „strategic” in coasta Rusiei. Aia cu „invazia tancurilor rusești” e pentru prostii care mai cred că rușii nu vin pentru că nu ai drumuri. :|
            Grecia are jde’ autostrăzi care se continua de curând cu 1 autostrada în Bulgaria. Pentru a face autostrăzi pe banii europenilor trebuie doar voința, nu „strategie” sau justificări.

            • „Nu prea înțeleg de ce Egiptul e mai “strategic” …”

              Motivele strategice ale Egiptului pentru a-șe dezvolta căile de comunicații terestre sunt legate de faptul că de mai bine de 200 de ani este în stare de război, aproape fără încetare.

              Și, da, marea infrastructură este realizată peste tot în lume în urma unor decizii politice.

              Doar că la Iași câțiva admiratori ai PSD și ai d-lui Chirică au răcnit (cam răgușit, după părerea mea) mai înainte de a fi existat timp pentru vreo acțiune a actualilor guvernanți. Spre regretul meu, nu îmi amintesc să fi fost aceeași larmă când d-na Dăncilă a venit la Iași cu elicopterul, pentru că nu existau drumuri, firește.

              Lipsa strigăturilor de mai an se explică prin faptul că aceleași organizații care au strigat anul acesta, anul trecut au avut o plăcută întâlnire cu pupături de mâini cu d-na Dăncilă.

      • In anii 2050-2060, sau mai devreme (dupa unele opinii), populatia Romaniei se va reduce la 14-15 milioane fata de cea actuala.
        Deci, nici nu trebuie sa mai cheltuim bani pe studii !

  11. Face autostradă Rareș Bogdan, dar abia săptămâna viitoare – acum e ocupat cu tăiat pensiile speciale. În seara asta a mărit pensiile cu 40 %, deci e obosit.
    Și dacă nu el, vin Ponta, Hrebenciuc, Flutur, Năstase și alte firme mari de construit din gură.

    (Cam târziu solicitarea de autostrăzi – acum vreo trei-două decenii, votantele FSN/PDSR/PSD nu voiau bani, nici valută, din câte țin eu minte. Vrerea lor s-a făcut (tuturor votanților), așa că nu se pot plânge că n-au fost ascultați de politicieni.)

  12. Vad mai sus niste comentatori infierbantati si contaminati de niste boli incurabile numite virtutile pietei si decentralizare. Potrivit lor daca ar exista in Moldova o initiativa privata locala s-ar construi o autostrada. Sau daca aceasta initiativa ar merge direct la UE s-ar obtine banii necesari.
    O mai mare nazbatie n-am auzit. Toate autostrazile din Romania (mai putin cea de 1m de la Suceava) au fost construite cu un efort si cu implicarea statului roman. Cand s-a construit segmentul spre Constanta n-a exista o initiativa a unor comune din Baragan sau din Medigidia. La fel si pentru segmentele din Ardeal. UE nu da bani unui ONG din Moldova, banii sunt dati prin institutii ale statului roman.
    Si in lumea occidentala toate proiectele mari de infrastructura sunt facute cu implicarea directa a statului. Parterneriatul public-privat este un smen care s-a folosit in cateva tari si care rezulta de obicei in drumuri cu tarife mari (toll roads) si inchidrea drumurilor secundare care sa-i oblige pe oameni sa intre pe cele cu tarif.
    O alta gogorita este ideea ca o regiune trebuie sa aiba o contributie insemnata la PIB ca sa merita un proiect de infrastructura. De obicei lucrurie stau invers, mai intai se contruieste infrastructura si apoi creste PIB-ul.
    In plus toate societatile civilizate (practic cele din Europa) se bazeaza pe un sistem de solidaritate in jurul unor valori minime: access la sanatate, educatie, pensii, aparare. Daca n-ar fi asa as putea spune ca eu nu vreau sa platesc taxe pentru sanatate pentru ca eu nu ma inbolnavesc, sau nu vreau sa platesc taxe pentru educatie pentru ca n-am copii, nici pentru pensie pentru ca mi-am pus singur deoparte in Cayman Is sau pentru aparare pentru ca eu plec din tara daca vin rusii.
    O tara este un organism intreg, nu o colectie de organe pe care le asamblam cum vrem. Daca nu va functioneaza picioarele pana la urma o sa doara si capul (aviz celor din Bucuresti). Lipsa de investitii in Moldova este de o miopie criminala, ea pericliteaza un proiect pe termen lung al intregii Romanii: unirea cu Basarabia. Daca Romania ar fi mai atractiva s-ar vedea usor de peste Prut. Bucurestenii au mai facut in perioada intrebelica o politica criminala batandu-si joc de Basarabia si lasand loc acolo propagandei bolsevice atat inainte de 1940 cat si dupa 1944 sau chiar azi.

    • @Cinicul, domnule Cinic, sunt rațional. Dar am ajuns sa cred că politicienii noștri sunt absolut nepregătiți și nestiutori in problema autostrazilor. Că niste „juniori” care vin de pe băncile facultății unde au „tocit” ceva teorie/lozinci de partid. Pur și simplu nu știu ce au de făcut în noua poziție si cum sa rezolve problemele.

      Haideți să fim realiști și să ne gândim la ministrul transportului și la primul ministru. Au ei cunoștințele necesare despre cum merge treabă cu transporturile și autostrăzile? Au ei background in munca pe proiect europene specifice transporturilor? Știu ei cum sa acceseze vreun ban de la UE pentru autostrăzi, au citit vreodată până acum pașii necesari? Răspunsul îl știți și dumneavoastră.

      Ce putem face noi, societatea civilă, este sa citim legislația europeană pentru ei. Sa subliniem exact paragrafele care implica cerințele pentru autostrăzi. Realist, ceea ce ni se tot „flutura” de ani este ideea de „studiu de fezabilitate”. De curiozitate, exista pe internet, undeva, un studiu de fezabilitate făcut de o firma din Ro pe tema unei autostrăzi? Probabil că este „ascuns” bine prin niste sertare (inca ideea că informația este putere!), daca exista, desigur.

      Așa cum o companie oarecare angajează o firma de contabilitate exterioara care sa le facă anumite servicii, așa putem apela noi, că și regiune, la firme de consultanta externe care sa îi îndrume pe cei din Ministerul transporturilor cum să facă lucrurile. Sa nu avem aroganta sa credem că niște „conțopiști” fixați in scaune de 30 de ani vor ști peste noapte să facă hârtiile necesare accesării de fonduri europene pentru o autostradă. Pariez că dacă ar fi stiut-o, ar fi făcut-o deja!

      Cineva trebuie sa ne îndrune politicienii să își facă treaba. Și e clar că pe fonduri europene pentru autostrăzi doar firme externe au competențe.
      Daca acceptam că ei nu știu (nu că nu vor), e mai simplu sa rezolvam problema. Pentru că sunt mulți alții care știu. Daca aceasta cheltuială de a contacta o firma străină și a cere asistenta nu este decontată de către UE sau bugetul Ro e prea sărac, putem pune noi mana de la mana sa plătim pentru guidance.

      Eu vorbesc de acțiuni. Acțiuni pe care statul român nu știe să le facă (sau nu vrea). Poate că e timpul sa le spuna societatea civila care sunt pașii și exact pe cine sa contacteze pentru a rezolva problema.

      Nimeni nu s-a născut învățat. (știți că dupa ce unele firme au învățat cum să facă proiecte de pensiuni, toată lumea au apelat la ele, avem multe pensiuni construite pe fonduri europene). Fix așa și cu proiectele și studiile de fezabilitate pentru autostrăzi. Sunt firme in Europa care știu și e cazul sa apelam la ele. Sa acceptam că nu știm și că sunt alții care ne pot ajuta. Ce este așa de greu? Orgoliul e greu?

      • @Stefan – în România nu există nicăieri, dar absolut nicăieri, trafic rutier care să justifice o autostradă. Se pot construi doar în maniera ”pune statul banii și mergem cu toții gratis”, exact ce se întâmplă în prezent.

        Lângă Birmingham există M6 Toll, cu 55.000 de mașini pe zi care plătesc taxă, dar ar fi nevoie de 75.000 de mașini pe zi pentru break even. În zona aeroportului EDDF (aeroportul Rhein-Main de la Frankfurt) la intersecția din A3 și A5, fiecare dintre ele are în jur de 140.000 de mașini pe zi. În România eu nu cred că există vreun tronson cu o medie de măcar 40.000 de mașini pe zi. Ocazional, o fi uneori și câte-o zi cu trafic mai mare, dar nu în medie.

        • @Harald, hai, răspândiți, răspândiți!
          Frate Harald, lăsati mentalitatea de acu’ 100 de ani! Autostrada nu este un lux! As paria că nici baia în casă nu este necesara, putem ieși fără probleme la buda din curte!
          Nu știu dacă înțelegi, dar autostrăzile nu se (mai) adresează generației tale. Nu ți se mai adresează ție. Pentru tine/voi e ok drumul prăfuit de țară și căruță cu roti de lemn. Dar hei, lumea din jur și noile generații sunt altfel. Sunt diferite că așteptări și că nevoi!
          Sunteți plecat într-o țară civilizată care v-am pus totul în brațe, și șosele, și autobuze la fix, și apă caldă la curte și internet sa scrieti aici. Și deja este prea mult pentru dumneavoastră și vă coplesesc pentru că le aveți deja, beneficiați zilnic de ele, nu va lipsesc. Și sunt peste așteptările pe care le-ati avut când ați plecat de la coada calului.
          Dar tinerii din ziua de astăzi ies din tara, merg, vad, sunt conectați, știu că se poate. Ei au așteptări, au nevoi, ei văd că de poate și că un tunel pe sub marea Mânecii sau pe sub Marea Nordului nu este cine ce. Ei mor la 18-30-30-50 de ani pe străzile din Romania doar pentru că nu au loc de unii că dumneavosatra care nu vor să lățească dracului cu inca 1 banda un kkt de drum! Și nu mai vor asta pentru ei și copiii lor.
          Nu, nu înțelegeți nevoile noiii generații când spuneți că nu știu ce kkt de studiu arată că nu există trafic suficient.
          Nu, suntem o tara plina de învechiți care aruncă cu scuze pentru neputința și lipsa lor de viziune. Ieșiți din cutuma, mai aveți o șansă să nu îmbătrâniti urât! Dumneavoastră alegeți daca va veți transforma într-un nesuferit care va vota inerția sau într-un progresist care își va dori schimbare și care va dori sa se bucure de toate câte știință a permis omenirii.
          Îmi pare rău, nu mai pot continua. Cred că avem viziuni foarte diferite și nu are sens sa îmi risipesc visele de viitor împiedicându-ma de mentalitățile dumneavoastră învechite.
          Va salut cu respect, Stefan

          • @Stefan – aveti vocatie de politician progresist, e pacat sa nu-l valorificati. E adevarat ca la Nottingham exista autostrada M1, dar atinge 140.000 de masini pe zi, deci se justifica. La est de Nottingham exista A1 si A46, dar niciuna nu are trafic de autostrada, astfel incat nu sunt in regim de autostrada. Si nici A52, la sud de Nottingham, nu e autostrada, tot pentru ca nu se justifica. Dincolo de Saxondale (intersectia A52 cu A46) si dincolo de Bingham, pe A52 circula cam o masina pe minut. Pe la Borsec nu circula o masina pe minut, sunt mult mai rare.

            Dincolo de vociferarile progresiste, A8 ar costa cel putin 6 mld.euro, iar pe tronsonul Tg.Neamt – Ditrau nu va ingropa nimeni 2 mld.euro inainte de 2050 – 2060. End of story.

            • @Harald, deci A1 și A46 sunt construite că autostrăzi. Doar că nu au trafic suficient și nu sunt in regim de autostradă. Englezii (și dumneavoastră) beneficiază de ele, de 2-3 benzi pe sens, de siguranță și confortm. Noi, românii, moldovenii, suntem mai proști așa. Nu avem dreptul la drumuri confortabile pentru că traficul nu le justifica. Cât de pervers în răutate sunteți domnule Harald! Si cât de limitat în argumente negative. Englezii au dreptul, chiar daca nu au trafic, nou nu! Pervers!
              Daca ar fi cei 2 mil. din banii dumneavoastră, v-as înțelege perfect. Dar atâta timp cât nu sunt, chiar nu va înțeleg!
              Legat de „vechiul articol al domnului Dobrincu”, am tot așteptat un link. Va înțeleg că sunteți platit de propaganda, dar unii mai și muncesc, nu au timp sa răscolească presa. Cu un simplu click pe numele Domnului Dobrincu pe Contributors au apărut diverse nume ale articolelor, dar nici unul cu referință directa la autostrăzi. Sigur, înțeleg că nici domnul nu are curajul apăsat să pună un titlu care sa ducă direct la subiect, se poarta „modelul literar” moldovenesc.
              Nu este despre cum vreți dumneavosatra domnule Harald și nici despre cum vreau eu. Este doar despre cat știu actualii politicieni sau cât nu știu. Despre competente. Despre cat vor ei și despre cât nu pot ei. Atât. E doar desore orgolii și mitocanii de politicieni. Restul, toate cele peste 90 de comentarii sunt can-can.

      • @Stefan – până la urmă, problema se dovedește a fi una de educație: englezii nu și-au construit drumurile cu revendicări isterice și nici cerșind bani de la UE. Le-au construit după mintea lor și pe banii lor, astfel încât au raționalizat exemplar lucrurile. Autostrăzile din Germania sau cele noi din Ungaria (M3, de exemplu) sunt lux pe lângă autostrăzile englezilor. Chiar mergeam săptămâna trecută pe M4, de la Bristol la Londra, iar șoferul comenta că n-ar merge cu 200 km/h pe-acolo nici dacă ar fi legal. În timp ce în Germania se ating adesea 250 – 280 km/h pe porțiunile unde viteza e nelimitată și legenda spune că se depășesc câteodată și 300 km/h. Autostrăzile englezilor au prea multe gropi pentru așa ceva.

        Revenind la educație (rutieră): englezii au drumuri dual carriageway (cu sensuri separate) și single carriageway (fără sensuri separate). Autostrada (motorway) e doar un caz particular de drum cu sensuri separate, fiind restricționat accesul anumitor categorii de vehicule. A46 are vreo 200 de mile (350 km) cu totul, dar pe multe porțiuni nu are sensuri separate, deci românul nu l-ar considera autostradă, pentru că nu e. Mai ales că în diverse locuri lipsesc din el bucăți de câte 10 mile sau mai mult.

        Însă pe diverse porțiuni A46 este cu sensuri separate (de la Newark la Leicester, trecând pe lângă Nottingham) fără ca englezul să-l considere autostradă, pentru că nu e. Accesul diverselor categorii de vehicule nu e restricționat pe A46, se poate merge și cu tractoarele sau cu scuterele pentru persoane cu handicap. Ceea ce probabil ar declanșa urlete isterice din partea românilor care merg la Vatra-Dornei, dacă A46 ar duce la Vatra-Dornei.

        A1 e și mai interesant, pe la Stevenage și Welwyn chiar este autostradă și e marcat A1(M) în timp ce în alte zone nu e. Estimativ, ar fi cam jumătate-jumătate, poate un pic mai mult de jumătate e în regim de autostradă. Pe la St Neots e dual carriageway, dar nu e autostradă, în timp ce mai la nord, dincolo de Leeds și York, e din nou autostradă.

        Spre deosebire de dvs și alți millennials revendicativi, englezii au înțeles că principala limitare sunt întotdeauna banii. Care se prezintă drept o sumă fixă, folosibilă spre a construi fie mai multe drumuri și mai utile, fie mai puține drumuri, dar de fițe și cu cai verzi pe pereți, gen autostrada A8. Regret să vă dezamăgesc, dar în materie de autostrăzi e în funcție de bani, nu e cum vor politicienii. Cei 6 mld.euro pe care i-ar necesita A8 nu încap în niciun caz în primii 20 – 30 mld.euro pe care România îi va cheltui cu drumurile și niciun politician nu poate schimba asta.

        Există o posibilă soluție politică, dar ține de Bruxelles, nu de București: dacă Bruxelles-ul decide că se construiește în scop politic o autostradă (Viena -) Budapesta – Odessa, atunci va include și Tg.Mureș – Iași, fără să-i mai pese nimănui dacă există sau nu trafic. Dar asta numai dacă decide Bruxelles-ul să arunce bani pe fereastră și nu la cererea României.

        P.S. dacă vă interesează articolul vechi, o să-l găsiți singur. Dacă nu, nu. Discuția ar fi trebuit să păstreze un nivel minim de civilitate pentru a pretinde astfel de favoruri, deci nu e cazul să pun vreun link.

  13. Sunt plecat de 20 de ani din Romania, si inca sunt socat de animozitatile care inca exista intre diferitele provincii istorice din Romania, chiar si la 100 de ani de la reunirea tuturor romanilor in cadrul aceluiasi stat. Fereasca sfantul de vreun moldovean sa se m,ute mai prin teritoriul miticilor, ca e privit mai rau decat sunt africanii americani in SUA.

    Aud pareri cum ca moldovenii si-au facut-o cu mana lor votand PSD. Sunt putine judete moldovene care se pot compara bunaoara cu Argesul, si acum fief PSD-ist. E o idee foarte extrema, chiar insultatoare.

    Adevarul despre Moldova este ca regiunea a fost tot timpul defavorizata, chiar si in timpul comunismului. Cunosc multi care au plecat mai devreme sau mai tarziu din Moldova comunista si s-au stabilit mai ales in regiunea Timisoarei. Exista chiar si bancul comunist celebru cu piesa Apus de Soare in care toti moldovenii lui Stefan cel Mare se afla la Timisoara.

    Mai nou, satele bucovinene s-au golit. Din cauza saraciei locale si a coruptiei am plecat mai toti, unii temporar, altii definitiv, care pe unde au putut. Prin satele bucovinene, bunaoara Marginea, au inceput a se ridica case impunatoare ridicate de romanii bajeniti. Satele au inceput a se asfalta si trage apa si canal pe ici pe colo. Din familia mea au mai ramas numai batranii acasa.

    Plecarea bucovinenilor in afara au adus beneficii imense judetului Suceava, care nu mai este pesedist de ceva vreme. Insa nu inseamna ca este inca PNL-ist. Traditia liberala are ceva tractiune in zona, insa influenta se va pierde fata constructia de autostrazi si spitale in zona. Sucevenii inca au uitat coruptia PSD-ista si apoi PDL-ista si mai degraba se orienteaza catre USR zilele astea.

    • Un comentariu de bun simt. Interesant cum timisoara mai nou e destinatie de migratie interna pentru olteni. Problema majora e una structurala, Romania / romanii au mari dificultati in a renunta la politicile de mici boieri/ baroni locali si de a gandi pe termen lung. Delayed gratification, cu alte cuvinte, e ceva ce inca nu am invatat ca popor.

  14. Pacat ca inca nu stim sa traim impreuna! Unirea ne-au facut-o altii ( e bine de stiut cum a ajuns Cuza domnul Unirii pt a favoriza comertul descentralizat cu cereale, sprijinit de Marile Puteri in vederea scoaterii Galatiului si Brailei de sub Inalta Poarta) si inca nu stim sa profitam de asa un cadou la scara istoriei. Pt momentul dupa Marele Razboi sa ii multumim lui Woodrow Wilson, Calugarita…

    Lumea ii injura pe bucuresteni cu toate ca 80% sint bucuresteni de prima generatie – cred ca este mai degraba gelozia celor care nu au reusit sa migreze aici. Am norocul ca si bunicii sint nascuti in Bucuresti – asa a fost sa fie, nu este un merit personal

    Da, Iasul este un oras „mai cultural” decit altele din tara – simt asta ori de cite ori am fost acolo. Chiar mai mult decit orase cu mare fitze in domeniu din tara.

    Toate zonele rosii din tara sint inapoiate – observ ca nimeni nu comenteaza de averile imense strinse de baronii rosii din Moldova – vinovat e pnl-ul abea venit la putere; nimic de avearea primarului psd-ist de acolo…..
    Trebuie iarasi observat ca primul drum expres modernizat dupa 1990 a fost chiar Bucuresti-Iasi, si asta din motive strategice – daca ilievici ar fi avut nevoie de ajutor „fratesc” asta s-ar fi facut mai repede pe sosele de viteza; poate asta e si motivul aminarii sine die a unei autostrazi catre Iasi, dpdv strategic ar fi o vulnerabilitate. De asta si investitiile occidentale se fac in arcul intracarpatic, nu neeaparat ca sint oamenii mai muncitori (dar lenti frate!!!!!!! in Buc nu ar avea nici o sansa sa supravietuiasca)
    Moldova a avut si industrie grea, industrie usoara, chimie… dar a disparut foarte rapid dupa ’90; iarasi nimeni nu aduce vorba despre asta….
    Important e sa invatam sa ne respectam intre noi, sa intelegem ca fiecare poate aduce ceva bun in aceasta Uniune si sa reusim sa facem lucrurile asa cum trebuie

    Zavera de la Iasi pare mai degraba pusa in opera de usr – doar Cosette are fieful acolo si strategia ei politica este sa „atace mai mult pnl si pe Johannis” sau ati uitat deja asta?

    • Moldova a avut ceva industrie grea, dar proprietar era statul român adică oricine mai puțin moldovenii. Cine a distrus RAFO? Ce guvern l-a vândut la ruși știind bine că va ajunge la fier vechi? Ăsta ar fi doar un exemplu, dar ce s-a distrus s-a distrus pentru că așa s-a decis la București, nu moldovenii au fiost propietarii, nu ei au avut vreun cuvânt de spus. Guverne moldovenești nu au existat în ultimij 30 de ani. Excludem efemerul Ungureanu, care oricum e preocupat de evreime și prea puțin de moldoveni.
      Lăsați povestea cu zonele roșii. Ălea sunt un efect și nu o cauză.

      Cineva pomenea de Constantinescu că e născut la Tighina, și el și Văcăroiu sunt născuți peste Prut pentru că au fost urmașii coloniștilor trimiși în Basarabia și care s-au retras în 1940-1944. Văcăroiu e nume oltenesc, iar Constantinescu e olteano-muntean după părinți, Păunescu oltean după părinți, născut și el peste Prut etc.

      Cert e că regiunea asta a Moldovei nu mai are nici un beneficiu având capitala la București. mai ales astăzi când avem Bruxellesul, dar niciodată nu a avut.
      De la Bruxelles ne vin lucruri bune, reguli bune, bani, de la București astăzi vine numai manelizare, televiziunile și presa de o murdărie insuportabilă, dar pleacă banii, resursele minerale și umane. De ce să plătească atunci moldovenii TVA care se colectează la București, dar rovignetă, dar restul de taxe și impozite?
      Moldovenii cumpără benzină, accizele se duc la București, Petrom are sediul la București, la Ploiești rafinează petrolul extras din Bacău, dar la București snt birourile, posturile călduțe, câte mii? la Ploiești locuri de muncă, Moldova e doar o colonie stoarsă de resurse și taxată pentru nimic în schimb. Țigări sunt fabricate de mltinaționale în fabrici automatizate la București, la București își au sediul, posturi călduțe, slujbe bune, Berea e fabricată la Buzău, sediile multinaționalellor la București, posturi călduțe la București locuri de muncă la Buzău, la moldoveni prăpădul. Și tot așa mult și bine, fără a socoti imensul aparat de stat parazit din care trăiește direct sau indirect majoritatea din București.
      Din păcate nimic nu e întâmplător și moldovenii au meritat să fie aduși în halul ăsta, pentru că la 1859 au câștigat ticăloșii, iar patrioții ori nu au făcut ce trebuia, ori au fost în minoritate.

      Și cum se discută povești despre ce era la 1859, care era mai bogată? Păi Moldova avea buget, avea tezaur, avea salarii și pensii de plătit, deci avea documente. (Da se plăteau pensii în Moldova înaninte de 1859) Unde sunt arhivele să vedem exact ce veniuri avea fiecare? A, s-au cărat la București toate după 1859, și acum ne dăm cu presupusul. Cine o fi avut interes să le facă dispărute? Mărturiile spun că pe vremea aia când treceai din Moldova în Valahia era ca și cum ai întra în Sahara sau Africa subsahariană.

      Drumul cel mai important al Moldovei era Iași – Galați, și acum se mai găsește câte un pod de piatră rămas de pe vremea lui Mihail Sturza. Cei ce o luau prin Viena, nu de drumurile din Moldova se temeau, ci de cele din stepa valahă.

      Aș putea scrie un foileton răspunzând la ce se afirmă eronat mai sus, dar în esență, Moldova dacă vrea să iasă din izolare, sărăcie, să nu mai fie exploatată doar ca o resursă în interesul Bucueștiului, trebuie să se separe cumva. Nu se va întâmpla pentru că omaneii sunt proști/prostiți,, dar asta e ceea ce-i trebuie Moldovei, nu autostradă. Separarea totală de București și va răsări și soarele pentru moldoveni.

  15. Apreciez cu toată tăria, temeritatea si densitatea punctului dv de vedere aici exprimat. Așa cum mai spus mis sus, deși bănățean mi-am permis să am o ”privire ” pe viu asupra tuturor provincilor românești. Nu mică mi-a fost surpriza pe care mi-a rezervat-o MOLDOVA . În afara a 3 județe am strabătut Moldova si mă autofelict că am făcut-o . Nordul Moldovei mi-a dat prilejul să constat că Banatul natal are chiar mari similitudini cu aceasă Arboroasă mirifică a spațiului românesc. Prin spiritul gospodăresc.prin organizarea ce si-o etalează localnicii adjudecându-și rodul muncii proprii, al simțului disciplinei si al frumosului , al răbdării lucrului bine făcut Am fost și la IAȘI de vreo 3 ori, iar orasul fostă capitală mi-a revelat oameni sobri, integri, inteligenți ,inventivi… Ca să nu mai vorbesc de climatul cultural foarte înalt care m-a pătruns până la os . Ca profesionist ridicați o problemă crucială a locurilor, a MOLDOVEI ca provincie istorică de neînlocuit pentru noi toți. Stiu că e la modă curentul ”destructurării ” in studiile istorice. Nu înțeleg insă de ce incepe să se transleze ”dezbaterea ”, desi cu lentoare, spre teritoriile politicului ?! Pentru că , fie-mi iertat, cam asta se întămplă .Să fi ajuns oare în pragul ideologizării conceptului/conceptelor ? La urma urmei ”destructurarea ” de acest tip nu ajunge să fie chiar destructurare …politică ? In fond, operăm cu ”destrucurarea” asupra unei creații istorice de abia 100 de ani ca… vârstă ? MOLDOVA ARE CATEGORIC NEVOIE DE DEZVOLTARE . Și încă multiplă . Nu de demagogii si demagogi de toate culorile .

    • @Pricopsitu – ”nordul Moldovei” la care vă referiți e de fapt Bucovina. Care a fost în componența Imperiului Austro-Ungar și era administrată de la Viena, de asta există similitudinile cu Banatul. Toate orașele din Imperiu încercau să copieze Viena, de asta Ljubljana seamănă cu Timișoara și cu Cernăuți. Erau vremuri când Rădăuți și Storojineț erau mai importante decât Suceava, dar toate 3 erau în Imperiu, de asta seamănă cu orașele din sudul Poloniei sau cu cele din nordul Croației.

      Însă tot ”nordul Moldovei” e și la Dorohoi sau la Darabani, iar ceva mă face să cred că acolo n-ați fost. Și nici n-o să găsiți asemănări cu Banatul, chiar dacă vă duceți.

      • @Harald,

        In Bucovina, zonele de care ziceti sunt considerate ca facand parte din vechiul regat, si locuitorii erau numiti peiorativ mai 40 de ani in urma regatzeni. Au cu totul alta mentalitate intr-adevar decat bucovinenii, oameni obisnuiti cu disciplina germana a muncii.

        • @John Doe – bunicul era învățător în Bucovina, în satul în care se născuse pe vremea Imperiului. Vorbea fără prea mare respect despre regățeni, într-adevăr. Dar pentru țară, pentru Vechiul Regat, avea respect, era o combinație destul de ciudată. Îl deranjau delăsarea oamenilor și lipsa de organizare chiar și în situații care mie mi se păreau minore.

          Prin anii ’70 încă erau locomotive cu abur în zona aceea și într-o zi a izbucnit: ”Unde se pomenea, pe vremea austriecilor, să meargă locomotiva cu tenderul înainte?” Într-adevăr, prin toate gările mai importante din zonă existau acele poduri rotative pe care erau întoarse locomotivele cu abur cu fața spre direcția de mers. Dar la CFR deja nu se mai respecta asta, locomotivele de la trenurile locale mergeau și cu spatele.

          • @Harald,

            Gara din Dornesti inca mai intorcea locomotivele pana cand a cazut comunismul. Nu stiu daca instalatia respectiva a rezistat, si cred ca nu. Pentru multi ani traficul catre Putna, folosind instalatia, a fost anulat si s-a reluat de curand. Cand s-a reluat, trenurile sunt de tip sageata cu tractiune la ambele capete, facand probabil instalatia respectiva inutila, daca nu va fi fiind folosita pentru niscaiva trenuri de marfa, si ele practic inexistente pe traseul respectiv zilele astea.

      • Unii folosesc, eronat, Nordul Moldovei pentru Bucovina și o vor face în continuare, chiar dacă li se va spune altfel.
        Apropo de Dorohoi și Darabani, au fost până prin 1940, orașe locuite în majoritate de evrei, la fel ca și Cernăuți și Storojineț, Rădăuțiul se deosebea pentru că avea și germani 27%.
        Evreimea din ambele părți avea cam aceeași origine, ca și „românii” care erau de origine ucraineană. De ce într-o parte au apărut niște orășele cu aspect european, iar în cealaltă parte au apărut niște târgulețe sărace? Singura diferență era stăpânirea, la unii ducat autonom cu instituții proprii, iar alții, unde se agăța harta în cui la București. Câți din Rădăuți sau Storojineț au fost nevoiți din cauza unei capitale parazit să se mute la Viena? și câți din cauza unei capitale parazit au fost nevoiți să se mute din Dorohoi și Darabani la București?
        Bucureștiului i se fâlfâie de Darabani și Dorohoi, le are și nu face nimic cu ele, dacă peste noapte dispar dintre granițele României, nici nu observă, le-a tras-o zdravăn de mult prin toate orificiile, nu mai are ce face cu epava ce-a lăsat-o în urmă, dar Bucureștiul face acum face curte Republicii Moldova, să le-o tragă și ălora, că nu i-a terminat de tot în interbelic.

      • Daca tot am pornit sa vorbim de orasele din Bucovina, ar trebui sa discutam si de Cernauti. La ora asta e un oras prafuit din Ucraina, umbra a ceea ce a fost.

        Insa pe vremea Imperiului Austriac era un centru cultural major. Mihai Eminescu a studiat ani buni la universitatea din Cernauti, care avea o reputatie superba cand Universitatea din Iasi abia prindea contur.

        Daca Cernautiul inca facea parte din Romania, as fi avut si eu o educatie solida la o universitate unde puteam face naveta zilnica, sau cel mult saptamanala… Iasiul a inlocuit Cernautiul intre timp si Universitatea Suceava a aparut mult mai tarziu si chiar si azi nu a iesit din mana universitatilor de mana a doua.

        • Mihail Eminovici a făcut câteva clase primare la un fel de liceu din Cernăuți, singurul de acel fel din Bucovina. Universitatea din Cernăuți a fost înființată în 1875, la vreo 15 ani după presupusa înființare a Universității din Iași. Ce a făcut Cuza a fost doar o redenumire și probabil reorganizare a Academiei Mihăilene din 1835 care la rândul ei era continuatoarea Academiei Domnești din Iași înființată în 1707 de Antioh Cantemir, care la rândul ei fusese precedată de Academia Vasiliană din 1640.
          Mai mult ar fi meritat Botoșanii să aibă universitate în locul Sucevei.

  16. Ce discutii savante despre nimic!
    Unii se jelesc asemeni muierilor, altii scupa pe ei de la inaltimea nimicului dintotdeauna a ceea ce sunt ei prin vagaunile si fundaturile istoriei si geografiei EUROPE, care din intamplare s-au vazut stapani pe cel mai sarac, inapoiat si fara viitor avorton statal din Europa urat de toata lume (inclusiv de locuitorii sai).
    Ideea care se desprinde ar fi – ar fi desprins-o si dobrin de la inaltimea de la care troneaza nimicu, daca ar fi putut – ca NU exista un stat modern, european, multiplu membru, ci niste munteni si ardeleni care isi intorc pe dos buzunarele miscand ostentativ si din buric dupa ce au mancat TOTI banii. Deoarece merita, iar moldova e oricum saraca dintotdeauna, indiferent ce ce spun statisticile si recensaminte, ori ce a dat ea ROmaniei de care acestia isi bat joc dintotdeauna – si oricum nu o ia nimeni!

    • „…cel mai sarac, inapoiat si fără viitor avorton statal din Europa urât de toată lumea (inclusiv de locuitorii săi)”

      Oh! … Ce urât ați spus!

      Dar, un discurs similar am mai întâlnit la vecinii noștri de-a lungul timpului.
      Spre exemplu, în sensul că „dacă tot nu sunt românii capabili să administreze Moldova, să încurajăm alcătuirea unei „Moldove mari” aflată sub autoritatea Rusiei”.

      Un curent similar susține independența Transilvaniei, și plasarea ei sub autoritatea Ungariei.

      Iar Dobrogea poate fi administrată mai bine de Bulgaria.

      Astfel, incompetent și corupt, Bucureștiul ar putea fi centrul politic și administrativ al Valahiei, compusă din județele Giurgiu, Teleorman, Călărași, Ialomița și Ilfov.

      Cu un viitor luminos…

      • Cred ca NU intelegeti ce inseamna stat modern, european, democratic si prosper, care sta pe legi si constitutii, NU pe parerile, dupa bunul plac, a unor haite postcomuniste, antiromanesti care-si bat joc de tot si toate!
        Mai bine decat mine v-a zis-o Eminescu – vezi doar Scrisoarea a III-a – care, printre altele, nu a scris nimic despre mihai vitezuL si carol1, eroii vostri (deoarece acestia nu au nimic in comun cu statul modern si natiunea europeana)… a celor fara nicio valoare in ochii lumii civilizate.
        (sa va aduc aminte de Palade, ori de cum a murit Racovita in Cluj dupa razboi, despre cum a sfarsit Enescu in Paris, Iorga…? dar iata, va aduc, in fata, pe Aurel Pop si Paulescu)
        Cand statul isi incalca propriile legi si constitutia, sabotandu-si propriul teritoriu national, tratandu-si cetatanii diferentiat, acesta se numeste un avorton statal = org statal salbatic, barbar, capturat de organizatii criminale, antiumane… si evident antiromanesti.

        • @Caragiale – din păcate, aveți dreptate. Întreaga clasă politică din România e doar o ceată de briganzi, pusă pe jaf. Și anti-românească de la un capăt la altul al spectrului politic.

          • Clasa Politica NU e statul.
            Statul sta pe INSTITUTII mai puternice sau mai slabe, mai democratice ori mai obediente lui iohannis (sau a org. care pune papushoiu in fruntea statului)

            • Statul roman sta pe „institutii” cu epoleti, la fel ca si statul rus. De asta justitia e o gluma, de asta administratia e o gluma.

    • Bine spus, doar că Moldova asta nu există, sunt doar niște județe ale Bucureștiului impropriu numite Moldova. Fiecare județ e de capul lui și e condus de indivizi selectați sau peselectați de conducerea de la București în funcție de cât de obedienți/cuminți și mânjiți sunt. Cu alte cuvinte altfel nici nu poate fi, rezultatul e unul absolut firesc.

      • Nu aveti acolo majoritatea aceleasi caracteristici specifice, in acele judete, nu sunteti sabotati de stat dintotdeauna, iar interesele firesti NU va sunt reprezentate de catre nimeni???
        Atunci aveti ocazia sa infiintati o miscare politica la firul ierbii, care va fi votata de catre cei carora va adresati si doriti sa le reprezentati interesele. (dar nu ca pmp-ul, ci ca udmr-ul)

        • @Cara – chiar vi se pare ca UDMR-ul reprezinta interesele maghiarilor? Se sprijina pe votul lor, insa reprezinta tot interesele politicienilor, nu ale oamenilor obisnuiti.

          • De ce, aveti ceva multe/ ceva in comun ceva cu maghiarii?
            Exista ROMANIA inainte de 1862, ca stat asa, cum SUGEREAZA propaganda sudistului, care a distrus-o pentru totdeauna?
            Vorbim de cel mai sarac, inapoiat si fara viitor avorton statal din Europa, urat de toate lumea – inclusiv de locuitorii sai -, numit in bataie de joc: ROMANIA!

            • România e un stat mai tânăr ca altele, cu mai multă sărăcie și cu mai mult feudalism ca alte state europene. Însă Ucraina și Belarus stau mult mai rău la capitolul ăsta, deci se poate :) Cu maghiarii din România am în comun țara, i-am văzut în zonele unde trăiesc ei și nu trăiesc mai bine decât românii, ba chiar pe alocuri sunt mai înapoiați decât românii.

              Dacă insistența de a repeta sintagma ”avorton statal” provine dintr-o pretinsă superioritate a civilizației maghiare din România, pretenția respectivă e complet ruptă de realitate. Maghiarii din România nu sunt maghiarii din Ungaria, maghiarii din România sunt la fel de înapoiați și de lipsiți de civilizație ca și românii din România.

            • Am inteles.
              Imi pare rau, insa definitia e CLARA si nu e in maghiara.
              Daca interesele unor cetateni nu sunt reprezentate de catre nimeni in statul care-si incalaca singur legile si Constitutia in raport DOAR cu acei cetateni, respectivul Nimic devine automat avorton statal.
              (nu mai au importanta cauzele profunde si faptul ca nu vorbim despre un stat adevarat, european, cand in mod vizibil si real existenta statului e PRECARA/ viciata/ …avortoana!?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Dorin Dobrincu
Dorin Dobrincu
Istoric, cercetător la Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” din Iași, Academia Română – Filiala Iași (din 1995). Domeniile principale de interes sunt istoria politică, socială și religioasă a României contemporane, editarea surselor istoriei contemporane și istoria regională. A fost director general al Arhivelor Naționale ale României (2007-2012). Este membru fondator al Mișcării pentru Dezvoltarea Moldovei.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro